EVALUARE _TCE_MUTAȚII

1. Thomas Hunt Morgan, în urma experimentelor de încrucișare la musculuța de oțet elaborează tezele teoriei
cromozomiale a eredității
a. Enumerați trei din avantajele pentru studiu/cercetare ale musculiței de oțet.
b. Explicați afirmația următoare: ”Genele sunt dispuse linear în cromozomi”
c. Alcătuiți un minieseu intitulat ”Transmiterea înlănțuită a genelor”, folosind informația științifică adecvată.
În acest scop, respectați următoarele etapr:
- Enumerați șase noțiuni specifice acestei teme
- Construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maxim trei-patru fraze, folosind corect
și în corelație, noțiunile enumerate.
2. Recombinarea genetică este o sursă de variabilitate genetică a organismelor.
a. Enumerați mecanismele de recombinare genetică la eucariote
b. Explicați apariția organismelor recombinate genetic în cazul recombinării genetice intercromozomiale
c. În cazul retroîncrucișării dintre o musculiță de oțet heterozigotă vg +b+/vg b cu una homozigotă vg b/vg b,
stabiliți:
- Tipurile de gameți pentru prima musculiță
- Numărul fenotipurilor la descendenți
3. Prin recombinare genetică cromozomii dobândesc noi combinații de gene.
a. Stabiliți o asemănare și o deosebire între recombinare intracromozomială și recombinarea
intercromozomială.
b. Se încrucișează două musculițe de oțet: o femelă cu corpul negru și aripi normale cu un mascul cu corpul gri
și aripi vestigiale. Se obțin în prima genereție musculițe heterozigote cu corpul gri și aripi normale. Dacă din
prima generație se alege un mascul care se încrucișează cu o femelă dublu mutant homozigotă(cu corp
negru și aripi vestigiale) , stabiliți fenotipurile și procentele acestora din generația a II a.(F 2).
c. Completați problema de la punctul b. cu o altă cerință pe care o formulați voi, folosind informații științifice
specifice biologiei; rezolvați cerința pe care ați propus-o.
4. Thomas Hunt Morgan a realizat experimente de hibridare.
a. Precizați semnificația termenului ”politenie”
b. Explicați de ce sexul femel la tipul Abraxas este heterogametic.
c. Construiți patru enunțuri afirmative(câte două enunțuri pentru fiecare conținut), utilizând limbajul științific
adecvat.
Folosiți în acest scop informații referitoare la următoarele conținuturi:
- Plasmagene
- Catârul
5. Mutațiile pot fi determinate de acțiunile unor factori din mediu.
a. Numiți mutațiile după cantitatea de material genetic
b. Clasificați factorii mutageni și dați câte un exemplu pentru fiecare
c. Precizați numărul de cromozomi pentru o celulă cu 2n=14 cromozomiîn situațiile următoare: triploidie,
trisomie, monosomie.
d. Construiți patru enunțuri afirmative, câte două pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat.
Folosiți în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi:
- mutații intracromozomiale
- translocație robertsoniană
6. La o specie, celula mamă a unui ovul are 2n=20 cromozomi. În timpul diviziunii meiotice a acestei celule nu se
produce disjuncția(separarea) cromozomilor din perechile numărul 1 și numărul 2. Stabiliți următoarele:
a. Numărul de cromozomi din fiecare din cele două tipuri de ovule nou formate.
b. Numărul de cromozomi ai zigotului rezultat prin fecundarea ovulului cu cel mai mic număr de cromozomi, cu
un spermatozoid normal
c. Numărul de cromozomi/cromatide din celulele rezultate după prima diviziune al acestui zigot
d. Completași problema de la punctul b. cu o altă cerință pe care o formulați voi; rezolvați cerința pe care ați
propus-o
7. Sexul este o caracteristică determinată genetic.
a. Numiți cele două mecanisme de determinism cromozomial al sexelor
b. Precizați care sunt indivizii heterogametici pentru fiecare tip
c. Construiți două enunțuri afirmative, câte unul pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat.
Folosiți în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi:
- sex-linkage
- hemizigoție
8. Recombinările genetice și mutațiile sunt modificări în structura și funcțiile materialului genetic.
a. Definiți noțiunile ”recombinare genetică” și ”mutație”
b. Enumerați tipurile de recombinare genetică la eucariote
c. Clasificați mutațiile după efectul lor și după modul de apariție
d. Calculați numărul mutațiilor probabile pe care le poate suferi o celulă bacteriană știind următoarele:
- Cromozomul bacterian are 1200 perechi de nucleotide
- 3% din perechile de nucleotide pot suferii deleții, iar 2% substituții
Scrieți toate etapele rezolvării problemei
9. Modificările materialului genetic sunt rezultatul unor mutații.
a. Dați patru exemple de factori mutageni ce pot afecta materialul genetic.
b. Precizați o asemănare și o deosebire între poliploidie și aneuploidie
c. Construiți două enunțuri afirmative, câte unul pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat.
Folosiți în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi:
- ”dansul cromozomilor”
- recombinarea genetică intracromozomială
10. Variabilitatea genetică este determinată de mutații și recombinări.
a. Precizați semnificația termenilor mutageneză și transpozomi
b. Clasificați mutațiile după tipul celulelor afectate și după tipul cromozomilor afectați.
c. Alcătuiți un minieseu intitulat ”Factorii mutageni”, folosind informația științifică adecvată.
În acest scop, respectați următoarele etapr:
- Enumerați șase noțiuni specifice acestei teme
- Construirea, cu ajutorul acestora, a unui text coerent, format din maxim trei-patru fraze, folosind corect
și în corelație, noțiunile enumerate.
11. Mutațiile asigură variabilitatea genetică.
a. Stabiliți o asemănare și o deosebire între mutațiile genice autozomale și heterozomale
b. Explicați afirmația următoare: ”Cauza aneuploidiei este non-disjuncția cromozomilor în timpul meiozei”
c. Construiți două enunțuri afirmative, câte unul pentru fiecare conținut, utilizând limbajul științific adecvat.
Folosiți în acest scop, informații referitoare la următoarele conținuturi:
- agenți alkilanți
- radiații neionizante
12. Cânepa(Canabis sativa) are flori unisexuate , având sexe separate pe indivizi diferiți; cânepa de vară cu flori
femele și cânepa de toamnă cu flori mascule.Ținând cont de tipul de determinism cromozomial al sexelor și de
faptul că are 2n = 20 cromozomi, gameții formați de planta mascul sunt de forma:
a. n = 10 +X
b. n = 10 + X și n = 10 + Y
c. n = 9 + X și n = 9 + Y
d. n = 9 + X
13. Se încrucișează două musculițe de oțet: o femelă cu corp negru și aripi normale cu un mascul cu corpul gri și
aripi vestigiale. Se obțin în prima generație musculițe heterozigote cu corpul gri și aripi normale. Dacă din
prima generație se alege o femelă care se încricișează cu un mascul dublu mutant(cu corp negru și aripi
vestigiale), iar la formarea gameților are loc recombinarea intracromozomială, în generația a II a se obțin:
a. 50% musculițe cu fenotip normal, 50% musculițe cu fenotip dublu mutant
b. musculițe care segregă fenotipic în raport de 9:3:3:1
c. 41,5% musculițe cu corp gri și aripi vestigiale, 41,5% musculițe cu corp negru și aripi normale și 17%
musculițe recombinate
d. 25% musculițe normale, 25% musculițe mutante și 50% musculițe recombinate