BOALA DE REFLUX

GASTRO-ESOFAGIAN

Proiect realizat de:

 Bitca Alexandra
 Bozianu Alexandra
 Burtea irina-Alexandra
 Cucu Ionut-Daniel
 Rusu sergiu-ionut
 Generalitati

Boala de reflux gastroesofagian reprezintă o afecţiune cronică digestivă, cauzată de

întoarcerea conţinutului gastric în esofag, cu apariţia unor simptome şi, potenţial, a unor
leziuni esofagiene. Refluxul gastric este un proces normal care apare ocazional la copii
şi adulţi. Majoritatea episoadelor sunt scurte şi nu provoacă simptome sau complicaţii.

În schimb, persoanele cu boală de reflux gastroesofagian prezintă simptome deranjante

ca urmare a refluxului. Se consideră că cel puţin 40% din populaţia generală prezintă
acuze, minim o dată pe lună. Acestea sunt reprezentate de arsuri la nivelul pieptului, ce
se pot extinde la nivelul gâtului şi a gurii, regurgitaţia alimentelor ingerate, gust acru sau
amar, dificultăţi sau dureri la înghiţire, vărsături, balonare, ce apar mai frecvent după
mese, cu durată de pînă la 2 ore, fiind agravate de poziţia culcat si ameliorate la
ridicarea în picioare.

Majoritatea episoadelor sunt catalogate ca simple indigestii şi se rezolvă prin simpla

administrare a unor antiacide, fără a necesita prezenţa la medic. Este important de
menţionat ca pot apărea şi simptome atipice, cum ar fi tusea seacă, sughiţul, raguşeala,
ce pot fi confundate cu alte boli ale cailor respiratorii.

Principala cauză pentru boala de reflux este slăbirea sfincterului esofagian inferior.

Alimentele sunt transportate din gură în stomac prin esofag, o structură tubulară, care
este de aproximativ 10 cm lungime şi 1 cm lăţime la adulţi. Esofagul este alcătuit din
straturi de ţesuturi şi muşchi care se dilată şi se contractă pentru a propulsa alimentele
spre stomac printr-o serie de mişcări numite peristaltism.

La capatul inferior al esofagului, la joncţiunea cu stomacul, există un inel circular de

muşchi numit sfincterul esofagian inferior. După înghiţire, acesta se relaxează pentru a
permite alimentelor să pătrundă în stomac şi apoi se contracta pentru a împiedica
întoarcerea de alimentelor şi sucului gastric în esofag.

In prezenţa anumitor factori de risc, acesta se închide incomplet sau se relaxează

anormal, favorizând refluxul gastric şi apariţia simptomelor.

Simptome

Principalele simptome (clasice) ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :

 pirozisul : senzatie de arsura retrosternala inferioara, ce poate iradia ascendent

catre baza gatului; apare in special dupa mese voluminoase sau dupa consum
de grasimi, condimente, citrice, alcool, cafea, ciocolata, menta etc., dar si in
anumite posturi (anteroflexie, decubit)
 regurgitatia : refluarea continutului gastric in cavitatea bucala, fara efort de voma

Alte simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sunt :

  disfagie : dificultate la inghitirea bolusului alimentar
 odinofagie : durere la inghitirea bolusului alimentar (deglutitie dureroasa)
 manifestari extraesofagiene : durere toracica noncardiaca, simptome pulmonare
(tuse, astm, pneumonie de aspiratie), laringiene (raguseala, disfonie), faringiene
(faringita), halitoza, sughit cronic, senzatie de globus ("nod in gat"), eroziuni
dentare

In majoritatea cazurilor prezenta simptomelor clasice este suficienta pentru a stabili

diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian si inceperea tratamentului
medicamentos. In general, testele diagnostice sunt rezervate cazurilor care nu raspund
la tratament medical sau pacientilor cu semne de alarma (disfagie, odinofagie, scadere
ponderala, anemie, hemoragie digestiva) sau manifestari extraesofagiene. De
asemenea, varsta inaintata si antecedentele familiale de cancer la nivelul tractului
digestiv superior impun investigarea pacientului.

Investigatiile diagnostice utile sunt :

 endoscopia digestiva superioara cu prelevare de biopsii: metoda ideala pentru

evidentierea leziunilor mucoasei esofagiene induse de reflux, aprecierea
extensiei acestora si excluderea altor cauze; doar 40-60 % dintre pacientii cu
BRGE prezinta modificari endoscopice ale esofagului distal
 pH-metria esofagiana : monitorizarea ambulatorie a pH-ului esofagian timp de 24
ore
 alte metode: examen radiologic baritat, manometrie esofagiana etc.

Diagnosticarea refluxului gastro-esofagian

Diagnosticul de reflux gastro-esofagian se bazeaza pe examenul clinic, uneori

endoscopie, cu sau fara testul aciditatii.

Pacientii cu simptome tipice de reflux gastro-esofagian (RGE) pot beneficia de un trial

terapeutic. Pacientii care nu prezinta ameliorari sau au simptome pe o perioada lunga
de timp sau simptome ale complicatiilor trebuie urmariti.

La pacientii cu modificari neimportante la endoscopie si care prezinta simptome in ciuda

tratamentului cu inhibitori ai pompei proteice trebuie monitorizat pH-ul esofagian. Desi
tranzitul baritat evidentiaza cu usurinta prezenta ulcerelor esofagiene si a stenozelor
ulceroase, este mai putin utilizat pentru refluxul minim sau moderat; in plus, majoritatea
pacientilor cu anomali necesita esofagoscopie.

Modificarea stilului de viata consta in aplicarea urmatoarelor masuri :

 oprirea fumatului
 evitarea consumului excesiv de alcool
 ridicarea capului patului cu 5 - 10 cm
 evitarea decubitului dorsal timp de 3 ore dupa masa
 scaderea in greutate - pentru pacientii supraponderali
 evitarea meselor abundente (de preferat 3 mese pe zi cu 2 gustari intercalate)
 evitarea consumului de grasimi, cafea , ciocolata, ceai, bauturi carbogazoase, menta,
citrice, tomate, condimente, ceapa, usturoi, otet
 evitarea aplecatului imediat dupa masa
 evitarea unor medicamente: aspirina, teofilina, diazepam, estrogen, progesteron etc.

Tratamentul medicamentos are la baza folosirea urmatoarelor clase de medicamente :

 antiacide : neutralizeaza acidul gastric refluat cu ameliorarea rapida a

simptomatologiei
 antisecretorii : inhiba secretia acida gastrica - blocanti de H2 receptori si inhibitori de
pompa de protoni
 prokinetice : stimuleaza golirea gastrica si clearence-ul esofagian
 protectori de mucoasa

Alimente interzise in Boala de reflux gastroesofagian

Persoanele ce sufera de reflux gastroesofagian au simptome diferite, in functie de tipul

de aliment consumat.  Astfel, pentru a putea identifica factorii alimentari si de stil de
viata declansatori ai simptomelor bolii, se recomanda pastrarea unui jurnal alimentar.
Cereale si fainoase - painea si cerealele  cu continut ridicat de grasimi, biscuiti,
cornuri, foietaje, produse de patiserie si cofetarie cu creme grase.  

Lactate - produsele lactate cu continut crescut in grasimi, laptele integral, lapte cu

ciocolata, smantana si iaurt grase, branzeturi fermentate, sarate sau foarte
condimentate, branza topita, crème de branza grase.
Carne si derivate - carne grasa, condimentata, afumata, prajita, snitele, vanat, carne
procesata, salam, carnati, crenvusti, piftie de carne, peste foarte condimentat, gras,
afumat, sarat, conserve de peste in ulei sau sos, icre de orice fel.
Oua prajite sau fierte tari
Legume crude fibroase, atoase (andive, ridichi, sfecla), ceapa, usturoi,ardei, mai ales cu
coaja, vinete, hrean, legume pregatite cu adaos de grasimi sau rantasuri (porumb,
fasole uscata, mazare) ori cu sosuri  pe baza de tomate (sos sau supa de rosii)
Fructe crude sau acre, citrice (lamai, portocale, grepfrut, ananas, mandarine,
smochine),  nuci, alune, seminte, migdale
Grasimi - untura, slanina, alimente preparate cu grasime incinsa, rantasuri, maioneza,
sosuri grase sau condimentate, supe creme, ciorbe grase
Dulciuri si derivate - prajituri cu aluaturi fragede si foietaj, prajituri cu crema, cu fructe,
cu rom, ciocolata, cacao, gogosi, inghetata, dulciuri care contin menta, siropuri
concentrate, marmelada, gem, dulceata, popcorn, chipsuri
Bauturi - orice bautura foarte rece, foarte fierbinte sau acra, carbogazoasa, orice
bautura ce contine cafeina, cafea, ceai negru, cola, alcool, bauturi care contin menta
Condimente - sosuri pentru gratar, sos cu ardei iute, sosuri picante (usturoi, ardei iute,
hrean, piper negru, mustar, boia), mancaruri condimentate

Medicamentele contraindicate in boala de reflux gastro-esofagian sunt antispasticele si

hiposecretoarele gastrice cu mechanism parasimpatolitic antagonist neselectiv al
receptorilor muscarinici M1 si M3 de tip atropina care au urmatoarele dezavantaje:
-reduc secretia de mucus si bicarbonate
-cresc tonusul sfincterului piloric,cu intarzierea golirii stomacului
-scad tonusul sfincterului esofagian,cu favorizarea refluxului gastro esofagian
Interactiuni medicament-alimente
In general ,prezenta medicamentelor in tubul digestiv influenteaza negativ absorbtia si
biodisponibilitatea per os a medicamentelor prin reducerea contactului direct cu
mucoasele absorbante si prin interactiunile biofarmaceutice sau farmacocinetice
posibile.
Prezenta alimentelor este utila in cazul substantelor medicamentoase iritante ale
mucoaselor,care se administreaza ,in general,dupa mese sau associate cu lapte.
EXEMPLE: sarurile de Fe antianemice,saruri de K si Ca,etc.
Cafeaua prezinta antagonism de efect(are efect de stimulare a secretiei gastrice) si
reduce eficacitatea antiulceroaselor.
Mecanismele prin care pot sa apara interactiuni ,care sa influenteze si sa modifice
absorbtia si biodisponibilitatea per os,precum si exemplele de medicamente,sunt
prezentate in cotinuare:
-Medicamentele care modifica ph-ul gastric pot modifica absorbtia gastrica si intestinala
a medicamentelor acide si bazice. Exemplu:antiacidele alcalinizante (bicarbonat de
sodiu).
-Medicamentele ce influenteaza motilitatea gastrica pot modifica timpul de evacuare a
continutului stomacal si deci viteza absorbtiei intestinale.
Exemplu:antispasticele ,parasimpatoliticele,analgezicele morfinomimetice intarzie
absorbtia;
-Ionii bi si trivalenti pot forma chelate cu substantele medicamentoase active,reducand
solubilitatea acestora si absorbtia. Exemplu:tetraciclina
-Substantele cu proprietati adsorbante pot adsorbi o parte din substanta
activa,diminuand astfel doza adsorbabila. Exemplu:caolin,colestiramina.
Interactiunile medicamentoase,la nivelul tubului digestive,pot fi:directe si indirecte.
Interactiuni directe
Antiacidele ,crescand ph-ul gastric,favorizeaza dizolvarea medicamentelor acide si
grabesc dizolvarea preparatelor enterosolubile.Antiacidele pot forma ,cu alte
medicamente,complecsi mai putin solubili sau mai putin solubili .
Absorbantele (carbine, caolin) pot absorbi si forta eliminarea digestiva ,reducand
absorbtia unor substante active.
Ionii bivalenti Ca2+, Mg2+ formeaza complecsi neabsorbabili cu unele medicamente
(ex:tetracicline)
Antihistaminele H2 (cimetidina,famotidina) cresc ph-ul gastric si pot modifica absorbtia
si biodisponibilitatea altor medicamente.
Interactiuni indirecte
Acestea apar la asocierea cu medicamente ce actioneaza asupra unor functii ale
aparatului digestiv sau ale aparatului cardio-vascular ,modificand astfel:viteza de golire
a stomacului,clereance-ul hepatic,fluxul sanguin hepatic,astfel:
-diminua viteza de absorbtie intestinala a medicamentelor,acele medicamente care
reduc viteza de golire a stomacului (ex:antispasticele,morfinomimeticele)
-invers,grabesc absorbtia intestinala ,medicamentele ce cresc viteza de golire a
stomacului(ex : metoclopramid)
 Opțiuni de tratament în boala de reflux gastroesofagian
Scopul tratamentului este de a controla simptomele , de a vindeca posibila
esofagită aparută, de a preveni alte complicații și recidiva.
Tratamentul este împărțit în cinci etape:
1. Modificarea stilului de viață
2. Medicație doar la nevoie
3. Tratament medicamentos programat
4. Tratament medical necesar pentru controlul simptomelor
5. Tratament chirurgical

Medicul trebui să înceapă întotdeauna prin a explica pacientului în ce constă BRGE,

că există posibilitatea apariției complicațiilor și că această afecțiune se poate vindeca.

Modificarea stilului de viață are un rol important în ameliorarea simptomatologiei la

pacienții cu BRGE. Pentru aceasta se impun o serie de măsuri ce trebuiesc respectate
de pacienți pentru îmbunătățirea rezultatelor tratamentului:
- renunțarea la fumat, alcool
- evitarea medicamentelor iritante gastric precum aspirina, antiinflamatoare
nesteroidiene, cofeina
- este recomandat consumul crescut de alimente alcaline ( neutralizarea excesului de
acid sin stomac) : legume și zarzavaturi sub formă de supe-cremă, uleiuri presate la
rece, carne slabă fiartă, ouă fierte, fulgi de ovăz, paste făinoase, pâine prăjită, banane,
avocado, sucuri proaspete de morcovi
- ceaiuri cu efect protector gastric ( gălbenele, mușețel, sunătoare, tei)
- evitarea consumului de grăsimi, cafea, ceai verde/neru, băuturi carbogazoase,mentă,
citrice, oțet, carne grasă, mezeluri, brânzeturi fermentate, iaurt, kefir, afumături,
conserve, prăjeli, duciuri, produse de patiserie, zarzavaturi crude, legume si condimente
picante
De asemenea, trebuie evitate mesele abundente, decubitul dorsal timp de trei ore
dupa masă, aplecatul imediat dupa masă.
La pacienții supraponderali sau obezi se impune scăderea în greutate.

Tratament medicamentos

În general, medicii prescriu ca tratament inițial pacienților cu BRGE inhibitori ai

pompei de protoni (IPP). Acestea blochează enzima ce funcționează ca pompă de ioni
de hidrogen, împiedicând aportul acestora către celulele formatoare de acid clorhidric.
Ca reprezentanți putem enumera : Omeprazol( Omez 20 mg cps, Ortanol 20 mg cps),
esomeprazol ( Nexium 10 mg, 20 mg, 40 mg cpr ; Emanera 20 mg, 40 mg cpr.),
pantoprazol (Controloc 20 mg, 40 mg cpr ;Nolpaza 20 mg, 40 mg cpr).
O altă clasă de medicamente utilizate în terapia BRGE este resprezentată de
antihistaminice H2. Acestea acționează prin blocarea selectivă a receptorilor
histaminergici H2 din mucoasa gastrică, diminuând secreția de acid clorhidric. Cele mai
utilizate substanțe active sunt ranitidina ( Ranitidina cpr) si famotidina (Famotidina 20
mg, 40 mg cpr; Quamatel 20 mg cpr).
Prokineticele sunt de asemenea prescrise de către medici. Sunt antagoniste ale
dopaminei și acționează prin stimularea pilorului și golirea stomacului. Substanțele
active prokinetice sunt Metoclopramid ( Metoclopramid 10 mg cpr) și domperidon
( Motilium 10 mg cpr, Domotil 10 mg cpr).
Ca protectoare ale mucoasei gastrice se folosesc sucralfatul ( Venter 1 g cpr) sau
oxidul de bismut ( Ulcamed 120 mg cpr).

În farmacie pot fi întalnite diverse situații cărora farmaciștii trebuie sa le facă față.
1. Când pacientul prezintă reflux mai ales după mese bogate în grăsimi și în poziția
culcat pe spate, în absența tratamentului inițiat de medic, farmacistul poate recomanda
tratament sistemic cu IPP OTC pe termen scurt pentru reducerea secreției gastrice :
Pantoprazol ( Nedis 20 mg cpr, Nolpanta 20 mg cpr).

2. Dacă pacientul prezintă pirozis la o ora dupa masă și în special seara cand stă în
poziție culcat , trebuie neutralizată aciditatea gastrică și protejată mucoasa
gastroesofagiană. În această situație farmacistul poate recomanda tratament sistemic
cu antiacide. Foarte important pentru aceasta clasa de substanțe active este faptul ca
se administrează la 1-2 ore față de alte medicamente pentru a nu le modifica absorbția .
De asemeni trebuie menționat pacientului că o serie de substanțe precum alcoolul,
cafeaua și tutunul scad efectul antiacidelor. Ca substanțe active se folosesc : hidroxidul
de aluminiu, hidroxid de magneziu, alginat de sodiu, bicarbonat de sodiu , carbonat de
calciu, carbonat de magneziu, oxid de magneziu. Se pot folosi și extrate vegetale
precum cel de Mușețel, lemn dulce, gălbenele , sunăoare , roiniță, salcâm.

3. Pacientul poate acuza spasme musculare și iritabilitate în urma tratamentului

prelungit cu IPP ( cel puțin 3 luni) care scade nivelul de magneziu seric. Pentru aceasta
situație trebui corectată carența de magneziu prin administrarea de produse ce conțin
magneziu.

4. Prin administrarea de IPP și/sau antiacide, nu se mai formează pepsina sau devine
inactivă la pH mai mare decât 5. Pepsina gastrică are rol în digestia proteinelor. În acest
caz trebuie administrate suplimente ce conțin pepsină sau care suplinesc rolul acesteia
în digestia proteinelor. Exemple: Digex cps, Digenzym plus cps, Kreon 150 mg, 300 mg
cps ( pancreatină), Mezym forte , Triferment.

Tratamentul chirurgical reprezintă o ultimă opțiune terapeutică pentru pacienții cu BRGE

și rămâne indicată atunci când tratamentul medical eșuează sau în cazul apariției
complicațiilor precum esofag Barret, esofagită gradul III,IV, manifestari esofagiene ale
BRGE precum astm, durere toracică, în prezența unei monitorizări anormale ale pH-ului
esofagian in decurs de 24 de ore.
Bibliografie:
http://www.scumc.ro/vocea-medicului-specialist-din-spitalul-militar-central-boala-de-
reflux-gastroesofagian/
https://doc.ro/dieta-si-sport/alimente-interzise-in-boala-de-reflux-gastroesofagian
https://www.google.com/amp/www.cdt-babes.ro/amp/reflux-gastroesofagian.html
https://www.reginamaria.ro/dictionar-de-afectiuni/boala-de-reflux-gastroesofagian-brge
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/reflux-gastro-esofagian-cauze-
simptome-tratament-regim-alimentar