Situatia scaderii ratei natalitatii in Romania

Startul depopularii Romaniei a fost dat in 1990: pe atunci aveam 23 de milioane,

acum doar 21. Emigrarea intensiva, scaderea natalitatii si cresterea mortalitatii au dus
la un deficit natural de populatie, care e si mai batrina decit cu cincisprezece ani in
urma. Cetatenii cu virsta peste 65 de ani s-au inmultit din 1990 pina in 2004 cu 4,2%,
in paralel cu diminuarea procentului de populatie alcatuit de copii si adolescenti. Acestia
sint ceva mai numerosi in nordul Moldovei si cei mai putini in Capitala. In schimb,
grupul de virsta 15-64, oricum in crestere pe intregul teritoriu romanesc, isi atinge
maxima in Bucuresti. Pe de alta parte, Oltenia detine recordul celei mai imbatrinite
populatii din tara. In privinta natalitatii, aceasta a scazut in 2003 de la 13,6% la 9,8%.
Cele mai ridicate valori ale ei se inregistreaza tot in nord-estul tarii, abia in 2004 el
crescind vag, cu 0,2%. Nu doar liberalizarea avortului este responsabila pentru
aceasta diminuare, ci si dificultatile cu care se confrunta tinerii in formarea unei familii.
Standardul de viata este invers proportional cu numarul nasterilor, cele mai sarace
regiuni fiind cele mai bogate in progenituri.

Scăderea numărului populaţiei a continuat şi în luna ianuarie, înscriindu-se în

tendinţa ultimilor ani. Natalitatea s-a situat sub nivelul mortalităţii şi a avut drept
consecinţă un spor natural negativ al populaţiei.

Luna ianuarie 2007 faţă de luna decembrie 2006

Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural

În luna ianuarie au fost înregistraţi 18795 născuţi-vii, cu 3,5 mii mai mulţi decât
în luna precedentă, determinând o rată a natalităţii de 10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori
(8,3 ‰ în luna decembrie).
Numărul decedaţilor (25578) a fost cu 2,2 mii persoane mai mare decât în luna
decembrie; în consecinţă rata mortalităţii a crescut de la 12,8 decedaţi la 1000 locuitori,
la 14,4‰.
Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la 1000 nascuţi-vii) a înregistrat o
creştere: 15,5‰ în luna ianuarie faţă de 15,0‰ în luna decembrie.
Sporul natural negativ, care indică un deficit al născuţilor-vii faţă de cel al
decedaţilor, a scăzut
de la -4,5 mii persoane în luna decembrie la -3,7 mii persoane în luna ianuarie.
Nupţialitate şi Divorţialitate

La oficiile de stare civilă s-au înregistrat 12339 căsătorii, în creştere cu 7,4 mii
comparativ cu luna precedentă, revenind 6,7 căsătorii la 1000 locuitori (faţă de 2,7‰ în
luna decembrie).
Prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat 1403 divorţuri, în scădere cu
1,4 mii cazuri, rata divorţialităţii ajungând în luna ianuarie la 0,77 divorţuri la 1000
locuitori faţă de 1,51‰ în luna precedentă.

Luna ianuarie 2007 faţă de luna ianuarie 2006

Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural

Faţă de luna ianuarie 2006, numărul născuţilor-vii a crescut cu 1325 copii,

determinând o creştere a ratei
natalităţii (de la 9,5‰ la 10,3‰). De asemenea a crescut şi numărul deceselor cu 1186
persoane, determinând o creştere a ratei mortalităţii (de la 13,3‰ la 14,4‰).
Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, rata mortalităţii infantile a
crescut de la 15,0 la 15,5 decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi-vii.

Sporul natural negativ în luna ianuarie 2007 a fost de -6,8 mii persoane faţă de
-6,9 mii persoane în luna
ianuarie 2006; rata sporului natural a fost de -3,7 persoane la 1000 locuitori (-3,8‰ în
luna ianuarie 2006)

Nupţialitate şi Divorţialitate

Creşterea numărului de căsătorii (cu 6,4 mii) ca urmare a adoptării Legii

nr.396/30.10.2006 pivind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei, a
modificat rata nupţialităţii de la 3,2 la 6,7 căsătorii la 1000 locuitori în luna ianuarie
2007. Creşterea nesemnificativă a numărului de divorţuri (cu 28) a condus la o uşoară
creştere a ratei divorţialităţii de la 0,75 la 0,77 divorţuri la 1000 locuitori.
Statistica
 Cum convingem familiile sa procreeze?

Romania nu prea mai vrea copii - Cotidianul – Ianuarie

2007
Alexandra Olivotto, Alexandra Badicioiu

Romania nu poseda politici declarat pronataliste. Cu toate acestea, se incearca

stimularea reproducerii la fel ca in Occident: prin oferirea unor motivatii financiare.

Scaderea natalitatii nu este o surpriza pentru specialisti, ea mentinindu-se la

niveluri similare cu cele din tarile UE. Aici, ca si acolo, redresarea unui trend demografic
in scadere se poate face si prin stimularea reproducerii. In fostele tari comuniste,
cetatenii opun rezistenta politicilor pronataliste, asa ca mijloacele de persuasiune la
care recurge statul sint de obicei de natura economica. De altfel, promovarea unor
astfel de masuri s-a dovedit eficienta in spatiul americano-european. Printre astfel de
„motivatii“ se numara reducerea de taxe (SUA), asistenta - gratuita sau subventionata -
in ingrijirea copilului (Suedia) sau acordarea unor imprumuturi de catre guvern pentru a
ajuta tinerele cupluri sa achizitioneze locuinte (Franta, Ungaria). Romania pastreaza in
acest domeniu linia francofona, adica furnizeaza alocatii familiilor pentru a remedia
pierderile de venit sau cresterile cheltuielilor produse de nasterea unui copil.

Rodica Nanu, secretar stiintific la Institutul Mama si Copilul „Alfred Russescu“,

considera ca un alt aspect al stimularii reproducerii este flexibilizarea programului
de lucru cu ajutorul concediilor, in privinta carora Romania este foarte generoasa.
Totusi, „politicile romanesti vizeaza sanatatea familiei si a copilului mai degraba
decit obiective pronataliste asumate“, crede conferentiarul dr. Cornelia Muresan.

Un roman din trei traieste in diaspora

Peste 12 milioane de romani traiesc in afara granitelor, iar afluenta din ultimii ani
a ingrosat rindurile emigratilor autohtoni, depasind cu mult statisticile oficiale.

In lume traiesc 34 de milioane de romani, din care doua treimi in Romania.

Daniela Soros, vicepresedintele Fundatiei Nationale a Romanilor de Pretutindeni
(FNRP), confirma aceasta statistica, adaugind ca numarul va fi intotdeauna mai mult
sau mai putin exact, din lipsa unor instrumente corecte de evaluare. Cele mai mari si
mai vechi comunitati romanesti se afla in Canada si Statele Unite, unde traiesc peste
100.000, respectiv peste un milion de conationali. Datele Institutului National de
Statistica indica insa doar o diaspora de 400.000. Grupuri izolate si de o marime
redusa de romani sint raspindite si in alte locuri de pe glob, cum ar fi Africa de Sud,
Australia, Mexic, Argentina, Macedonia sau Grecia. In schimb, Europa a constituit un
caz aparte in configuratia diasporei romanesti. Desi geografia ar fi prezis-o, pina in
1989, comunitatile autohtone de pe vechiul continent nu au avut dimensiuni
semnificative. Ele s-au marit in ultimul deceniu, cu rindurile celor care au plecat pentru
munci sezoniere in Italia si Spania. In prezent, peste doua milioane de romani muncesc
in strainatate, conform Organizatiei Internationale pentru Migratie. Dintre acestia, 30%
se duc in Italia si 20% in Spania.

Sintem cap de linie la mortalitate infantila

Romania are cea mai mare mortalitate infantila si materna din Europa

„Cauzele sint saracia, lipsa unei vieti igienice si problemele de asistenta

medicala. Oamenii nu au medicamente si nu vin la timp la consultatie“, declara doctorul
Petru Muresan, expert la Centrul de Statistica Sanitara. Conform datelor de la Ministerul
Sanatatii, numarul deceselor la copii cu virste pina intr-un an a oscilat in ultimii zece ani
- cu o tendinta de scadere - de la 26 la mie in 1990, la 16 la mie in 2004. Cele mai
ridicate valori s-au inregistrat in Moldova (23 la mie), iar cele mai mici la Bucuresti (10
la mie). 20% dintre aceste decese s-au produs in primele 24 de ore de la nastere, iar
cauzele tin atit de familie, care nu se adreseaza la timp medicului, cit si de carentele in
asistenta medicala. De altfel, in ultimii ani a crescut si mortalitatea neonatala (care se
produce pina in 27 de zile), precum si numarul copiilor morti inainte de nastere. Multi
romani insa nu declara nascutul mort la starea civila, realitatea fiind mult mai
ingrijoratoare decit in statistici. Mortalitatea materna a scazut de la 0,83 la mie in
1990, pina la 0,24 la mie in 2004, principalele cauze fiind avorturile si faptul ca femeile
nu sint luate in evidenta sau nu comunica cu medicul in timpul sarcinii.

*Materiale preluate (Institutul National de Statistica, Cotidianul 2007)