(TIFOSUL ABDOMINAL)

Livia Gavriliţa,
profesor la unitatea de curs
Boli infecţioase cu nursing specific,
grad didactic întâi
 Modul de a vă păstra sănătatea este de a
mânca ceea ce nu doriţi, de a bea băutura ce
nu vă place şi de a face ceea ce mai degrabă
nu vă doriţi. (Mark Twain)
v Numiţi organele ce se referă la sistemul digestiv şi
funcţiile intestinului subţire.
v Cum se clasifică bolile infecţioase după mecanismul
de transmitere?
v Caracterizaţi mecanismul fecal-oral de transmitere.
v Caracterizaţi sindromul gastrointestinal.
v Ce tipuri de erupţii cutanate cunoaşteţi şi prin ce se
manifestă erupţia rozeolică?
v Ce metode specifice de diagnostic cunoaşteţi?
v Numiţi măsurile antiepidemice în focarul de infecţie.
v În ultimii 20-25 ani morbiditatea prin febră tifoidă
În Republica Moldova s-a micşorat evident, însă
maladia nu a dispărut definitiv, deoarece continue
să existe portajul cronic de infecţie.
v Focarele de infecţie înregistrate mai frecvent sunt
legate de diferite celebrităţi (nunţi, sărbători
familiare, etc.) având ca factor alimentele

v Sunt posibile cazuri de febră tifoidă de import din

alte ţări.
 Febra tifoidă (Tifosul abdominal)
este o boală infecţioasă
intestinală acută, determinată de Salmonela typhi,
antroponoză, cu mecanism fecal-oral de transmitere,
care se caracterizează prin bacteriemie şi leziuni
specifice ale sistemului limfatic al intestinului subţire,
manifestată clinic prin semne toxice generale
pronunţate, hepato-splenomegalie şi erupţie rozeolică
la nivel cutanat cu complicaţii severe ce pot produce
sfârşit letal.
 Agentul patogen al infecţiei - Salmonella typhi,
familia Enterobacteriacee, Genul Salmonella, grupul
serologic D.
q dimensiuni mari
q bastonaș cu capetele rotunjite
q acoperită cu 25-30 flageli
q mobilă
q gram negativ
q produce endotoxina
cu acţiune vasodilatatoare.
Salmonella typhi conţine 3 antigene
q O-somatic;

q Vi-termolabil;

q H-flagelar;

Bacteria se multiplică
în condiţii de laborator
pe bulion seric şi biliar.
 Rezistență
§ Supravieţuieşte în apă şi
sol luni de zile;
§ Suportă bine t0 joase,
congelarea;
§ În apă curgătoare se
păstrează 5-10 zile;
§ În apă de lac, iaz în jur de
câteva luni;
§ Medii favorabile de
creştere şi multiplicare:
laptele, brânză, smântână,
răcitură, tocătură din carne,
salată din legume, etc.
! Bacteria în mediu posedă o rezistenţă remarcabilă
Sensibilitate
§ La uscăciune, sub
acţiunea luminii solare
directe, agenţii patogeni
pier repede;
§ + t 60 0 C îi distruge în
20 min.;
§ + t 100 0 C se distruge
momentan;
§ În sol. Cloramină 5%,
Fenol, pier în 2-3 min.
§ Sensibilă la preparate
antibacteriene.
3 proprietăți morfologice ale agentului
patogen

2 particularități de viabilitate a agentului

patogen

1 proprietate culturală a agentului

patogen
 SURSA DE
INFECŢIE
OMUL PURTĂTORUL DE
BOLNAV GERMENI

FORMA FORMA
TIPICĂ ATIPICĂ ACUŢI CRONICI

NOTĂ: Sursa de infecţie elimină germenii cu materiile

fecale (75%), urină (15%), mai rar prin vomă, lapte
matern şi alte lichide.
 Contact Contact
direct indirect

Fecal-oral

Alimentar Hidric

NOTĂ: Boala are caracter sezonier: vară-

toamnă.
regiuni cu cazuri sporadice
 Sursa de infecţie
1_____________________
2_____________________

Agentul patogen
Gazda receptivă
1_______________________
Lanțul
epidemiologic
2_______________________ 1.__________________

în febra tifoidă

Factorii de transmitere Căile de transmitere

1_______________________ 1_______________________
2_______________________ 2_______________________
3_______________________ 3_______________________
4_______________________ 4_______________________
 FEBRA TIFOIDĂ EVOLUEAZĂ CICLIC:

PERIOADA DE INCUBAŢIE
7-25 ZILE

PERIOADA PRODROMALĂ
(DEBUTUL) 1-7 ZILE

PERIOADA DE STARE
2-3 SĂPTĂMÂNI

PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ
1-2 SĂPTĂMÂNI
ü slăbiciuni generale, oboseală
progresivă
ü temperatură subfebrilă cu creştere
treptată
ü cefalee şi curbătură
ü dereglarea somnului, inapetenţă
ü paloarea tegumentelor
ü tusă uscată, rară
ü ficat şi splină mărită
ü meteorism
ü scaun semilichid între 2-5/zi,
aspect- piure de mazăre
ü FEBRA – 39-400C, caracter
continuu;
ü Semne toxice pronunţate;
ü Somnolent, indispus, stare de
stupor;
ü Tegumente palide;
ü Hipotonie, bradicardie relativă;
ü ERUPŢII ROZEOLICE pe piept,
abdomen la a 8-9a zi de boală;
ü Limba saburală, cu amprente
dentare;
ü HEPATO-SPLENOMEGALIE;
ü METEORISM, CONSTIPAŢII
ü 1 săpt.- t0 370-390C,
în creştere;
ü 2-3 săpt.- t0 390-400C,
platou;
ü 3-4 săpt.- t0 390-
36,90C, în
descreştere;
ü Caracter continuu;
ü În lipsa tratamentului
durează până la
3-4 săptămâni.
Ø Cefalee intensivă;
Ø Somnul ireversibil;

Ø Pofta de mâncare lipseşte;

Ø Apatie, adinamie, inhibare;

Ø La întrebări răspunde cu
întârziere, prin fraze scurte.
q Erupţia apare la a 8-9a zi
treptat, este puţină la număr,
se localizează în regiunea
abdomenului, părţile laterale
inferioare a toracelui
q Rozeola se menţine timp de
4-5 zile, apoi dispare, lăsând o
pigmentaţie slab vizibilă. Pe
fondul dispariţiei elementelor
vechi pot apărea altele noi
(fenomenul presusării).
qMucoasa cavităţii bucale
este palidă, uscată.
qLimba este tumefiată,
uscată, cu depuneri
abundente de culoare surie
sau cafenie la rădăcină.
qMarginile şi vârful limbii
au o culoare roşie-aprinsă şi
sunt libere de depuneri, cu
amprente dentare.
q Hepato-splenomegalie
q Abdomen balonat
(meteorism)
q Constipaţii

q Periodic scaun lichid

(aspect-pireu de mazăre)
q Ulcere intestinale la a
2-3a săptămână.
q scăderea treptată a febrei
q normalizarea tuturor funcţiilor organismului
q revine pofta de mîncare
q se normalizează scaunul
q unii bolnavi pot resimţi încă mult timp
ü astenie
ü excitabilitate
ü fatigabilitate sporită
NOTĂ: În cazurile tratate se instalează o
imunitate durabilă până la 20 de ani.
 SPECIFICE

Pneumonii
Şocul toxico-
infecţios
Colicistite
Hemoragiile
intestinale
Perforaţia Meningoencefalită
ulcerului intestinal

NESPECIFICE
 Hemoragia intestinală se Perforaţia ulcerului intestinal
datorează ulcerilor intestinale şi survine la a 3-4a săpt. de boală
survine la a 2-3a săpt. de boală.
 SEMNE
CLINICE
 Date clinice

Date epidemiologice

Date paraclinice
 Date paraclinice
Date
epidemiologice vHemograma;
vUrograma;
Date clinice vMetoda
v Contactul cu pacienţii bacterioscopică;
cu febră tifoidă sau vMetoda
persoane cu febră de bacteriologică;
vDebut lent; durată; vMetoda serologică;
vSindrom toxic vUtilizarea în alimentaţie a vMetoda de
pronunţat; produselor din carne, imunoflorescenţă;
vFebra continuă de lapte neprelucrate termic vTehnica PCR.
durată; şi păstrate timp
vSindrom eruptiv; îndelungat.
vSchimbări circulatorii; v Prezenţa persoanei
vSindromul într-o regiuneendemică
gastrointestinal; sau unde s-au înregistrat
vHepatosplenomegalie. cazuri de boală.
HEMOCULTURA MEDULOCULTURA
Metoda
bacteriologică

COPROCULTURA
LCR-CULTURA

UROCULTURA ROZEOLOCULTURA
BILICULTURA
 Hemocultura Urocultura se
Coprocultura se
se efectuează în efectuează din a efectuează din a
perioada febrilă 2-a săpt. de 2-3-a săpt. de
(1-4 săpt. de boală. boală.
boală).
 Se utilizează rar ca diagnostic preventiv,
deoarece nu identifică varianta serologică a
salmonelei.
 Testele serologice se
practică din a 6-7a zi de
boală, se face apel la
următoarele reacţii:
ü Reacţia de aglutinare (RA)
cu O, H şi Vi diagnostic;
ü Reacţia de
hemoaglutinare pasivă
(RHAP) cu O şi Vi
diagnosticumuri.
 Mononucleoza
Tifos infecţioasă
exantematic

Septicemia
Malaria

Tuberculoza
Bruceloza
HEMOCULTURA ESTE METODA CEA MAI FRECVENT UTILIZATĂ
ÎN DIAGNOSTICUL FEBREI TIFOIDE

DE
CE?

DE DE
CE? CE?

DE DE
CE? CE?
q Internarea obligatorie;
q Repaos strict la pat pe perioada
febrilă şi 6 zile de apirexie;
q Regim ditetic (dieta nr.4,2 sau
1 în dependenţă de severitatea
bolii);
q Antibioticoterapia (Ampicilină,
Ofloxacină, Cloramfenicol,
Ceftriaxon, Triamfenicol);
q Terapia de detoxifiere
(per os şi paranteral);
q Terapia imunostimulatoare;
q Terapia cu cardiotonice.
 Respectarea regimului de activitate

Igiena pielii şi a mucoasei cavităţii bucale

Monitorizarea scaunelor, meteorismului, diurezei

Monitorizarea pulsului, TA, temperaturii corpului

Îngrijirile necesare în febră

Prevenirea complicaţiilor

Prevenirea escarelor şi a pneumoniei

 Dispariţia semnelor
clinice
Se externează la a
2 coproculturi negative 21-a zi de apirexie
(temperatură
2 uroculturi negative normală)

1 bilicultură negativă

NOTĂ: Examenul bacteriologic se efectuează după

3 zile de la finisarea tratamentului cu
antibiotice la interval de 2-3 zile între ele.
 ØControlul sanitar a localităţilor, stării
canalizaţiilor şi dezinfectării dejecţiilor
Ø Măsuri de dezinsecţie
ØSupravegherea sanitară a aprovizionării
cu apă, a modului de instalare şi lucru a
apeductelor
Măsuri de
prevenire ØSupravegherea interprinderilor
alimentare şi de vînzare a produselor
alimentare
ØPăstrarea corectă şi prelucrarea termică
înainte de consum a produselor alimentare

ØEducaţia pentru sănătate cu informarea populaţiei

referitor la maladiile infecţioase

ØVaccinarea persoanelor cu risc major de

infectare
Depistarea precoce a bolnavilor
şi purtătorilor de germeni
Izolarea în secţia de boli
infecţioase
Declararea urgentă a cazului
la CSP
Supravegherea contactaţilor
25 zile
Măsuri de dezinsecţie, dezinfec-
ţie curentă şi terminală
Supravegherea postexternare a recon-
valescenţilor şi purtătorilor la CMF
 Cea mai cunoscută purtătoare
de salmonelă din America a fost
Mary Mallon, o imigrantă
irlandeză, rămasă celebră ca
Mary Tifoida. Mary era o femeie
educată, însă nu a putut să
renunţe la profesia sa, activând
în continuare sub diverse nume
false, motivând că nu a fost
niciodată bolnavă. I s-a propus o
colecistectomie, dar nu a
acceptat. În cele din urmă a fost
izolată forţat, timp de 23 de ani,
decedând în urma unui accident
cerebral.
ECHIPA 1: Care a fost profesia acestei
purtătoare de salmonelă?
ECHIPA 2: Din ce cauză i s-a propus
colecistectomia?
ECHIPA 3: De ce activa în profesie sub nume
false?
ECHIPA 4: Din ce cauză a fost izolată?
ECHIPA 5: De ce a rămas purtătoare de
germeni după suportarea bolii?
 De specialitate:
Ø Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase curs
teoretic pentru colegiile de medicină, Chişinău, 2010
Ø Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj Napoca, Editura
Medicală Universitară ”Iulie Haţieganu”, 2011
Ø Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
Ø Е. Шувалова, Инфекционные болезни, Москва, Медицина, 2005
Ø Иванова В, Инфекционные болезни, Санкт Петербург, Фолиант,
2002
Ø Obreja G., Boliinfecţioase, Profilaxie şi combatere, Ghidpractic,
Chişinău, 2004
Ø Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., Boli infecţioase la copii, Chişinău,
2004
Ø Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională, Bucureşti,
2002
Ø Rebedea I., Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală, 2000
 "Toamna este o a
doua primăvară, în
care fiecare frunză
este o floare."

Albert Camus
Romancier, dramaturg
și filozof francez,
reprezentant al
existenţialismului.
Sec. XX.