SANGELE

Dr. Gabriela Turcu

 Volumul sanguin = 8% din greutate ≈ 5,6 litri
apa – 90%
subst. org. proteine
plasma (55-60% ) substante lipide
solide 10% glucide
 Sange subst. anorg.:
cloruri, fosfati,
sulfati, bicarbonati
elemente eritrocite (hematii)
figurate leucocite (globule albe)
(40-45%) trombocite (plachete sanguine)
 celule fara nucleu (anucleate), aprox. 5 mil/mmc la barbat si 4,5
mil/mmc la femeie
 contin hemoglobina (Hg), cu rol de transportor de O2 si CO2
 au durata de viata de 120 zile, apoi sufera hemoliza in splina
(cimitirul globulelor rosii), in ficat, maduva osoasa, ganglionii
limfatici

 Eritropoieza (formarea globulelor rosii) - are loc la adult in maduva

osoasa hematopoetica, in special din oasele late
 Reglarea eritropoiezei se realizeaza prin eritropoetina = hormon
secretat de rinichi
 celule nucleate, mobile
 cu rol in apararea organismului
 Intre 4000-9000/mmc
neutrofile (PMN)
polinucleate acidofile (eozinofile) (E)
 leucocite bazofile (B)

mononucleate limfocite
monocite
 Neutrofilele (polimorfonuclearele neutrofile) [PMN] - produse in
maduva osoasa, au o durata de viata de cateva ore, cu rol in
apararea antibacteriana

 Acidofilele (eozinofilele)[E] - contin multe enzime; numarul lor

creste in bolile parazitare si in alergii

 Bazofilele [B] - contin heparina, histamina si multe enzime; cresc in

stadiile tardive ale inflamatiilor; heparina are rol in distrugerea
cheagurilor de sange formate in tesuturi
 Limfocitele[Lf] - au origini in ganglionii limfatici, splina , amigdale ,
maduva osoasa; traiesc de la citeva ore la citiva ani; dupa ce vin in
contact cu antigene (Ag) specifice, prolifereaza si unele dintre ele se
transforma in celule producatoare de anticorpi(Ac) – limfocite B.
Altele intervin direct in procesul inflamator – limfocitele T. Numarul
limfocitelor creste in infectii acute si cronice, mai ales virale

 Monocitele [M] - produse in maduva osoasa; au durata de viata

scurta (24 ore), apoi se transforma in macrofage si fagociteaza
intens bacterii si resturi celulare mai mari
 cele mai mici elemente figurate

 nu au nucleu

 sunt formate in maduva osoasa

 numarul lor in organism este de aprox. 300 000/mmc (150 000-500

000/mmc)

 au capacitatea de a adera la suprafata capilarelor lezate; dupa

aderare elibereaza substante care intervin in coagulare
 sunt consecinta prezentei pe suprafata hematiilor a unor antigene
(A,B) numite aglutinogene si a unor anticorpi plasmatici (alfa α si
beta β)numite aglutinine
 Aglutinogenele nu trebuie sa ajunga in contact direct cu
aglutininele de acelasi tip (α cu A sau βcu B) → se produce
aglutinarea (alipirea) si liza (ruperea) hematiilor
 pentru a se realiza o transfuzie de sange trebuie ca in singele
primitorului sa nu existe aglutinine care sa reactioneze cu
aglutinogenele de pe hematiile donatorului
 daca primitorul are anticorpul α , donatorul nu trebuie sa aiba
antigenul A
 Sistemul ABO
 O(I): au aglutinine α si β, dar nu au nici un aglutinogen → aceasta grupa
poate dona la toate celelalte, dar nu poate primi decat de la grupa O

 A(II): au aglutinina β si aglutinogenul A → poate dona la grupele A(II) si

AB(IV) si poate primi de la grupele A(II) si O(I)

 B(III): au aglutinina α si aglutinogenul B → doneaza grupelor B(III) si

AB(IV) si primeste de la B(III) si O(I)

 AB(IV): n-au aglutinine, dar au aglutinogenele A si B → poate dona doar

la grupa AB(IV) si primeste de la orice grupa
 Sistemul Rh
 pe hematii exista si sistemul Rh, constituit din mai multe antigene,
cel mai puternic fiind antigenul D

 oamenii care au acest antigen (aprox. 85% din populatie) se numesc

Rh pozitivi, iar ceilalti (15%) :Rh negativi

 cei Rh (-) pot sintetiza anticorpi antiD daca primesc transfuzie de

sange Rh (+) si la o noua transfuzie Rh+ pot prezenta manifestari
grave de incompatibilitate

 de aceea , persoanele cu Rh- trebuie sa primeasca numai sange Rh-

iar cei cu Rh+ pot primi de la Rh-