UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS DIN GALATI

PROGRAM DE CONVESIE PROFESIONALĂ BIOLOGIE

CURSANT: VOINEA IULIA GEORGIANA

Poluarea solului cu îngrășăminte chimice

Chimizarea agriculturii prin îngrăşăminte, erbicide, pesticide, fitohormoni este strâns legată atât
de creşterea producţiei agricole cât şi de problemele mediului înconjurător.

-     îngrăşămintele chimice duc la epuizarea fertilităţii naturale a solului şi, în ultimă instanţă la
un dezechilibru în compoziţia naturală a solului;

-     îngrășămintele chimice, în special cele cu N şi P duc la diseminarea azotului şi fosforului în

mediul înconjurător cu consecinţe nefavorabile asupra eutroficizării apelor de suprafaţă și a
echilibrului biologic;

-         îngrăşămintele chimice produc modificări în ceea ce priveşte calitatea recoltelor, respectiv

a elementelor, prin acumulări de nitraţi, glucide, lipide, schimbarea reportului C/N, N/P,Ca/Mg ;

-     efectul rezidual al unor produse chimice ce ajung în alimentaţie, alături de alţi factori,
contribuie la favorizarea unor boli moderne ;
Clasificarea îngrășămintelor chimice

În funcție de elementele nutritive pe care le conțin ca element de bază , aceste se împart în șase
grupe principale:

1. Îngrășăminte cu azot, care se deosebesc după forma lorfizică în solide și lichide, după
forma chimică sub carese găsește azotul ( amoniacală, nitritică, amidică), ca și după
gradul lui de accesibilitate pentru plante

2. Îngrășăminte cu fosfor, din această grupă fac parte diferite săruri ale acizilor fosforici și
polifosforici

3. Îngrășăminte cu potasiu, cuprind diferite săruri cu potasiu, ale unor acizi tari ( HCI;
H2SO4) sau ale unor acizi slabi ( H2CO3; H4SIO4; H2SIO3)

4. Îngrășăminte cu macroelemente de ordin secundar care conțin magneziu,sulf

5. Îngrășăminte cu microelemente, care conțin elemente ce se găsesc în plante

6. Îngrășăminte complexe și mixte, conțin douăsau mai multe elemente cu rol în nutriția
plantelor, cele complexe se obțin prin reacții chimice, iar cele mixte prin amestec

Efecte de friabilitate a solului

Prezența unui număr de acizi în sol, cum ar fi acizii clorhidric și sulfuric, creează un
efect dăunător asupra solului denumit friabilitatea solului.

Diferiți acizi din sol dizolvă fragmentele de sol care contribuie la menținerea împreună
a particulelor de rocă. Grundurile de sol rezultă din combinarea humusului sau materialului
natural descompus, cum ar fi frunzele moarte , cu lut.
 Aceste crustre minerale bogate în sol sunt esențiale pentru drenajul solului și
îmbunătățesc considerabil circulația aerului în sol.

Deoarece substanțele chimice din îngrășăminte chimice distrug zgurii din sol,
rezultatul este un sol foarte compact, cu drenaj redus și circulație a aerului.

Distrugerea microorganizmelor

Produsele chimice sintetice din îngrășămintele chimice afectează în mod negativ

sănătatea microorganismelor solului care se găsesc în mod natural prin afectarea pH-ului solului.
Aceste niveluri modificate de aciditate din sol elimină microorganismele benefice pentru plante
și sănătatea solului, deoarece acestea contribuie la creșterea apărării naturale a plantelor
împotriva dăunătorilor și a bolilor. Aceste microorganisme utile constau în bacterii producătoare
de antibiotice și miocorizale și alte ciuperci care se găsesc în soluri sănătoase.

Utilizarea îngrășămintelor de azot care poate fi chimice periclitează, de asemenea,

sănătatea bacterilor care fixează echilibrul de azot în sol. Aceste bacterii de fixare a azotului sunt
responsabile pentru transformarea oxigenului atmosferic într-o formă d de e azot care poate fi
utilizată cu ușurință de plante.

Cererea la nivel mondial de îngrăşăminte cu azot a crescut de la 111,4 milioane tone în 2013 la
113,1 milioane tone în 2014 cu o viteză de creştere de 1,5% pe an. Se preconizează că cererea pe
piaţa mondială să fie de 119,4 milioane tone în 2018 cu o creştere anuală de 1,4%. Creşterea de
6,3 milioane tone de azotaţi între anii 2014-2018 este repartizată 58% în Asia, 22% în America,
11% în Europa, 8% în Africa şi 1% în Oceania. Cea mai mare creştere a cererii mondiale privind
Asia este preconizată să vină din China şi India (18% şi 17%), urmate de Indonezia (6%),
Pakistan (4%), Bangladesh şi Vietnam (2%), Malaezia şi Thailanda (1%). Pentru America
creşterea este datorată cererii din America Latină (18%) şi va veni în principal din Brazilia,
Argentina, Columbia şi Mexic. În America de Nord se preconizează o creştere a cererii de
aproximativ 5%, provenind din S.U.A. şi Canada. În Europa, cota majoră de creştere este
preconizată din Europa de Est şi Asia Centrală (9%), Ukraina (5%) şi Rusia (3%). Ponderea
creşterii necesarului de îngrăşăminte pe bază de azot din Europa Centrală se preconizează de a fi
în jur de 3%
Suprafața pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice în România în perioada 2012-2016

Din grafic se observă că îngrăşămintele chimice au ponderea cea mai mare,

înregistrându-se o creştere a suprafeţelor de 150.718 ha, respectiv 2,3% pe care s-au aplicat
îngrăşămintele chimice din 2012 în 2016. Pentru îngrăşămintele naturale creşterea este mult mai
mare comparând anul 2012 cu 2016, înregistrându-se o creştere de 256.636 ha, respectiv 42,37%.
În anii 2012 şi 2013 se observă că pe 91% din suprafeţe s-au aplicat îngrăşăminte chimice, iar pe
9% îngrăşăminte naturale. Între anii 2014-2016 se observă o scădere la 88% a suprafeţelor pe
care s-au aplicat îngrăşăminte chimice, determinând o uşoară creştere a suprafeţelor tratate cu
îngrăşăminte naturale, la 12%.
Efectele poluării solului asupra sănătății umane

Efectele poluării solului asupra sănătăţii umane sunt majore. Culturile pe soluri poluate
absorb o mare parte din poluanţi care vor fi ingeraţi în oameni sau animale. Expunerea pe termen
lung la solurile poluate sau la culturile obţinute de pe soluri poluate pot afecta structura genetică
a organismului, provocând boli congenitale şi probleme cronice de sănătate care nu pot fi
vindecate.

Peste 70% din poluanţii solului sunt cancerigeni intensificând șansele de a dezvolta
cancer la omul expus la solurile poluate. Expunerea pe termen lung la benzen şi compuşi bifenil
policloruraţi este legată de dezvoltarea leucemiei şi a cancerului la ficat. Poluanţii solului pot
provoca afecţiuni ale pielii, blocaje musculare şi tulburări ale sistemului nervos central. Oamenii
pot fi afectaţi indirect datorită bioacumulării sau otrăvirii prin ingestie de alimente atunci când
oamenii consumă produse cultivate în solurile poluate sau produse de origine animală care
consumă plante din solurile poluate. Drept urmare, oamenii ar putea avea boli acute sau pot
suferi de moarte prematură.

Bibliografie

Florea N.Dumitru Știința solului în România în secolul XX Editura Cartea pentru toți, București,
2002

Mureșan Alina Crina Chimia și poluarea solului ,Editura Universității Galați ,2020