Bullyingul

Managementul clasei de elevi este unul eficient atunci când organizarea

activităţilor clasei reușește să asigure un climat favorabil învățării. Un astfel de
climat presupune, printre altele, absența oricărei forme de violență în mediul
școlar.
Mult timp, sistemele de învăţământ s-au concentrat pe reducerea violenței
fizice din școli. Târziu s-a înteles faptul că și față de violența psihologică trebuie să
se ia măsuri educaționale speciale și, din păcate, mult mai târziu în România.
Potrivit psihologilor, bullyingul este o formă specifică de agresiune, cu
caracter repetitiv, sistematic, îndreptat împotriva unei persoane care are
dificultăți în a se apăra, în scopul demoralizării acesteia, a diminuării stimei de
sine și a minimalizării rolului în grupul social. Spre deosebire de violența fizică,
bullying-ul include violență verbală (insulte, porecle și amenințări), violență
relațională (izolare, răspândire de zvonuri) și violență în mediul online –
cyberbullyingul (postarea în public a mesajelor, pozelor denigratoare etc.).
În România, bullyingul a fost interzis în școli abia în 2019, prin Legea nr.
221/2019, dar definirea și aplicarea celor mai importante dispoziții legale din acest
act normativ au avut loc prin Ordinul nr. 4.344 din 2020 al Ministerului Educației.
Astfel, noțiunea de ”bullying” beneficiază, pe lângă definiția științifică, și de
o definiție juridică: “bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale,
relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu
intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea
demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare
sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane
și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de
apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau
la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală,
caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se
desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și
formării profesionale” – art. 1, lit. a) din Ordinul nr. 4.344 din 2020 al
Ministerului Educației.
Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 4.344 din 2020, prevenirea bullyingului în
mediul educațional se realizează în fiecare unitate de învățământ în conformitate
cu prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 1.409/2007 privind

1
aprobarea Strategiei pentru reducerea fenomenului de violență în unitățile de
învățământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare.
Problema este că Ordinul nr. 1.409/2007 nu a fost publicat în Monitorul
Oficial al României. În aceste condiții, unitățile de învățământ își vor întocmi
planurile de prevenire și de combatere a bullyingului cu respectarea celor
câteva indicații date în cuprinsul Anexei nr. 1 a Ordinului nr. 4.344 din 2020,
după cum urmează:
- implementarea, la nivelul unității de învățământ, a unor
programe/proiecte/campanii cu scopul de creștere a coeziunii grupului
de copii și a comunității copii-adulți, constientizarea consecințelor
violenței psihologice - bullying, eliminarea
cauzelor/riscurilor/vulnerabilităților care ar putea determina
producerea de astfel de comportamente;
- desfășurarea unor activități de informare și constientizare, în colaborare cu
alte instituții sau specialiști cu competente în domeniu;
- promovarea unui climat educațional care încurajează atitudinile pozitive,
nonviolente și suportive între membrii comunității de preșcolari/elevi și
adulți, învățarea și exersarea empatiei, a interacțiunilor între aceștia, de
tip câștig reciproc, implicarea participării preșcolarilor/elevilor de toate
vârstele la toate deciziile care îi privesc și promovarea acțiunilor de la egal
la egal între prescolari/elevi;
- promovarea relațiilor democratice între copii și adulti, prin toleranță, respect,
incluziune și solidaritate;
- implementarea de măsuri administrativ-organizatorice, care să contribuie la
crearea unui mediu securizant din punct de vedere fizic și emoțional pentru
copii, în unitatea de învățământ, precum montarea de camere de luat
vederi, profesori de serviciu, asigurarea pazei spatiilor educaționale,
dispunerea mobilierului în clasă în scopul facilitării colaborarii între
copii, promovarea lucrului în echipă, constituirea formațiunilor de studiu,
conform prevederilor legale;
- formarea cadrelor didactice în sensul dezvoltării personale și al utilizării
metodelor de disciplină pozitivă.

Implementarea planului antibullying, la nivelul fiecărei unități școlare, ar

trebui să cuprindă:
- activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying
pentru personalul școlii, copii și părinți;
- măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ,
cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a
situațiilor de bullying în spațiul școlar;
2
 - proceduri de intervenție în situatiile de bullying; 
- responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în
cazurile de bullying semnalate sau identificate;
- organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum s.a., în scopul
încurajării respectarii valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la
identificarea, medierea sau raportarea situatiilor de bullying; 
- atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu
privire la bullying;
- activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul antibullying
și a eficienței grupului de acțiune.

În conformitate cu Ordinului nr. 4.344 din 2020, pentru optimizarea

prevenirii bullyingului, la nivelul fiecărei unități de învățământ, se creează un grup
de acțiune antibullying cu rol de prevenire, identificare și soluționare a faptelor
de bullying, comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau
cibernetice. Grupul de acțiune antibullying se dimensionează potrivit
particularităților fiecărei unităti de învățământ, având maxim 10 membri, fiind
adaptat contextului social, dimensiunii și cerințelor specifice fiecărei unități de
învățământ.
Se poate observa că măsurile antibullying din legislația noastră au avut
ca sursă de inspirație Programul de prevenire a bullyingului al profesorului și
cercetătorului în psihologie, Dan Olweus, considerat pionier în acest domeniu.
După peste 35 de ani de cercetare și răspuns la bullyingul în școală, singurul
program de prevenire a bullying-ului bazat pe dovezi, care foloșete rezultate
empirice măsurabile, este cel original dezvoltat de Dan Olweus.
Principalele obiective ale acestui program sunt: reducerea comportamentelor
de bullying existente în rândul elevilor, prevenirea noilor comportamente de
bullying și realizarea unor mai bune relații între semeni în școală. Acestea sunt
atinse prin restructurarea mediului social al copilului la școală și construirea unui
sentiment de comunitate în rândul elevilor și adulților.
Programul Olweus de prevenire a bullyingului se bazează pe 4 principii-
cheie care ar trebui respectate de către toți profesorii:
1. arată căldură și interes pozitiv și implică-te în viețile elevilor;
2. stabiliți limite ferme pentru comportamentul inacceptabil;
3. folosiți în mod consecvent consecințe negative nefizice, neostile atunci
când sunt încălcate regulile;
4. acționați ca autorități și modele pozitive.

3
 Programul recomandă folosirea următoarelor 4 reguli, care ar trebui afișate
peste tot în clădire și în fiecare clasă, discutate cu elevii și părinții, implementate
prin referințe pozitive și negative constante:
1. Nu îi vom agresa pe colegii noștri!
2. Vom încerca să-i ajutăm pe elevii care sunt agresați.
3. Vom încerca să-i includem pe elevii care sunt excluși.
4. Dacă știm că cineva este agresat, îi vom spune unui adult din școală și
unui adult de acasă.

La întocmirea planurilor de prevenire și de combatere a bullyingului, unitățile

de învățământ s-ar putea inspira și din programul dezvoltat de organizația
“Salvați Copiii România”. Programul constă într-un set de 10 activități menite să
dezvolte abilitățile sociale și emoționale ale copiilor ca factori de protecție
împotriva bullying-ului, activități care se bazează pe implicarea participatorie a
copiilor, pe energia și creativitatea lor.