Seminarul 5 Contabilitate aplicată

CONȚINUTURI

1.4. Tehnici de măsurare a stocurilor: costul standard și prețul cu amănuntul.

Aplicații
1.5. Active biologice de natura stocurilor. Aplicații

1.4. Tehnici de măsurare a stocurilor: costul standard și prețul cu amănuntul. Aplicații

A. Costul standard
Conform OMFP 1802/2014 pct. 286. ‐ ” (1) În funcție de specificul activității, pentru
determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de
producție sau metoda prețului cu amănuntul, în comerțul cu amănuntul.
(2) Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale consumurilor de materiale
şi consumabile, manoperei, eficienței şi capacității de producție. Aceste niveluri trebuie revizuite
periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcție de condițiile existente la un moment dat.
(3) Diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție trebuie evidențiate
distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
(4) Repartizarea diferențelor de preț asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor
se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Acest coeficient se înmulțeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preț de

înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost
înregistrate bunurile ieşite.
(5) Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț pot fi calculați la nivelul conturilor
sintetice de gradul I şi II, prevăzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de
stocuri.
Costul standard este un cost planificat sau previzionat pe baza analizei perioadei
anterioare.

1
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

(3) Diferențele de preț față de costul de achiziție sau de producție trebuie evidențiate
distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

Contul este 348 ”Diferențe de preț la produse” (bifuncțional)

Debit
-Diferențe de preț în plus sau nefavorabile
(costul de producție este mai mare decât costul
standard) aferente produselor intrate în
gestiune din producție proprie (711)
-Diferențele de preț în minus sau favorabile
(costul de producție este mai mic decât prețul
standard) repartizate asupra produselor ieşite
din gestiune (345, 347).
Soldul contului reprezintă diferențele de
preț aferente produselor existente în stoc
Credit
‐ Diferențele de preț în minus sau favorabile
aferente produselor intrate în gestiune din
producție proprie (345, 347);
‐ Diferențele de preț în plus sau nefavorabile
repartizate asupra produselor ieşite din
gestiune (711).
Soldul contului reprezintă diferențele de
preț aferente produselor existente în stoc

În bilanț, soldul contului 348, rectifică soldul contului 345 pentru a fi prezentat la cost
efectiv.
Aplicație
1. Entitatea X SA deține în stoc produse finite în valoare de 4000 lei și diferente de preț
nefavorabile de 1000 lei și înregistrează în procesul de producție, în perioada analizată,
următoarele consumuri:
· Cheltuieli cu matriile prime 6000 lei
· Cheltuieli cu energia electrică 2000 lei și TVA 19%
· Cheltuieli cu amortizarea utilajelor 1000 lei
· Cheltuieli cu salariile personalului 3000 lei
Produsele finite obținute se înregistrează la costul standard de 15000 lei. În perioada
analizată se fac vânzări către clienți pe bază de factură la valoarea de 20000 lei și TVA 19%.
Clienții se încasează prin virament bancar. Produsele vândute se scad din gestiune pe baza
centralizatorului de ieșire din gestiune cu valoarea de 14000 lei, la cost standard.
Să se reflecte în contabilitate tranzacțiile cu impact asupra stocurilor de produse finite.

2
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

REZOLVARE
1. Se înregistrează consumurile efectuate pentru obținerea produselor finite
601 = 301 6000

% = 401 2380
605 2000
4426 380

6811 = 2813 1000

641 = 421 3000

Costul de producție efectiv: 6000 lei +2000 lei+1000 lei+ 3000 lei=12000 lei
2. Înregistrarea produselor finite la costul standard de 15000 lei
% = 711 12000
345 15000
348 (3000)

Intrucât costul efectiv este mai mic decât costul standard, avem o diferență favorabilă
de 3000 lei care se poate nota și cu semnul minus pe debitul contul 348.
3. Se înregistrează tranzacția de vânzare a produselor către clienți
4111 = % 23800
7015 20000
4427 3800

4. Se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute cu ajutorul coeficientului.

711 = 345 14000

K = (Si 348 + Rd 348) / [ (Si 345 + Rd 345]=(1000 -3000)/(4000+15000)=-2000/19000=-0,11

Rd 348 = K*Rc 345=-0.11*14000=-1540
711 = 348 (1540)

3
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

5. Încasarea creanței prin contul curent de la bancă

5121 = 4111 23800

B. Prețul de vânzare cu amănuntul

Conform OMFP 1802/2014 pct. 286 alin (8) ”În comerțul cu amănuntul poate fi
utilizată metoda prețului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole
numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se
folosească altă metodă. În această situație, costul bunurilor vândute se calculează prin
deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a prețului
de vânzare presupune recalcularea marjei brute.
287. ‐ (1) Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvență pentru elemente similare de
natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exercițiu financiar la altul. Dacă, în situații
excepționale, administratorii decid să modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau
alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informații:
‐ motivul modificării metodei, şi ‐ efectele sale asupra rezultatului.
(2) O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natură şi utilizare similare. Noțiunea de "utilizare similară" este proprie
fiecărei entități.
(3) Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de
calcul al costului poate fi justificată”

Aplicații
I. Entitatea X achiziționează de la furnizori pe bază de factură la valoarea de 5000 lei și
TVA 19%. Pe parcursul perioadei realizează o nouă intrare de mărfuri, valoarea acestora fiind de
8000 de lei și TVA 19%. Mărfurile sunt evidențiate la prețul de vânzare cu amănuntul, adaosul
comercial practicat pentru prima intrare fiind de 15%, iar pentru a doua intrare de mărfuri fiind
de 10%. Încasările în numerar pentru mărfurile vândute în perioada analizată sunt de 9000 de lei.

4
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

Să se efectueze înregistrările în contabilitatea entității, cunoscând că soldul inițial al

mărfurilor este de 4000 de lei, din care diferențe de preț aferente mărfurilor de 800 de lei. Plata
furnizorilor se realizează cu bilet la ordin care se decontează la scadență.
REZOLVARE

1) Se înregistrează achiziția de mărfuri

% = 401 5950
371 5000
4426 950

2) Se înregistrează mărfurile achiziționate la prețul cu amănuntul

371 = % 1843
750 (15%*5000)
378
1093(19%*(5000+750))
4428
3) Se înregistrează intrări de mărfuri de la furnizori

% = 401 9520
371 8000
4426 1520
4) Se înregistrează mărfurile cumpărate la prețul de vânzare cu amănuntul

371 = % 2472
378 800
4428 1672
5) Se înregistrează încasările în numerar

5311 = % 9000
707 7563
4427 1437

6) Derecunoașterea (scoaterea din evidență a mărfurilor vândute)

% = 371 9000
607 6571
378 992
4428 1437

Coeficientul k se calculează astfel:

5
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

K = (Si378 + Rc378) / [(Si371 - Si4428) + (Rd371 - Rc4428) ]*100

Acest coeficient K se înmulțește cu valoarea mărfurilor vândute din care s-a scăzut cota aferentă
de TVA, adică cu rulajul lunar al contului 707.

Așadar, adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707

Iar costul este dat de formula de calcul:

Costul mărfurilor vândute = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial

K= (800+750+800)/[(4000-639)+(5000+750+8000+800)]*100=(2350/17911)*100=13,12%

Si378 = 800

Si371 = 4000

RD371 = 17315

Si4428 = 639 (19/119*4000)

RC4428 = 2765

RD378 = k*RC707 = 13,12% * 7563 = 992

7) Plata furnizorilor cu bilet la ordin

401 = 403 15470

403 = 5121 15470

Cazuri particulare privind achizițiile de mărfuri

II. Entitatea X S.A. acordă un avans pentru achiziția de mărfuri prin virament bancar în
sumă de 11900 lei. Ulterior primește factura de avans (furnizorul este o persoană impozabilă
d.p.d.v. TVA) și factura pentru achiziția de mărfuri în valoare de 12000 și TVA 19%. După
compensarea avansului se achită diferența către furnizor prin ordin de plată.
Se livrează mărfuri pe baza avizului de expediere în valoare de 5000 lei și TVA aferent. Ulterior,
se emite factura pentru vânzarea mărfurilor și se încasează creanța cu bilet la ordin.

REZOLVARE

1) Se înregistrează acordarea avansului prin virament bancar

6
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

% = 5121 11900
4091 10000
4426 1900
2) Se înregistrează achiziția mărfurilor

% = 401 14280
371 12000
4426 2280
3) Compensarea avansului

% = 4091 10000
401 11900
4426 (1900)
4) Se achită diferența de plată furnizorului

401 = 5121 2380

5) Se vând mărfuri pe bază de aviz

418 = % 5950
707 5000
4427 950
6) Se emite factura și se transmite clientului

4111 = 418 5950

4428 = 4427 950
7) Se încasează creanța

413 = 4111 5950

8) Remitere spre decontare

5113 = 413 5950

9) Încasare bilet la ordin

5121 = 5113 5950

1.5. Active biologice de natura stocurilor. Aplicații

Aplicații
Conform OMFP nr. 1802/2014 activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o
entitate a transformării biologice şi recoltării activelor biologice (animale vii şi plante vii)
pentru vânzare sau pentru transformarea în produse agricole sau în active biologice suplimentare.
(pct. 277. (1)).

7
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere, degenerare (aşa cum sunt

exemplificate la pct. 282), producere şi procreare care produc modificări calitative sau
cantitative ale unui activ biologic. (pct. 277. (2)).
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca
produse agricole sau vândute ca active biologice. (pct. 278. - (1)).
Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producţiei de
carne, animalele deţinute în vederea vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele
de porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru cherestea. (pct. 278. - (2)).
Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice
ale entităţii, de exemplu, lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc. (pct.
279. (1)).
Dacă entitatea raportoare prelucrează produsele agricole, rezultă produse finite, de
exemplu, fire, îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză, zahăr, fructe prelucrate etc. (pct.
279. (2)).
Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau încetarea
proceselor vitale ale unui activ biologic. (pct. 279. (3)).
Activitatea agricolă include o gamă largă de activităţi; de exemplu, creşterea
animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau a
altor plantaţii, floricultura şi acvacultura (inclusiv piscicultura). Aceste activităţi au anumite
caracteristici comune, și anume:
· capacitatea de modificare. Animalele şi plantele vii sunt capabile de transformări
biologice;
· administrarea modificării. Modul de administrare facilitează transformarea biologică
prin îmbunătăţirea sau, cel puţin, stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării procesului
(de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea şi
lumina). Această administrare diferenţiază activitatea agricolă de alte activităţi. De
exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau
defrişarea) nu reprezintă o activitate agricolă; şi
· evaluarea modificării. Modificarea calitativă (de exemplu, calitatea genetică, densitatea,
gradul de coacere, conţinutul de grăsimi, conţinutul de proteine şi gradul de rezistenţă al
fibrelor) sau cantitativă (de exemplu, numărul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau

8
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

diametrul fibrelor şi numărul de boboci) determinată de transformările biologice sau de

recoltare este evaluată şi monitorizată ca funcţie de rutină a administrării. (pct. 281).

Transformarea biologică poate conduce la următoarele tipuri de rezultate:

· modificări ale activelor prin

o (i) creştere (o creştere cantitativă sau o îmbunătăţire a calităţii unui animal sau a
unei plante),
o (ii) degenerare (o scădere cantitativă sau o deteriorare a calităţii unui animal sau a
unei plante), sau
o (iii) reproducere (crearea de animale ori plante vii suplimentare); sau
· producţia unor produse agricole, de exemplu, lână şi lapte. (pct. 282).

Distincţia active biologice – produse agricole – produse finite este redată mai jos:

Active biologice Produse agricole Produse finite rezultate prin

procesare după recoltare
CULTURI:
Culturi cerealiere Cereale, paie Făină
Culturi legumicole Legumele Compot, Bulion
ZOOTEHNIE:
Turma de bază a ovinelor Lapte, lână, carne, piei Brânză, fire, cîrnați, haine
piele
Turma de bază a bovinelor Lapte, carne, piei Brânză, cîrnați, haine piele
Turma de bază a porcinelor Carne Slănină, cârnați, conserve
PLANTAȚII PERENE:
Vii Struguri, butași Vin, compot
Livezi Fructe, lemn Compot, Gem
Copacii din pădure Bușteni Cherestea
CREȘTEREA PĂSĂRILOR:
Păsări Ouă Maioneză
Sursa: Suport de curs CECCAR, G.C. Dumitru-Batcă

Aplicații

Societatea X SA hotărăște majorarea capitalului social cu aport în natură unde acționarii vin cu
stocuri biologice (viței) în valoare de 20.000 lei

a) Subscrierea capitalului
456 = 1011 20000

9
Seminarul 5 Contabilitate aplicată

b) Aport la capital în natură sub forma activelor biologice de natura stocurilor:

361 = 456 20000
Active biologice de Decontări cu
natura stocurilor acţionarii/asociaţii
privind capitalul

c) Regularizarea conturilor de capitaluri

1011 = 1012 20000

d) Entitatea achiziționează active biologice de natura stocurilor (viței)

% = 401 11900
361 Furnizori 10000
Active biologice de
natura stocurilor
4426 1900

TVA deductibilă

e) SC X SA primește prin donație active biologice de natura stocurilor

361 = 7582 5000 (Valoarea justă)
Active biologice de Venituri din donaţii
natura stocurilor primite

f) Din producție proprie se obţin animale tinere nou-născute evaluate la prețul de vânzare
tranzacționat pe piață:

361/ Animale tinere = 711 4000 (Valoarea justă

a animalelor
nou – născute)
Active biologice de natura Venituri aferente
stocurilor/ Animale tinere costurilor stocurilor
de produse

g) Se înregistrează creșterea în greutate a animalelor tinere

361 = 711 3000
Active biologice de Venituri aferente
natura stocurilor/ costurilor stocurilor
Animale tinere de produse

10