1
Revista de comerţ, numărul 12, pagina 16, decembrie 2000.
Promovarea vânzărilor se caracterizează prin rezultate concrete obţinute într-un termen
scurt. Tocmai de aceea se consideră că prelungirea unei acţiuni promoţionale are ca efect
diminuarea rezultatelor sale. De exemplu, un concurs care ţine în permanenţă un timp mai
îndelungat nu mai atrage pe nimeni.
În cele ce urmează se va încerca definirea acestui termen, iar apoi vom afla care este rolul
promovării vânzărilor în comerţul contemporan.
b) lot incrucisat/mixt - oferta grupata (sub un film imprimat), alcatuita din doua sau mai
multe produse de larg consum, apropiate sau complementare, apartinand unei game (spre
exemplu, un detergent pentru rufe, un inalbitor, un detergent lichid pentru vase si un sapun),
comercializata la un pret atractiv - mai scazut decat suma preturilor unitare ale fiecarui produs
(fr. - vente jumelee) - sau cu gratuitati;
c) lot de produse asociate - oferta grupata de vanzare a unuia sau mai multor articole,
insotite de un articol/serviciu accesoriu, exceptional, cu rol de prima (pretul de vanzare al lotului
va fi mai mic sau cel mult egal cu pretul articolelor curente componente). Exemplu: un
abonament anual la o revista economica in valoare de 490.000 lei + o cafetiera in valoare de
299.000 lei - (ambele) la un pret exceptional de 590.000 lei;
e) lot tip "girafa": lot de doua produse, din care unul contine 20-50% cantitate in plus si
care se vinde la pretul produsului obisnuit.
Mărcile literale sunt constituite din cuvinte sau dintr-o combinaţie de litere. Mărcile
constituite din cuvinte trebuie să fie deosebit de distinctive. Cuvântul sau grupa de litere pot fi
imaginare sau rezultatul unor combinări de litere cu sau fără semnificaţie (ex.: CONFFER, ARO
etc.).
Mărcile figurale sunt constituite din reprezentări grafice plane sau în relief,
monocolore sau policolore, care înfăţişează forma produsului sau ambalajul acestuia. Cele mai
răspândite mărci figurale sunt acelea care reprezintă, în mod stilizat, fie obiectul caracteristic al
întreprinderii, fie produsul care urmează să fie protejat.
Mărcile combinate sunt rezultate din combinarea mai multor elemente: cuvinte, litere,
cifre, reprezentări grafice, forma produsului, ambalajul, toate acestea fiind înfăţişate întruna sau
mai multe culori.
Mărcile prezentate sonor sunt utilizate ca mărci de comerţ, răspândirea lor fiind
facilitată de posibilităţile oferite astăzi de realizările în domeniul tehnicii radioului, televiziunii,
videocasetelor, audiocasetelor, difuzoarelor publice etc.
Mărci individuale şi mărci colective– o marcă este individuală când se înregistrează
de o singură întreprindere, care o foloseşte în exclusivitate. Când marca este înregistrată de o
grupare colectivă, care reprezintă interesele mai multor întreprinderi, ea poate fi folosită de către
acestea, în condiţiile stabilite de regulamentul elaborat de unităţile interesate.
6
Sursa: INSSE, ,,Anuarul statistic al României’’, 2008
7
Membrii AMRCR
20%
18%
16% Cresterea PIB
14%
12%
10%
Cresterea
8%
consumului cu
6%
amanuntul
4%
2%
0%
2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: INSSE, 2009
Numărul magazinelor cu suprafaţa între 5000 – 9999 mp a crescut de la 33 în 2003 şi 41
în 2005 la 218 în 2007, în timp ce numărul magazinelor cu suprafaţa peste 10000 mp a crescut de
la 9 în 2003 şi 15 în 2005 la 22 în 2007. Aceste creşteri s-au făcut în principal pe seama creşterii
volumului pieţei şi numai într-o mică măsură pe seama micilor magazine de cartier; numărul
magazinelor sub 120 mp a scăzut cu mai puţin de2% în intervalul 2005-2007, în timp ce numărul
magazinelor cu suprafeţe între 121 şi 999 mp a scăzut cu aproximativ 20% în aceeaşi perioadă.
8
Bukeviciute, L. and A.Dierx, F.Ilzkovitz, “The functioning of the food supply chain and its effect on food prices in
the European Union”, European Commission, DG Economic and Financial Affairs, European Economy Occassional
Papers no.47, May 2009
Pentru 2008, datele disponibile sunt mai restrânse. Astfel, am putut accesa doar datele
cumulative pentru o parte dintre marii retaileri, si anume Metro, Real, Selgros, Carrefour, Billa si
Penny. Cum însa aceştia reprezintă 6 din primii 8 retaileri din România, reprezentând 73,5% din
cifra de afaceri a marilor retaileri şi 76% dintre angajaţii acestora, datele obţinute sunt relevante
ca valori relative şi ca tendinţe.
Cifra de afaceri a crescut in 2008 fata de 2007 cu 12,7% exprimata in euro si cu 24,6%
exprimata in lei. Cata vreme aceasta reprezinta o incetinire fata de ritmul de crestere din 2007
comparativ cu 2006, cresterea ramane semnificativa, mult peste cresterea PIB. Probabil evolutia
sa a fost influentata negativ de inceputul crizei financiare, care a lovit si Romania din trimestrul
IV 2008. In special in luna decembrie a anului trecut, care ar fi trebuit sa fie o luna de cresteri
record ca si in anii trecuti, consumul cu amanuntul a crescut cu numai 2,5%.
Numarul angajatilor a continuat sa creasca si in 2008, pe fondul extinderii retelelor de
retail, desi intr-un ritm mai scazut decat in 2007: 19,6%, comparativ cu 30%. In acest context,
este usor ingrijoratoare tendinta descrescatoare a productivitatii muncii, calculata ca raport intre
cifra de afaceri si numarul de angajati. Aceasta scadere arata faptul ca dezvoltarea extensiva din
ultimii ani a adus un volum mai mare de vanzari dar si costuri substantial mai mari, inclusiv cu
personalul.
Avand in vedere ponderea acestor 6 retaileri in cifra de afaceri a celor 13 mari retaileri,
prin extrapolare obtinem o contributie totala la veniturile bugetare de 250 milioane euro in 2008.
Cel mai correct calcul este cel care se raporteaza la codurile CAEN cumulate 4639 si
4711, luand astfel in calcul toti marii retaileri; in total avem 1311 mari retaileri, din care 2
inregistrati la “comertul cu ridicata” si 11 la “comertul cu amanuntul”.
Astfel, cota de piata a marilor retaileri a fost de 36,5% in 2007, in crestere fata de 31,3%
in 2006. Pentru a analiza daca aceasta cota de piata reflecta un potential anticoncurential, vom
calcula doua masuri ale gradului de concentrare: cota de piata a primelor 5 firme, respectiv
indicele Herfindahl-Hirschmann (suma patratelor cotelor de piata ale tuturor firmelor).
Totusi, apreciem ca in 2007 piata a fost concurentiala, din cel putin trei motive.
In primul rand, prin comparatie cu celalalte tari europene, gradul de concentrare este inca
scazut in Romania. Media europeana a cotei de piata cumulate a primilor 5 retaileri este 50%;
tarile vechi membre ale UE au cote mai mari decat noii membrii, din mai multe motive intre care
consolidarea pietei si nivelul mult mai scazut al economiei subterane. Gradul de concentrare
astfel calculate depaseste 70% in tarile nordice si este aproape de 60% in Germania si de peste
50% in Franta, tarile de origine ale principalilor competitori pe piata de retail din Romania.
Doar Bulgaria are un grad de concentrare mai mic decat Romania (conform datelor
Euromonitor, cota cumulata in Romania a primilor 5 retaileri ar fi de 22%, mai mica decat a
Poloniei; insa consideram ca datele noastre, prelucrate dupa INSSE, sunt mai corecte si cota
cumulata pentru Romania este 27,5%). Desigur, tendinta nu poate fi decat crescatoare. Chiar si in
tari precum Spania, Grecia sau Italia, unde producatorii locali de produse alimentare sunt
numerosi si bine organizati, marii retaileri au intre 30% si 40% din piata, in timp ce in Ungaria
ponderea este de 50%. Un grad de concentrare mai ridicat nu inseamna insa automat si o situatie
anti-concurentiala. Este important ca pe masura ce gradul de concentrare va creste, aceasta sa nu
duca si la un abuzz de putere dominanta. Deocamdata insa gradul de concentrare al marilor
retaileri din Romania este la jumatate din media europeana.
In al doilea rand, cota de piata a celei mai mari firme din sector (Metro) a scazut,
diferenta regasindu-se in cresterea cotelor de piata ale firmelor de pe locurile 2 si 3 (Selgros si
Carrefour). Aceasta evolutie indica absenta unor bariere semnificative de mobilitate pe piata.
In al treilea rand, a existat o substituire remarcabila in topul primelor 5 firme, locurile lui
Cora si Billa fiind luate de Kaufland si Real. Aceasta evolutie indica absenta unor bariere
semnificative de intrare pe piata.
In concluzie, atat in structura cat si in dinamica, piata de retail preponderant alimentar a
fost concurentiala in perioada analizata. Pe de alta parte, unii dintre acesti concurenti fac parte
din aceleasi grupuri de firme; astfel, Metro si Real sunt parte din Metro Group, iar Selgros, Billa
si Penny sunt marci ale grupului Rewe. Potentialul anti-concurential este atenuat de faptul ca
aceste firme se adreseaza unui public tinta diferit, atat pe segmente de volum cat si de pret.
O metoda de analiza mai fina a gradului de concentrare este Indicele Herfindahl-
Hirschmann (HHI), care se calculeaza dupa formula:
HHIv =Σ(v/V)²
unde v reprezinta vanzarile (cifra de afaceri) fiecarei firma, iar V reprezinta cifra de afaceri totala
a comertului cu produse alimentare, bauturi si tutun.
Luand in calcul cei 13 mari retaileri, obtinem valori mici ale HHI, mult sub pragul de
10% de la care Comisia Europeana considera ca exista potential de abuz de putere dominanta de
piata. Chiar luand in considerare si celelalte 140 de mii de firme de profil locale, HHI mai poate
creste doar marginal (de exemplu, o firma care are 1% din piata contribuie la HHI cu 0,01%).
Tabelul 6. Principalii retailer la nivel global, 2007, doar cei care vând şi produse
alimentare
Vânzări Prezent în
globale Ţara de Prezent în alte ţări
(miliarde origine România central şi est
USD) europene
WAL-MART 374,5 SUA x x
CARREFOUR 112,6 Franta γ γ
Marea
TESCO 94,7 x γ
Britanie
METRO 87,5 Germania γ γ
KROGER 70,2 SUA x x
SCHWARZ* 69,3 Germania γ γ
TARGET 63,3 SUA x x
COSTCO 63,0 SUA x x
ALDI 58,5 Germania x x
REWE 51,9 Germania γ γ
SEARS 50,7 SUA x x
AUCHAN 49,2 Franta γ γ
SEVEN 47,8 Japonia x x
E. LECLERC 44,6 Franta x γ
EDEKA 44,6 Germania x x
SAFEWAY 42,2 SUA x x
AEON 41,3 Japonia x x
WOOLWORTHS 41,0 Australia x x
INTERMACHE 40,6 Franta γ γ
KONINKLIJKE
38,5 Olanda x γ
(AHOLD)
*deţine lanţurile Kaufland şi LIDL
Sursa: prelucrat din Deloitte, ‘‘Feeling the Squeeze Global Powers of Retailing 2009’’,
www.deloitte.com/consumerbussiness
Acest nivel scazut poate parea surprinzator din perspectiva asteptarilor generale si a
perceptiei privind profiturile marilor retaileri care reduc foarte mult marjele de profit ale
furnizorilor locali. O astfel de perceptie putin justificata prin prisma acestor rate scazute de
profit. Totusi, primii trei jucatori de pe piata, care au impreuna peste 20% din piata, inregistreaza
o rata de profit la nivelul mediei internationale sau chiar peste aceasta (in jur de 4%).
Mai mult, extinderea agresiva din ultimii ani a retelelor de magazine a impus costuri
importante cu investitiile si cu amortizarea acestora, diminuand astfel profitul contabil. In acest
sens, putem observa ca retailerii veniti mai recent pe piata romaneasca, precum Real, Kaufland
sau Auchan au inregistrat rezultate financiare mai proaste (toti trei au avut pierderi importante in
2006) dar si-au imbunatatit rezultatele de la un an la altul (Kaufland si Auchan au trecut pe profit
in 2007, iar Real si-a redus pierderile). O anomalie este cazul La Fourmi, care are pierderi
considerabile in fiecare din ultimii trei ani.
Pe de alta parte, exista si o explicatie a profiturilor sub media internationala care tine de
evolutia preturilor. Astfel, in Romania cresterea preturilor de productie nu se transmite decat in
mica masura asupra preturilor de vanzare cu amanuntul, ceea ce duce la reducerea marjei de
profit pentru retaileri (fireste, si pentru producatori). Elasticitatea preturilor de vanzare cu
amanuntul fata de preturile de productie este 0.15 in Romania, fata 0.17 in zona euro si de 0.40
in statele noi membre (cele 10 state intrate in UE in 2004) – conform studiului lui Bukeviciute si
altii (2009). Cu alte cuvinte, o crestere cu 10% a preturilor de productie se traduce intr-o crestere
cu doar 1,5% a preturilor pentru consumatorul final. De ce avem o elasticitate atat de mica, un
fapt de altfel in beneficial consumatorilor, poate fi justificat in mai multe moduri: competitia
dintre retaileri, unele subventii pentru producatori (putin probabil), efectul de substitutie in
consum mai pronuntat, importuri mai ieftine, etc.
In pofida acestei elasticitati scazute, preturile alimentelor au crescut in 2008 cu
aproximativ 8%, cu un maxim de peste 10% in iulie 2008 fata de iulie 20079. Totusi, in aceeasi
perioada, perceptia consumatorilor privind cresterea preturilor a fost de 31%5.
Diferenta dintre perceptie si realitate poate fi explicata de un indice al preturilor
inadecvat, de o campanie media care a acreditat ideea unor cresteri foarte mari de preturi la
alimente, dar si de deficiente de comunicare la nivelul marilor retaileri.
9
Conform BNR, Raport asupra inflaţiei, mai 2009
10
Conform 2nd Consumer Markets Scoreboard, 2009, COM (2008) 31 final
munca, nivelul diferit al puterii de cumparare, ramane si o parte care poate fi atribuita
fragmentarii pietei unice, functionarii sale inca ineficiente. O analiza experimentala facuta de
Eurostat (2009) arata nivelul indicativ al preturilor de consum pentru o serie de bunuri si servicii;
am selectat in Anexa 1 cele mai interesante comparatii la produsele alimentare. Rezulta si in
cazul Romaniei divergente considerabile de prêt fata de alte tari comparabile (Ungaria, Slovacia,
Cehia, Polonia), astfel:
- preturi semnificativ mai mici in Romania la: paine, carne de vita, oua, cartofi, ciocolata, bere;
- preturi semnificativ mai mari in Romania la: faina alba, carne de porc, lapte, cafea;
- preturi relativ comparabile la: carne de pui, unt, mere, morcovi, apa minerala, suc de portocale.
Aceasta diversitate de situatii infirma asertiunea conform careia preturile la alimente in
Romania sunt in general mai mari decat in alte tari din UE. Implicit, marii retaileri nu pot fi
blamati in ansamblu pentru diferente de pret care se confirma doar11 pentru cateva produse
specifice. Mai mult, dintre acestea, pretul la cafea este influentat de nivelul ridicat al accizei, iar
pretul la carne de porc este influentat de faptul ca productia interna este foarte redusa si nu
respecta standardele europene de sanatate.
Cu privire la siguranta produselor, Romania este pe locul 2 in Europa (dupa Grecia) la
gradul de neincredere al consumatorilor – 38% din consumatori cred ca un numar mare de
produse sunt nesigure, si numai 7% cred ca toate produsele sunt sigure. Totusi, doar 15% dintre
retaileri au o opinie similara; in plus, inspectiile sunt frecvente.
In Romania in 2008 au fost 122197 de inspectii la retaileri, din care 83489 s-au soldat cu
notificari scrise (proces verbal, amenzi, etc) iar 1070 au ajuns in instanta. Astfel, suntem pe locul
4 in UE la numarul de inspectii (dupa Franta, Spania si Cehia), pe locul 2 la numarul de amenzi
(dupa Spania) si pe locul 3 la numarul de cazuri aduse in instant (dupa Franta si Belgia).
Cu toate acestea, doar 31% dintre consumatorii romani se simt adecvat protejati de
masurile luate de autoritati cu privire la siguranta consumului, fata de media europeana de 50%.
Si mai putin protejati decat romanii se simt grecii (30%), lituanienii (25%) si mai ales bulgarii
(13%). In ce priveste integrarea pietei interne de retail, 13% dintre consumatorii romani au
cumparat cel putin o data in 2008 din strainatate (comert trans-frontalier). Desi sub media
europeana de 25%, este o pondere comparabila cu cea din Italia (13%) sau Ungaria (14%) si mai
11
European Commision, DG Health &Consumers, ‘‘The Consumer Markets Scoreboard: 2nd edition’’, COM (2009)
25 final
mare decat cea din Grecia (10%), Portugalia (9%), Bulgaria (6%). In schimb, doar 3% dintre
retailerii din Romania au vandut cel putin o data in 2008 intr-o alta tara din UE, plasand
Romania pe ultimul loc in Europa din acest punct de vedere; media europeana este 21, iar in
Bulgaria ponderea este de 6%.
Tabelul 8. Analiza SWOT pentru marii retailer în retailul preponderant alimentar din
România
Puncte tari Puncte slabe
• Preţuri accesibile • Servicii impersonale
• Volum mare de vânzări • Cozi la casă
• Putere de negociere mare cu furnizorii • Interesul scăzut al angajaşilor pentru
• Diversitate de produse clienţi
12
Rosa V. and Varatojo, ‘‘Imagem perceptive da Grande Distribuicao’’, GfK Group pentru Associacao Portuguesa
de Empresas de Distribucao, August 2007
• Standardizarea distribuţiei • Lipsa strategiilor de comunicare
• Dinamizează piaţa • Lipsa strategiilor de responsabilitate
• Organizare superioară a proceslor socială
Oportunităţi Riscuri
• Petrecerea unui timp mai îndelungat la • Riscul reputaţional
cumpărături atrage cumpărături • Riscul comunicaţional
determinate de impuls (necesare) • Risc valutar
• Accesul consumatorilor la produse noi, • Risc comercial
în acelaşi timp cu accesul • Risc legislativ
consumatorilor din străinătate
• Continuarea extinderei reţelelor în
direcţia apropierei de media europeană
a gradului de concentrare
Image in Sectorul 6.
Mega Image Giulesti are o suprafata totala de 780 mp din care 700mp sunt alocati
spatiului de vanzare in care vor comercializa peste 5000 de produse. Prin deschiderea noului
magazin se vor asigura aprox. 40 noi locuri de munca. Deschiderea celui de-al 20-lea magazin
face parte din politica de dezvoltare a Mega Image, dupa ce in luna februarie a deschis Mega
Image Berceni, urmand ca pana la finalul anului sa se mai deschida inca 4 magazine in
Bucuresti.
Mega Image Giulesti este un supermarket ce se inscrie in formatul mic de magazine
promovat de Mega Image pe piata. Din totalul de 20 de magazine din retea, in acest moment sunt
10 supermarketuri fomat mare si 9 format mediu. Investitia pentru deschiderea acestui magazin
s-a ridicat la aprox. 750,000 euro.
Mega Image Giulesti este puternic orientat pe categoria de produs proaspete, urmand
focusul companiei pe prospetime precum si pe utilizarea eficienta a spatiului de vanzare pentru
mentinerea unei game cat mai diversificate de produse. Acest magazin propune o noua infatisare
a supermarketurilor de mici dimensiuni prin spatii aerisite. Pentru a da posibilitatea clientilor sa
se orienteze cat mai bine in magazin si pentru a avea o cat mai mare vizibilitate, in amenajarea
acestuia s-au utilizat rafturi de inaltimi mici: majoritatea rafturilor avand inaltimi de 1,35m si
1,65m. In acest fel ambientul magazinului aduce un plus important la construirea unei experiente
placute la cumparaturi pentru clienti.
Clientii pot gasi in Mega Image Giulesti o larga sortimentatie de produse proaspete,
fructe si legume, chifle si paine proaspat scoasa din cuptor, mancare gatita precum si pui ce se
rumeneste la rotisor sub ochii clientilor. Prospetimea produselor se asigura prin livrarea zilnica
acestora in magazin, la prima ora a diminetii. Din sortimentatia magazinului fac bineinteles parte
si produsele marca proprie Mega Image ce se regasesc sub denumirile 365, Delhaize, Care si Le
Boucher.
“Deschiderea celui de-al 20-lea magazin Mega Image in Giulesti ne aduce tot mai
aproape de clientii bucuresteni, pentru care stim ca timpul este foarte important. Am decis sa ne
continuam extinderea in special in Bucuresti prin locatii care sa ne permita sa oferim clientilor
avantaje precum proximitate, comoditate si mai putin timp petrecut la cumparaturi.” afirma
directorul General Mega Image, Dl. John Kyritsis.
Cu ocazia acestei deschideri va avea loc si tragerea la sorti a castigatilor la tombola
organizata cu ocazia Mega Image 12 ani, unde marele premiu consta intr-un autoturism.
Mega Image introduce pe piata o intreaga gama de lactate marca proprie 365 si
Delhaize Bucuresti, 19 Iulie 2007 – Mega Image a lansat in magazinele sale o intreaga gama de
produse lactate, sub marcile proprii 365 si Delhaize. Noile produse sunt deja prezente la raft si au
primit feed-back pozitiv din partea clientilor. Mega Image comercializeaza in magazinele sale
mai multe produse sub marci proprii precum 365, Delhaize, Care si Le Boucher. Mega Image si-
a propus sa introduca o gama completa de produse lactate proaspete sub marcile 365 si Delhaize.
In aceasta sortimentatie se inscriu: iaurturi, creme pe baza de branza proaspata, deserturi pe baza
de branza, branza topita. Produsele sunt comercializate exclusiv in magazinele Mega Image,
fiind produse exclusiv pentru noi.
Promovarea pentru aceste produse se va realiza in magazine, la locul vanzarii si pe
pagina web a companiei www.mega-image.ro. Clientii au acces prin intermediul website-ului la
tot ce inseamna produse noi precum si promotii curente aflate in desfasurare in magazine.
Marca 365 este marca proprie a grupului Delhaize Group, prezenta in special in
magazinele Delhaize din Europa. Numele provine de la cele 365 zile ale anului, promisiunea
marcii fiind tocmai cele mai bune cumparaturi in fiecare zi, reflectata in calitate si economii.
Marca Delhaize inseamna calitate superioara, la preturi foarte bune si desemneaza produse ce pot
fi regasite in intreg lantul Delhaize Group. Iaurturile Delhaize pot concura cu brio alte produse
lactate existente in acest moment pe piata, aducand si cateva noutati prin iaurtul bifidus fara
grasimi cu cereale, specialitatile deserturi pe baza de branza diverse sortimente inedite precum
straciatella si cocos sau iaurt bulgaresc – preparat dupa o reteta tipic bulgareasca. Un alt produs
nou pe piata este reprezentat de Spuma de Ciocolata 365, o spuma usoara ce este preparata dintr-
o delicioasa ciocolata belgiana.
Odata cu lansarea acestor produse, Mega Image si-a lansat si noua imagine pe Internet,
prin intermediul website-ului www.mega-image.ro.
Aici clientii pot gasi informatii despre ofertele prin care pot economisi bani, informatii
despre companie si magazine, adresele tuturor magazinelor, informatii despre produsele marca
proprie sau oportunitati de angajare in cadrul Mega Image.
Se deschide Mega Image Obregia Bucuresti, 10 Decembrie 2007 – Mega Image deschide
unul din cele mai mari supermarketuri ale retelei din Bucuresti. Noul magazin se va deschide pe
11 Decembrie 2007. Magazinul este situat pe Bulevardul Obregia, in sectorul 4, fiind al 21-lea
cu Calea Mosilor.
Mega Image Carol are o suprafata de vanzare de aprox. 350 mp, spatiu ce este deservit de
4 case de marcat, rapide si performante. Mega Image Carol aduce si o inovatie din punct de
vedere al managementului cozilor la casele de marcat, punand in functiune un nou sistem de
gestionare a distribuirii clientilor la casele de marcat: clientii stau la aceesi coada, fiind
directionati pe rand, catre prima casa de marcat ce se elibereaza. In acest mod magazinul va
asigura un timp de asteptare minim pentru toti clientii si un management eficient al distributiei
acestora pe fiecare casa de marcat. Mega Image Carol face parte din formatul mic de
supermarketuri din reteaua Mega Image, format care pune la dispozitia clientilor o sortimentatie
diversificata, cu aprox. 6000 de produse in sortimentatie. Accentul este pus in special pe produse
proaspete si mai putin pe produse nonalimentare, ce nu sunt absolut necesesare in gospodarie.
Mega image a pregatit o serie de oferte speciale valabile numai in noul magazin, pe langa
ofertele speciale de Sarbatori.
"Mega Image Carol este al 4-lea magazin deschis in acest an in Bucuresti, urmand
evolutia pozitiva a Mega Image pe piata. Vom continua planurile de a ne extinde si in 2008 in
special in Bucuresti. Am avut in tot acest an sprijinul grupului din care facem parte, Delhaize
Group, si avem in continuare sustinerea lor pentru planurile de expansiune in Romania, precum
si procesul de remodelare a magazinelor. Delhaize Group este foarte satisfacut de operatiunile
din Romania si incurajeaza planurile noastre de dezvoltare." afirma Directorul General Mega
Image, Dl. John Kyritsis
In acelasi timp cu deschiderea celui de-al 22-lea magazin, Mega Image a finalizat
remodelarea unuia din cele mai mari supermarketuri din Bucuresti: Mega Image Ion Mihalache.
Magazinul a fost reorganizat, modernizat si adaptat nevoilor clientilor cu un spatiu de vanzare
mai aerisit. In 2007 Mega Image a remodelat 5 din magazinele existente.
Mega Image deschide al 23-lea magazin: Mega Image Brancoveanu Bucuresti, 25
Februarie 2008 – Mega Image inaugureaza cel de-al 23-lea magazin al retelei si al 20-lea din
Bucuresti: Mega Image Brancoveanu. Supermarketul este localizat pe Bd. Constantin
Noul supermarket este situat pe Bd. Lacul Tei, Nr. 126 – 128, Bl 17-18, Sector 2, Bucuresti.
Noul supermarket are o suprafata totala de aproximativ 470mp, din care 370 mp dedicati
salii de vanzare. Este un magazin modern, ce va aduce clientilor din zona o solutie rapida si
eficienta pentru realizarea cumparaturilor. Supermarketul beneficiaza de 4 case de marcat, care
vor asigura un timp scazut de asteptare la case.
Prin deschiderea acestui nou supermarket, Mega Image a creat 23 de noi locuri de munca.
Lantul Mega Image ajunge astfel, odata cu deschiderea acestui nou magazin si preluarea celor 4
magazine de la Prodas Holding Supermarket la 44 de unitati.
Mega Image deschide cel de-al treilea supermarket in Constanta Bucuresti, 21 August
2009 – Sambata, 22 August Mega Image deschide cel de-al treilea supermarket in Constanta:
Mega Image Al. Lapusneanu. Noul supermarket este situat pe Str. Alexandu Lapusneanu, Bl
LV16, Constanta.
Noul supermarket are o suprafata a salii de vanzare de 400 mp si o sortimentatie de
aprox. 4500 de produse. Clientii au la dispozitie 4 case de marcat, ce vor asigura un timp scazut
de asteptare la case.
Prin deschiderea acestui nou supermarket, Mega Image a creat 31 de noi locuri de
munca.
Reteaua Mega Image ajunge astfel la un numar de 45 de unitati. In Constanta reteaua
cuprinde acum 3 unitati Mega Image, unul dintre supermarketuri fiind amplasat in cadrul Tomis
Mall Constanta. In Bucuresti reteaua numara 41 de unitati, dupa in luna Iulie trei din magazinele
Prodas preluate au fost deja deschise sub sigla Mega Image (Mega Image Vitan, Mega Image
Obor si Mega Image Racovita).
Mega Image accelereaza expansiunea Red Market Bucuresti, 15 Martie 2010 – Red
Market, conceptul de discount supermarket dezvoltat de Mega Image, continua deschiderile de
magazine cu inaugurarea unui nou magazin in Otopeni si transformarea unui magazin Mega
Strategie
Corelaţia strategiei cu obiectivele:
a) Promovarea mărcilor proprii - în catalogul de produse, mărcile proprii au ocupat un loc
privilegiat. Rezultatul s-a remarcat la final când s-a analizat procentajul mărcilor proprii din total
coşuri construite (aproape triplu faţă de proporţia vânzărilor anterioare de mărci proprii din total
vânzări magazine)
b) Awareness asupra preţurilor - consumatorul trebuia să analizeze cu atenţie preţurile
fiecărui produs pentru a nu depăşi limita de 100 RON. În medie un consumator a dedicat acestei
activităţi 5 minute şi 45 de secunde!)
c) Colectare de baze de date - pentru înscrierea în promoţie era necesară crearea unui
cont, iar în formularul de înscriere erau solicitate pe lângă toate datele de contact şi date
referitoare la comportamentul de consum/ demografice; pe lângă aceste date colectate, conţinutul
coşului a oferit informaţii relevante (exemplu: newsletterul adresat celor care au pus în coşuri
produse pentru bebeluşi - deci au un copil mic acasă - va conţine în majoritate produse destinate
bebeluşilor)
Promoţia a generat un boost de trafic de 500%, 1.2 milioane de afişări, peste 35 000
coşuri înscrise în promoţie (nu departe de o promoţie naţională de consumatori cu buget
incomparabil mai mare), peste 15 000 consumatori unici şi un timp de aproape 6 minute petrecut
studiind catalogul de produse Mega Image (dramatic mai mare decât timpul mediu acordat de un
consumator studierii catalogului tipărit).
Imediat după prima etapă a fost lansată şi etapa a doua, în care, de această dată taskul
consumatorului a fost să îşi convingă şi alţi prieteni să intre în promoţie. Baza de date a mai
crescut cu încă 45%
Rezultate
- 51 503 vizitatori unici pe secţiunea dedicată campaniei
- 14 pagini/ vizita (crestere de 600%)
- 1.2 milioane pageviews pe site într-o singură lună
- 5min 45sec durata medie a unei vizite pe site