USAMVB Timişoara

Facultatea de Agricultură
Specializarea Agricultură
Anul de studiu III
Disciplina: Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere

Coordonator Prof.dr.ing. Cojocariu Luminița

Student Deac Alex Bogan

TEMA DE PROIECT

Pentru o fermă zootehnică situată în zona de deal care deţine două trupuri
de pajişte cu suprafaţă totală de 15ha, din care pajiştea permanentă are suprafaţa de
2 ha și pajiștea semănată în teren arabil cu suprafața de 13 ha să se determine
următoarele:

1. Producţia pajiştilor prin metoda cosirilor repetate (conform tabelului

de mai jos);
2. Capacitatea de păşunat;
3. Numărul de tarlale în care se împarte pajiștea permanentă;
4. Să se întocmească ciclurile de păşunat pentru pajiștea permanentă;

Producţia totală Producţia neconsumată

Coasa I II III Coasa I II III
Proba Proba
1 3,5 2,6 1,1 1 0,6 0,4 0,1
2 2,6 2,5 1,2 2 0,7 0,3 0,1
3 3,5 2,3 1,1 3 0,3 0,2 0,1
4 2,0 2,2 2,1 4 0,4 0,1 0,1
5 2,0 2,2 1,2 5 0,5 0,2 0,1

1
Media Media

2
REZOLVARE
1. Producţia pajiştilor prin metoda cosirilor repetate

(Precizări)

Metoda cosirilor repetate are ca principiu determinarea producţiei unei parcele mici,
semnificative pentru tarlaua respectivă, de fiecare dată când păşunea este folosită. Pentru aceasta
se delimitează parcele de 2,5-10 m 2, numărul lor depinzând de mărimea tarlalei şi uniformitatea
ei. La păşunile uniforme, numărul acestor parcele este de minim 4, iar la cele neuniforme este de
minim 10. Dacă se practică păşunatul liber porţiunile delimitate sunt mult mai mari (100 m 2),
acestea cosindu-se de câte ori iarba ajunge la înălţimea de păşunat.
Foarte indicată este folosirea cuştilor de păşunat. Ele sunt construite din sârmă şi,
instalate pe teren, nu permit animalelor să păşuneze în interiorul acestora, în schimb permit
creşterea şi dezvoltarea nestingherită a ierbii.
Cosirea se face în cazul păşunilor tarlalizate, cu o zi înainte de scoaterea animalelor pe
tarlaua ce urmează a fi studiată. Cantitatea de iarbă se cântăreşte şi se raportează la hectar.
Producţia totală de iarbă se obţine adunând producţiile obţinute după fiecare coasă pe durata
perioadei de vegetaţie:

Pt = Pc1 + Pc2 + Pc3 + ...Pcn

unde:
Pt – producţia totală;
Pc1…cn – producţia primei coase ş.a.m.d.

Însă animalele nu păşunează întreaga cantitate de iarbă disponibilă pe pajişte, de aceea

după păşunat se delimitează alte suprafeţe care se cosesc, se cântăreşte iarba şi prin însumarea
tuturor coaselor se obţine cantitatea totală de plante neconsumate:

Pn = Pnc1 + Pnc2 + Pnc3 + ...Pncn

unde:
Pn – producţia totală neconsumată;
Pnc1…ncn – producţia neconsumată a primei coase ş.a.m.d.
Din aceste date se poate obţine producţia reală (PR) sau efectivă a păşunii, dată de
relaţia:
PR = Pt-Pn
În continuare se calculează coeficientul de folosinţă (K), conform formulei:
PR
K = PT x 100 (%).

3
(Dacă avem probele cântărite conform tabelului calculele se fac după cum vedeți
mai jos.)
Producţia totală Producţia neconsumată
Coasa I II III Coasa I II III
Proba Proba
1 3,5 2,6 1,1 1 0,6 0,4 0,1
2 2,6 2,5 1,2 2 0,7 0,3 0,1
3 3,5 2,3 1,1 3 0,3 0,2 0,1
4 2,0 2,2 2,1 4 0,4 0,1 0,1
5 2,0 2,2 1,2 5 0,5 0,2 0,1
Media 2,72 2,36 1,34 Media 0,5 0,24 0,1

Conform metodei directe, suprafaţa unui punct de probă este de 2,5 m 2, iar după
efectuarea păşunatului s-a determinat producţia neutilizată de către animale (tabelul de mai sus)
Determinarea producţiei totale:
Pc1=(3,5+2,6+3,5+2,0+2,0)/5= 2,72 kg m.v./2,5m2;

Pc2=(2,6+2,5+2,3+2,2+2,2)/5=2,36 kg m.v./2,5m2

Pc3=(1,1+1,2+1,1+2,1+1,2)/5=1,34 kg m.v./2,5m2;

Pt /2,5m2= 2,72+2,36+1,34=6,42 kg m.v./2,5m2.

Pt /ha=6,42*4000=25680 kg m.v./ha = 25,68 t m.v./ha

Determinarea producţiei neconsumate:

Pnc1=(0,6+0,7+0,3+0,4+0,5)/5=0,5 kg m.v./2,5m2;

Pnc2=(0,4+0,3+0,2+0,1+0,2)/5=0,24 kg m.v./2,5m2

Pnc3=(0,1+0,1+0,1+0,1+0,1)/5=0,1 kg m.v./2,5m2;

Ptn /2,5m2=0,5+0,24+0,1=0,84 kg m.v./2,5m2

Ptn /ha= 0,84*4000 = 3360 kg m.v./ha = 3,36 t m.v./ha

Determinarea producţiei reale:

PR = 25,68 - 3,36 = 22,32 t m.v./ha

4
 Determinarea coeficientului de folosinţă al pajiştii:

K= (22,32/25,68) x 100 = 83,66 %

2. Capacitatea de păşunat
Coeficientul de transformare a diferitelor specii şi categorii de animale în UVM
Specificare Coeficient de transformare Nr. capete pentru
în UVM 1 UVM

Tauri și boi de muncă 1,0-1,2 0,8-1,0

Vaci de lapte 1,0 1,0
Bovine de toate varstele (în medie) 0,7-0,8 1,3-1,4

Tineret bovin peste 1 an 0,5-0,7 1,4-2,0

Tineret bovin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0
Oi şi capre de toate vârstele 0,14 7,1
Oi şi capre mature 0,15-0,16 6,3-6,7
Cai de toate vârstele 0,8 1,3
Cai de tracţiune 1,0-1,1 0,9-1,0
Tineret cabalin peste 1 0,5-0,7 1,4-2,0
Tineret cabalin sub 1 an 0,2-0,3 3,3-5,0

Număr de zile de pășunat pe pajiștea permanentă:

- Deal: 15 mai - 15 octombrie = 153 zile.
Capacitatea de pășunat (CP) se calculează împărțind producția reală (PR) la
necesarul de masă verde pentru 1 UVM (unitate vită mare) pe intervalul de pășunat
(număr zile) (N).
- Pe zi o UVM consumă 50-60 kg masă verde.
CP = PR/ N
Ex: Pentru zona de deal N = 60 kg x 153 zile = 9180 kg m.v. = 9,18 t m.v.

Ex. CP la deal = 22,32/9,18 = 2,43 UVM/ha.

5
3. Numărul de tarlale în care se împarte pajiștea permanentă
Numărul de tarlale se stabilește în funcție de durata de regenerare a plantelor de pe
pășune.
OBS!! Acestea trebuie împărțite astfel încât calea de acces să nu permită animalelor să încalce
tarlalele vecine.
Nr. tarlale = Durata de regenerare a plantelor / numărul de zile de pășunat pe o tarla
Nr. de tarlale trebuie să fie de 6-12 (se recomandă un număr par de tarlale).
Nr. de zile de pășunat pe o tarla se recomandă să fie între 2 și 6.
Nr. de zile de refacere a ierbii se recomandă să fie între 25-45 zile.
Ex: Dacă durata de refacere a ierbii este de 36 zile, iar numărul de zile de pășunat
pe o tarla este de 4 zile se calculează nr. de tarlale astfel:
Nr. tarlale = 36/6 = 6 tarlale

4. Să se întocmească ciclurile de păşunat pentru pajiștea permanentă

(Ex. Ciclurile de pășunat I -VI, nr. de tarlale 1-8)
Ex pentru zona de șeș (de la 15 mai ... la 15 octombrie)
1 2 3 4 5 6 7 8
I 15.05 – 21.05 – 27.05 – 27.05 – 31.05 – 4.06- 8.06- 12.06-
20.05 26.05 26.05 30.05 03.06 7.06 11.06 15.06
II 16.06 – 20.06 – 24.06.- 28.06 – 2.07 – 6.07 – 10.07 – 14.07-
19.06 23.06 27.06 1.07 5.07 9.07 13.07 17.07
III 18.07 – 22.07 – 26.07 – 30.07 – 3.08 – 7.08 – 11.08 – 15.08–
21.07 25.07 29.07 2.08 6.08 10.08 14.08 18.08
IV 19.08 – 23.08 – 27.08 – 31.08 – 4.09 – 8.09 – 12.09 – 16.09 –
22.08 26.08 30.08 3.09 7.09 11.09 15.09 19.09
V 20.09 – 24.09 – 28.09 – 2.10 – 6.10 – 10.10 – 14.10 –
23.09 27.09 1.10 5.10 9.10 13.10 15.10
VI