1
2.2 Scopul şi funcţiile agenţiilor de turism
Scopul acestui tip de întreprinderi este utilitatea lor socială. Întreprinderile, atît cele industriale, cît
şi cele prestatoare de servicii, au ca scop social satisfacerea necesităţilor consumatorilor prin crearea de
locuri de muncă, bogăţie şi beneficii proprietarilor. Aceştia trebuie să identifice cerinţele sociale care nu
sunt satisfăcute sau ce faze ale procesului de producţie, distribuţie sau vînzare, al fiecărui sector specific,
se pot îmbunătăţi. Oricare dintre aceste insatisfacţii poate fi, la un moment dat, o idee de afacere pentru
întreprinzător şi de bogăţie şi bunăstare pentru societate.
Agenţiile de turism îndeplinesc patru funcţii de bază: de consultanţă, de gestiune a conturilor
turistice, de mediere şi de producţie.
1. Funcţia de consultanţă constă în informarea şi asigurarea de consultanţă turistului, cu privire la
caracteristicile destinaţiilor, serviciilor, furnizorilor şi voiajelor oferite şi sprijin în selectarea celui mai
adecvat voiaj în cazul său concret.
Diferenţa între a informa şi a oferi consultanţă constă în faptul că informaţia este o transmitere
obiectivă de date, pe cînd consultanţa implică consiliere profesională. Agentul de voiaj trebuie să-şi asume
acest rol de expert consultant de voiaje şi să ofere consiliere profesională şi personalizată turistului, pentru
a-l ajuta să se decidă şi să aleagă din toată gama de alternative. Dezvoltarea în mod adecvat a acestei
funcţii impune agenţiilor de voiaj următoarele cerinţe:
Informaţie abundentă despre destinaţii, servicii, furnizori şi voiaje prin:
- Conexiunea la Sistemele Computerizate de Rezervări (SCR) sau Sistemele Globale de Rezervări (Global
Distributions System – GDS) precum Amadeus Worldspan, Galileo, Sabre etc;
- Conexiunea cu alte surse de informaţii, tip Internet, ca furnizor sau consumator de informaţii;
- Oferirea din abundenţă de hărţi, manuale tehnice, ghiduri, bibliografie şi broşuri;
- Crearea de baze proprii de date pentru a asigura informaţia personalizată sau exclusivă clientului său.
Dezvoltarea unei comunicări adecvate şi profesioniste cu turistul, încercînd să identifice nevoile şi
aşteptările sale în privinţa voiajului, prin:
- Profesionişti experţi în destinaţii şi voiaje, cu o vastă pregătire culturală şi tehnică;
- Profesionişti capabili să sugereze o multitudine de alternative atunci cînd consiliază clientul;
- Profesionişti cu experienţă, care să înţeleagă gîndurile clienţilor, punîndu-se în locul acestora, oferindu-
le consultanţă pentru dorinţele lor implicite sau explicite;
- Profesionişti experţi în tehnici de vînzare şi relaţii cu clienţii.
Localizare şi echipament care favorizează contractul personalizat cu piaţa şi anume:
- Localizare apropiată pe piaţa ţintă;
- Încorporarea mijloacelor tehnologice moderne care să dezvolte relaţia cu piaţa;
- Design interior al birourilor care favorizează dialogurile private cu clienţii;
- Prezentarea informaţiilor şi a consultanţei prin documente care să transmită securitate şi încredere pieţei.
2
În prezent, această funcţie poate fi prestată independent unor turişti potenţiali care contactează o
agenţie de voiaj şi poate avea drept consecinţă o viitoare rezervare de servicii turistice. În orice caz, dacă
se realizează corect, îl poate determina pe client să călătorească şi stabileşte o legătură între acesta şi
agenţie, pentru posibile sau viitoare călătorii.
Consultanţa se efectuează în unele ţări, precum Spania, gratuit, iar în alte ţări se plăteşte sau se
percep taxe pentru informaţiile scrise sau pentru broşurile care se trimit suplimentar clientului. Pe măsură
ce funcţia de consultanţă se perfecţionează, piaţa va trebui să accepte creşterea remuneraţiei, aşa cum se
întîmplă şi în cazul altor profesionişti din domeniul serviciilor ce oferă consultanţă.
3
b) Vînzare de voiaje combinate, organizate de agenţiile tour-operatoare:
�Intermediere în distribuţia de „pachete”;
�Intermediere de voiaje programate de alte agenţii de voiaj tour-operatoare.
c) Reprezentarea furnizorilor, destinaţiilor sau a altor agenţii de voiaj externe sau naţionale.
Funcţia de mediere a devenit cea mai vulnerabilă o dată cu difuzarea noilor tehnologii şi creşterea
competenţei furnizorilor în vînzarea directă, datorită faptului că, în cea mai mare parte a cazurilor, clientul
achiziţionează un serviciu standard şi pentru el poate fi mai simplu să-l cumpere direct de la furnizorul
acestuia. Agenţiile de voiaj trebuie să transmită pieţei că medierea are avantaje importante, pentru că:
Oferă consultanţă şi rezervări alternative, în condiţii variate şi diferite, în timp ce furnizorul
se limitează la oferta propriilor servicii;
Agenţia de voiaj nu scumpeşte produsul, poate chiar să-l ieftinească, deoarece esenţa
activităţii sale îi permite să negocieze cu furnizorul tarife noi, reduse;
Agenţia de voiaj are posibilităţi mari de mediere, pentru că are la dispoziţie toate metodele
moderne de contact, distribuţie, televînzare rapidă, precum: telefon gratis; robot automat; fax şi
telefax; corespondenţă; poştă electronică; serviciu 24 ore; predare sau vînzare la domiciliu.
Funcţia de mediere cere o selecţie adecvată a furnizorilor, care, în anumite cazuri, presupun
licenţe, acorduri şi garanţii pentru a încheia contracte în numele lor.
4
• Organizarea serviciilor şi activităţilor diverse în cadrul voiajelor şi reuniunilor
profesionale: congrese, convenţii şi tîrguri;
• Organizarea de croaziere turistice;
• Organizarea de activităţi sportive;
• Organizarea de reuniuni sociale, nunţi sau alte evenimente familiale;
• O mare gamă de activităţi diverse din multiple posibilităţi ale industriei loasir-ului,
materializate în mici sau mari evenimente: olimpiade, expoziţii;
• Producţia proprie şi/sau vînzarea de material informativ în format de carte, audiovizual sau
multimedia şi, de asemenea, de echipament sportiv sau pentru voiaj.
Funcţia de producţie se încheie cu comercializarea şi vînzarea produsului sau serviciului fabricat.
Agenţiile de voiaj nu transmit această funcţie altor întreprinderi, ci ele singure realizează toţi paşii
necesari pentru ca turistul să cunoască şi să achiziţioneze serviciile sau voiajele lor. Această funcţie
constă, deci, în realizarea tuturor acţiunilor necesare pentru a face cunoscute şi a vinde destinaţiile,
serviciile sau produsele consumatorului final.
6
Caracteristici Agenţii de voiaj Agenţii de voiaj Agenţii de voiaj mixte
principale angrosiste detailiste
Funcţie principală Producţie Mediere, consultanţă, Mediere, producţie,
producţie consultanţă
Clienţi AV detailiste Turişti, AV proprii Turişti, AV detailiste
Localizare Apartament Stradal Stradal şi apartament
Sediu Mare Mic Foarte mic
Structură Complexă Simplă Foarte complexă
Personal Specializat Polivalent Specializat şi polivalent
Oferta principală Pachete Servicii izolate, pachete
Pachete proprii şi
servicii izolate
Profit Marja brută Comisioane şi marja Marja brută şi
brută comisioane
Distribuţie Extensivă Selectivă Intensivă
Tab. 1.1 Principalele diferenţe între agenţiile de voiaj angrosiste, detailiste şi mixte
Agenţiile de voiaj pot decide modul lor de organizare, fie ca agenţie detailistă, fie angrosistă, fie
mixtă, în funcţie de cerinţele economice şi legislative privind înfiinţarea şi localizarea, precum şi în
funcţie de piaţa ţintă, structura internă, relaţiile cu furnizorii şi rentabilitatea lor.
7
• organizarea de circuite;
• schimb de devize;
• alte servicii
b) Agenţii de voiaj mari sau mijlocii cu departamente receptoare mari şi sucursale în străinătate
dedicate captării traficului emiţător. Aceste agenţii de voiaj organizează următoarele servicii:
• servicii de destinaţie, ca cele menţionate anterior (la punctul a);
• voiaje şi produse de mare anvergură în diferite zone ale lumii;
• congrese, convenţii şi voiaje incentive.
9
comerciale deosebite prin recompensarea participanţilor cu o excursie extraordinară, în funcţie de
contribuţia lor la atingerea acestor scopuri”.
10
Agenţiile organizatoare de voiaje prin poştă
Aceste agenţii nu au sedii propriu-zise, ci operează prin poştă, în special pentru persoanele în vîrstă
şi pentru grupuri speciale cum ar fi persoane invalide sau asociaţii de handicapaţi. Aceste agenţii oferă
voiaje pentru perioade mai lungi (de exemplu, o lună în Spania). O astfel de agenţie este: AMERICAN
ASSOCIATION OF RETIRED PERSONS. Aceste agenţii acordă reduceri pentru clienţii care îşi fac
singuri rezervările la companiile aeriene sau, mai simplu, cheamă agenţia la telefon să le elibereze biletul
pe care ei deja l-au rezervat. Agenţia TRAVEL AVENUE din Chicago operează în acest fel.
E bine să ştii...
Chiar dacă agenţia de turism deţine monopolul în vînzarea produselor turistice, nici alte mijloace
de comercializare nu sunt de neglijat şi sunt din ce în ce mai prezente pe piaţă:
a) Vînzarea prin corespondenţă. S-a dezvoltat spectaculos în anii’70, în special în Elveţia şi
Germania. Succesul vânzării prin corespondenţă s-a explicat cel puţin prin acţiunea conjugată a trei
factori:
- calitatea foarte bună a cataloagelor şi broşurilor de prezentare a destinaţiilor turistice;
- asocierea cu vînzarea produselor de larg consum, în cadrul aceloraşi cataloage (de exemplu
Neckermann);
- crearea, menţinerea şi extinderea unui important fişier de adrese.
Sistemul este principalul mod de comercializare în SUA şi în Marea Britanie, în special a
vacanţelor pentru turiştii de vîrsta a treia;
b) Vînzarea prin telefon. A început să se dezvolte în Elveţia, şi s-a extins în Marea Britanie şi
Germania. Acest tip de vînzare este însoţită adeseori de gratuitatea apelurilor telefonice (freephone sau le
télèphone vert). După apelul telefonic, potenţialul client primeşte fie o corespondenţă detaliată despre
ofertă, fie vizita unui agent de vînzări. O formă a vînzării prin telefon, este vînzarea de tip „vînzarea din
uşă în uşă” (door to door), practicată şi de firmele care vînd cărţi, enciclopedii sau asigurări.
c) Vînzarea în magazine de diferite tipuri (librării, magazine auto, supermarcketuri);
d) Vînzarea prin intermediul sindicatelor, comitetelor de întreprindere, cluburi şi asociaţii;
e) Vînzarea prin reţelele de unităţi ale transportatorilor;
f) Vînzarea pe Internet (agenţii de turism virtuale, ce deţin sisteme de rezervări).
11
E bine să ştii...
Unii autori l-au numit pe Moise ca fiind „primul mare agent de voiaj” pentru că a condus poporul
evreu pînă la Pământul Făgăduit. Totuşi, voiajul organizat, aşa cum îl cunoaştem astăzi, a început să fie
oferit la mijlocul secolului al XIX-lea, ca o consecinţă a dezvoltării mijloacelor de transport şi pentru a
satisface motivaţiile turistice. Ulterior, au apărut promotori de voiaje la scară mare şi în continuare
prezentăm pe principalii pionieri în domeniu
Englezul Thomas Cook (1808-1892) este considerat unul dintre primii agenţi de voiaj, el
organizînd, în 1841 un voiaj dus-întors cu trenul, din oraşul englez Leicester, în oraşul Loughborough,
situat la 35 km distanţă. Voiajul era organizat pentru un grup de 500 de persoane ce aparţineau ligii
antialcoolice şi care doreau să se reunească pentru organizarea unei campanii în favoarea moderării
consumului de alcool. Se pare că acest voiaj nu a fost rentabil din punct de vedere economic, dar Thomas
Cook a intuit potenţialul economic care ar putea deriva din organizarea voiajelor pentru un număr mai
mare de persoane şi s-a lansat în această afacere.
Acest personaj curios s-a transformat foarte curînd într-un agent de voiaj foarte imaginativ, ce a
organizat produse turistice foarte diverse, de la voiaje către îndepărtatele cîmpuri de bătălie din Statele
Unite, la servicii oferite unui număr de 160 000 de persoane, cu ocazia primei Expoziţii Mondiale de la
Londra, din 1851. În 1872 a programat înconjurul lumii, care a durat 222 de zile, inspirîndu-se din opera
lui Jules Verne. Au rămas faimoase „Tururile de Ajutor” ale trupelor britanice în Africa sau voiajele în
Orientul Mijlociu ale escortelor armate.
Thomas Cook a editat şi ghiduri turistice şi a emis primele cecuri de călătorie care evitau voiajul
clienţilor săi cu cantităţi mari de bani asupra lor. În 1931 firma lui Thomas Cook a fuzionat temporar cu
Compania Internaţională Wagon-Lits, fondată în Belgia în 1872, care exploata vagoanele de dormit din
marile trenuri – expres europene, printre care trenurile Orient Expres şi transsiberian. După cel de-al
doilea Război Mondial, guvernul britanic a achiziţionat compania, reprivatizînd-o la puţin timp după
aceea.
În prezent, grupul Thomas Cook – Neckermann Reisen aparţine unui grup german – West Deutche
Bundesbank (WEST LB) – care deţine, de asemenea, acţiuni şi la tour-operatorul german TUI – şi la
grupul Carlson Companies INC, asociat cu grupul Accor pentru crearea marii companii multinaţionale
Carlson Wagonit. Prin aceste alianţe, Thomas Cook dispune de mii de birouri distribuite în peste 100 de
ţări din întreaga lume (doar în Marea Britanie numără peste 525 de birouri) şi are peste 20 000 de angajaţi.
Recent, acest grup a realizat alte numeroase acorduri: pe de o parte a vîndut reţeaua de agenţii de voiaj din
America, compusă din 140 de birouri şi agenţia internaţională de voiaje, grupului American Express şi, pe
de altă parte, a semnat o alianţă cu American Automobile Association (AAA) pentru a oferi programele
sale turistice în peste 1000 de birouri şi agenţii de voiaj americane. Thomas Cook deţine şi afaceri cu
cecuri de călătorie şi cu birourile de schimb de devize din marile aeroporturi.
12
Henry Wells & William F. Fargo au dat viaţă la o altă mare organizaţie mondială şi anume
American Express. Aceasta s-a născut ca o firmă de transport de corespondenţă şi de mărfuri şi s-a
transformat ulterior într-o societate financiară emiţătoare de cecuri de călătorie şi cărţi de credit. În 1920 s-
a înfiinţat agenţia de voiaj care este, în prezent, printre cele mai importante din lume, mai ales în domeniul
călătoriilor de afaceri.
Recentele sale alianţe cu reţeaua de birouri Thomas Cook din Statele Unite, cu agenţiile de voiaj
germane, suedeze, belgiene şi australiene, cu Havas Voyage din Franţa confirmă strategia sa de a concura
cu altă mare alianţă, formată de grupul american Carlson şi cel european, Wagon Lit Travel.
În Statele Unite au apărut, în secolul trecut, şi alte mari agenţii de voiaj, în afară de American
Express: mai sus citata Carlson, care s-a născut din agenţia Ask Mr.Foster, fondată în 1888 în St. Augustin
(Florida) şi Rosenblut International, fondată în 1892, de asemenea în faza de expansiune în Europa şi
specializată în consultanţă şi programe informatice pentru vânzarea personalizată de voiaje.
În Europa, alţi cunoscuţi pionieri din acest sector de întreprinderi, care se menţin în continuare ca
cele mai importante agenţii de voiaj, sunt: Abreu, în Portugalia; Alfred Kuoni, în Elveţia, specializată în
voiajele în interiorul Europei, din 1906, dar dedicată acum marilor voiaje în toată lumea şi Masimiliano
Chiari, din Italia.
13