„

BC
UI
AS
I/
CE
NT

Bi
RA

L-a
LU

Ş Ri. „EMI:ES0U“ |
Ceczan
NIV
ER
SIT
Y LIB
R AR
Y
Ah
 —
—

6.
- .
a Fr
LO

4 | | Pzi o —

certa A,
di

Y
SOCIETATEA GEOGRAFIGĂ ROMÂNĂ

R AR
LIB
DICTIONAR GEOGRAFIC
m pp

Y
SIT
JUDEȚULUI BOTOSANI NIV
ER
(LA ANUL 1894)
LU

DE

V. C. NEDEJDE şi 1. ȚIȚU
RA
NT

Lmerare premia'ă de Societatea Geografică Română în şedinţa

Afanărei generale de la 820 Martie 1892,
CE
I/
AS

«IŢI e 174309
B.C.U. - IASI
UI
BC

BUCURESCI

TIPOGRAFIA ŞI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCUL,

29, CALEA VICTORIEI, 29
1895
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
 Y
AR
IBR
YL
Membrilor Corpului Didactic Primar

SIT
“Urban și Rural
ER
NIV
din

Orașul și județul Botoșani

LU

In semn de stimă şi admirațiune pentru

RA

* zelul cu care lucrză la propășirea învețămen-

tului public, se dedică acâstă lucrare,
NT

AUTORII.
CE
I/
AS
UI
BC
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
eta unea
SIT
Y LIB
R AR
Y
 PREFATA

Y
AR
Dichonarul geografic, economic ȘI statistic cu note istorice

R
al județului Botoşani), ast-jel cum se Presiută, este vesultatul
cunoștințelor şi cercetărilor ndstre personale, asupra celor mai

LIB
multe locahtăți, al informațiunilor detailate date de DD-mii
învețători şi directorii şcolelor rurale și urbane din orașul şi
Jud. Botoşani, în fine al diferitelor șființi culese de pe da pri-

Y
mării, Comitetul permanent, Camera de Comerţ etc, cari ni-ati

SIT
dat Tot concursul bine-voitor şi cărora nu hpsim a le aduce
mulțumirile nostre cele mal vi, Y
Nu uităm a arăta autorii ş2 operele din cari ni-am pro-

ER
curat o mulțime de note prehăse şi a cărora listă am fuso
zi capul lucrărei,
Ca să putem corespunde programului Pentru concurs, am
NIV
căutat a urma întocmai planul Societății, dând însă disvoltare
mai mare la descrierea județului, plăşilor şi comunelor în
genere.
LU

Legendele locale le-am trecut ast-fel precum le-am aflat ;

am notat vechimea satelor, târgurilor şi oraşelor, cu ajutorul
2svovelor de care am putul dispune.
RA

Cu Zătă dorința năstră de a avea tite datele statistice unt

forme şi compiecte, pentru tdte localităpile ŞI diutrunu Singur
NT

an, ni-a fost imposibil acesta Și de aceia am și vecurs la da-

fele din anii 7869, 7890 şi 7997. Acesta dar este causa m1-
cilor variațiună în cifre ; controlul însă nu nia scăpat din
CE

vedere primind numai cifve cari ni-aăt presentat cea mal mare
încredere, |
Terminână, finem a declara, că de şi nu avem Preten-
I/

fiunea că lucrarea nostră nu presintă încă unele lipsuri, to-

iu-şi ne măgubim a crede că ea corespundend planului Societăţii,
AS

va îndeplini golul încă asupra CUNOȘIerei uneia din cele 32

Dărți (județe) cari compun Jera HO0stră, vemânend ca în viitor
UI

alții mal competenți să complecteze aceea ce Bote noue n-a

bpsul în această lucrare, |
BC

| AUTORII —.
„Oraşul și Satul“
 Y
AR
AUTORII CONSULTAŢI IN ACEASTA LUCRARE

R
D-l M. Kogălniceanu . . . . . Letopisiţele

LIB
>» G. Sincai
3
.. .. . . . „ „ Cronica Românilor „
>» Gr. Cobilcescu . . . . . „ Georgrafia României
» Gr. Tocilescu. . . . . . . Archiva Istorică
» B. P. Hasdeu, . . . . . . Columna lui Traian

Y
> Papadopol Calimach. . . . Notiţă istorică asupra orașului Botoşani

SIT
> Dem, Cantemir. , . . . „ Istoria Moldovei
» A. Treb. Laurian. . . , . Istoria Românilor
» Manolache Drăghici. . . . Istoria Moldovei 1857
>» Fotino. .. . .. . . .
ER
„ Istoria Daciei
» P.S. Aurelian .. . . . . Ţera nsstră
NIV

>» Frunzescu . , . ., . . „ . Dicţionarul României

> Th. Codrescu. . . . . . „ Uricarul 1859
> V. C. Nedejde .. . . . . Geografia județului Botoşani
> V. C. Nedejde . . . . . . Charta județului Botoşani
LU

Anaforaua din 1794 asupra întinderei târgului şi moşiei Botoșani, ce se află

în original în archiva primăriei de Botoşani.
RA

Tesaur de monumente istorice pe 1861

Trompeta Carpaţilor 1871
Calendarul pentru români 1853
NT

Dictionnaire gentral de biographie et dhistoire Paris 1866.

Afară de acestea noi înşi-ne prin cercetări locale, am cules cunoscințele

CE

despre diferitele numiri ale delurilor, riurilor, păraelor și altor localităţi, cu

privire la posițiuni, întindere, etc.
I/

Descrierele comunelor făcute de D-nii inveţători din județul Boţoşani.

AS

Tablourile “economice de la Camera de Comerţ din Botoşani.

Statistica populațiunei şi vitelor date de către Comitetul permanent.
Statistica scolelor și populațiunei scolare din cancelaria revisoratu
lui pe 1890.
UI

Veniturile şi cheltuelile luate dupe budgetele comunelor.

Datele staţiunilor meteorologice Comăndăresci şi Hârlău.
BC

La
 Y
R AR
LIB
A.

Y
SIT
de: stupi. La Cotina se află o
Acsinte, isvor, pe moşia
com. Brehueşti, pl. Siret, din care
ese piriul Popii.
Mândrești,
ER
cârciumă,
seriaşi.
un comerciant şi 2 me-
NIV
Satul se dice că Sai format din
Adâncă, vale, pe moşia Dobirceni, Stolnicii servitori ai monastirei
com. Dobirceni, pl. Ştefăneşti. Agafton, cu care se invecineză,
LU

Adâncă, (din valea), pîriă curge prin Agafton, monastire de călugăriţe,

valea cu aceleaş nume din com. situată în pădure, la Est de satul
RA

Dobirceni pl. Ştefăneşti. Agafton. Sunt 2 biserici cu 3

preoți, 1 diacon și 124 călugăriţe
Adâncata, pirtu, afluent al Bahluiu- din cari 53 ştii carte. Imprejurul
NT

lui, în pădurea Deleni, com. De- monastirei este reservată o întin-

leni, pl. Coşula, dere de 171 hect. pământ pentru
CE

cultură, pentru folosul monastirei.

Aftiţii, lac, pe moşia Statului Vorona, Legenda spune că sunt mai mult
com. Poiana-Lungă, pl. Siret. de 100 ani, când pe locul monas-
I/

tirei era pădure şi că un călugăr,

Agaftoni sat) în partea de Sud-Vest numit Agaiton, de la fosta mo=
AS

a conianel Curtești, pl. Tirgul ; nastirea Dâmnei, pogorindu-se în

are întindere de 161 hect. și po- pădure audi întrun frasin un glas
UI

pulaţie de 67 familii cu 267 su- îngeresc, şi întorcându-se la ai săi,

fete, 67 contribuabili. Avend ŞI spuse cele audite. In urmă ali luat
vite cornute, 7 cai, 20 porci, 250 vre-o câţiva călugări, aă tăiat
BC
 A -

Y
frasinul şi arborii vecini şi ati clă- nume&ră şi suprafața cătunei Capu-
dit o bisericuţă de lemn pe locul

AR
Pădurei com. Buimăceni. Are o
frasinului şi câte-va chilii imprejur. populație de 266 familie cu 889
Călugării însă n'ai putut sta sufiete ; are o biserică de lemn

R
mult timp aici, căci se dice că ati cu 1 preot şi 2 câtăreți și o moră
fost alungați de Olăresca din fa-

LIB
de apă. In acestă cătună se află
milia Pisoschi, care sa călugărit 538 vaci şi boi, 134 cai mari şi
şi au adus, în locul călugărilor,
mici, 2096 oi, 140 mascuri şi 80
călăguriți de pe la monastirile ve-
stupi. Se maj află 5 cărşme, 7

Y
cine, iar ea a devit Stariţă.
comercianți şi 3>2 meseriași.

SIT
In anul 1844 Sa maj clădit o
biserică cn hramul Pogorirea sf,
Alecsa, pădure, pe moşia Plopeni,
Duh, cu bani adunaţi din milos-
com. Satu-Burdujeni pl. Siret.
ER
tenie ; iar în 1889 sau reparat Alior baltă pe imoşia Bălușeni, com,
şi zugrăvit din noi.
„Fântanele pl. Siret, cu o Supra=-
Aerul sănătos şi posiţiunea fru-
NIV

față de 7 hect: e bogată în peşti,

mâsă a acestei localităţi atrag
pe

|
mulți vi itatori în timpul verei, Amara, piriu, isvoreşte din pădurea
LU

Agafton,
Chircia şi se varsă în lacul Drac=
del, în partea de Nord a şani, com. Dracșani pl. Miletini.
monastirei Agafton,
RA

Agafton, Antoce, (balta lui) baltă, în partea de

pădurea a Statului, impre-
jurul monastirei Agafton, în înti Sud-Est a4a comunei Slobozia-Secă-
n- tura, plasa Coşula ; e format din
dere
NT

de vre-o 20 hect: > compusă

din părțile numite ; Mlada, pârăul Cornaciu.
Runcu
şi Humăria,
:
CE

Alghia, dâl, în partea de Suda co-

Albești, munci Cristești, plasa Coşula,
sat) din partea de Nord a.
comunei-Buimăceni, pl. Jijia situat
Alghia,
I/

pe termul stâng al Jijiei. piriu, isvoreşte din delurile

Moşia pădurei Ungurâia, curge pe pă-
se întinde
AS

pe valea [ijiei
şi delurile din drepta în - mentul locuitorilor din Crist
stânga Ji- ești,
jiei, parte câmp, „parte „comuna Cristești, formeză,
_ pădure ; în cur-
sul săi balta Alghia
UI

are o suprafață de 3493 şi se - varsă

hect în pirinl
La suprafața satului Ungurdia com. Cristești,
Albeşti, se pl. Coşula.
BC
 -ograti

Y
Biblioieca de coc: . i.

Alghia, baltă, în com. Cristești, for- Arini, iaz, în partea de Sud-Est a

AR
mată de piriul Alghia. comunei Slobozia-Secătura.

Arapului, del, pe moșia Leorda, com. Arini, (Vedi Co itinești) sat, com. Cos-

R
Costinești, pl. Tirgul ; în vechime tineşti, pl. Tirgu.

LIB
se numia delul lui Lichache (v. a.
nume). Armanului, del, in partea de Est a
comunei Cucoreai, pl. Tirgu.
Arapului, movilă, spre Est de satul

Y
Leorda, com. Costineşti, pl. Tir- “Armanului, vale, în partea de Est

SIT
gul ; se mai numia şi movila Ton- „a moșiei şi com., Cucoreni, pl.
tului (v. a. nume). Tirgu.

, „Arizan, del, în partea de Est a mo-

şici "Todireni, com. "Todireni, pl. ER
Aslan, (vezi Prajanul) piriă, com. La-
tăi, pl. Cosula.
Jijia.
NIV
Aa

LU

B.
e e e CR

RA
ee

| Bahluiu, piriu, isvoraşte din dealul Est, strebate valea sa prin codri
Runcu din pădurea Storeşti, com, Deleni, udă satul Pârcovaci, apoi
NT
Te

Storești, pl. Coșula, curge prin pă- oraşul Hărlăă, care e aşedat pe
dure spre Sud Est, mărginit de stinga sa ; de la Harlăi ess din
CE

deluri înalte de ambele părți ; el regiunea pădurilor și intră în re-

e format din dou& brațe: Bahlu- giunea cîmpeană intrun şes larg,
iul și Humosul. pe teritorul jud. Iaşi, strebate pl.
I/

Huwmosul isvoresce, in pădurea Bahluiu, din jud. laşi, udă tirgul

Deleni, com. Deleni, din delul Mare, Podul-Iloei şi orașul Iaşi și se varsă
AS

curge de la Vest spre Est, pină apoi in Jijia în jos de Iaşi.

pe moșia Vlădeni, com. Râdeni, Pe teritorul jud. Botoşani pri-
UI

unde se unesce cu Bahluiul, udă mesce din codri Deleni o mulţime

satul Bahluiu, in pădure, pe mo- de piriiaşe, şi anume : Măgi6ra şi
şia Vlădeni, apoi în direcția Sud- Recea pe sti oa, iar Văcărița, Râ-
BC
 10

Y
cosu,' Humosul, Tisa și Părcovaci prin partea de Sud şi Sud-Est a co-

AR
pe drepta (v. a. n). munei Uriceni, pl. Coșula şi u-
In cursul sâui formeză mici re- nindu-se cu piriul 'Tulburea se
servbre de apă (iazuri) unde sunt varsă în Miletin.

R
instalate mori de apă şi fabrici
pentru bătut sumani, numite <pin&>

LIB
Bahna, iaz, în comuna Flamîndi, pl.
popular «chin», de care se află Coşula.
mai multe în pădure pe teritorul
comunelor Redeni și Deleni. Bahna,

Y
pirii, com. Călinești, pl. Si-
Bahluiul nu sâcă nici-odată şi ret, (v. Chiua piriti).

SIT
are peşte mic! şi gustos şi raci.
Bahnei, şes, in com. Redeni pe mo-
Bahluiu, sat, în comuna Redeni, pl. şia Vlădeni, se întinde de ambele
Coşula, situat în pădure în partea
ER
părți ale piriului Vlădeni.
de Vest a comunei Redeni, pe pi-
riul Bahluiu, de la care şi-a luat
NIV

Baisa, sat, situat in mijlocul pădurei

şi numele. pe moşia Stăncești, com. Curtești,
E populat de ţigani lingurari,
pl. Tirgu.
cari au aicea mai mul: o şedere
LU

Numeră 18 faniilii cu 60 su-

vremelnică, căci, mai cu stemă, în fete. Vite sunt 4 cai, 3 vaci şi
timpul verei umblă din sat în sat
7 porci,
cu me;teşugul ce ai. În timpul er-
RA

nei se intorc inapoi şi se ocupă

Baisa, pădure, se întinde în partea
cu rotăria, lingurăria, facerea de de Vest a comunei Curtești, pe
NT

mangal.
moşia Stincești şi parte pe moşia
Sunt 40 familii cu 163 suflete, Brehuești, com. Bre'iuești.
CE

Bahluiu, vale, prin care curge piriul

Baisa, del, in partea de Est a comu-
Bahluiu, prin codri Deleni.
ne! Brehueşti, este o continuare a
I/

delurilor din com. Curtești şi este

Bahniţa, loc isolat, la confluența pi-
acoperit cu pădure,
AS

riului Petricel, cu piriul satul

ui,
comunei Storeşti, pl. Coșula.
Baisa, piriă, isvoraşte, din pădurea
Agafton şi se varsă in pirîul Hli-
UI

1 Bahna, piriă, isvorasce din iazul

boci pe teritorul com. Curtești,
Bahna, comuna Flăminzi, curge
p!. Tirgu.
BC
 B 11

Y
Baisa, şes, prin care curge piriul Balan, luncă, în comuna Salcea plasa

AR
Siret, are o întindere de 10 hect.
Baisa, pe teritorul com. Curtești,
moşia Agafton, este productiv în
Baloș (schitu lui), sat, în comuna

R
finețuri.
Redeni, pl. Coșula, în partea de

LIB
Baiceni, sat, câsta delulu-
situat pe Vest, aprâpe de păriul Bahluiu, în
Basaraboia,in centrul comunei Curi pădure.
teşti, pl. Tirgu; are o întindere Numele îi vine de la schitul

Y
de 10ș5 hect. şi o populaţiune de Baloș, acum desfiinţat.
Are o populaţie de 24 familii

SIT
126 familii, cu 497 suflete, avend
100 contribuabili. cu 70 suflete, locuitori țigani lin-
Pământul e argilo-calcaros şi a gurari, cari nai păment proprie-
produs în 1890: grâii 400 hecil.,
păpuşoiii 400 hectl., secară 170 ER tate a lor, ci numai 0 şedere
vremelnică, ocupându-se parte cu
pămentu'ui, parte cu ro-
orz 260 hectl., ovăz 160 lucrarea
NIV
hectl.
gohectl. şi cartote 222 tăria şi lingurăria ; populatia va-
hil., fasole
riază din an în an. Se află 14 vite
hectl..
cornute, 11 cai mari şi mici, 20
Are o biserică, clădită la 1848,
LU

cu doui cântăreți porci.

În privința întemeerei satului,
se povesteste din bătrîni, că cel Baloş, schit, acum desflințat, este
RA

Tintii locuitori ar fi venil aicl din situat pe moşia Vlădeni, com.

Basarabia, pentru care şi numele Redeni, pl. Coşula, in pădure sub
nisce prăpâstii în formă de terase
NT

satului era Basarabi, schimbân-

du-se în urmă în Băiceni, după pe câsta de Sud a delulni Holm.
mumele unel familii begale, locui- A fost schit de călugărițe ; astă-di
CE

forul Băicenu. insă mu se găsesce de cât biserica

În acest sat se găsesc 115 vite aprâpe. în ruină, iar prin-prejur, în
cornute (vaci şi boi), 14 cai mari poiană, se ved ruini de case şi
I/

şi mici, 30 porci și 30 stupi. beciuri, ceea ce denotă că a fost

Se mai află o cârciumă și un co- locuinte.
AS

merciant, Nu se păte sci anul fondărei,

dar s'a desfiinţat, se dice, de vre-o
UI

ani în urmă, din causa

Băiceni, pădure, în intindere de 140 30—40
hect. pe moșia Bâiceni, com, Cur- unor întrigi intre proprietarul mo-
iar catapetesnia şi
BC

teşti, plasa Tirgu. şiei și stariţa,

 12
B E 12

RY
podobele dinăuntru sai adus la Balta-Arsă, sat, situat in pădurea
biserica din satul Redeni. moşiei Băiceni, spre vest de Băi-

RA
ceni, com. Curtești, pl. Tirgu.
Baloș, poiană, în jurul schitului Baloş. Numele seu Vine de la O baltă
fără apă, cu stuh și lozii care a

LIB
Balan, iaz, în partea de Nord-Est a fost arsă,
comunei Todireni, pl. Jijia. Acestă cotună este locuită de
16 familii ţigani lingurari cu 70

Y
Bălușeni (Stamatele), sat, în partea
suflete, ocupându-se cu lucrarea

SIT
de Nord a comunei Fontânelele,
Pămentului şi cu linzurăria.
p!. Siret, aședat pe loc șes; are
o
suprafață de 938 hect. şi o popu
- Balta-Arsă, del, în partea
laţie de 281 familii
flete şi 300 contribuabili; locui
-
sai 1446 su-
ER
Vest
teşti,
a satului
pl, Tirgu.
Băiceni,
de Sud-
com. Cur-
torii parte român: şi parte ruși,
IV
Sunt şi câte-va familii da
evrei ; Balta-lui-Minciună,
locuitorii se Ocupă cu agric vale, pe mo-
UN

ultura şia Hârlău, în partea de

și crescerea vitelor. Est a co-
munei Hârlău,
Pe moşie se află o mică
pădure
de stejari de 13 heet, şi câte-va | Balta
AL

lunci (păduri de răchită) Andrii-Hâncă baită, aprâpe

la Siret. de satul Roșcani, pe moş
Se însemnă o moră de ia Fân-
apă pe tânele, com. Fântânele,
R

Sârla morii, un lac numit Plisa şi pl. Siret,

bălțile Alior, Iliasca şi cu O suprafață de 2 hect,
NT

Trestiosa,
bogate în pesce şi ai
o suprafață Balta-lui-Minciună,
de 25 hect. iaz, în valea cu
CE

În acest sat se află o bise acelaşi nume, pe moșia

rică cu Hârlău,
un preot și doi cântăr
eți şi o scâlă Balta-Ciocan,
â comunei cu un Învețător
În partea de Est a
şi 49
I/

scolari. comunei Popouţi,

In acest sat se găsesc pl. Tirgu, pe
471 moșia Statului.
vite cornute, Are isvor proprii
AS

50 cai mari şi mlci,

351 şi produce mult
oi, 8 capre, rs Pipirig.
porci și
275 Stupi; de asemenea se mai Balta-Cojocarului,
UI

află doi Comersanţi baltă, situată pe

; pr meseriași
Și O cârciumă. şesul Siretului, moşia Fântânele,
com. Fântânele, pl. Sire, are o
BC

suprafață de 2 hect,
 13

RY
Balta-lui-Feliuţă, pe moşia şi com. Fântâne'e, plasa Siret, are intn-

RA
Fântânele, pl. Siret, are 1 hect. dere de 1 hectar.
întindere.
Balta-Țiganului, pe moşia şi co-

LIB
Balta-lui-Dinco, pe moşia şi com. muna Fântânele, plasa Siret,
Fântânele, pl. Siret, are 1 hect
suprafață. ! Balta-Turcului, (movila de la), în

Y
partea de Nord a satului Dolina,
Balta-Dracilor, baltă, din com. Sto- comuna Costinesti, plasa Târgu.

SIT
rești, pl. Coșula, aședată în pădure,
numită ast-fel, se dice,, din causă Balta-Turcului, baltă, in pariea de
Nord a comunei Costineşti, plasa

ER
că Gmenii nu se pot apropia să'şi
adape vitele, fiind maluri'e forte Târgu,
mocirl6 „e.
IV
Balta cu peşte, mlăștină în partea
Balta-Lucăi, baltă pe moşia şi com. de Sud a moiiei Căsârmărești, co-
UN

Fântânele, pl. Siret. muna Cucoreni, plasa Târgu, for-

mată din isvore,
Balta- Lungă, pe șesul Siretului
AL

fo:mată din debordarea apelor, Băltăria, iaz pe moșia Dolina, co-

pe moşia şi comuna Fântânele, muia Costineşti, p'asa Târsu.
plasa Siret, cu o supra aţă de 13
R

hect, Banului, pirii, isvoră te: de la Fân-

NT

tâna-Popii, din dslul Brătenilor pe

Balta-Mare, formată din deborda- teritoriul comunei Dângeni, curze
CE

rea a;etor Siretului, pe moșia și pe lângă satul Dânze:i și se varsă

comuna Fântânele, pl. Siret, are ia Jijia.
o suprafaţă de 17 hectare, e bo-
I/

gată in pește. Bașeu, piriă, isvorăşte din comuua

Hudeştii-Mari, in pădurea Negri,
AS

Balta-Mare, baltă formată din re- judetul Dorohoii, intră in județul

vărsările Prutului pe moşia şi co- Botoşnni, mai sus de satul Brăteni,
UI

muna Ostopceni, plasa Stefănești, străbate comunele Brăteni, satul Şte-

are mult peşte. fâneti, Bobulezti, și se varsă în
Prut in dreptul satului Ostopceni,
BC

Balta-Popii, pe moşia și comuna comuna Ostopceni, pl. Ştefăneşti

7
 14

RY
Este mărginit cu deluri până ce In acestă parte Prutul are șe-
ajunge pe teritoriul comunei satul sul cel mai jos și adese orl e i-

RA
Şte'ăneşti, de aicea intră pe întin- nundat de Prut şi Bașeu cari i-l
sul șes al Başeului și Prutului prin acoperă cu apă ca un lac forte
care şerpueşte până la vărsarea sa. mare, mai ales primă-vara.

LIB
Başeul trece pe lângă satele:
- Slobozia,
Brăteni Silişcani, Ra- Beciurile, loc isolat, pe ţărmul
toş-Apostol în drepta şi Mihălă- stâng al riului Suceava, comuna

Y
şeni, Odaia-Moscoviei, (Odaia-Sili- Suceava, plasa Siret,

SIT
șcani Răzași, (Negrescu), Păun și Legenda spune că pe acest loc
Năstase în stânga, tote în comuna a fost biserică şi case mari, dar
Brăteni, trece apoi pe lângă satul ati fost stărămate de Tătari.
şi târgul
lângă
Ştefăneşti şi
Bobulești, în drepta.
în fine pe
ER
Bejenari, (v Dracsini) sat, comuna
| Primeşte în stânga piriiele: Ho-
IV
Dracșani, plasa Târgu-Miletin).
! dorâia, Sărata, Popoia care vine
din văile cu acelaşi nume.
UN

Belcea, sat, în partea de Vest a co-

munci Costineşti, plasa Tirgul, pe
Bașeu, va'e, prin care curge piriul moșia Costinești, cu o populaţiune
Bașeu, pe care sunt aşedate satele
AL

de i5 familii sii 2 suflete, sa-

comunei Brăteai, este acoperită de tul, se dice, că e inființat de ve-
imașuri şi fânețe. chiul proprietar V. Arapu care i-a
R

dat numele după voe.

NT

Bașeului, șe;, care începe din gura

văei Popoia şi Piriului Popoia, se Benheci, pădure, în partea de Est
întinde până în marginea satului a comunei
CE

Tudora, se intinde pe
Ştefăneşti, târgul Ştefăneşti, satul Delul-Mare şi văile de prin prejur.
Bobulești şi până în Prut, are o
intindere forte mare şi e ocupat Benheci, pădure, în partea de Sud-
I/

de imaşuri, unde se cresc mul- Vest a comunei ruseşti, plasa

țime de vite.
AS

Jijia, în întindere de 3oo hectare,

Pe marginea Prutului sunt pă-
proprietate a statului, se exploa-
duri de salcie şi Plop, şi mai multe
teză și e compusă din stejar, teiii,
UI

gârle şi bălți formate din revăr- frasin şi jugastru.

sările Prutului şi Bașeului și sunt
BC

bogate în pește.
Berza, sat, în partea de Nord-Est
15 15

RY
a comunei Ringhileşti, plasa Şte- Benchiu, deal, în partea de Sud-Est!
făneşti, situat pe ţărmul Prutului

RA
a satului Zlătundia, comuna Zlă- !
înt”o vale adincă. tundia, plasa Târgu Miletin
Moşia se întinde din Prut spre

LIB
Vest şi are o suprafață de 868 Biru, deal, în partea de Est a mo-
hectare şi o populaţiune de 39 fa- şiei Monastirea Domnei, comuna

milii sat 168 suflete, cu 32 con- Curtești, plasa Târgu.

Y
tribuabili.
Are 1 biserică cu 1 preot şi 2 Bisericei, deal, pe teritorul satului

SIT
Birseneşti, comuna Băbiceni, plasa
cântăreţi.
Stefănești, incepe de lângă satul
Tot la acest sat s'a numărat şi
Guranda până în valea Bârnazului.

ER
locuitorii de la Odaia-Berza, care
e aşedat într'o vale spre Vest de
Bisericei, deal, în patea de Est a
Berza, unde se află şi casele pro-
moşiei Jureşti, comuna Zlătunoia,
IV
prietarului moşiei, clădiri frumose
plasa Târgu Miletina.
înconjurate de o grădină mare și
UN

bine cultivată.
Bisericei, vale, se intinde prin mij-
Satul se dice că e inființat de locul satului Dracsini, comuna Drac-
vre-o 100 ani, de Gh. Donici și
şani, plasa Târgu Miletin.
AL

numele i-ar deriva de la cuvintul

barză (cocostire) de 6re-ce pe în- Bisericei, vale, se cobâră din pădu-
mu'te
R

tinsul acestei văi se află rea satului Cociugeni spre Albeşti,

bălți unde cocostircii sai berzele comuna Buimăceni, plasa Jijia.
NT

işi caută tot anul hrana lor.

La moşia Berza s'a mai alipit Bivolari, sat, in partea de Est a co-
CE

moşidra satului Găureni, ai căreia munei Dângeni, plasa Jijia, pe va-

locuitori sai strămutat în Berza. lea părăului Hritcului; are o su-
Pe teritoriul acestui sat se găsesc prafaţă de 1072 hect. din cari 52
I/

309 vite cornute, 80 cai mari și hect. pădure şi cu o populaţie de

mici, 1297 Oi, 16 capre, 2 bivoli, 24 familii cu 100 suflete, cu 16
AS

220 porci și 6o s'upi, de ase- contribuabili.

menea se mai află 2 meseriași, 3 Are 2 iazuri pe păriul Hriţcu-
UI

comercianți şi o cârciumă. lui. In acest sat se află 89 vite

cornute, 18 cai mari și mici, 216
Berza, deal, care mărginesce Prutul oi, 16 porci şi 16 stupi, având
BC

in com. Binghileşti, pl. Stefâneşti. o cârcinmă şi un negustor,

16

RY
_16

Bivolarilor, vale, pe moşia Bivolari, şi aci, 105 cai, 2024 oi, 313

RA
comuna Dângeni, plasa Jijia, se în- rimatori şi 223 stupi cu albine.
tinde spre Sud de satul Bivolari şi Sunt 2 mori, una de apă şi una
e udată de păriul Hriţcului. de abur.

LIB
Prin acesta comună trece şostua
Bivolăria, poiană, în pădurea De- judeţiană petruită Fotoșani-Stefă-
leni, comuna Deleni, plasa Coşula. . nești.

Y
Are 2 biserici cu 2 preoti și 4
Băbiceni, comună rurală, in partea

SIT
cântăreți, 1 scolă a Statului cur
de Vest a plăşei Sie:ănești, for- inveţător, 57 băieţi şi 15 fute.
mată din satele : Băficezi, Birsă- Budgzetul comunei e de 6645
eşti, Broşteni şi Guranda; arc o
suprafață de 4971 h. din cari 4464
ale proprietarilor mari şi 507 hect.
IV ER lei ia venituri şi 6246 lei şi 30
bani la che!tueli.

ale locuitorilor, Băbiceni, sat, in partea de Sud a

Teritorui comunei este deluros, comunei Băbiceni, p'asa Ste ănești,
UN

iar natura pământului lutos negru ajedat pe valea şi partea dreaptă

sau galbe: ocupat cu semănături, a pârâului Corogea.
fânețe şi imaşuri ; iar in partea de Moșia are întindere de 1199
AL

Nord-Vest acoperit cu păduri cari heci. și cu o popuiaţie de 145

au o intindere de 556 hect,; sunt fami îi sau 375 sulete, din cari
Şi 14 hect. vii, cari produc 159
R

185 bărbaţi şi 190 femei, locui-

hectolitri vin. tori români şi câţi-va evrei.
NT

Are o populaţiune de 972 su- Aici este reşedinţa comunei, are

flete sa. 284 familii, locuind în
1 biserică cu 1 preot şi 2 cântă-
CE

274 Case; sunt 263 contribuabili.

reți şi o scâlă mixtă cu 1 înve-
Locuitorii sunt români şi se jător, 57 şcolari şi 1ș şcotăriţe,
ocup cu agricultura şi creșterea vi-
telor. Cultura cerealelor a produs
I/

Băbiceni, del, in comuna Şoldânești.

în 1890 : 14.14: hecu. grâu, 2675
plasa Miietin.
AS

hect!, orz, 1452 hectl. Ovez, 155

hecti. secară, 44 hectl. hrişcă, 181
Bădiuţi, sat, in comuna satul Ste-
„hecti. cânepă,
UI

9373 hectl. po- fânesu, pe moşia Stefâneşti, pe

Tumb, 608 hectl. cartofi şi 232 malu! drept al pârâului Baeu, in
hecil. fa:ole.
BC

marginea de Sud-Est a târgului

Numârul vitelor e de 81 boi
Ste ânesti ca mahala sai suburbie.
17 A pe aa

RY
maxu
Are o suprafață de 250 hect. Comună. se Compus ln satelc :

RA
pămint al locuitorilor împroprie- Băluşenk (Zosin), Buzeni, Coşuleni,
tăriţi la 1864 şi o populaţie de Stănceni, Tocileni, Tulbureni şi
100 familii sai 419 suflete şi 44 Zei cești.

LIB
contribuabili. Suprafâța comunei e de 8296
Locuitorii sunt toţi români şi hectare și cu o populaţie de 879
se ocupă cu agricultura şi creşte- familii sai 3200 suflete, având la

Y
rea vitelor și sunt harnici şi buni 618 contribuabili.
gospodari, având case bune şi gră-

SIT
Pământul este mai mult argilos
dini împrejmuite cu garduri. avend culdrea brună-cenușie şi in
Numărul vitelor este de 122 unele părţi rojiatică, este însă de

ER
vite cornute, 18 cai mari şi mici, calitate bună şi roditor.
336 oi, 89 porci şi 125 stupi. Intinderea locurilor cultivate e
Are 1 biserică cu 1 preot şi 2 de 2783 hectare şi se produce:
IV
cântăreți. 10,000 hectolitri griu, 8,000 hect.].
Legenda alribue întemeerea a- porumb, 3,000 hectolitri secară,
UN

cestul sat de călre Ștefan Stircea 2,800 hectolitri orz, 2,500 hecto-
vechilul lui Const. Palade pe la litri oves, 1şo hectolitri fasole,
anul 170g, când satul se afla 1,500 hectolitri cartofi.
AL

împrăştial pe şesul Prutului şi Ște- In partea de Vest şi Sud-Vest

fan Stircea "I-a mulat act. a comunei sunt păduri de stejar
R

În partea de Est a satului, peste cari se exploateză şi aă o întin-

piriul Başeu, se află un pod de dere de 243 hectare,
NT

piatră forte vechiii şi care, spune Comuna «e str&bătută de piriul

legenda, ar fi făcut de Ştefan cel Sicna și Teisra şi are 2 iazuri mari:
CE

mare. iazul Stănceni şi iazul Bălușeni sati

Zosin, din cari se scote mult peşte,
Bălăniasa, iaz, pe moşia Fântânele, stuh şi papură ; mai sunt 3 iazuri
I/

com. Fântânele, pl. Siretu, are o mai mici.

supra aţă de 2 hectare, este format Are 2 mori de apă cu mai
AS

din isvâre şi mici pirae. multe pietre, la cele dou iazuri

mari, aceste mori sunt construite
Bălușeni, comună rurală, situată în
UI

după sistemul cel mai noi şi aduce

partea de Sud a plășei Tergul;se un venit mare pe an.
întinde pe un teritorii . deluros și Numerul vitelor e de 782 boi,
BC

acoperit parte cu pădure. 762 vaci, 218 cai, 1984 porci,

Botoşani 2
18 18

RY
2310 0i,1 1capre, 9bivoli, 220 stupi. Numerul vitelor este de: ş1o
Prin partea de Nord 2 comunei vite cornute, ş8 cai mari şi mici,

RA
trece calea judeţiană pietruită Bo- 730 oi, 11 capre, 3 bivoli, şgr
toşani
- Ştefăneşti, asemenza prin porci, 7o stupi cu albine.

partea de Vest e străbătută de calea
națională Botoşani-Hărlăă;
Budgetul comunei e de 1 3,445 lei
la venituri şi 11,649 lei la cheltueli.
LIB
Apoi se mai observă 8 mese-
riaşi, 3 comercianţi şi 2 cârciumi,
Bălușenilor sai Zosini, iaz mare,

Y
Sunt 6 biserici cu 4 preoţi şi pe valea Sicnei, în partea de Nord

SIT
9 cântăreţi, 2 şcoli cu 2 înveţă- a satului Bălușeni-Zosin, comuna
tori, 120 şcolari şi 20 şcolărițe, Bălușeni, pl. 'Tergul, are o întin-
de asemenea mai având 1 3 cârciume, dere de 100 hectare; din acest
14 comercianţi şi 22 meseriaşi,
ER iaz se scâte mult
stuh şi papură ; are o moră de apă
pește și mult

Bălușeni (Zosin), sat,

IV
în partea de sistem noti.
Sud a comunei Băluşeni, pl. Târ-
UN

gul, aşedat pe costa dtlului Zosin

Bănești, sat, în centrul comunei
în drepta piriului Sicna, moşia are
Fântânele, pl. Siret, pe șesul Sire-
o suprafaţă de 2373 hect. şi o
tului, are o suprafață de ş9ş hect.
populaţie de 210 familii cu 795
AL

şi O populaţie de 127 familii sai

suflete, având 162 contribuabili.
405 suflete, are o luncă de salcie
Spre Nord de sat, pe valea pi-
R

şi plop la Siret şi o mâră de apă

rîului Sicna, se află iazul Băluşeni
la iazul Văduleţ.
NT

sau Zosin, bogat în peşte, stuh Şi

Are 1 biserică cu 1 preot şi 2
papură ; are o moră de apă ; spre cântăreți. Numărul vitelor: 118
Est de iaz se află grădini de zar-
CE

vite cornute, 28 cai mari şi mici,

zavaturi, cultivate de bulgari, cari
I60 oi, 51 porci, 95 stupi. De
vin aici în toți anii şi fac comerţ
asemenea 9 meseriaşi, 3 comer-
de legume pe piața oraşului Bo-
I/

cianți şi 2 cârciume,
toşani ; întrebuințeză apă din iazul
AS

Băluşeni pentru irigaţiune cu

un Basarab, iaz, cu o supr. de 20 hect,
sistem de roți mari purtate
de cai, “pe moşia Ripiceni, com,
Aici este reşedinţa primăriei Movila
comu-
UI

Ruptă.
nei Bălușeni; are o biserică
cu 1
preot şi 2 cântăreți şi 1 şcolă
cu Băsărăbdia, dcl, pe teritoriul sa-
BC

un inveţător şi 70 şcolari.
tului Băiceni, com. Curtești, pl.
 RY
19

Târgul, şi-a luat numele de la cea Numerul viteior este de 87 vite

RA
întâiii familie, venită, se dice, din cornute, 34 cai mari și mici, 372
Basarabia, care s'a aşedat pe locul oi, 50 porci, 54 stupi. De a-
satului Băiceni. Acest del se pre- semenea se mai găseşte 8 mese-

LIB
lungește pe teritoriul satului Oră- riaşi, 2 comercianţi şi 2 cârciume,
şeni sub numele de delul Viei și
înainteză şi pe teritorul comunei Biscăceni, sat, în partea de Esta

Y
Cristești sub numele de muchia a comunei Ostopceni, pl. Stefă-
Miletinului,

SIT
nești, situat pe câstă de del, în
formă de amfiteatru lângă Prut.
Bătrâneşti-Guldia (Zahari6ia), sat, Are o suprafață de 292 hect,
în coinuna Șoldănești, pl. Târgu-
ER
şi o populație de 92 familii sati
Miletin, în partea de Nord a co- 373 suflete. Aici este o biserică
munei, pe valea Dristea, are o cu 1 preot şi 1 cântăreţ, Moșia
IV
suprafață de 1784 hect. și o po-
i are nn ei ei

Biscăceni se zice că forma în ve-

pulaţie de 120 familii saă 460 chime, împreună cu Ostopcenii-Ră-
UN

suflete şi 114 contribuabili. zaşi, un singur trup, dar pe urmă

Are o biserică cu 1 cântăreţ. Sa vândut de urmașii lui Baloș.
Se vorbeşte că în Silistra de Pe acestă parte de moşie, lângă
AL

astădi a locuitorilor a fost în ve- Prut, a fost satul Iutrăteni, care la

chime un sat cu numele Zaharisia. 1853 s'a stricat de Bulo; și lo-
R

Numerul vitelor 213 vite cornute, cuitorii s-aă mutat în Bâscăceni.|

98 cai mari şi mici, 1999 oi, 61 Se mai vorbeşte că lângă Prut a
NT

porci şi 11 stupi. De asemenea 4 fost case mari vechi, dar s'atii

meseriaşi şi 2 biserici, risipit cu malul Prutului,
CE

Numerul vitelor din acest sat

Birzan, isvor în comuna Poponţii, sunt în număr de 93 vite cornute,2 ș
pl. Tirgu. cai mari şi mici, 460 oi, 40 porci.
I/

Birsenești, sat, în partea de Nord Bobulești, comună rurală, în partea

AS

a comunei Băbiceni, situat pe va- de Est a plășei Ştefâneşti lângă Prut;

lea piriul Coroges; are o supra- se întinde parte pe șesul Bașeului şi
UI

față de 120) hect. şi o populaţie Prutului şi parte pe dealuri, formată

de ş2 familii sau 234 suflete ; cu din satul Bobuleşti ; are o suprafaţă
30 contribuabili.
BC

de 2449 hectare, din cari 774

Are o pădure de stejar de 20 hect. hectare, aparţin locuitorilor, şi o
 20

Y
populaţie de 236 familii sai

AR
1021 statului cu 1 invățător, 37 elevi și
suflete şi 157 contribuabili. 2 eleve ; 2 cârciume şi 2comersanţi.
Calitatea pământului este bună,

R
locurile de cultură at o întindere Bobeică, del, com. Curtești și Slo-
de 1500 hectare, şi se recoltează :

LIB
bozia-Secătura (vezi Lebăda, deat
6.000 hectolitri grâu, 9.000 hect.l, Curteşti.)
popu;oi, 4,000 hect.l. orz, 2,000
hect.l. ovă&s, .20 hect.l. fasole, Bobeică, movilă, pe dâlul

ITY
Lebida
700 hect.l. cartofi, com. Curtești, pl. Târgu.
O parte din teritorul comunei e
acoperit cu pădure, din. care: parte Boghian, pârâu, isvorăşte diu valea

S
pădure de stejar, situată pe deluri satului Corăcăeșşti ; com. Brehuești,

ER
in partea de Vest 77 hectare, şi udă satele Bălușeni şi Băneşti „din
parte pădure de plop
şi salci€ pe comuna Fântânele, pl. Siret, şi for-
lunca Prutului la Est 100 hectare,
NIV
meză iazul Văduleț com. Fântânele.
se exploatează sistematic,
Numărul vitelor e de 335 boi,
Bohoghina, padure, proprietatea
244 vaci, 103 cai, 167 porci, 993
LU

Statului, în parea de Nord a co-

oi şi 332 stupi cu albine.
munei Bucecea, pl. Siret, are in-
Comuna e udată la Est de Prut tindere de 81 hectare.
şi afluentul seu Başeul care curg
RA

în acelaş șes, iar la Vest de

pă- Boia, lac, pe moşia Redeni,
râul Corogea; are 1 moră com.
de apă Redeni, pl. Coșula,
la Prut în partea de
NT

şi 2 mo:t pe iazul Co- Nord a comunei,

rogea. mare izitură
nici pârae, e bogat in peste.
Satul Bobu'eşti e așezat pe ţăr-
CE

mul drept al pârâului Başeu, iar Boiresca, baltă, pe moşia

în partea de Vest trece şoseaua Brehuești,
judeţeană com. Brehuești, pl. Siret, este for-
Stefănești-Iaşi, cu care
I/

se legă prin o şosea comunală mată din isvore. !

pe-
„truită,
IAS

Budgetul
Boiresca, baltă, pe şesul comunei
comunei are la veni-
turi 3,860 lei și la cheltueli „ Călineşti, pl. Siret,
3.715
lei 74 bani. OR
U

Are 1 biserică de lemn

„ Bojica, (V. Hârlău com. urbană și
cu 1 Percovaci
preot şi 2 cântăreţi, şat, com. Deleni,
BC

o Şcoală a pl.
Coşula).
ea re
 21

Y
21

AR
Bolohan, podiş, pe moşia Storești, com. Ringhileşti, plasa Ştefăneşti
com. Storeşti, pl. Coșula. situat lângă Prut la vărsarea pî-

R
riului Corogea, întrun loc ripos
Bolohan, del, în partea de Sud-Est numit «pondră>. Acest sat e în-

LIB
a comunei Slobozia-Secătura, pl.
temeiat la anul 1865, de proprie-
Coşula, numit ast-fel de la stânca tarul moşiei, care dădu voe la mai
de petră ce se află pe vîrful sei, mulți țigani-lingurari să-și facă

ITY
bordee de locuit şi să fie stabili.
Bonghişoia, baltă, pe moşia Fân-
Numele î-i vine de la cuvântul
tânele, com. Fântânele, pl. Siret,
«baros», ciocanul cel grei cu care

S
are o suprafață de 370 hectare.
lucreză ferarii, Are o populaţie

ER
) . . . ae de 42 familii sai 161 suflete, ţi-
Bolniţa, iaz, pe moșia Todireni, c.
Todireni, pl. Jijia. gani și parte români care se o-
cupă cu lucrarea pământului, iar
NIV
Bolta-Tâlharilor, peşteră, într'o În timpul iernei cu facerea lingu-
stincă din delul Mare în codii De- rilor și covețţilor (albii) de lemn,
ieni, pl. Coșula. (Vezi amenunte care le lucrează din lemnul pă-
LU

şi legenda descrise la delul Mare, durei de lingă Prut,

com. Deleni, pl. Coşula), Inainte de anul! 1864 erau aici
3 mori dz apă pe Prut din cari
RA

Borcilă, şes, pe valea Sicnei, co- astă-zi se mai vEd taraşi în apele
muna Zătinsia, pl. Miletin, este Prutului. Numsrul vitelor este de
NT

productiv î1 'âneţe şi păzune. 60 vite cornute, 8 cai mari şi

mici și 12 porci.
— Borcilă (v. Buria sat, în'com. Gor-
CE

bănești, pl. Mitetia), Bordeiul-'Tâlharului, loc isoiat, în

com. Curtești, pl, Tirgu.
Borcileni, sat, aşezat pe costă de
I/

del, în partea de Nord a comunei Boscoteni, sat, în partea de Est a

Şoldâneşti, pl. Miletin; şi-a luat comunei Redeni, pl. Coşula, pe
IAS

numele de la vechiul proprietar moşia Redeni, este udat de pirâul

Gheorghe Borcilă, are o intindere Boscoteni.
de 286 hectare şi o populaţie de Satul are o suprafaţă de 29 hect,
U

33 familii sai 143 suflete. şi o populaţiune de 32 familii sai

100 suilete,
BC

Boroseni, sat, pe moșia Ringhilești, Se zice că acest sat ar fi fost

 22
22

Y
proprietatea unui răzaş, mai pe

AR
în satul Stânceşti, com. Curtești,
urmă moșia a vândut'o şi s'a ali- pl. Târgu.
pit la Redeni.

R
Boscoteni, podiș, pe teritorul Botcelor, del, în partea de Sud.
satu-

LIB
lui Boscoteni, Vest a comunei Bobuleşti,
com. Redeni, pl. plasa
Coșula. Stetănești.

Boscoteni, Botcelor, vale, între dâlul Botce

ITY
pârât, care trece prin lor și
satul Boscoteni, com. Redeni, plasa delul Captalanin com. Bobuleşti,
Coşula. pl. Ştefăneşti,

S
Bosinceni, sat, în partea de Nord Botezăștii, pădure, pe teritoriul com.
a comunei Uriceni, pl. Coşula,
situat pe o colină în stinga piriu
-
ER Copălău, pl Coșula.
NIV
lui Miletin; are o populaţiune
de Botâca, movilă, în partea de Sud
53 familii sai 208 suflete. a satului Cernești, com, Zlătunoia,
Are o biserică zidită la anul pl. Miletin.
1842 cu materialul din biserica
LU

desființatului sat Picioroganii, cu Botei, del, pe teritorul satului Ve-

1
preot şi 2 cântăreți, şi o şcolă mixtă nătorii-Silişcani, se întinde
spre
RA

întreţinută "de judeţ şi comună sud de Venători, com, Gorbănesti

cu ,
1 învețător şi 56 băeți şi 2 fete. plasa Miletin.
Satul sa înființat la 1830
și
NT

numele “şi-la luat de la locuitorii Botoia, movilă, in partea de Est a

ce Pati populat, numiţi Bosinceni, moşiei Todireni, com. "Todireni,
veniți de la satul Bosancea
CE

din pl. Jijia.

Bucovina.
Numărul vitelor este Botoșani, județ, numit ast-tel
de 391 după
vite cornute, 26 cai mari capitala sa, face „parte din terit
I/

şi mici o-
şi 406 oi. De asemenea rul României, şi anume
2 comer- în partea
IAS

Cianţi şi 2 cârciume.
de Nord a Moldovei, form
ând o
Bortâsa,
parte din hotarul ţărei şi la Est
movilă, pe delul Viei. şi la Vest
com. Monăstireni, Pl. Târgu.
U

Situaţiunea Geografită. Judeţul

Borzâia, pod, Botoşani este coprins între
BC

peste! pârâul 230,

I6nei, 50”, 34" (gara Iţcani) şi
25,00,12
 23

Y
23

AR
(satul Durneşti, comuna Rănghi- Costineşti şi satul Bucecea până
lești), logitudine orientală (meridia în Siret; de la Siret linia de ho-
Paris) şi 470, 20”, 26” (oraşul tar, trecând peste rii mai spre

R
Harleii) şi 47%,50",47"" (:atul Bold, Nord de satul Grigorești, come

LIB
plasa Başeii, din județul Dorohoiii, Călineşti-Botoşani, apucă direcţia
pe Prut) latitudine boreală. de Vest și ajunge în hotarul Bo-
Judeţul Botoșani se întinde pe covinei, spre Sud de satul Mitoc

ITY
valea Prutului, dealurile dintre Prut jud. Dorohoiui; la Vest se măr-
şi Jijia, valea Başeului şi Jijiei, pe gineşte cu Bocovina, despărţit prin-
valea şi dealurile Sicnei, pe valea tro linie de hotar, care merge

S
Miletinuluişi Bahluiului şi dealurile de la Mitoc spre Sud până îa riul
Suceava mai în jos de Iţcani, de
ER
dintre aceste riuri, pe valea Sire-
tului (şi Sucevei şi dealurile ce aici hotarul îl face riul Suceava,
mărginesc Siretul pe dreapta şi pe care merge spre S. E. până la
NIV
Stânga şi care se prelungesc din vărsarea sa în Siret ; la Sud se
dealurile Bocovinei. mărginește cu jud, Suceava şi jud.
Limilele şi vecinătăţ!. La Nord laşi, începând de la gura Sucevei,
LU

acest judeţ, se mărginește cu jud, Siretul formeasă hotarul până spre

Dorohoi, unde începe linia de Nord de gura Dolhasca, de aici
hotar de pe malul drept al Pru- micul pârâă Turbata face hotar
RA

tului, din marginea satului Bold, natural, de unde incepe o linie de

jud. Dorohoiu), merge în direcţia hotar prin codrii Deleni, în di-
Sud.-Vest, până în valea Bașeu- recția S. E. până în riul Ba-
NT

lui, mai în jos de satui Hăneşti hluii la satul Percovaci ; de aici

(Dorohoi) ; de aici tot linia de Bahluiul face hotar natural tre-
CE

hotar se continuă spre Vest, până când pe lângă Harleu; de la Har-

în Jijia (riă) la Nord de satul Ia- leii, mai în jos de oraş, începe
cobeni-Costezi, com. Ungureni, linia de hotar, merge spre E., a-
I/

jud. Botoşani ; de aici hotarul îl poi face un uughiii mergend spre

formează riul Jijia, până la satul N. şi N. V. pe la fundul moșiilor
IAS

Călugăreni, com. Monastireni, jud, Harleii și Deleni până în riul Me-

Botoşani ; de unde iarăşi o linie letin la satul Prăjeni com. Latăi-
de hotar, mergând spre Vest, apoi Botoşani, de la Prăjeni linia se
U

spre Sul şi iarăși spre Sud-Vest îndreaptă spre Est, trecând pe la

ajunge în Riul Siret, trecând pe Nord de satul Plugari din jud.
BC

la Nord-Vest de satele Cotărgaci lăşi, până în valea Recea și Ruptura

 24
A

Y
pe moşia Răuseni, com. Comăn- luri, saă a se perde în văile riu-

AR
dăreşti, județul Botoşani, de unde rilor ce le despărțesc,
linia de hotar, făcând mai multe
ÎInclinațiunea solului, cea mai
curbe și linii drepte, merge spre

R
mare este de la Vest spre Ext, apoi,
E. și N. E,, ajunge în Jijia, inclinațiunea de la Nord la Sud,

LIB
la
marginea satului Drăgăneşti jud.
care combinate dai direcția apelor
laşi, de unde Jijia formează
hotar de la Nord-Vest sepre Sud-Est,
natural până la marginea satului
Astfel, pentru a ne face o idee

ITY
Pogoreşti, com, Comăndăre;ti
din esactă de diferințele de nivel, să
jud. Botoşani; de aici, linia de luăm şe ul Siretului care se afli
hotar, ţinend aproape direcţia
N. în partea de Vest a judeţului. şi

S
E. ajunge în Prut, lângă satul
şesul Prutului care il mărginește

ER
Durneşti, com. Ringnileşti, ju. la Est şi să comparăm cotele
Botoşani; la Est se mărgin
ește câtor-va puncte,
cu riul Prut, începend socotite de asu-
de 1: Dur-
NIV
pra nivelului Mărei Negre. Asa,
neşti până la marginea
de Sud s'a constatat că la Grigoreşti
a satului Bold, județul dia
Doro= com. Călinești, şesul Siretului,
hoiti. are
o înălțime de 249 m., pe
LU

Întinderea, Suprafaţa când

judeţului la confuența Volovățului cu
Botoşani este de 285,579 Pru-
hectare tul, lângă satul Bold jud. Dorotoii,
sai de 2855 kilom, p.
Suat numai
RA

Forma. Forma generală 95 m., o diferență de

a a- 154 m, de
cestui judeţ, este ace și acest dia urmă
a a unui punct, Boldul,
exagon neregulat. e situaţ pe un pa-
NT

Infăţisarea sa ralel cu vre-o

naturală este urmă 20 km, mai spre
toarea : două
Văi mari, prin care Nord de cât paraleiul
curg riuri'e
ce trece
pria Grigoreşti ; apoi la
CE

Prut şi Siret, apo Lespezi

i şase văi maj
mici, prin cari cur jud. Suceava avem 206 m., iar la
g riurile Ba-
şeul, Jijia, Sicna, Bărdărâi jud. Iaşi, lângă Durneşi
Miletinul, Ba-
hluiul şi Suceava pe Prut numai 54 m.
I/

la Vest de Si-
ret, despărțite Prin Altă vale tot atât de apăsată
şase şiruri de
IAS

dealuri, cari Sunt este valea Bahluiului, care la po-

o continuare a
dealurilor din Buc dul Ildiei, jud. Iaşi, abia are 39
ovina ; ai,
genere toate, în m-, iar la Harleu jud. Botoşani
direcțiunea N,
spre S. E. și trec V. intrece peste
U

50—55 m.
în județul lași
pentru a se contin
ua cu alte dea Împărțirea naturală, vegiun) fi
BC

- sice. Pământul județului Botoșani

 25 25

Y
AR
este mai mult deluros și face parte una a dealurilor din stinga Jijiei
din sistemul general al dealurilor şi Prut şi alta din dreapta Jijiei
dintre Prut și Siret, totu-şi în pri- până în Siret,

R
vinţa caracterului fisic general se Ramura din stinga Jijiei, se con-

LIB
desting trei regiuni: tinuă din judetul Dorohoii, intră
a). Regiunea pădurilor sai re- În acest judet împărțită in alte dou
giunea dealurilor Siretului şi Bah- ramuri mai mici, prin valea și

ITY
luiului, care coprinde tâtă partea pâriul Bașeu, cari merg, cea din
între valea Sicnei și Siretului la stânga pe lângă Prut şi se termină
Ves:, compusă din dealuri înalte, la satul Stânca,: com. Ştefăneşti,

S
repezi şi petrâse, mai ales spre iar cea din dreapta Baseului,
Sud, acoperite in cea mai mare
ER
merge mărginind Jijia, împărțită
parte cu păduri, vii şi livedi; iar şi ea în mai multe coline prin
natura pământului e fe/ros şi ar- părae şi văi, trece în județul Iaşi,
NIV
gilo-calcaros. T6te aceste ramuri ocup întreg
8). Regiunea -câmpiană, care terenul plăşilor Jijia şi Ştefă-
coprinde totă partea dintre valea nești,
LU

Sicnei și Prut, compusă şi aceasta Ramura dealurilor diatre Jiiia și

din dealuri, văi puţine şi înguste, Siret se împarte iarăși în doue
dar mai ales podi;e întinse cu pă- ramuri prin valea și pâriul Sicna.
RA

duri şi vii puţine, ocupată însă cu Ramura din stânga Sic ei şi

semănături întinse, fănețuri şi ima- Jijiei, este întretăiată de mai multe
az

şuri ; iar natura pământului argilo- văi şi părae și formează mai multe
NT

nisipos. culmi : Culmea dintre pâriul Sicnei

€). Regiunea dintre Siret şi Su- şi păriul Ursoia, care prelungește şi
CE

ceava, cuprinsă între uceste două se termină lângă eserul Drăcşani;

riuri, În general cu dealuri mici, pe capătul acestei culmi este târ-
dar avend şesuri întinse pe valea gul Suliţa.
I/

Siretului și Sucevei ; natura pă- Culmea dintre pâriul Urssia și

mântului nisipos. Dristia se prelungeşte până la sa-
IAS

Orograjia. Dealurile ce străbat tul Todireni, la vărsarea Sicnei

acest judeţ suat ramificări din lan- în Jijia împărțită şi aceasta în alte
țul dealurilor, cari se întind din dout culmi pe pâriul Cozancea,
U

"Carpaţi, între Siret şi Prut. Acest care se varsă la satul Cernești în

sistem de deluri se împarte, prin Sicna,.
BC

valea și riul Jijia, în dou& ramuri: Aici găsim mai multe dealuri
 B
2%

Y
inalte, precum : Dealul Mare,

AR
'Ţu- cu semănături dar și
gucta și dealul Băbiceni. cu mule
păduri şi vii,
Culmea diztre păriul Dristea |
şi In dreapta Siretului se intind

R
Jijia. se prelungeşte până la
satul nişte culmi puțin înalte, care sunt
Truseşti. "Toate aceste culmi

LIB
ocupă cele de pe urmă ramificațiuni ale
parte din teritorul p'ăsei Jijia,
dealurilor dintre Siret şi Suceava,
parte din plasa Târgului și apro
ape Movill sai Măguri. Aprâpe
intreg teritorul plăşei Miletinul,

ITY
pe tâte dealurile mari și mici, din
Ramura dintre Sicna şi Siret coprirsul județului, se văd semi-
se preiungeşte spre Sud şi Sud- nate nenumărate movili.
Est, desfăcendu-se Unele
în mai

S
multe din ele situate pe vârfurile celor
culmi spre Siret sau Sicna
Până mai înalte
ER
“aprope de Satul Cristești dealuri şi pot servi
la isvo- ca puncte de observaţie, de unde
rul Miletinului, de unde se des- vederea pâte inbrăţişa regiuni în-
parte o şiră care
NIV
merge între tregi.
Miletin şi Sicna, apoi
Jijia, şi se
termină în județul laşi Din punctul de vedere pitoresc,
la vărsa- ele infrumuseţează regiunile,
rea Miletinului în Jijia. atât
LU

Din ramura câmpia cât și pădurea.

din dreapta Miletinului se desfac Astă-zi însă servesc ca
mai multe culni spre puncte
Siret între
Părae!e Vorona şi Tur geodezice şi topografice,
RA

bata, culmi
acoperite cu păduri. Origina lor este fârte depărtată,
Spre Sud de Miletin nu se cunâşte vechimea
Între acest nici a
uneia ; se
NT

Păriui şi Bahluiu se rid pSte susține prin ana-

ică'o culme,
cea mai înaltă, din logie, ca şi pentru tâte
intreg masivul movilele
dealurilor județului din restul țerei că, cele mai multe
Botoşani, pe-
CE

trsă, repede şi aco ai fost ridicate de popsrele ce ai

perită cu ă-
duri forte mari şi se locuit înaintea nostră
întinde dela N. şi de bar-
V. spre Sud, sub barii, ce saw strecurat pe
numele de dea- aici şi
I/

lul Ţencua, Cerbătârea, Cari, dupe mărturiile

Petrăria istoriei, la
şi Deleni Până în m6rtea regilor lor şi
IAS

Bahluiu lângă chiar căpi-

Harl&u. tanilor mari, le făcea o movilă
Tâte culmele dintre cât mai mare ca drept mormânt,
Siena şi în care
Siret, ocupă Parte ?i îngropa dimpreună
din teritorul cu
U

plăşei Târgului,
tote od3rele lor, sacrificând
Plăşei Siret şi în
urmă pe aceste
BC

intreaga plasă morminte robii,

Coşula, acoperite femeile şi caii lor.
27

Y
27

AR
Mai târdii, după spuesle legen- vale din judeţ; prin ea curge
delor, movilele aă servitca puncte riul Jijia şi străbate întreaga plasă
de observaţie și de semnale pen- a Jijiei în tot lungul ei.

R
tru a vesti intrarea în ţară a nă- Valea Dristea și Sicua in dreapta

LIB
vălitorilor streini. Tot legendele Jijici, străbătute de păraele cu
mai spun că pe vârturile mai mul- acelaş nume. Valea Sicna are o
tor movili, se aflai bătuţi în mulțime de iazuri mari, precum:

ITY
păment stâlpi sau catarguri, pe iazul Stănceni, iazul lui Zosin şi
cari "i înveliai cu paie, "i ungeaui cu ezerul Drăcşani lângă Suliţa ; cu
păcură și când trebuința cerea le Valea Sicna, corespund în stânga și

S
dedea foc pentru a prevesti pe văile Teişora,Strâmbul și Cozancea.
locuitorii din partea locului că vin
ER
Valea Miletinului, străbate în-
năvălitorii spre ase putea retrage. treaga plasă Coşula, destui de largă,
Vii şi şesuri. Două văi mari are în dreapta Valea Scânteei, Do-
NIV
străbat judeţul în direcţia N. V. dolea şi Modruz: iar în stânga
spre S$. E. şi anume: Valea Pru-. Valea Prajanului, Novaci şi Recea,
tului la Est și Valea Siretului la Valea Bahluiului îngustă şi măr-
LU

Vest. Mai întinsă este Valea Si- ginită de aprâpe cu dealuri pădurâse
retului, care se intinde în total pe şi nu se lărgeşte de cât în jos de
teritorul judetului, pe când Valea Harigu, dupe ce trece în judeţul
RA

Prutului numai partea sa dreaptă laşi unde șesul este forte întins.
este pe teritorul județului şi acesta Valea Siretului şi Valea şi șesul
pe unele locuri este forte îngustă, de Sucevei, spre frontiera despre Bu-
NT

Gre-ce Prutul lasă şesul în stânga covina, sunt cele mai frumose văi,
şi curge forte apropiat de dealurile Aidrografia. Judeţul Botoşani,
CE

din dreapta. este udat de dou riuri mari: Prutul

Alte văi sunt: Valea Bașeului, şi Siretul; ş riuri mici: Bașeul,
care dela satul Stanca, com. Satul Jijia, Sicna, Miletinul şi Suceva;
I/

Ştefânești, se confundă cu șesul mai multe pârae şi pârăiaşe, 1 lac

Prutului, până la Satul Băscăceni, al Dracşanilor şi vre-o 70 iazuri.
IAS

com, Ostopceni, unde Bașeul con- Direcţiunea generală a apelor, este

fluiază cu Prutul. N. V. spre S. E. şi prea puţine
Valea Corogea îngustă, are pârae curg de la Nord la Sud.
U

mai multe iazuri ; prin ea curge Făcând acuma descripţiunea ape-

riul Corogea. lor, în ordinea aşezărei lor natu-
BC

Valea Jijiei, cea mai lungă rală, dela E. spre V. avem:

 28

Y
2) Prutul, care udă t6tă partea

AR
lor: Brăteni, Ştefăneşti, Bobuleşti şi
despre Est a județu'ui, de ia satul Ostopceni şi formeadă in cursul
Răpiceni mai în jos de Bold, până sei câte-va iazuri, punând în mi;-

R
la satul Durneşti, făcând în acestă care şi câte-va mori.

LIB
parte şi hotarul despre Basarabia. Corogea, curge prin Valea Coro-
El este cel mai mare rii din ju- ge, formeadă mai i aşuri şi se
multe
dețul Botoşani, alimentând cu apa varsă în Prut, mai în jos de Rân-
necesară, tote satele de pe malul ghileşti.

ITY
săi drept, pune îa miscare mai d) Jijia, curge dela N. V. spre
multe mori de apă, al căror număr S. E. in tot lungul plâsei Jijia, ve-
mic astădi, era destul de mare altă nind din judeţul Dorohoii. Intre-

S
dată. ține numerose sate cu apele sale,
Prutul curgând fărte apropiat de
malul s&i drept nu lasă în acestă
parte a malului săi destul de inalt
ER atât pe dreapta cât şi pe stânga sa;
udă șesul prin care curge și e bogat
NIV
in fânețe şi imașuri, care nutre:c
—pe unele părți — de cât poteci numerdse turme de vite. Formează
şi puţine vaduri pe unde locuitorii mai multe gârle şi iazuri și puae
se folosesc de apa sa. Apele Pru-
LU

în mişcare mai multe mori de apă.

tului, ori cât de mari ar fi, nu trec Jijia e bogată în peşte și raci gus-
peste mal nici odată în acestă parte, toşi, cu care locuitorii se hrănesc
afară numai deta satul Stânca până
RA

mai tot timpul anului.

la Ostopceni, unde sesul fiind jos, Jijia primeşte in dreapta pă-
se confundă cu șesul Bașeului şi se râiajul Dristea, care curge prin co-
NT

acopere de apă, când se fac revăr- muna Tru:eşti şi „Siena cu care

sările; ast-fel fiind acest şes devine confiucză la satul Todireni. Sicna
fertil în producțiunea erbei trebui- udă plasa Târgului
CE

târe numerâselor vite ce se cresc
in aceste părți.
In tot lungul acestut şes şi pe
I/
şi plasa Mile-
tinului, formând în cursul sei mai
multe iazuri mari, între care trece
şi prin ezerul Drăcşani. Sicna este

malul Prutului se afă o pădure

bogată în peşte şi raci, iar apele
IAS

de răchită şi plop şi mai multe gârle

sale pun în mişcare mi multe
şi bălți, care întreținute cu
apă mori de apă, Şesul Sicnei se lăr-
prin rev&rsări!e Prutului şi
Bașeului, Şește mai cu semă, după ce ese din
produce peşte și papură multă.
ezerul Dracsani până la Todireni,
U

Prutul primeşte în dreapta,

pe . acest şes e destul de întin; și ocu-
BC

Bajeul, care udă teritorul com

uane- pat de imaşuri şi fânețe, Sicna
29 29

Y
AR
primeşte în stânga mai multe pâ- este de natură nisipo:, prieşte de
raie, precum: Teişora, Urs6ia şi minune culturei ovăzului şi carto-
Cozancea. filor. Fâneţele şi imașul creşte în

R
Miletinul curge dela V. spre abundență. Mori de apă se găsesc

LIB
S. E. udând plasa Coșula şi tre- multe pe vadurile și gârlele Sire-
când prin comunele : Cristești, Co- tului. Acest riit primeşte în dreapta
şula, Copălăi, Uriceni şi Latăi; trece mai multe pârae ca: Vorona,
în judeţul Iaşi şi se varsă în Jijia. Turbata şi Sireţelul ; iar, în stânga

ITY
În timp de secetă apele sale primește pe Suceava. Riul Suceava,
sunt mici, dar în timp de revăr- vine . din Bucovina dela N. V. spre
sări, apele sale acoperă şesul care

S
S. E. şi formează hotarul natural
este destul de bogat în fâneţuri al județului Botoșani și al ţărei
şi imaşuri. Miletinul
multe pâraie, precum : în dreapta
primește mai
comunele
ER
despre Bucovina şi curge pe lângă
Burdujeni, Dumbrăveni
NIV
Oneaga, Bahna, Tulburea, Scânteia, şi Fântânele şi se varsă în Siret
Dodole şi Modruz ; iar în stânga mai în jos de Roscani sat, com.
primeşte, pe Prajanul, Novaci şi Fântânele din plasa Siret.
Recea.
LU

Valea Sucevei este una din cele

Bahluiul şi Huwmasul curg prin mai romantice văi, forte populată
pădurea Deleni și unindu-se trec şi destul de bogată.
RA

pe lângă Harl&u în judeţul Iași. Afară de acestea, mai sunt și alte

C) Siretul este al doilea râu ape care alimentează teritorul jude-
mare din județul Botoșani, udă țului Botoşani şi acestea sunt iazu-
NT

partea de Vest ajudeţului, rtumită rile, între care vom enumera :

plasa. Siretului şi curge printre co- Ezerul Drăcşani care ocupă locul
munele Salcea, Dumbrăveni şi Fâa-
CE

întâi prin mărimea sa. Situat în

tânele pe dreapta, și Călinești, plasa Miletin, lângă Târguşorul
Brehuieşti, Corni, Poiana Lungă şi Suliţa, el se intinde in sensul direc-
Tudora pe stânga. țiunei Văei Sicna dela N. V. spre
I/

Presărat de păduri pe ambele sale $. E. pe o lungime de vre-o 7 ||

IAS

țermuri, el curge prin șesul. larg, km,, iar lăţimea sa variază între
peste care de multe ori îşi re- 400 m.—1000 m. Bogat în trestie
varsă apele sale. Numerâse bălți şi şi papură, asemenea și în peşte.
gârle ce se află pe. lângă. țărm, se Pe ape'e acestui eszer trăesc o
U

umplu în timpul revărsărilor cu -mulțime de paseri de apă sălbatice,

BC

apă şi peşte. Terenul şesului s&u cea mai mare parte a anului.
 30 30

Y
AR
Apoi iazurile de pe valea Sic- regiunea pădurilor în plasa Coşula
nei, precum: iazul de la Răchiţi, mai cu s&mă şi pe câsta dealurilor
de la Stăuceni, de la Zoiin, repezi şi ripâse, in diferite părți

R
In comuna Truseşti este iazul ale județului, pe care stratul negru
Mare, iazul Ciolpani, iazul Lunca.

LIB
nu Sa putut fixa fiind mânat de
In comuna Feredieni iazurile Leahu apă. Asemenea coline şi mai ales
şi Nacu. În comuna Satai, iazul acelea espuse spre Sud, sunt po-
de la Valea : rea, Movila Parului sițiunile cele mai excelente pentru

ITY
şi Hranaciă. În comuna Cristești cultura viilor.
Lipoveni şi 'Tofaneasca. La comuna «Diluvium negru» numit și «pă-
Fântânelele este iazul Văduler. mântul negru», are grosimea ce

S
Constitutia geologică. In pri- arare-ori trece peste un metru.
Yinţa formaţiunei geologice, terenul
jndețului Botoşani coprinde două
regiuni bine deosebite.
ER Acest strat coprinde
nice în mare
materii orga-
cantitate şi formează
NIV
terenurile cele mai produciive;
Întâia regiune care coprinde Ocupă cea mai mare intindere din
aprâpe întreg județul este for- teritorul județului şi staționează pe
mată din tărimurile quaternarii sai stratul galben. Acest strat în dife-
LU

diluvium, în care se pot deosebi 3 rite combinaţiuni ca argilo-nisipos

straturi şi anume : diluvium vânet argilo-calcaros, şi nisip o-argilos,
deposit amestecat cu petre rosto-
RA

Ocupă t5tă regiunea numită agri-

golite, numit humă, se găsește in
colă sai câmpeană. Pe văile şi se-
puţine localităţi şi repausează la
surile riurilor are o grosime cu
NT

basa stratului diluvium galben ;

se mult mai mare, din causa deposi-
pote observa pe c3stele dealurilor
telor făcute de ape. A doua re-
în fundul râpelor adânci. Pe
costa
CE

giune geologică e formată din te-

dealului Pogorești din, com.
Co- renurile terțiare, se compune din
mândăreşti, la Feredieni, în
râpa argilă, nisipuri, gresiuri și calcariăt,
“Cerbătârea și în alte părți, mai
ales Mai bine representate
I/

prin ripi şi ponsre. se află în

«Di uvium plasa Coşula, prin
galben» este al 2-lea strat, compus dealul Ţiucuşa,
IAS

Cerbătârea și petrăria unde pea-

din argilă-silicidsă în mare
parte, tra şi gresiurile se ved eşite 13 su-
ŞI Se găsesce pe întinderi
mai prafață pe mari întinderi şi de
mari ; acest strat are o
grosime unde se şi exploatăză, precum în
U

până la so m. şi chiar mai

mult comuna Deleni, Storeșţi şi Slobo-
BC

Şi se găsesce eşit la Supratață în zia-Secătura. De asemenea terenuri

31 31

Y
AR
se mai găsesc în comunele Burdu- Staţiunea Meleorologică din Comăn=
jeni, Brehuești și Dumbrăveni din dăreşti
plasa Siretului unde se găsesc în-
Longitudine de la Greenwich 200 şr/E

R
semnate cariere de peatră. Pe ma-
Latitudine, . . . . .480307N

LIB
lul Prutului în plasa Ştefăneşti la
Altitudine de-asupra nivelului Mărei
satele Stanca şi Lehnezti se văd
- Negre 105 m.
stânci la suprafața pământului
cum şi în apă, de petră calca= |. Zemperalura aerului.

ITY
TOSĂ, care se tae şi se pune în
Medii lunare pe 1889 şi 1890
varniţe pentru a fabrica varul, cu
deduse din Max. Min.+8a4+83.
care se face un comerț forte in-

S
1889 st. n, 1390 st. n.
semnat în Ştefânesti.
Clima în general este
Regiunea câmpenă este mai căldu-
sănătâsă,
ER
anuar.
Februar
. . . —903
. , „ —404
Martie .. . —o00%3
—109
—607
107
NIV
rOsă vara şi mai expusă vânturilor
de la N. şi E. fiind lipsită de pă- April . . . .—100ş 1109
duri şi. înclinată chiar spre a-prul Maii .... 17.0 15.5
vânt crivăţ. Regiunea pădurilor este luniu .... 190ş 16.6
LU

mai r&corâsă Vara și mai puţin Iuliu, .... 2300 21.4

expusă venturilor aspre, mai cu
August ., , 2103 22.6
semă pentru centrele de popula- Septembre. . 13.2 149
RA

şiune așezate. în văi și la pâlele Octombre. . 12.3 3.7

pădurilor. In general clima este N-bre . . . . 4.9 3-2
NT

uscată afară de văile largi și în- Decembre . . —ş.8 —8.3

tinse unde tâmna şi primă-vara Mijlocia anuală
p. 1889—4+-8044
clima este mai umedă. » 1890——=4-803 5
CE

> >

Pentru a caracterisa mai bine Cea mai înaltă temperatură(1 389-

clima județului Botoşani, dăm aici 1890 la 13 luiie 1889——+38.1.
datele stațiunei meteorologice de Cea mai scădută temperat.(1 889-
I/

„al 2-lea ordin din comuna Comăn- 1890 la 18 lanuar 1889——29.8,

IAS

dăreşti şi datele stațiunilor udome- Diferenţa extremilor. , . ,6709,

trice din Harleu şi Ştefâneşţi pe NB. Gradele sunt date după
anii 1888, 1889 şi 1890, înfiin- termometru Celsius şi termome-
țate de Institutul Meteorologic din trele. sunt aședate la aer liber, dar
U

București : la umbră sub un apărător de 2m.

BC

de asupra solului cu earbă.

 32

Y
II. Presiunea atmosferică. (Re-

AR
V. Pidia şi zăpada.
dusă la o grade şi nivelul mărei). Comăndăreşti Harlsu
Media anului 1889. . . 761.3.
1883 1589 i8op| 180

R
> > 1890. . , —762.4.
lanuar 14.2 20.6 27.7] 32.4
Cea mai înaltă presiune (1 889-

LIB
Februar 23.6 38.6 3.9] 6.7
1890) la 28 Decembre 1889.785.3.
Martie 11.8 31.0 39.5] 271
Cea mai scădută presiune (1889-
Aprilie 47.5 45.0 2.7] 0.0
1890) la 24 Noembre 1890 737.6

ITY
Maiui 53.6 32.3 Gr.8| 71.0
Diferenţa extremilor. . . 47.7.
Iunie 27.7 78.3. 113.3] 154.8
Iulie 34-3 17.1 35.5] 919
III. Direcţiunea vântului şi tăria.

S
August 88.5 75.3 35.6] 25.4
Totalură
Septembre
ER
pentru
14.1 63.9 29.9 47-9
Direcţiuni 1888 1889 1890 3 ani Octombre 27.9 98.4 44.2 42.7
N a bătut
de ori 63 39 Noembre 3-4 34.1 37.0] 49.6
124 226
NIV
NE > Decembre 25.5 18.3 12.7]
> 4 37 38 79 16.6
E > > 48 123 84 Totaluri 372.155 52.9;443.8| ş66.1
255
SE > > 21.123 223 367
LU

Proprietatea în judeţul Botoşani

S » > 23 144 73 240 este repartisată astfel: Proprietarii
sv > > 3 23 20 46 mari ocupă întinderea cea mai
V > » 87 100 74 261
RA

mare. Unele moșii se exploatează

NV » » 18 156 222 396 bine și sunt înzestrate cu clădiri
Liniştit » > 161 193 144 498 frumoase şi construcţii agricole
Ventul dominant este de Ja Nord
NT

bine făcute, iar în jurul proprietă-

Vest şi opusul s&u Sud-Est.
ților sunt sădiți copaci și vii.
NB. Observaţiunile sa făcut Ale
CE

proprietăți din contra, şi

de 3 ori pe di.
aceste sunt cele arendate, de care
se găsesc multe, se exploatează
IV. Aedulositatea. Mijlocia pen-
din punctul de vedere numai de
I/

îru anul 1889—6.7

câștig şi nu se fac de loc îmbună-
Mijlocia pentru anul 1890—=6.5
IAS

tățiri. Statul posedă multe proprie-

Ceea ce inseamnă că cerul a fost
tAţi, tote arendate. In privinţa cu!-
noros, pentru ambii ani,
turei de şi sunt date arendasilor
Tăria ventului pentru 1889 instrucţiuni de către Minister, totu;i
U

= 1.4 adică potrivită (2.0).

se cultivă după rutină. In ceea ce
Tăria ventului pentru
BC

1890.— priveşte clădirile şi diferitele _in-

.
33
B 33

Y
stalaţiuni, departe de a se îmbună-

AR
În care se găsesce astăzi popula=
tăți se deteriorează. Răzaşii sati țiunea de la ţară.
vechii moșneni, ale căror proprie- Judeţul Botoşani are întinderea

R
tăţi sunt cele mai vechi, moșii de 285,579 h. a. din care în anul

întinse odinidrăau
, fost cu timpul în-
călcate, rupte bucată cu bucată,
până ce le ai redus la nisce pe-
tice de pămînt cum zic ei și pe
LIB
1889 s'a lucrat :107,959h.a., iar
restul de 177,620h. a. coprinde te-
ritorul necultivabil cum şi pământul
lăsatca părl&gă pentru anul viitor.

ITY
care, pe urmă, ie ai împărțit din In judeţul Botoşani în auul
tată în fiu în fâşii din ce în ce 1889 au fost 38 proprietari şi
mai înguste. Cultura o fac în mod 66 arendași, se mai adaugă

S
apoi
rutinar, totu-și locurile de pe şi locuitorii săteni cari at lucrat
lângă case şi chiar la câmp unii
le-ai sădit cu pomi roditori şi
ER
pămenturile lor.
Acuma iată şi datele statistice
vii,
NIV
relative la repartisarea proprietăţii
In fine țăranii împroprietăriți în general:
prin legea de la 1864 şi de la Hectarii
1849 în câce sunt cei mai mici
LU

Statul posedă ca proprietate 8.775

proprietari şi cei de pe urmă. Comunele » » 1.415
Puţinul pământ ce-l ai îl cultivă Bisericele » > 2.423
în mod rutinar; casele de locuință
RA

Şcâlele > » 1.617

şi împrejmuirile la unii «în bune Proprietarii mari posedă 221.827
condițiuni şi infrumuseţite cu gră- Rezeşii posedă 3.032
NT

dini de pomi şi 'legume; la alții Sătenii înproprietăriți de la

însă, — şi aceştia formează majo- 1864 până astădi 46.490
ritatea — casele şi latenansele sunt
CE

Total 285.579
în starea cea mai rea. Acuma iată şi datele statistice
Apoi majoritatea ț&ranilor în relativ la diferitele categorii de
cele mai multe comune sunt proprietari după numsrul de hectarii
I/

lipsiţi cu totul de pămînt, cari ce le au:

IAS

sunt siliți a munci mai tot De la 2000 hect. in sus, propr.sunt 26

cursul anului pentru puţinul pă- >» 1500 — 2000 » > 10
mEnt. de hrană ce li se dă de > 1000 — 1500 > » 25
către: proprietar sati arendaş, Dar
U

> 900 — 1000 >»: » 4

să sperăm că guvernul va face » 400 — 500 » > 9
BC

cât de curând să dispară mizeria > 300 — 400 >» > 12

“Botoşaui
34

Y
34

AR
De la 200 — 300 propr. sunt 20 şi a fânețelor. Astea servesc la
> IŞO — 200 >» > TI hrana şi creşterea vitelor.
> IO0O — 150 Întinderea aproximativă a cul-

R
» >» 25
> 73 — 100 » > 5 turei cerealelor, legumelor, tuber-

LIB
> șo — 75 > > IX culelor și plantelor oleiâse a
> 25 — 50 » > 24 fost în anul 1889-1890 ast-fel:
> 10 — 25 > > 68 In primul ordin este cultura po-

ITY
> $ — 10 >» > 4.484 puşoiului sau porumbului, care s'a
Cu mai putin de ş hectare »1i.566 făcut pe o întindere de 42.408 hect.
Săteni proprietari fără pământ 7.407 a grâului, idem de 39.323 »

RS
Tot aici cred că este locul a > orzului >» 2 10.005 »
arăta, că instrumentele:de gospo- > rapiţei >» 6.267 »
dăria de la ţara şi maşinele a- > ovEzului >» » 5.187 »
gricole dupe felul lor, care a ser-
IVE
> secarei >» 2.130 »
vit pe proprietari în genere la » cartofilor >» 877 »
munca câmpului sunt : > fasolei » > 460
UN

>
7280 care de cărat greutăţi şi recolta > hrişcai >» 312 a
câmpului. > canepei > > 236 »
1414 harabale Idem. > mazerei >> 184 >»
AL

4457 pluguri ale sătenilor (de lemn). » trifoiului > > 36 >»
2990» » propriet. (de fer): > meiului > > 32 >
2»
R

cu abur pe moşia > lintei: > >» 29 >»

Răânghileşti, > bobului
NT

» > IO »
3079 grape de fer.
> anisonului >» » 36 »
54 mașini de ales săminţa, » nohotului >» 3 2 >
CE

96 >» de semănat. Producţiunea cerealelor a fost

76 > de treeratcu abur în 1889 următoarea:
21 > cu abur de bătut po- 927-396 hecto-litrii porumb
I/

rambul. 625.912 » >» grâu

3 >» cu manivelă de bătut 1 96.404 > > Orz
IAS

porumbul, 92.1 54 > >» OVEz

Maşinele agricole au puterea 26.102 > > Secară
de la 4—10 cai.
93.634 » » rapiţă
Producţiunea.
U

Cea mai mare 2.711 > » hrişcă

intindere a județului e ocupată Producţiunea plantelor
BC

cu cultura cerealelor, olei6se

a imaşelor a fost:
35

Y
35

AR
5.253 hecto-litri cânepă Vilele proprietarilor şi arendaşilor
57 >» > in 198 buhai.
264 > > meiu 46 bivoli.

IBR
42.100 kilograme anison. 73 bivoliţe.
Producţiunea cartofilor de 10283 boi.
4-764.723 kilograme. 5342 vaci.

YL
Producţiunea trifoiului de 285 2109 viței.
hecto-litri. 164 harmăsari.
Producţiunea legumelor în 1889 1226 cai.

SIT
au fost: 2 catâri,
629.147 kilograme fasole 14 măgari,
257.206 > mazăre 5467 porci.
76.436
210
»
>
linte
bob ”
ER
42124
403
oi şi berbeci.
ţapi-ezi-capre.
NIV
24 hecto-litri . nohot 901 epe.
405 mânji..
Viile au întinderea de 6şo 1525 gonitori.
LU

hectare şi ai produs în 1889 1228 gonitore.

16800 hectolitri vin, — iar viile 278 străjnici,
cele mai însemnate se găsesc în 202 străjnice.
RA

oraşul Botoşani, Ştefânesci, Hârlău „ Vitele sălenilor

Storesci şi Coşula. La munca 100 buhai.
câmpului a luat parte 21.066 II bivoli.
NT

„bărbaţi, 12.594 femei şi 9.310 70 bivoliţe.

copii. „16011 boi.
CE

Pe lângă agricultură în al 2-lea 13105 vaci.

ordin este cultura vitelor care 7445. vitei.
face bogăţiea județului. Numerul 357 harmăsari.
capetelor de vite ce se cresc pe
I/

3714 cai.
intinsele imașe şi fânețe este de 1 catăr.
AS

192.573, din care 71.990 ale pro- 10999 porci,

prietarilor şi ale arendașilor, iar 56778 oi şi berbeci,
120.583 ale locuitorilor.
UI

415 tapi-capre-ezi.
Numerul vitelor pe categorii, 2823 epe.
atât ale proprietarilor cât și ale 3405 mânzi,
BC

sătenilor, sunt: 3415 gonitori,

 36

Y
AR
2823 gonitore. Întinderea totală a pădurilor
681 străjnici, este de 27.234 hect. din care: 5001
560 străjnice. hect. fag, 4342 hect. carpen, 6219

R
Productul oilor este de 445.825 hectare stejar, 2390 hect. ulm, 754

LIB
kgr. caș şi 216.3:3 kgr. lână. h-a. frasin, 118 h-a. paltin, ș80
Cultura aibinelor, este puţin în- h-a. cireş, 43 h-a nuc, 468 h-a.
tinsă ; din 11.324 stupi, sa pro- răchită, 341 h-a. salcie, 2468 h-a.

ITY
dus : 23.079 kgr. miere şi 8.688 plop, ș4t h-a. alun; 18ş h-a.
lkgr. ceară. mesttcăn, 3763 h-a. teii, 20 h-a.
Cultura vermilor de mătase este sorb, şi 1 h-a. scorus.

RS
aprope cu totul neînsemnată în Pe lângă acesta pădurile mai
judetul Botoşani. produc vânaturi de animale stlba-
Cultura -livedilor produce fârte IVEtice, precum : căpridre, porci, lupi,
multe fructe alese şi frumâse şi jderi, epuri, etc.
care se găsesc în abondenţă în tote Rasel: vitelor sunt cele local-
comunele. nice, ast-fel : Vitele albe sunt de
UN

Livedile artificiale sunt pe o rasă moldovinescă; cultivatorii mari

întindere de 350 hectare şi ait pro- au unii din ei vite 'de rasă elveţiană
dus în anul 1889 peste 376.410 și olandeză. 'Taurii şi armăsarii
AL

kgr. fructe ; iar livedile naturale de rasă lipsesc cu totul de prin

sunt pe o întindere de 19.948 hect. comune şi rasa vitelor sătenilor
R

şi ai produs: aprâpe ş.725.009 kgr. nu se mai îmbunătățesce. Caii sunt

fructe.
NT

de rasa locală, în puține comune,

Pădurile, sunt resurse fârte bo- pe la propietari mari se văd rase
gate pentru proprietari, exploatarea încrucişate cu rase străine.
CE

lor, satisfac cele mai mari trebu- Oile sunt de trei rase bine de-
inţe ale locuitorilor din judeţ ; din osebite, şi anume: Turcane cu
ele se scot tot felul de lemne pen- corpul bine făcut şi cu lâna lungă
I/

tru construcțiuni şi foc și cu deo- şi aspră, stogomane cu lâna ames-

sebire pădurile din plasele Coșula, tecată cu peri groși şi lungi şi
IAS

Siret și parte din plasa Miletin. altele cu peri moi, scurți și delicaţi,
Pădurile de pe luncile Prutului şi şi oile ţigăi cu lâna lungă, creaţă
ale Siretului bogate în loz (ră- şi mladi6să, care pâte rivalisa cu
Chită sau salcie) şi plop, dau nu-
U

rasa spaniolă merinos.

ele pentru garduri şi alte trebu- Cele două rase de
BC

la inceput
inţe.
formează majoritatea oilor, pe
 Y
37
37

AR
când rasa din urmă est= foarte kgr. pesce; se poate găsi 750
puţin r&spândită. hect. stuh și 530 hectare papură.

IBR
Porcii sunt de rasă moldovenea- Îndustria. În acestă privință
scă, dar este bine representată şi județul Botoşani este bine repre-
rasa engleză atât la proprietari sentat, graţie sistemului protecţio-

YL
cât şi la locuitori ; astă rasă are nist şi nevoiei ce se simte a
corpul mai desvoltat şi se pot în- desvolta şi la noi această ramură
grăşa foarte tare. importantă a bogăției sociale.

Din dealuri şi ape (pârie) se scâte
piatră calcară pentru var,
de moră, peatra pentru
soşele, nisip şi prundiş,
Cele mai principale carieri de
peatră din județul Botoşani sunt:
La Slobodia-Secătura 2 carieri, la
Flămândi 2 carieri, la Deleni 1
carieră şi la Storeşti 1 carieră;
SIT
In primul loc este morăritul,
peatra buna calitate/a grâului ce se pro-
zidiri şi duce pe câmpiile judeţului şi apoi
ER
perfec;ionarea morilor, cari sunt
instalate după cele mai noui sis-
NIV
teme, ai dat un avânt mare fa-
bricaţiunei de făinuri. Astfel este
recunoscută în t6tă ţara şi chiar
LU

În streinătate reputaţiui.ca făinei

tote astea din plasa Coșula, la de Botoşani.
Salcea 1 carieră şi la Dumbrăveni Numerui morilor din judeţul şi
2 cariere, ambele din plasa Siret
RA

oraşul Botoşani este.de 84 mori

și in fine 1 vărărie la Ştefă- de apă, 3 mori cu cai, 26 mori
nești. cu vapor şi 3 mori de vânt, între
NT

Apele ce se întind pe teritorul care morile cu aburi din Botoșani

județului Borozani, pe lângă că ocupă primul loc, S'a măcinat în
alimentează satee, şe»urile și câm=
CE

cursul anului 1889 12669563

purile cu apa necesară, inlesnind kilogr. făină de grâu şi 21376000
vegetaţiunea plantelor și cresterea kilogr. făină de porumb.
vitelor, dar apoi satis'ac şi alte Velniţele a funcţionat 6 și au
I/

trebuinţi ale viețuirei locuitorilor, produs 368.000 hectolitri spirt, la

AS

producând peşti, raci şi scoici pentru aceste veinițe s'a îngrăşat peste
hrană ; stuh peatru foc şi pentru 1.000 vite. În acest județ se mai
acoperitul caselor şi a ocâlelor; însemnă şi următoarele fabrici:
UI

papură din care se fac rogojini, 2 fabrici de bere, 7 fabrici de

cosciuze şi se mai întrebuinţeză săpun, 2 fabrici de teracotă, 2 fa-
BC

şi la butnărie. Sunt 136 de ca- brici de oţet, 1 fabrică de vacs,

zuri şi se poţe pe cui la 137.000 7 fabrici de perii, 3 fabric de
 Y
38 38

AR
site, 4 fabrici de lumânări de seu, 5 doctori, veterinari, 7 diaconi, 141
1 fabrică de sticle la Storeşti, mai biserici, 3 depositari de lemne de

R
multe fabrici de blănării şi cojocării, foc, 9 depositari de lemne de tre-

LIB
16 fabrici de 6le, mai multe fa- buinţă, 151 dulgheri, 7 farmaciști,
brici de cărămidă, fabrici de păs- 7 frânghieri, 49 ferari şi potco-
trămuri prin care oraşul Botoşani vari, 2 fotografi, 14 galantari, 1
este vestit în toată țară, 1 școlă săpător de metal (graveur), 4 să-

ITY
de meserii cu 4 secţiuni: ciobo- pători în lemn (graveur), 19 han-
tăria, croitoria, lemnăriea şi fe- gii, 11 chiristigii, 99 harabagii,
răria, 3 tipografii.

RS
9 hirurgi, 3 librari, 32 lipscani,
Apoi mai avem de insemnat 3 legători de cirți, 5 ingineri,
după profesiuni : 15 bancheri, 190 214 lăutari, 8 magasii de ferărie,
băcani, 5 brașoveni, 21 brutari, IVE7 magasii de modă, ş9 maşinisti,
40 birjari, 20 boiangii, 9 bragagii, 16 mindicizii, 11 mâşe, 1ş me-
32 bărbieri, 24 brânzari, 6 argin- rari, 7 pescari, 22 pălărieri, 7 ote-
UN

tari, 6 alămari, 5 armurieri, 5 lieri, 42 Olari, 108 pro'esori (in-

abageri, 6 agenţii de asigurare, vățători şi institutori), 131 preoți,
3 arhitecți, 42 advocaţi, 8 case de 34 precupetți, 11 restaurante, 200
schimb, 8 comersanţi de manufac-
AL

rotari, 4 rabini, II şepcari, 7 si-

turi, 25 comersanţi de grâne, 19 de pitari, 1 societate de economie și
lână, 37 de vite, 2 de seuri, 3 de împrumut, 1 societate comercială,
R

mobile, de gaz, 56 de făină, ro 5 societăţi de bine-facere, 1 socie-

NT

de saci, 591 cârciumari, 8 cafegii, tate științitică-literară, 37 sacagii,

15 comersanţi de porielan, ş comer- 86 samsari, 103 stoleri, 3 strun-
sanţi de haine gata, 5 comersanți
CE

gari, 1 societate muzicală, 1 socie-

de se, 1 comersant de maţe, 1t tate de ajutor mutual, 1 societate
ceasornicari, 9 caretaşi, 5 ceprăzari, filantropică, 4 seidecari, 3 tipo-
14 curelari, 92 croitori de dame,
grafii, 32 tâmplari, 26 tinichigii,
I/

82 croitori de bărbaţi, 37 casapi,

12 telali, 1 tocilar, 4 tapițeri,
3 cârnățari, 53 cărăuşi, 18 covali,
IAS

21 Varari, t Vărsător în metal,

18 comisionari, 337 ciobotari, 212
96 zidari, 23 zugravi, 49 zarza-
cântăreți la biserici, 7 ciurari,
1 vagii.
căldărar, 7 cofetari, 9 covrigari,
Afară de aceștia mai sunt 1384
U

211 debitanţi de tutun, 4 droghisti,

functionari la diferitele autorităţi,
BC

I cuțitar, 15 dubalari, 4 dogari, şi 3999 servitori şi servitâre,

2 dantişti, 20 doctori în medicină,
Industria manuală precum : im-
 Y
39
39

AR
pletitul pălăriilor de paie, împle- sunt : grâul, secara, porumbul,
titura loziilor, din care se fac: orzul și ovezul; apoi rapița şi

IBR
panere, coşerci, scaune, etc, frân- altele. Dintre vite: boi, vaci, oi,
Shieria, a început de un an a cai, râmători ; piei, lână, brânză,
se întroduce în mai mu'te din lemne, fructe, legume, etc.

YL
şcolele rurale, dar unde a prias Pentru 1888 exportul pentru
rădăcini sunt în primul loc şcolele județul Botoșani a fost evaluat la
din Bucecea, Dumbrăveni, în al 18.000.00o0lei; iar importul peste

SIT
doilea loc şslele din târgul Şte- 3.000.000 _|ei,
fâneşti şi Corni, apoi Burdujeni (A se vedea raportul camerei
târg şi altele, apoi frânghieria la de comerţ din Botoşani pe 1888
şcola din Sânta Maria, com. Rân-
shileşti.
ER
către Ministerul de comerţ).
Desfacerea productelor pentru
NIV
Industria casnică ca lucrul câni- străinătate se face mai ales cu
pei, inului, lânei, bumbacului, din piaţa oraşului Botoșani ; iar, pen-.
care se fabrică : pânze, ţole, su- tru comerțul mic din județ sunt
mane, scârțe, şeiacuri, devine din tergurile din Hârlsu, Ştefănesci,
LU

zi în zi mai rară din causă că Bucecea, Burdujeni, Suliţa şi Fru-

agricultura în acest județ este muşica.
forte întinsă, care ocupă şi bra-
RA

larmarâcele înlesnesc mult co-

ţele femeilor dela ţară, apoi mai merțul și se ţin in anumite dile
este şi concurenţa streină, ale s&ptămânei în târgurile enu-
NT

In raport cu industria rurală, merate. Mai important este iar-

cea urbană a luat o desvoltare marocul ce se face in Botoşani
mai întinsă. Căci, pe lângă dife-. de la 1—r5 Septembre în fie-
CE

ritele meserii ce se esercitează, care an.

pentru nevoile orășenilor şi chiar Comerţul este mai întreg în
pentru nevoile locuitorilor din ju- mâna streinilor, românii se înde-
I/

deț, apoi e şi şcâla de meserii letoicesc mai mult cu produc-

AS

din Botoşani, ateliere de croitorie,. țiunea,

cioboterie, stoferie, frânghierie, Ca instituţiuai avem Creditul
fererie, tinichigerie, fabrici de Agricol şi Banca națională, Casa
UI

bere, sodă şi altele. de Economie şi Imprumut privat,

Comeriul. Articolele cu care Că! de comunicajie. Pentru în-
BC

se face cel mai intins comerţ sunt lesnirea comunicaţiei sunt 4 feluri
cerealele şi vitele ; dintre cereale de drumuri:
 Y
_40
40

AR
1. Calea farată. Intre care deose- 3. Căi Judeţene. Aceste căi se
bim : a) Linia principală Bucureşti, împart în dou€: Căi în circulaţie

R
Burdujeni, care traversează judeţul şi căi în construcţie,
Botoșani în partea de Vest, această „Din oraşul Botoşani pleacă 4

LIB
linie leagă ţara și judeţul cu Bu- căi jndeţiene: Una pleacă din Boto-
covina. Pe astă cale avem de însem- şani spre Vest, prin comunele Cur-
nat 2 gări: Vereşti şi Burdu- teşti, Brehueşti, Dumbrăveni, Sal-

ITY
jeni, unde se fac încărcările şi des- cea, la Burdujeni. Această cale
cărcările. 4) Din linia principală este pusă în circulație, având o
şi anume dela gara Vereşţi, pleacă întindere de 38 km. Soo; a doa

o linie secondară la Botoşani. (oraș)
avend pe astă cale încă doue gări :
Bucecea târg, și Leorda. c) De la
Leorda pleacă o altă ramură secon-
dară la Dorohoi şi în fine 4) o
altă ramură de o importanță foarte
UN
RS
pleacă tot din Botoşani spre S. V.
prin comunele Curteşti, Poeana-
IVELungă, la Liteni-Marginea, jude-
țul Suceava, de asemenea pusă
în circulație cu o întindere de 42

km. ; a treia pleacă de la Botoşani

nare pentru agrigultori, şi care spre Est, trece prin comunele Bă-
acum se lucrează este ramura luşeni, Şoldănești, Truseşti, Bobi-
Dorohoi-laşi pe valea Jijiei, tre- ceni, Durneşti, la Târgul
AL

cend prin mijlocul județului Ştefă-

Bo- neşti, pusă în circulaţie și având
toşani,
o lungime de 46 km.; Calea ju-
R

Intinderea căei ferate pusă deja

deţiană ce pleacă din Stefânești,
În circulaţie este de 72 km.
NT

prin comunele Bobuleşti, Ostopceni,

2. Calea Naţională. Ramura de
Rănghileşti și trece în judeţului Iași,
sosea petruită, ce se prelungeşte
avend o lungime de 24 km. ; O
CE

de-alungul țerei incepând de la:

ramură ce pleacă din Târgul Bu-
Mihăileni, „județul Dorohoi,
intră cecea pe șesul Siretului trece
in judeţul Botoşani la târguşorul în
județul Iaşi, avend întinderea
de
I/

Bucecea, trece apoi prin comunele

IO km; în fine calea judeţiană ce
Cucoreni, Curtesci, oraşul
Boto-
IAS

pleacă tot din Botoşani spre N.

sani, apoi prin comunele E.
Bălușeni - trece prin comunele
Cresteşti, Coşula, Monastireni
Copălăui, Flă- (satul
mânzi, Frumusica-Storești, Harl Onteni), Ungureni şi se
ău, duce în județul Dorohoi la Seveni
de aici trece în judeţul
U

Iaşi la pusă în circulațiune şi având o

Târgul- Frumos, având
BC

o întindere lungime de 20 km.

de 81 km.
Calea națională care pleacă din
 Y
41 Lai

AR
Botoşani la Rădâuţi este în con- formarea plăşilor şi literile res-
strucțiune. pective).

IBR
4. Sosele vecinale care pleacă Populaţiunea. Numărul locuito-
din ramurile enumerate în diferite rilor ce trăesc in judeţul Botoşani
direcţiuni: Harleu-Doihasea spre sunt de 30418 familii sau 1şo218

YL
Siret abia începută ; Talpa-Suliţa suflete, din cari: 24417 familii
abia incepută ; Rănghileşti-A lbesci Saii 115062 suflete, trăesc in sate
"abia începută, etc. şi în târguşore ; iar 6oor familii

SIT
La sfârşit a început a se con- sati 35156 de suflete in orașele
strui între comune de la una la Botoşani şi Hărleu.
alta şosele comunale și vecinale, Din numerul total al locuitori-
care însă remân pe loc. Căile
comunale începute ase lucra au
ER
lor 1şo218 suflete, din aceştia
41158, sunt bărbaţi; 45808 femei
O întindere de 177 km. iar cele şi 63252 de copii.
NIV
vecinale au întinderea de 107 După starea civilă se împart:
kilometri. 54422 căsătoriţi, 85613 necăsă-
Împărțirea Administrativă. |u- toriți şi 10183 veduvi.
LU

dețul Botoşani este împărţit în 6 După religiuni: 121623 orto-

plase, care în ordinea aşezărei lor doxi, 23958 israeliți, 981 lipo-
naturale de la Est spre Vest sunt veni, 2758 catolici, 144 grego-
RA

ast-fel dispuse : , rieni şi 754 diferite religiuni,

/T i. Plasa Stefăneşti, cu 10 comune, După naționalități se împart:
NT

; compuse din 38 sate şi un târg. 109019 români, 23958 israeliți,

| 2. P. Jijia, cu 6 comune, așend 2356 țigani, 2148 armeni, 1419
35 sate, ruşi şi lipoveni, 1711 germani, 147
N cmae

CE

—3+ P. Miletin, cu ş comune, poloni, 48 bulgari, 44 unguri, 34

avend 32 sate și un târg. greci, 22 francezi şi 11 italieni.
—4) P. Târgul, cu 8 comune, Cu ştiinţă de carte 11609 şi
I/

| avend 45 sate şi un oraș. fără ştiinţă 138609. (După lămu-

IN 5) P. Coşula, cu 12 comune, ririle luate de la Camera de co-
AS

| având 29 sate, un oraş şi un târ- merciii din Botoşani).

| gușor. Numsrul nascerilor anuale a fost
UI

UL 6) P. Siretul, cu 11 comune, pentru anul 1889 de ş315, iar

având 42 sate și 2 târguri. morți 4664.
Administraţia şi finantele. Pu.
BC

(Pentru numisile comunelor, târ-

guşorelor şi satelor, să se vadă terea esecutivă a judetului este in-
 Y
42 42

AR
credințată unui prefect, care pentru administrativi, numiţi de guvern.
a putea administra folâsele are la Consiliul general al județului, pri-

R
ajutorul s&i 4 sub-prefecţi şi ş2 marii și consiliele comunale sunt
primari cu ajutârele lor, pentru

LIB
aleşi cetățenilor, iar primarii aleşii
administrarea comunelor : iar poliţia consilielor.
oraşului Botoşani este incredințata Budgetele comunelor rurale și
unui polițaiii, un comisar director, urbane pe anul 1888-89 represintă

ITY
4 comisari de despărțirii şi mai 1231763 lei 72 bani la venituri,
mulți sub-comisari. şi 1211705 lei 37 bani la chel-
Asemenea şi orașul Hărlău are tueli, cu un escedent de 37958

RS
serviciul de poliţie separat.
Gospădăria județului se face de
către Consiliul județean, representat IVE
prin Comitetul Permanent, ales din
sinul s&i, avend un budget de
200760 lei; iar la cheltueli 1 87079
UN
lei 35 bani. E de observat însă,
că atât budgetele şi mai alesa
unor comune rurale sunt prea mici
pentru a putea face faţă cheltuelelor
şi sarcinilor ce le sunt impuse.

Serviciul Sanitar în judetul

lei și o5 bani, cu escedent de Botoşani se face de către medicul
13680 lei 95 bani; iar budgetul primar al judeţului, 4 medici de
drumurilor lei 14850ş şi 36 bani, plăşi, 4 vaccinatori, 8 mâșe plă-
AL

la cheltueli 145489 lei şi 14 tite de județ şi ro moşe plătite de

bani, cu un escedent de lei 3016
comune, 1 medic veterinar al
R

bani 22. județului şi 1 medic veterinar al

NT

(Budgetul ordinar pe 1890—9r zonei preventive cu reşedinţa în

iar al drumurilor pe anul 889—9o).
târguşorul Ştefăneşti şi 3 medici
E de observat că acest județ, de spitale.
CE

cheltuesce suma de 35048 lei Pentru salubritatea sănătăței pu-

pentru întrebuințarea a 29 scoli blice este consiliul de higienă cu
rurale şi plata a două şcoli de reşedinţa în orașui Botoșani.
I/

meserii la Corni şi Ştefânești,

Pentru căutarea bolnavilor sunt
Comunele se administreză de
IAS

5 spitale: Un spital în Botoşani;

primari, cu consiliele comunale, unul în Hărlăă, iar spitalele dia
sub privegherea sub-prefecţilor;
iar Târgul Ştefăneşti şi Burdujeni sunt
comuna urbană Botoşani depinde întreținute de județ si mai este
U

direct de Ministerul de Interne. şi un ospiciu în oraşul Botoșani.

Prefectul, sub-prefecții, comisarii
BC

Medicamentele pentru populațiu-

și sub-comisarii sunț functionari nea rurală, se dai gratuit de
 Y
43 43

AR
câtre judeţ şi comune. Pe lângă sul Botoșani, pentru oraş şi plasa
micele farmacii din fie-care spital, Târgului, 1 în Hârlău, pentru

IBR
se mai află 4 în oraşul Botoşani, plăşele Coşula și Miletin; 1 în
1 în Hărlăi, 1 în Burdujeni și 1 târgul Bucecea pentru plasa Sire-
în Ştefăneşti. ” tului și în fine 1 în târgul Ştefânesci

YL
Farmacii portative sunt pe la fie- pentru plășele Jijia şi Ştefânesci,
care comună dar aduc forte puţine cu dreptul de a judeca până la
resultate, ar fi bine ca asemenea suma de 1şoo lei.

SIT
farmacii să se instaleze în localul Pentru apel la Curțile de jude-
șcâlei şi învățătorul să fie şeful ei. cată, pentru valori mai mari de
Afară de medicul de judeţ se 1500 lei și delicte, este tribunalul
mai află un medic primar al ora-
șului Botosani. cu 3 medici și 4
ER
din Botoşani, care are și o secţiune
comercială, acest tribunal cade sub
NIV
mâşe ai dispărţirilor, puşi la ser- jurisdicţiuneaCurţei de apel din Iaşi.
viciul populaţiei se&race; afară de Tribunalul din Botoşaii, are un
acestea mai sunt medicii spitalelor preşedinte, un membru şi un sup-
leant, — apoi judecătorul de ins-
LU

din oraș, precum şi acei particulari

ce dati ajutorul şl îngrijirile cuve- trucție. Parchetul Tribunalului este
nite bolnavilor, cari cer concursul compus din un procuror şi un
RA

lor. Mai este in orașul Botoșani substitut.

şi un consiliti de higienă al comu- Se mai află şi o curte cujurați
nei și un medic veterinar plătit pentru judecarea crimelor.
NT

tot de comună. In oraşul Botoşani este şi un

Justiţia. În fie-care comună ru- arest preventiv, întreținut de județ.
rală este instituită câte o judecăto- Num&rui arestanţilor este peste
CE

rie comunală pentru pricini dintre 300 anual.

locuitori, cu dreptul de a judeca Cultul. Locuitorii judeţului sunt
până la valârea de şo lei. In în cea mai mare parte ortodoxi
I/

cursul anului sai judecat pe la având bisericele lor prin sate şi

AS

comune 1818 procese și ai r&mas târguri, în numer de 141 biserici,

pendinte la finele anului 338; tot 4 cimitire şi un paraclis cu 350
în cursul acestui an ai fost 192 de deservenţi şi anume: 131 preoți,
UI

ispăşi. 7 diaconi, 122 de cântăreţi şi 90

Pentru apeluri şi pricini mai eclisiarci.
BC

ma'i şi pentru contravenţiuni sunt Afară de aceste mai sunt: 1

4 judecătorii de ocol: una în ora- biserică catolică, 2 armene, 2
44 44

Y
AR
lipovenesci şi 4 sinagoge mari evre- Şcelele urbane sunt ş de băeți
esci şi 64 mai mici, şi $ de fete.

IBR
Bisericele ortodoxe aparţin epar- Personalul didactic se compune
chiei mitropoliei de Iaşi. Capul ast-fel : 78 învăţători şi 17 înveţă-
administraţiunei bisericesci în judeţ tore, 18 institutori şi 1 ș institutâre
este Protoereul.

L
Populaţiunea şcâlelor primare
Bisericele se întreţin: parte de rurale este: copii înscrişi în lista

ITY
stat numite monastiri şi biserica dată de primărie 7893, din care
Rosset din Botoșani, cele mai Grr2 băcţii şi 1781 fete; copii
multe de comune şi fârte puţine care au urmat regulat la scolă

S
de Epitropii şi particulari. sunt 3877 din care 3247 băeţi și
Monastirile din judet sunt:Vorona
Agaftonul, Coșula, Teodorenii și
ER
630 fete. Copiii care au depus
examenul general sunt: 3372, din
Popăuţi ; apoi schiturile Cozancea, care 2826 băeți şi ș46 fete, din
IV
Lacurile, Săhăstria, v. literile res- suma totală sa promovat 2156
pective ). şi a absolvit cursul 123 elevi.
UN

Instrucţiunea, Instrucţiunea pri- Populaţiunea şc6lelor primare

mară nu este încă în deajuns de urbane este: copiii înscrişi în matri-
de respândită prin tâte satele din cole 1575 din care 923 băeți şi
L

județ, pentru a fi la indemâna 6ş2 fete.

RA

tuturor, cu tote acestea, numărul Copiii care at depus examerul

scolelor publice de ste gradele general sunt: 1397 din care 832
din întregul județ, num&rându-se băeți şi 565
NT

fete. Promovaţi în
şi acele din oraşe se urcă la 107 total 734 din care 410 băeţi şi
şi 3 şcoli private, 324 fete. Copiii care ati absolvit
CE

Dintre şcâlele publice primare cursul primar urban este 206, din
93 sunt rurale, 2 şcoli de meserii, care 116 băcţi şi go fete.
10 şcoli primare urbane; apoi Costul instrucţivnei primare
I/

mai sunt şi dout şcoli secondare urbane şi rurale din județu! Boto-
şi anume : liceul Laurian Şi externa- șani este de
AS

261579 lei 06 bani,

tul secondar de fete.
din care 126627 inveţemintul
Şcolele rurale 49 de Stat, 29 primar urban şi 34952 lei 06
UI

de judeţ numărate şi cele 2 şcoli bani înv&ț&mâîntul primar rural.

de meserii si 17 comunale. Statul cheltueşte 168765 din
După felul lor sunt 22 de băeţi, 10
BC

care 109785 cu şcălele urbane

de fete și 63 mixte.
şi 58980 cu şcălele rurale, județul
45

RY
45

cheltuește cu școlele întreținute de şani alege 7 deputați pentru Ca-

el suma de lei 27350, la care s'a

RA
meră şi 4 Senatori.
mai adaus lei 7598 ş:6lele de Deputaţii sunt ast-fel împărțiți:
meserii, cum şi: dou școli din 3 aleşi la colegiul I, 3 la colegiul

noi înființate, comunele cheltuese
65098 lei 06 bani, din care co-
munele urbane cheltuesc suma de
16642
LIB
al 2-lea şi 1 la colegiul al 3-lea.
La Senat 2 se aleg la colegiul
1 şi alți 2 la colegiul al II-lea

Y
lei, iar comunele rurale Noţiuni istorice. Inainte cu mult
48456 lei 06 bani. se numea ținutul Hărlăului (nu ținut

SIT
(Tote astea după raportul ge- al Botoşanilor), de acea cronica
neral al revsiorului şcolar N. din cea veche a Moldovei, scrisă de
1890, Iuliu, trimis d-lui ministru călugării de la M-rea Putna între
al Cultelor şi Instrucțiunei Pu-
blice.)
ER
anii 1466 şi 15$ş2, nu numesc
între cele 24 de ţinuturi din care
NIV
Armata. Judeţul Botoşani (din se alcătuia atunci Moldova, ţinutul
preună cu alte 7 judeţe limitrofe) Botoșani ci ţinutul Hărlăui. (Vedi
face parte din corpul al IV-lea Arhiva Istorică, tom. III, pag. 14).
LU

de armată, cu reşedinţa în Iași. Descrierea Moldovei de Miron

Regimentul 16 de dorobanţi Costin la 1684, nu pune între cele
din Botoşani şi regimentul 29 de 19 ţinuturi din care se compunea
RA

dorobanţi din Dorohoi, formeză Moldova, ţinutul Botoşani, ci dicea:

armata teritorială, câte pe jumă- « Ținutul Hărlăi cutârgurile Cotnari
tate fie-care, căci un numer 6re- şi Botoşani». (Vedi arhiva istorică
NT

care de companii din fie-care regi- vol. I, partea I, pag. 172).

ment, formeză armata teritorială Vodă Cantemir la1710 în descrie=
CE

a județului Dorohoi. Companiile rea Moldovei, nu pune între cele

sunt inşirate pe frontiera Prutului 23 ţinuturi ale Moldovei, ţinutul
regimentul 29 dorobanţi şi pe Botoșani, ci zice și el «Târgul Hăr-
frontiera Austriei (Bucovinei) regi-
I/

lăti, târgul Cotnari şi târgul Boto-

mentul 16 dorobanţi. şani din ţinutul Hărlăă» (Descrierea
AS

In Botoşani mai este regimentul Moldovei Cap IV, pag. 34, din
11 de călărași şi 8 de artilerie. 18Ş1 laşi).
In comunele rurale milițienii
UI

Chrisovul lui Grigore Ghica din

formeza puterea armatei, sub con- 28 Septembre 7238 (1730) dat
ducerea unui şef de garnisână, lui Toader Calmăsul Vornicul din
BC

Împorlanţa politică. Judeţul Boto- Câmpul-Lung pentru satul Stăn-

46 46

cești, dice: «Satul Stăncești de la
ocolul Botoșanilor>; dar Chriso-
vul lui Constantin Mihai Racoviţă
Y
AR
intre acestea se găsesce şi marca
ținutului Botoșani şi ţinutul Hărlăă,
Ţinutul Hărlăi a avut fiinţă până

IBR
din 28 Iulie 7259 (17șş1) dat la 12 Februarie 1834, când cădu
lui lanache Calimah, fiul celui de din totă însemnătatea sa şi Botoşanii
mai sus, tot pentru Stăncești, dice: a luat 6tă jurisdicțiunea și tot

L
«Satul Stănceşti de la ținutul Boto- ținutul Hărlăă.

ITY
şanilor» (Vedi Columna lui Traian
No.10—12, pag. 630—632 din De- Botoșani, (oraş) comună urbană,
cembrie 1882), şi divanul Veleţilor este capitala județului Botoşani şi

S
boieri din Moldova în respunsurile reședința autorităților judeţiene.
date generalului rus, baronul Elmpt
la 1769 despre starea Moldovei ER Oraşul Botoşani este aşedat în
centrul plăşei Târgului, pe un
dice : «<Ţ utul Botoşani din ținutul platoă întins şi îuclinat spre Vest,
IV
Hărlău are un târg Botoşani». (Vedi care face parte din culmea dealuri-
Arhiva Rom., tom. [, pag. 143 lor ce se prelungesce între Siret
UN

din Iaşi, 1860). şi Sicna şi este unul din orașele

Aşa dar din acestea se pâte din vechime ale Moldovei.
lesne constata că judeţul Botoșani Posiţiunea acestui oraş este fârte
L

s'a inființat între auii 1730-1751, frumosă, fiind încunjurat de păduri

RA

Filipide la 1790 şi Fotino la şi vii, iar mahalalele sale împodo-

1800, descriind Moldova şi ținu- bite cu grădini pline cu arbori,
Jarile ei, numesc și ținutul Boto- : şi dau o privelişte din cele mai
NT

şani şi ținutul Hărlăi. Fotino dice: atrăgetore. Aerul e sănătos și clima

«Ţinutul Botoşani este mic si ve- temperată,
CE

mitul sei este al dâmniei; el are Acest oraş se împarte în 4 des-

un oraş cu același nume (Boto- părţiri: dispărţirea
I vine în partea
şani), care vine în al doilea rang de Nord-Vestul orașului; a II vine
după Iaşi şi este oraș de comerciti
I/

în partea despre Sud-Vest; a II!

al doilea după Galaţi». vine în partea desare Sud-Est și
AS

Sub portretul lui Scarlat Calimah, in fine a IV vine în partea despre

din fruntea condicei sale civile, Nord-Est ; fie-care din aceste des-
tipărită la 1816 în laşi, se vede
UI

părțiri se impart în mai multe

pecetea cea mare a domniei Mol- mahalale și strade,
dovei, în jurul căreia stati mărcile Orașul Botoşani, actualmente
BC

celor 16 ţinuturi Moldovenesci şi ocupă o suprafaţă de 643 hectare

47

RY
47

sai 450 fălci, afară de acesta oraşul sanți şi industriaşi, iar mahalagii se

RA
Botoşani mai are un imaş pe care ocupă mai mult cu aoricultura și
pasc vitele târgoveţilor după ana- creşterea vitelor.
foraua din 1794, cum şi nisce Numărul vitelor din comună este

LIB
locuri ale oraşului şi tâte în supra- de 3030, din care 3 buhai, ş bivoli,
față de 1219 hectare. 32 bivoliţe, 100 boi, 314 vaci,
Populaţiunea oraşului este de 259 vitei, 18 armăsari, 342 cai,

Y
5268 familii, având 31024 suflete, 346 râmători, 1250 berbeci şi oi,
din care 9509 bărbaţi, 1 5409 femei

SIT
82 ţapi, capre şi ezi, 98 epe, 37
şi 6106 copii, iar numărul contri- mânzi, 60 gonitori, 56 gonitâre,
buabililor este 5610. 35 Străjnici, 15 străjnice.
După starea civilă, populațiunea
ER
Productul oilor aflătore în Boto-
orașului Botoşani se împarte :12293 şani este de 907 kgr. caș şi 3740
căsătoriţi,1 0508 necăsătoriți, 2036 kgr. lână. Preţul caşului este 60o— 80
NIV
văduvi, 199 devorsaţi ş 6078 bani kilo; iar lână 1 lei, 2 și
copii care n'a încă 21 ani împli- până la 3 lei.
„NIŢi, In oşaşul Botoşani se găsesc
LU

Nasceri anuale 1286 şi morţi 146 stupi şi care produce 876

1093 în anul 1889. kgr. miere și 73 kgr. ceară.
- Populaţiunea orașului după na- Cultura livedilor produce forte
RA

ționalităţi: 13402 români, 144t5 multe fructe bune şi frumose şi

israeliți, 1910 armeni, 476 ger- cari se găsesc în mare imbel-
mani, 12 francezi, 597 ruşi și șugare.
NT

lipoveni, 6 italieni, 106 poloni, Numărul arborilor fructiferi din

18 greci, 26 unguri, 42 bulgari Botoșani sunt peste 72000. Cu
CE

Şi 14 ţigani. fructele se face un negoț forte

După religiuni 14922 ortodoxi, mare,
13402 mosaici, 1973 catolici, Comerţul constă în cumpărăre
347 lipoveni și 381 alte religiuni.
I/

de producte agricole şi vite şi desfa-

Cu ştiinţă de carte 10896 şi cerea în părţi mici pentru locali-
AS

fâră ştiinţă de carte 20128. tate şi în cantități mari pentru export;

Ocupaţiunea majorităţii locuito- în cumperarea de mărfuri streine ;
rilor este comerciul şi industria,
UI

lipscănii, băcănii, ferării și altele,

pe lângă care se mai adaug şi care se desfac pentru trebuinţele
tuncționarii publici. Centrul orașu- orășenilor şia locuitori:or din juder.
BC

lui este populat mai mult cu comer- In oraşul Botoşani sunt 794
 Y
48

AR
patentari, care număr variază în vax, 4 fabrici de lumânări de
cursul fie-căreia luni. seii, 4 mori de abur pentru fabri-
Pentru nevoile: dilnice, de unde

Smenii să'şi pâtă procura hrana dil-
nică sunt 3 pieţe: piața Târgului vechi
pentru legume, fructe, etc şi este
IBR
carea făinei, pentru care Botoșanii
este renumit, 7 fabrici de carne
conservată, 14 dubălării, 1 fabrică
de mobile, 3 fabrici de site.

L
t6tă asfaltata şi este o piață din Morile de vapor macină pe an

ITY
cele mai frumose; piaţa sf.Gheorghe, 12,140,000 kgr. făină de grâti și
unde se află o hală rorte frumâsă, 855,285 kgr. făină de păpuşoii.
numai pentru carne, şi a treia piață In Botoșani după profesiuni a-

S
a Târgului vitelor, o piară forte vem de însemnat: 1ş bancheri,
mare nnde se fac vindări şi cum-
părări de vite, fân, etc. Pentru lemne ER
44 băcani,
nari, 21 brutari, 40 birjari, 20
5 braşoveni, 16 blă-

de foc sunt deposite pe mai multe boiangii, 32 bărbieri, 24 brândari,

IV
strade, iar pentru lemnele de con- 8 case de schimb, 8 comercianţi
strucțiuni se pot găsi pe piața Târgu- de manufactură, 205 cârciumari, 2 ş
UN

vitelor şi pe un maidan mic pe comersanţi de grâne, 19 de lână,

strada Gărei. 37 de vite, 2 de seuri, ş de gaz,
Pentru inlesnirea negoţului de 56 de fiină, 1o de Saci, 7 pes-
L

vite, se fac earmarâce septămânale

cari, 6 cafegii, 5 comersanţi de
RA

în tâte Mercurile pe piaţa Tergul haine gata, 5 comersanţi de 6se

vitelor. Dar iarmaroc mai însemnat
şi 1 de maţe, rr chiristigii, 11
este acel de 15 dile din Septembre
NT

ceasornicari, 6 argintari, 3 alămari,

de la 1 —1ş de ziua Sf. Maria 11 Caretași, 14 curelari, ş abagii,
mică în zioa de 8 Septembrie dis: 20 aftărlăcari, 96 de didari, 92
CE

«diua de temeii a iarmaroculuis,

croitori de dame, 82 croitori de
La acest iarmaroc vin negustori bărbaţi, 27 lipscani, 22 pielari, 14
din mai multe părţi ale țărei, magasii de ferării, 7: otelieri, 19
I/

Industria manuală ce se practică hangii, 31 debitanţi de tutun, 1Iş

in oraș este: croitoria, cismăria, porțelănărie şi sticlă, 11 restau-
AS

zidăria,lemnăria, ferăria, olăria, etc,

ranite, 21 vărari, 13 pânzari, 22
Industria mare este representată olari, 25 pălărieri, 2 fotografi, 2
UI

prin următorele fabrici: 7 fabrici

legători de cărți, 25 dogari, 33
de săpun, 7 fabrici de frâoghii, 3 tâmplari, 23 zugravi, 14 mindiri-
fabrici de perii de tot felul, 2 fa-
BC

gii, 42 cojocari, 37 Ssacagii, 17

brici de teracotă, 1 fabrică de harabagii, 53 cărăuși, 29. rotari,
 RY
49
49

76 samsari, 5 chirurgi, 183 cio- pitan de sergenţi şi sergenți

RA
de
botari, 5 ingineri, 3 arhitecti, 45 oraș călări şi pedeștrii.
profesori, 18 d-ri în medicină, 5 Pentru paza de foc este o ba-

LIB
d-ri veterinari, 49 zarzavagii, 20 terie de pompieri, al cărui obser-
tinichigii, 67 stoleri, 3 strungari, vator este în turnul bisericei Us-
50 dulgheri, 68 lăutari, 37 avo- penia.
caţi, 4 mâşe, 3 deposite de lemne

Y
Veniturile comunei sunt de
de foc, 34 precupeţi, 3 cofetari, 473940 lei; iar

SIT
cheltuelele de
2 covrigari, 12 telali, 2 rabini, 473612 lei 44 „bani; budgetul
72 pensionari, 134ş servitori, 385 drumurilorde 338199 lei 09 bani
funcţionari. la venituri şi 330600 lei la chel-
Acest oraș este legat cu județele
vecine, prin o linie de cale ferată:
tueli.
ER
Comuna Botoşani se admiuis=
NIV
Botoşani-Vereşti-Burdujeni,
şi Bo- treză de către 1 primar cu trei a-
toşani-Leorda-Dorohoiti. jutâre şi Consiliul comunal.
Prin calea naţională cu Iașul, Serviciul sanitar al oraşului se
prin sosele judeţiene cu Fălticeni şi
LU

face de un medic-primar, 3 me-

: Dorohoi. dici secundari, 4 mâșe, 1 medic
Are o stațiune mare de cale veterinar şi un vaccinator.
RA

ferată. In Botoşani sunt 13 biserici şi

Stradele orașului sunt bine pe- anume : Adormirea Maicei Dom-
truite, trotuarele asfaltate şi în ge- nului (Uspenia), Sfinţii Voivodr
NT

nere curate şi bine luminate. Întin- Mihail şi Gavril, Sf Spiridon,

derea stradelor este de 96 km. Sfântul Gheorghe, Sfântul Ion,
din care la 60 km. petruite.
CE

Sfântul Nicolae, Intrarea în biserică

Pentru înlesnirea comerciului se (Vovidenia), Sfinţii Trei Lerarhi,
află o Bancă naţională, Creditul Sf. Dimitrie, Intâmpinarea Dom-
agricol, Casa de Economie şi îm-
I/

nului (Rosset), Sfântul Ilie, Cuvioasa

prumut. Paraschiva, Pogorirea Duhului Sfânt
AS

In privinţa administrativă ora- (Duminica Mare.— Mai sunt 2 bise-

șul este :împărțit în 4 despărțiri, rici armene, 1 biserică catolică, 2
-având fie-care câte un comisar,
UI

lipovenesci şi $ cimitire, din care :

sub-comisar şi sergenţi. 2 ortodoxe, 1 armean, 1 lipove-
Ordinea publică se menţine de nesc şi 1 evreesc.
BC

către poliţaiu, cu ajutorul a 4 Evreii au în Botoşani 4 sinagoge

comisari, a sub-comisarilor, un că- mari şi 68 mici
Botoşani
 Y
50 50

AR
In Botoşani sunt 28 preoți, 3 sunt. următârele autorităţi : Primă-
diaconi, 28 cântăreţi şi 13 para- ria, prefectura, comitetul perma-

IBR
cliseri, de asemenea 3 preoți nent şi în o sală spațiosă din rân-
armeni şi 4 cântăreţi, un preot dul al 2-lea este Curtea cu juraţi.
catolic şi 2 rabini. Acest palat a fost zidit de |.

L
Nume&rul scâlelor publice în Bo- Başota,
toşani sunt de 8 din care: 4 şcoli Tribunalul, poliţia, casieria, biu-

ITY
de băeţi și 4 scoli de ete. roul telegrafo-postal, 2 judecătorii
Numărul institutorilor este de de pace, casarma reg. 16 de do-
14 şi al institutorelor este 13. robanţi, casarma reg. 11 de că-

S
Populaţiunea şcolelor de băetți lăraşi şi casarma reg. 8 de arti-
este de 880 elevi, iar a șcâlelor
de fete este de 646 eleve.
IV ER
lerie.
Intre zidirile de instrucţiune pu-
Intre şcolele secundare avem: blică avem: Lyceul, două şcoli de
Lyceul Laurian şi Externatul se- fete, două de băeţi. Aceste sunt
UN

cundar de fete, în fine şcâl!a de clădiri anume pentru şcâlă întru-

meserii cu 4 secțiuni. nind tâte condițiuni!e,
Intre şcâiele private avem de Intre casele particulare găsim:
L

insemnat : Şcola Româno-Armeană Casele Văsescu, Ciolacu, casele

de fete şi şcsla Română-Israelită
RA

Ulea, casele Moscovici, Teatru, etc.

de băeţi. Grădini publice avem : Grădina
Pentru procurarea şi tipărirea primăriei în jurul palatului comu-
NT

cărţilor şi jurnalelor avem 3 tipo- nal, grădina Belvedere pe Bulevard

grafii şi 3 librării. şi O a treia grădină este în for-
Intre institutele de bine-facere maţiune în pariea de Sud-Est
CE

a
avem de însemnat: Orașului,
Spitalul mare dependent de St. In Botoşani sunt următorele so-
Spiridon din Iaşi, ospiciul comu- cietăți: O
I/

societate comercială, 3
nal intreținut de comuna Botoşani, societăţi de bine-facere, 6 socie-
AS

spitalul israelit, 3 societăți de bine- tăți de asigurare.

facere. Intrarea şi eşirea din Oraş se
Pentru procurarea medicamen- face prin 10 barieri şi anume:
UI

telor sunt 4 farmacii ŞI 4 dro- Bariera Suliţei, Răchiţi, Rădăuţi

gherii, (Lipska), Poponţi, Dorohoiu, Baisa,
BC

Intre zidirile publice avem de în- M-rea Dâmnei, Curtești, lasi şi

semnat: Palatul administrativ unde Teascu.
 RY
51 B 51

JVoţiuni istorice. Oraşul Botoşani nu se scie cu siguranţă ; iînsi după

RA
se crede că a fost din vechime unul actele vechi și după letopisețele
din oraşele de .runte ale Moldovei, ce le avem, orașul Botoșani din
pentru posiţiunea sa şi comerciul

LIB
timpuri depărtate “şi are incepu-
sei, Geogralul Malte-Brun, care turile, de cel putin ş secole. Cro-
scria pe la 1810 dice: <Botochani, nicarul Grigore Ureche, referindu-
ville tres-commergante». se la letopiseţul cel vechii mol-

Y
La 1856 Cesar Bolliac scria, că dovenesc, care copriadza viaţa dom-

SIT
Botoşanii sunt : <une ville tre im- nilor Moldovei dela Dragoş până
portante, et par sa population» la Petru Schiopul dice: «scrie le-
qui est de 20000 habitants et par topesețul nostru, că în anul 6947
son commerce avec la Bucovine
et la Gallicie». ER
Noembrie 28, intrata în ţară 6s-
tea tătărască, de a prădat și a ars
In vechime Botoșanii se: dicea până la Botoşani,şi a ars şi târgul
NIV
Târgul Bolăş, cum dovedesce ve- Botoşani. Anul 6947 (1439). (Vedi
chea sa pecete municipală ce ni tom. | Letopiseţ. Moldovei, pag.
s'a păstrat pe o carte a târgove- 110, Ed. laşi 1652). Se mai pote
LU

ţilor de Botoșani, cu data din ş susţinea fiinţa orașu'ui Botoşani la

August 1670, despre judecata Vor- 1401 şi iată cum: «Alexandru cei
nicitor de Botoşani, Gheorghiţă Lo- Bun la 1401 a organisat ierarhia
RA

golătul și Dumitraşcu Visternicul, bisericescă și politice:că a terei

precurmătore prigonirei dintre A- şi după cum ne incrediaţeză cro-
NT

postol Traistă şi Căldăruşe, pen-. nicarul Grigore Ureche și Şte'an

tru un loc de casă ce l'a avut Logofătul, care reproduce cuvin-
Traistă în mijlocul târgului şi care tele lui Ureche despre organisarea
CE

carte se păstreză în original în sub Alexandru cel bun, adaugă:

archiva statului din Bucuresci. Pe <Dat-ai eparhiei S. Mitropolii
acea carte pecetea târgului are aceste ținuturi : Suceava, Neamţul,
I/

marcă un pâun cu coda întinsă, și Târgul laşi cu tinutul si Orheiul,

AS

imprejur, după o cruce, inscripţia Hârlăul cu. Botoșanii şi Cărligă-

cu litere slavonesci, adică : pecetea tura». (Vedi Trompeta Carpaţilor
trăgu(lui) Botăş(ani). din 1871, Martie, No. 899—904)
UI

Marca județului este o câsă, în- lată dar dovedit fința orașului
chipuind bogăţia fâneţelor şi marca Botoşani la 1401.
BC

oraşului un păun cu coda întinsă. S'a sustinut că oraşul Botoşani

Epoca fundaţiunei acestui oraş, şi-ar trage numele de la chanuj
 Y
52 52

AR
Tătarilor Batos-chan, care a nă- pus în ţepă de Ştefan Vodă Tomşa,
vălit şi 'a prădat, la 1240, Polo- (Tesaur de monumentele istorice,

nia, Moldova, Valachia, Trausil-
vania, Serbia, etc. şi că s'ar fi sta-
bilit în Botoşani. (Vedi Dicţiona-
rul topografic de Frundescu, pag.
IBR
tom. ÎI, pag. 24, în Bucureşti 1863).
Numele de Botăş este vechii
moldovenesc; Botăş, va se dică

L
în Moldova Viţă de vie sădită de
59, Bucureşti 1872). un aa,

ITY
Acesta nu se pâte admite. Cea Acestă familie după cum se vede
ce este positiv şi cea ce se întă- era din Maramureş, căci istoricul
reşte, după vechea sa pecete mu- Samoil Budina Labacens în istoria

S
nicipală este că Botoşanii şi-au cucerirei cetăței Sziget, capitala
luat numele de la un Botăş, Bo-
toş sai Botăşan, care de sigur că
ER
Maramureşului la 29 August
de către Soleiman, ne spune că în-
1566

a fost proprietarul acestei locali- tre vitejii ce ai căzut în luptă era

IV
tăți şi întemeetorul târgului numit şi Petru Botos Voevodul pedestri-
târgu__Botăș, căci în vechime nu
UN

mei Maramurăşene.
era nici un nume boeresc în Mol- Târgul Botoșani ai fost prădat
dova care să nu “și aibă numele şi ars de multe ori, cum la 1439
săi imprumutat satului pe care de Tătari, la 1505 de Poloni (Vol.
L

Va făcut el întăi, fiind dăruit de I, Letop. pag. 47), la 1509 tot

RA

domnii vechi ai țărei pentru vite- de Poloni (pag. 150), 1ş29 de

jia sau slujbele” sale. (Descrierea „Po'oni (pag. 160); la 1650 de Ta-
NT

Moldovei pag. 107. Cap. XIII, de tari şi de Cazaci (pag. 293 —294);
D. Cantemir). la 1 500 orașul Botoşani suferi mult
Un uric dela Ştefan cel mare, din causa bătăliei lui Ştefan cel
CE

din 6996 (1487) Octombre 16 şi mare în contra lui Albreht Regele

care se păstreză în actele Episco- Poloniei (pag. 141).
„piei d Roman, dovedesc vechimea Târgul Botoşani făcea parte în
I/

familiei Botaş în Moldova. Acestă vechime din ţinutul Hărl&ului.

familie Botaș, Botoşan, care a lă- In
AS

dilele Domnului Moldovei Petru

sat numele săi târgului Botosani, Schiopul (1 570 — 1581 — 1584),
a fosto familie de frunte în Mol- Botoșanii făcea parte tot din ţi-
UI

dova. Dâmna lui Ieremia Movilă nutul Hârlăului,cum dovedesce pre-

Voevod (1595) era născută Botă-
țiosul Cafastiă dă Cisle de părani
şan şi a avut un frate pe boerul
BC

de la file pinuturi şi curteni şi

Botășan, care la la 1610 a fost
Vățăj! şi -meamişi şi popă, scris de
53

RY
53

însuşi Domnul țărei şi se găsesce maroce pe an: 1 Ianuarie, 2 Fe-

RA
in original în Arhiva Academiei bruarie, 18 Maii, 15 Iulie, 6
Române, în care Catastih se dice August, 18 Septembre, 14 Oc-
ținutul Hărlsu cu ocolul Botoșani, tombre și 6 Decembre. (Vedi iar-

LIB
In urma căderei Hărlăului s'a marocele şi târgurile din Moldova,
ridicat Botoşani şi aceita se dato- Calendarul pentru Români, pag.
resce posiţiunei orașului Botoşani LVIII laşi 1853). Dezobry şi Ba-

Y
şi însemnătatea negoţului s&i, Un chelet scrii: «Botoczany Com-

SIT
uric al Domnului Moldovei Petru imerce de Vins avec l'Allemagne.
Schiopul, dat în laşi la 8 Ianuarie Foire; tres-importaates. (Ved: Dic-
1579 și adresat neguțătorilor mari tionnaire geitral de biographie et

ER
şi mici dela Liow şi din cele alte dhistoire, tom. |, pag. 341, din
părți ale Crăiei Leşesci în privința 1866 Paris).
iarmarâcelor şi a vămei aședate De demult tare, târgul Botoşani
NIV
in Moldova, dice: «Domnia mea și cu imprejurimile sale, făcea parte
a convocat pe toţi neguţătorii din apanagiul Donmnic: Moidovei
noştri moldovinaţi şi pe boerii de şi care se alcătuia dia veniturile
LU

țeră, întrebându-i despre starea cea Botoşanilor, din venituri'e tirgului

„dintru început a comerțului nostru Chisineu, din dări'e ţiganilor dom-
internaţional, și ni-at răspuns, cum nesci şi din venitul vămilor. (De-
RA

că cel mai vechii iarmaroc în scrierea Moldovei de Cantemir,

Moidova a fost acel care se ţine Cap. 1V).
în Botoșani. Acest uric Pa publi- Tot Cantemir la :708 dice:
NT

cat D-l Haşdeu la Iași la 1862. Târgul Botoşani, ale căruia veni-
(Vedi Arhiva I-torică, tom. [, par- turi, impreună cu ale părţilor hi
CE

tea i, pag. 172 —174). Din tite cete din imprejur, le trage la sine
acestea și din cronica Logofătu- DSmna, pentru a căror stringere
lu Ştefan din 1401, letopiețul este orânduit de către densa un
I/

vechii moldovenesc dia 1439 şi camaraş al Dânmnei, (Descrierea

uricul lui Petru Schiopul din 1 579, Mold., Cap. IV, pag. 34). Din ve-
AS

dovedesc că târgul Botoșanii și în-_ niturile Botoșanilor, la 1799 se

semnățatea comerciului sei dateză dase miluire unor mona.tiri s&race
UI

din vremile cele de demult ale cu chrisov domnesc, (Letop. Mol-

Moldo et. dovei, tom. Î, pag. 84)
După vechile hris6ve, Botoşanii Orașul Botoşani a fost ca apa-
BC

aă di2 de târg Miercurea

—————
și opt iar- naj ai Domnei până la anul 1819,
 Y
54 54

AR
sai până la 1830, în actele vechi din armata lui Albreht, Ştefan o
se numea târgul Domnei. (Vedi luă ca prisonieră, apoi “i puse la

IBR
descrierea Moldovei Cantemir, Cap. plug și ară Dumbrava Roşie la
XII, pag. 214). Botoşani spre pomenire, ca să nu
Acum voii cita şi faptele isto- se mai acolisescă Leșii de Mol-

L
rice petrecute în Botoşani, dova cum dice I&n Niculcea, cro-
Pe la 1498 un număr ca la nicarul Moldovei. Dumbrava sa

ITY
70000 Turci, ai îrecut prin Vala-: numit roşie, căci s'a udat cu sin-
chia contra Rusiei, pe la finele gele Leşilor. (Letop. Mo!d., vol.
lui -Noembre, ai prădat Podolia, II, pag. 200.

S
Galiţia şi alte părţi, dar coprinşi La 7012 (1504) Polonii coman-
de frig, la 40009 ai perit, iar
cei alţi au scăpat cu mari greutăţi
ER
dați de Neculai Camenstki, pala-
tinul Cracoviei cu 60000 călăreți
în Moldova, aici a fost bătuți gro-
IV
calcă Moldova, arde si bate târguri,
zav de Ştefan cel Mare la Boto- holde de oraşe, pradă Hârlăul, Ste-
UN

şani, în cât de abia un rumăr de fanescii și Botoşanii. Bogdan fiul

10000 turci ati putut a se întârce lui Stefan cel mare se repede cu
înapoi. acasă. (Şincai, tom. II, pag. Ostea sa din Suceava şi după mii
96, din 1853).
L

multe lupte, Moldovenii sunt bă-

La anul 7006 (1498), Ştefan cel
RA

tuţi la 4 Octombre, iar la 23 la-

mare pentru a pedepsi pe Poloni, nuarie 1510 se împaca Bogdan cu
pentru călcările lor, ai intrat cu Sigismund Regele Poloniei şi se
NT

armata sa în țara leşască, arde şi inchee tractatul de pace de la Ca-

pradă tot şi întorcându-se înapoi meniţa. (Vegi Chronica Şincai, pag.
a adus robi la rooooo pe cari îi 116—124).
CE

aşeză ca locuitori în Moldova. Dar La 1560 Dimitrie Vișnovieţki

nu mult timp după acesta, adică veni cu ste căzăcescă și polonă
la 7008 (1ş00), Aibreht voi să'si . în contra lui Despot Vodă, la Bo-
I/

r&sbune pe Ştefan cel mare şi în toşani. Dar Gstea lui Tomşa bate
AS

luna lui Martie trecu în Moldova, şi risipesce pe cazaci şi poloni la

prădând tot ce le eșea înainte până Vercicani din ţinutul Botoşani și
la Botoşani, aici Ştefan le eşi îna- prinde pe Peasovski, iar Vişno-
UI

inte şi în diua de 11 Martie 1 500, viețki neputând fugi se ascunde

armata Polonă a fost bătută forte intr'o căpiţă de fân, la maginea
BC

tare și mai aprope desființată, Bă- târgului Botoșani,

aci fu găsit şi dus
taia a fost la Botoşani. Mare parte legat la Tomşa în târgul Botoşani,
 RY
55 55

de unde fu pornit îndată pescheş că mai bine de jumătate din ar-

RA
la Sultanul. (Letopiseţ. Moldovei, mata sa a murit de frig, acesta
tom. IL. pag. 180—164). a fost pe la 2 Noembre. (Letop.
Prin Botoşani, la 1663 Domnul Mold., tom. II, pag. 264).

LIB
Valachiei, Gr. Ghica, fugea în Po- La 1711 Mihai Racoviţă Voe-
lonia, şi in Botoşani, el 'şi-a per- vod Sa fost înțe'es cu Petru Lal
dut o păreche de desagi cu gal- Rusiei, că dacă Regele Caro! XII

Y
beni, aceşti bani au fost perduţi al Suediei, care se afla la Bender,

SIT
de camaraşul să&i lIștoc şi a fost va intra în lasi, atunci Ruşii să
găsiţi de Jora Vornicul de Boto- trimâtă un corp de armată la lași
șani. Letop. Mold., tom. III, pag. şi să'l prindă pe Carol XII și cu

ER
3— 9 şi tom. IL, pag. 214). acestă ocasie să trâcă Mihai Vodă
La 16854 luna Decembre a ve- Racoviţă, cu casa sa cu tot la ruși.
nit la Botoşani cu armata sa Ste- Pregătirile acestea Racoviţă le fă-
NIV
fan Petriceico Voevod, eşind din cea la Botoşani, aici se gătea în
Polonia şi venind pentru a doua taină, “şi făcea potcâve la cai şi
oră domn în Moldova. În Boto- căruțe în Botoşani. Dar Domnul
LU

sani batmanul Cuniţchi, cu totă Valachiei C. Brancovenu și cu boerii

puterea căzăcescă, ocupase Boto- Moldoveni nemulţumiţi cari fugise
şanii şi stabilise aici cartierul săi în Valachia, denunţară Turcilor
RA

general. De la Botoşani, Petriceico planul Domnului Moldovei, si Mi-

a plecat cu armată de Cazaci și hai Racoviţă fu prins de Alei-Bei,
Poloni, contra lui Duca Voevod, fu pus în fere și fu dus la Ţari-
NT

domnul Moldovei, pe care Va prins grad şi închis la șepte-turnuri. (Vedi

în diua de 23 Decembre chiar în Letop. Moldovei, tom. Il, pag. 321
CE

curţile sale de la moşia sa Dom- până la 323).

nescii din jud. Putna. (Letop. Mol- La 1616 şi între Cotnari și Bo-
dovei, tom. Ii, pag. 11, 34 şi toşani sa desfăşurat pe la finele
I/

tom. Il, pag. 24 — 25). lui August, una din - cele

dramele
La 1691,Sobieski regele Poioniei mai cumplite ale istoriei Moldovei
AS

veni in Moldova cu o ste puternică şi Poloniei. Aici sa risipit pentru

în timpul lui Constantin Cantemir veci casa lui leremia Movilă Voc-
UI

Voevod. Drumul! său a fost prin Bo- vodul Moldovei; aici la Dracșani
toşani, a mers până la Târgul- Sa robit de turci şi tătari, coman-
Frumos şi d'acolo sa întors înapoi daţi de Sknider-Paşa, după mai
BC

din causa drumului grei ce a avut multe crâncene bătălii, intrega fa-
 56
56

Y
milie a lui

AR
leremia Movilă. Tot 1790 şi armatele Austro-Rusesci
aici s'a pus sfirit, prin nimicirea
deşertară Moldova şi Valachia, (Ist,
casei lui Ieremia Movilă, acelor
Românilor de A. Treb, Laurian,

IBR
lupte grâsnice şi sângerâse dintre
pag. 555, 556 şi 559. Bucuresci,
Moldovenii partisani Movileştilor
1869).
uniți cu Polonii, contra Moldo-
La anul 1821 în timpul eteriei

L
venilor uniţi cu Ştefan Tomşa, uniţi
grecesci, boerii cari mai voit a
cu Turcii, Tătarii, Muntenii și
Tran- face

ITY
causă comună cu eteriștii, ai
silvănenii, in aceste lupte a
cădut pribegit parte în Rusia şi în Bu-
atâta lume, în cât Kobierzicki,
scri- covina, iar parte
ind aceste bătălii, dice că Moldo s'a tras în Bo-
va

S
toşani, unde nu veniau eteriştii
devenise mormîntul de
Poloniei. La frica Newmţilor. La Botoşani
t6te acestea, după Miron
ar fi Ilisaveta Dămaa care
Costin,
ar îi
ERsia ispravnic, stolnicul Gr.
segă-
Rizu,
cu doui comandiri ai eteriştilor,
fost causa acestor lupte
IV
atât de căpitan Bălaşu şi căpitan
nenorocite, atât pentru Moldo Pantazi
veni Spiru şi cu roo mavroturi
cât şi pentru Poloni. (Letop cu ar-.
UN

. Mol- năuți pentru paza oraşuiui.

dovei, tom. 1, pag. 234).
Boerii Moldoveni,
Grigore Ghica Domnul nevoind a
Moldo- face causă comună
vei din porunca Sultanului cu Ipsilanti, şi
L

a stat cerând de la Turci ajutor

în Botoşani ro zile și rein-
cu armata sa
RA

de 7000 mii Gmeni, tOrcerea vechilor drepturi

așteptând pe ale ţerei,
Mustafa pașa de Hotin, țineati în județul Dorohoiii,
ca se plece într'un
împreună contra lui cătun al Zvoriştei, Întilniri
NT

Adăl-Gherei tainice
la. 1728. (Letop. Mold., şi se puneau la cale
tom. UI, A ridica sa-
pag. 151, 156; tom. tele și a porni contra
[| paz. 404), eteriștilor.
CE

La 1788 isbucni resbelul Căminarul Stefanachi Gherghel şi

intre Ru- paharnicul Gavriil Istrati
sia şi Turcia, “Austria , pornin-
care era du-se de la Zvoriștea,
aliată Rusiei, trimese aă ridicat
un corp
I/

de locuitorii în număr
20000 Oameni în Bucovina, de aprâpe 3
comanda Principelui sub mii bine inarmaţi, ave
nd steguri
AS

Coburg. La
9 Februarie se începu ce fluturau pe lănci,
operaţiunile, făcute din
principele Coburg bucăţi de materie roşi
intră cu armata e, - semn de
UI

sa în Moldova
resboii şi de morte,
şi ocupă Botoşanii,
Resbelul a urmat şi Aflând botoşenenii de
în fine pacea apropierea
se încheie lui Gherghel şi a
lui Istrati
BC

la laşila 29 Decembre cu a-
tâta popor, se inarma
ră şi ei şi
 RY
57 57

mergând la Isprăvnicie a luat ad- că acestă biserică a fost didită la

RA
ministraţia din mâna Rizului, isgo- anii 7004 11496). lată acea in-
nindu-! din Târg şi punend prefect scripție: <Iw Ştefan Voevod cu
pe Petru Vârnav, și a pus străji mila lui Dumnedeu Domn țărei

LIB
la tâte drumurile spre a-l apăra Moldovii, fiul lui Bogdan Voe-
contra eteriștilor ; iar eteriştii s'ail vod, a didit acest hram în nu-
făcut nevăduţi din Botoșani. Gher- mele ceiui intre sfinţi Părintelui

Y
ghel şi 'cu Istrati, cu Gmenii lor, nostru Archierarch şi făcătorul de
ajuagând către moşia Stăncescii, ai minuai Nicolae la anul 7004; ia

SIT
tăbărit pe şesurile Siretului, stând al domziei sale in al patru-deci-
în aşteptare 3 dile, pentru a le veni lea an. Luna Septembre 30.»
In biserică la drepta este por-
ER
hrană şi povăţuiri de mers ina-
inte din Botoşani unde erai adu- tretul lui Ştefan cel Mare zugrăvit
nați boerii din tâte satele. Dar ne- în oleii, pe care este scris: Ştetan
NIV
primind nici o înlesnire, 6menii cel Mare Domn şi lroii al Mol-
S'aii împrăștiat fie-care pe la casele dovei, care a domnit la anul 1458
lor, fără a face alt-ceva, de cât pâuă ia 1504 uliu 2 am didit acestă
LU

slobodirea Botoşanilor şi alungarea Monastire precum se vede, la anui

eteriştilor. (Istoria Moldovei, tom. 7004 Septembre 30. Lar la stânga
II, pag. 117—121, laşi, 1857 de este scris: «Acest chip s'a făcut
RA

Manolachi Drăghici). la anul 1827 Februarie 4.»

Ia Botosani se mai află şi mo- La 7559 Vodă Constantin Ra-
numente religiose, de o importanţă coviţă, vEdând că nu face copii,
NT

mare istorică, precum: se hotări s& dea parte din averea

1. Monastirea sf. Necolai (M-rea sa la vre-o monastire ; iată ce dice
CE

Poponţi) după numele moşiei pe cronicarul Moldovei Spătarul 1.

care se află situată, proprietatea Canta: «Era o biserică de peatră
Monastirei, astă-di a statului, spre in Poponţi la Botoşani, făcută de
I/

Şteian Voevod cel bătrân. Con-

i

bariera Dorohoiului, in dosul gărei.

Biserica e inaltă, de peatră, cu stantin Vodă "i-a dat tote moşiile
AS

arcuri şi bolți ca tote monastirile tătăniseu lui Mihaiu Vodă. (Letop.

didite de Ştefan cel Mare. Mold., Ul, 231).
2, Biserica Sf. Gheorghe, care
UI

Pe păretele bisericei, al&turea

de unde a fost uşa cea veche este se află situată chiar în mijlocul
inscripţia slavoncscă, pe peatră, orașului. De asupra u;ei se citesce
BC

a lui Şteian cel Mare, doveditore următorea inscripțiune în slavo-

 58 B 58

Y
nesce: «Elena Despotoana, dâmna

AR
Biserica a fost înnoită de Mi-
lui Petru Voevod, a didit acest hail Racoviţă Voevod la l& 7233
hram în numele sfântului marelui
(1725). Acsstă biserică se mai nu-

IBR
mucenic Gheorghe în târgul Bo- mesce şi biserica domnescă a Us-
tosanilor, în dilele domnului Ie peniei și Biserica Dâmnei. (Chri-
Ştefan Voevod. Şi la s&verșit la sovul lui Alexandru Moruz Voevod
anii 7049 Octombre. (Letop. Mold.,

L
la 1 8o6, în Uricar, tom. II, pe. 59).
Vol. |, pag. 148 şi tom. II, pag.
În acestă biserică se: găsesce un

ITY
201). Ianuarie 1541.
ceaslov tipărit la anul 1745 şi
Dâmna Elena Despotoana, este
altă carte, triodul tipărit la anul
soţia a 2-a a lui Petru Rareş şi
1731,

S
Iulie 4, în Tipografia sfintei
fiica lui Despot craiul Sirbesc, (Le-
Episcopii de Râmnic. Acest triod
top. Mold., Vol. [, pag. 148). A-
cestă biserică a fost începută a se
ER este cumperat din venitul dughe
nilor şi s'a dat la biserica
-
didi la anul 1541, când trăia soţul Albă,
IV
ce este hramul Adormirei
ci Petru Vodă Rareş, care a murit Maicei
Domnului (Maica Precista), ca să
la 1546 şi a sfârşito în dilele fiu-
UN

fie pomană de Theodor Stihi. Va

lui sei Ştefan Voevod, care a să dică biserica Uspenia se mai
domnit de la I55I—1553.
numea în vechime şi Ziserica
3. Biserica Uspenia adică Adop- 474ă.
L

In oraşul Botoşani, mai sunt

piîrea Maicei Domnului. Acestă și
RA

alte biserici vechi, dar

biserică a fost iarăși .didită cu mult
la anu! mai moderne
7060 adică la 1552 de Dâmna ca acelea enumerate
mai sus. Data înființărei acest
Elena Despotoana. Iată inscripț or
NT

ia : biserici, precum şi ori-ce alte

<Cu voia tatălui şi cu ajutorul lă-
muriri se găsesc în vechile
fiului şi cu plinirea sfântului chrisâve
Duh.
CE

domnesci ce sunt în primă

lată ei rsba Dumnedeului ria de
mei Botoşani şi care au fost
Domnul Isus Christos Elena păstrate
Des- de D-l Th, Pisoski, nepotul
potoana Domna lui Petru Voevod repo-
satului 'Tudurache Pisoski,
I/

fiica lui In Despot Ţarul, cu de unul din

vechilii târgului Botoşani
bună voia mea şi cu de pe
AS

bun cuget la 1844.

am didit acest hram în ,
numele Us- In Botoşani a fost în
peniei (Adormirei) Prea vechime
sfintei stă- o şcolă domnescă,
UI

pânei nostre Născătrei care luase o

de D-dei mare desvoltare, iată
- Şi pururea Feciorei Mar
ia. Şi Sau și chrisâvele
sevârşit la anul 7060 Aug urinătore:
BC

ust 15. De la 7267 (1759) Dece

mbre 20,
 59

RY
59

chrisov de la I6n Th. Calimah Voe- şcăla din Botoşani câte 300 lei pe

RA
vod, pentru înființarea unei școli an. (Uricarul, tom. Il, pag. 59—60).
domnesci în târgul Botoşani pentru Oraşul Botoşani a fost prada
înveţătnra copiilor. In acest chrisov mai multor focuri care în diferite

LIB
se hotăresce şi lefa dascălului șco- vremi a consumat multe case şi
lei şi tot aice titiuesce pe isprav- chiar părți întregi ale târgului, dar
nicul de Botoşani, Vornic de Bo- din tote cel mai grozav foc şi se

Y
toşani. (Uricar, tom. Il, pag. 51). pâte numi chiar colosal, a fost
De la 1793 Septembre 30, chri- marele incedii din 3 Iunie 1988,

SIT
sov de !a Mihail C. Şuţu Voevod, cu ocasiunea cărui incerdiii sa
prin care inchină biserica Uspeniei consumat partea cea mai frumosă
şi mai principală a oraşului, cum
ER
la sşcâla din Botoșani, dând tote
veniturile acestei biserici, adică du- şi biserica Uspenia, catedrala ora-
gheni şi ori-ce ar mai avea, pentru şului, urmele acestui incendii se
NIV
intreţinerea şcâlei şi a bisericei, v&d şi astădi.
şi spre ajutor, Vodă Şuţu mai dă- Tot în Botoșani în anul 1890,
rueşte acestei școli din Botoşani luna Septembre 8 dile, în orașul
LU

12 scutelnici. (Uricar, tom. ÎL, pag. Botoşani, s'a pus statuea de bronz
53—55). a eminentului poet M. Eminescu,
Din 1796 Februar 1ş, chrisov statue făcută și adusă în oraș prir
RA

de la Alexandru I6n Calimah Voe- stăruința şi munca Studenților U-

_vod care, intăresce cele coprinse niversilari Români din ţară. Actstă
în chrisovul din 1793 alui Vodă statue s'a aședat pe piața Şcolei
NT

Şuţu. (Vedi Uricarul, tom. II, pag. No. 1 de băeţi, disă Marchison.
55—57).
CE

De la 1806 August 17, chrisov Boul-Roș, iaz, pe teritorul comuuei

de la Alexandru Constantin Moruz Bâbiceni, pl. Şteilănesci.
Voevod, prin care hărăzesce şcâlei
I/

din Botoşani 870 lei pe an, ca să Brăiasca, pârât, isvoresce pe moșia

se dea dascălilor elinesci și Mol- Cătămăresci şi se varsă în pârâul
AS

dovene:ci, aședaţi spre învetătura Dră&sleuca, com. Cucoreni, plasa

publică, peste venitul bisericei dom- Târgu.
UI

mesci a Uspeniei, care este tegat la

şcâlele acestea. Şi fiind-că venitul Brăiasca,vale, pe moşia Cătămăresci,
Botoşinilor este al Domuei, să se com. Cucoreni, între delul Sta'ina
BC

dea din acest venit al Dâmnei la şi delul de la şosea.

 60
B

Y
60
Brăiasca, podiș, pe teritorul comunei

AR
In comună sunt: 8 comercianţi,
Cucoreni, pl. Târgu. 5 meseriaşi şi 7 cârciume,
Numerul vitelor e de 851 boi,

IBR
Brăiasca, loc isolat, pe moşia Ipo- 641 vaci, 464 cai, 660 porci,
te;ci, lângă șostua națională, com,
2945 oi şi 37 stupi cu albine
Cucoreni, plasa Târgu. .
E strebătută de pâraele Bașeu,

L
Sarata şi Hodordia, are 8 iazuri,
Brăteni, comună rurală,

ITY
situată în 3 mori de apă și 1 mâră de
partea de Nord-Vest a plăs abur,
ei Şte- Drumuri petruite lipsesc cu totul.
fănesci, se întinde pe 'valea Ba- Budgetul comunei are la
şeului, Sarata-Hodordia şi veni-

S
delurile turi 9717 lei, 86 bani şi
de ambele pârţi ale Başeului la chel-
.
Comuna se compune din sate
Broteni, Mihălăşeni,
le: ER tueli 9421 lei, 10 bani,
Sunt în comună 3 biserici
şi 2
MVastasă, We capele,
Srescu (Silişcani), Odaia-Si cu 2 preoți și 6 cântăreți
IV
lişcan? şi 2 scoli mixte cu 2 învăţă
(Odaia Moscovici). Pun tori,
(Silişcani 91 şcolari şi 13 şcolărițe,
UN

Razași), Rafoş- Apostol, Slobozia- sunt în

comună 186 copii in
Serajinesci, etate dea
urma la scâlă,
Teritorul comunei e delu
ros, dar
L

de bună calitate, are o întindere Brăteni, sat, aşedat pe costa

de 7020 hectare şi de Esta
RA

o populaţie cluiui Brătenilor, în part

de 595 familii sau 2167 ea de
suflete, Vest a comunei Brăteni, plas
toţi locuitori români a Şte-
cari se ocupă . iănesci, are o Suprafaţă
NT

cu agricultura şi creş de 2280

cerea vitelor,
Comuna numeră 528 lect. şi o populaţie de
contribuabili, 2380 fa-
Intinderea locurilor milii sati 837 suflete, având 103
CE

cultivate e contribuabili,
de 2773 hectare şi
S'a recoltat in
1890: 25000 hectol. Are o biserică cu 1 preot şi 2
grâu, 15000
hectol. Păpuşoi, 70 cântăreți, zidită de
hectol. secară, Costache Jora
I/

2800 hectol. Orz, la_anul 1319, şi o

1500 ŞCO!Ă mixtă în-
hectol, treținută de comună
OvEz,
AS

350 hectol, fasole, cu 1 învEţător

hectol. cartofi. 360 şi 36 scolari. Ă
În partea de Vest Parte din moșie e acoperită cu
a comunei,
UI

pe deluri se intinde pădure de Stejar în

O pădure de intindere de
stejar cu o Suprafață 310 hect,
de 310 hect.
BC

care se exploateză satul purta

sistematic, numele
 RY
61 61

Numărul vitelor este de 270 Ov&z 1400 hectol., popuşoi 4018

RA
vite cornute, 124 cai mari şi mici, hectol., fasole 450 hectol., cartofi
1231 de oi, 18ş mascuri şi 20 40000 hectol.; are 989 hectare

stupi.
In acestă cătună este o câr-
ciumă, 1 comerciant şi 1 meseriaş.
LIB
pădure, cari parte se exploateză sis-
tematic şi sunt situate parte pe
deluri, parte pe şesul Siretulu:. Vii
nu sunt,

Y
Brătenilor, del, se întiade de la Nord Numărul vitelor e de 1964 boi

SIT
la Sud, trecând pe moşia Brăteni, şi vaci, 385 cai, 624 porci, 3445
se prelungesce şi în com. Dobir- de oi, 218 stupi, cari al produs
ceni, pl. Ştefănesci. : 218 kgr. ceră şi 880 kgr. miere.

Brăteni, pădure, în întindere de 310 ER

Comuna e udată prin mijloc de
riul Siret, mai multe pârâe, gârle
hect. in partea de Vest a moşiei şi vărsături din Siret, sunt 3 iazuri
NIV
Brăteni, com. Brăteni, pl. Ştefănesci. şi mai multe bălți, tâte apele bo-
gate în pește; are 2 mori de apă
Brehuesci, comună rurală, situată la iazuri şi 2 mori de abur; mai
LU

în centrul plăşei Siret de o parte sunt în comună 1 carieră de pttră

şi de alta o riului Siret. şi 2 de năsip sai prunt pentru
Comuna se compune din satele : şosele.
RA

Brehuesci, Bursucani, Corocăesci, Comuna e str&bătută de şostua

Zancea, JIrițcan), Jluțani, Mân- naţională ce merge pe sesul din
NT

drescă şi Vlădeni ; are o suprafaţă stânga Siretului şi calea judeţiană

de 763ş hect. şi o populaţie de Botoşani--Burdujeni, petruite şi în
1358 familii sai 5374 suflete, bună stare.
CE

avend 1503 contribuabili. Budgetul comunei are la veni-

"Locuitorii sunt români şi ruşi turi 14066 lei ş3 bani şi la chel-
şi câte-va familii de evrei şi nemți, tueli 14022 lei şi 30 bani.
I/

Pământul e de calitate bună, Are 7 biserici cu ş preoţi şi 12

cântăreți şi 4 şcoli cu 3 învățători, 1
AS

variind în pământ negru vegetal

şi năsipos mai cu semă pe luncile învățătore, 177 şcolari şi 13 $co-
Siretului, lărițe.
UI

Întinderea locurilor cultivate în Legendele spun că în vechime

1890 a fost 3078 hectare şi s'a, cea mal mare parte din terilorul
BC

recoltat : grâu 9325 hectol., secară comune] era acoperii cu pădure şi

460 „hectol., orz 2670 hectol,, că în locul satelor de astă-dl eraă
 Y
62

AR
schituri de călugari şi de călugă- aşedat pe un podiş; are O supra=
rițe, cari desființându-se, fără a față de 594 hectare şio populație
se putea Jine minte, sai înființat

IBR
de 8: familii sau 241 suflete cu
sale pe locurile lor. 69 contribuabili. Numarul vitelor
este de 187 vite cornute, 34 cai
Brehuesci, sat, aşedat pe costa mari şi mici, 1062 de oi, 1 capră,

L
de
del şi parte pe vale, in partea de 146 mascuri şi 70 stupi.

ITY
Est a comunei Brehueşti, pl. Siret ;
are a suprafață de 1658 hectare Broștenilor, dei, pe teritorul satelor
şi o populaţie de 418 familii sau
Băbiceni şi Broşteni, com. Băbiceni.

S
1350 suflete şi 400 contribuabili.
Pămentu! este ocupat cu semă-
nături şi parte cu pădure. ER
Broștenilor, iaz, în cătuna Broșteni,
com. Băbiceni.
Are 1 iaz şi 1 moră de apă,
IV
i Carieră de petră pentru fântâni Broscăria, pârâă, isvoreşte din co-
şi case şi 1 carieră pentru prunr
muna Cristesci, curge pe teritorul
UN

de şosele,
cătunei Orăşeni, comuna Curtesci,
Aici este reședința comunei Bre-
pl. Târgu, formEză iazul Broscăria
h uesci.
şi se varsă în pârâul Hliboci, com,
L

Este o biserică făcută de iocuitori

Curtesci.
RA

cu 1 preot şi 2 cântăreți şi 1 şcolă

mixtă cu 1 învețător şi 40 şcolar
i, Broscăria, iaz, format de pârâul
Nume&rul vitelor este de 470 vite
NT

Broscăria, com. Curtesci, pl. Târgu

cornute, șo cai mari şi mici .
1123
de oi, ro0o mascuri şi 60
stupi Broscarilor, pârâu, pe moşi
a
CE

cu albine. Se mai află 6 meseri Stân-

ași, ceni se varsă în iazul Stânceni
2 comercianti şi 2 cârciume, , com.
Bălușeni, pl. Târgu, ”
Brehuesci, iaz, în satu
I/

l Brehuesci, Buda,
com. Brehueşti, pl. Siret. dil, în partea de Est a com.
Copălăui,
AS

pl. Coșula.
Brişcariul, pod, pe şos
tua comunală Buda,
Deteni-Hârlau, pădure, pe delul Buda, com.
UI

| Copălăă, pl. Coşuia.

"Broşteni, sat, în partea de
Nord a
BC

Buduhala, „Pădure, com,

comunei Babiceni, pl, Ştefănesci, Copălăi,
pl. Coşula.
 RY
63 B 63

Bucecea, târgu;or, comună rurală, cu comerciul şi meşteşugurile, mai

RA
situată în partea Nord-E:ta plăşei ales evreii ;. iar românii cu agri-
Siretului şi în mijlocul comunei cultura pe moşiile vecine ; sunt 26
cârciume, 9 băcanii, 5 lipscănii,

LIB
Călinesci, pe un podi;, are o su-
prafață de 136 hectare, din cari 5 brutării, 2 boiangii. Industria
14 hectare locul târgului și 121 constă în croitorie, ciubotărie, fe-
hectare imaș şi o populaţie de rărie şi lemnărie ; sunt 8 meseriaşi

Y
335 familii saă 1385 suflete, cari români, ş6 israeliți, 7 streini.

SIT
locuesc în 300 case, cu 280 con- In Bucecea se face târg s&ptă-
tribuabili. mânal în fie-care Duminică,
Dup€ naționalitate locuitorii se Numărul vitelor e de 7 boi și
împart: 385 români și 1000 evrei;
ştiu carte 289. ER
vaci, 73 cai, 197 porci, 15 capre
şi 352 oi.
E situat la 25 km. spre N.V. Budgetul comunei are la venituri
NIV
de Botoşani, mesurat pe calea 20547 lei, 69 bani şi la cheliueli
„ ferată. 20004 lei 12 bani.
Târgul e străbătut prin mijloc Târgul Bucecea este inființat la
LU

de calea națională Botoşani-Mihăi- anul 1828, pe timpul domniei lui

leni, iar pe marginea de Sud trece lon Sturdza, de către Dimitrie
calea ferată Botoșani-Verescă, avend Ralet ca inbunătăţire pe moşie.
RA

stație la Bucecea.
Aici este reședința sub-prefec- Bucecea, pirii, isvorește din pă-
NT

turei plăşei Siret, a judecătorului durea Bohoghina, com. Bucecea,

ocolului Siret și reședința primăriei curge prin valea Leorda şi se
comunei, varsă în piriul Dolina, com. Costi-
CE

Are 1 biserică fondată de lo- nesci, pl. Târgul.

cuitori la 1888 cu 1 preot, 2 cân-
tăreţi, jar evrei au 2 sinagoge; Bucecea, sat, în partea de Nord-Est
I/

este 1 școlă de băeți și 1 de fete de târgul Bucecea. Acest sat este

aşedat pe o costă de del și apar-
AS

întreţinute de Stat cu 2 iînvețători

şi 2 invățătore, fiind frecuentate ţine comunei Călinesci, pl. Siret,
de 78 elevi şi 66 eleve; 2 invă- are o suprafață de 1080 hectare
UI

țători sunt plătiţi de comună, se e proprietate a statului şi cu o

mai însemnă 1 biuroii telegrafo- populațiune de de 284 familii sau
1272 sufete. E compus din doue
BC

poştal.
Locuitorii se ocupă mai mult părţi : satul vechii sau locuita”
2
 Y
64

AR
improprietăriți la 1864 şi satul Bucelor, del, in partea. de Nord-Est
noi format la 1879 cu împroprie-
a moșiei Albesci, com, Buimăceni,
tărirea însurăţeilor. Acestă cătună
pl. Jijia.

IBR
numără 191 contribuabili.
In acest sat e reşedinţa primăriei
Buda, pădure, în partea de Sud-Vest
comunei Câlinesci, are o biserică
a comunei Drăcșani,

L
reînoită de locuitori la 1864 şi pl. Miletin,
se intinde pe valea Budei şi are
servită de 1 preot şi 2 cântăreţi.

ITY
o suprafață de ş14 hectare.
Şcolă nu este, dar copiii frecuentă
şcolele din târgul Bucecea.
Budești, (v. Guranda, sat, com. Bă-

S
Se povestesce că de mai bine de
biceni, pl. Ştefănesci),
250 de ani, se afla la
Pârâinşului Siretul în
sal numit Vălceşti pe care
vărsarea
Siret, un
ER
Buda, vale, în partea de Sud-Vest
Turcii a comunei Drăcșani, pl. Miletin,
IV
Lai ars, iar locuitorii ai fugit acoperită cu pădure.
în pădurile ce se afaii
pe locul sa-
UN

tului Bucecea unde în urmă sai Buda, del, în partea de Sud

şi stabilit formând a com,
um 204 sat, Drăcşani,
Urmele satului vechii pl. Miletia.
adia se pot
L

cunosce.
Buda, del, în partea de Vest
RA

Numele satului Bucecea, se gice a satului

Stroiesci, com, Zlătungia,
că ar veni de la aceia se pre-
că un fure lungesce
ce se ajedase aici a perdut în com. Drăcşani.
o bucecea
NT

cu lucruri,
Buda, pădure, pe moşia
Numărul vitelor este de Cucoreni,
471 vite com.
cornute, 103 cai mari Cucoreni, pl.
CE

Târgu, are o
şi mici, 1180 întindere
de oi, 213 mascuri,
de 243 hect., compusă
129 stupi.
In acest sat se mai află mai mult din stejar, fag și carpen,
11 me- se explâteză sistematic.
seriași, 3 comercianţi
I/

şi 3 cârciumi,
Pământul e TÎpos şi se
găsesc:
porci, lupi, vulpi
AS

Bucecea, del, vine din com. Cos şi epuri mulță

ti- pentru vânat,
nesci, merge în direcţ
ie de la Nord
spre Sud-Est, trecând prin
UI

partea de Budăiu, del, pe moşia

Nord a satelor Bucece Lătăi „ com,
a și Cali- Lătăi, pl. Coşula.
nesci se termină în com
una Bre-
BC

"esci,
Budăiu, iaz, în com.
Lătăi, pl.Coşula.
 65 B

RY
N 65

Budâiul, del, în comuna Mănăstireni, Buhăceni,; sat, pe ţermul stâng al

RA
pl. Jijia, începe de lângă rîul Jijia rialut Jijia în partea de Sud a co-
sub numele de Delul Odăci, merge munei. Dânjeni, pl. Jigia; are o
paralei cu delul Viei, spre Sud și suprafață de 1327 hect. şi o po-

LIB
se termină în podişul Furilor. pulaţiune de 140 familii sai ş26
suflete, având acestă cătună şi 117
Budăiul, vale, în comuna Mănăsti- contribuabili.

Y
reni, pl. Jijia, între delul Budăiul Toti locuitorii români, cari se

SIT
şi delul Viei. ocupă cu lucrarea pământului și
cu crescerea vitelor, sunt harnici
Budăiul, del, în partea de Nord-Est şi avuţi ; aspectul satului, compus

ER
a comunei Cucoreni, pl. 'Târgu. din case mari şi bine făcute, în-
zestrate cu multe atenause de
Budăiul, pării, curge pe moşia Cătă- gospodărie, deosebesce mult acest
NIV
măresci, com. Cucoreni şi.se varsă sat, de satele megieşe.
în Sicna. Are o bi:erică cu 1 preot şi
2 cântăreţi şi o moră cu aburi.
LU

Budăiul, loc isolat, pe moşia Cătă- Numărul vitelor “este” de 557

K măresci, com. Cucoreni, pl. Târgu. vite cornute, 117 cai mari şi mici,
1761 de oi, 94 de mascuri, 70 de
RA

Budăe, isvore, pe moşia Bobulesci, stupi.

com. Bobulesci pl. Ştefănesci, de Se mai află ş meseriași, 3 co-
unde isvoresce piriul Saha. mercianți și 3 cârciumi.
NT

Buduhdia, pădure, în partea de, Buimăceni, comună rurală, situată

CE

Nord-Vest a, comunei Uriceni, pl. in centrul plăşei Jijia, se întinde

Coșula. pe valea Jijiei și delurile din drepta
şi stânga să.
I/

Buduhocea, iaz, pe
moșia Cervi- E formată din satele: A/descă
A cesci, com. Cucoreni, format din Buimăceni, Capu- Pădurii, Cră-
AS

pâriui Ranca, ae osuprafaţă de ciunenă, Jumătăfeni, _Pelresci şi

3 hectare, | Sătrăreul ; areo suprafaţă de 71 50
UI

hect. şi o populaţiune de ș60 fa-

y/ Buduhocea, şes, pe moşia Cervi- milii sau 2008 suflete, cu 430
comuna Cucoreni, produce contribuabili, locuesc in 453 case,
BC

Cesci,

mult fen. locuitori români, cari se ocupă cu

Botoşani 5
 B

Y
66
66

AR
agricultura şi crescerea vitelor, sunt 4 cântăreţi şi o şcolă mixtă între.
şi 6 familii de evrei. ținută de judeţ cu 1 învățător şi

IBR
Teritorul comunei, format in 30 şcolari.
cea mai mare parte din deluri este
de bună calitate și produce cereale, Buimăceni, sat pe țărmul stâng al
a căror întinderee de 3203 hect. și Jijisi, în centrul

L
comunei Buimi-
a produs: 17800 hecto-litri grâă,
ceni, pl. Jijia cu o suprafață de

ITY
14100 hecto-l. popușoi 7oohecto-l. 392 hect. si o populaţie de 68
secară, 5000 hecto-l. orz, şşo0o familii sai 293 suflete și 72 Con
hecto-l. oves, 230 hecto-l. fasole, tribuabili,

S
7oo hecto-l, cartofi, 440 hecto-l. Are 1 biserică făcută de locuitori
rapiță.
E străbătută, prin mijloc, de
ER cu 1 preot si 2 cântăreţi şi o
şcolă mixtă a județului cu 1 în
riul Jijia în lungul căruia se află Veţător şi 30 școlari.
IV
așezate satele ce compun comuna, Aici este reşedinta comunei Bui-
iar șesul Jijiei este lăsat imașuri
UN

măceni,
pentru vite al căror număr e de
Numărul vitelor cornute este de:
3760 vite boi și vaci, 300 cai, 175 Vite cornute, şo cai mari și
450 porci, 3650 oi şi 226 stupi.
mici, 735 de oi,
L

60 mascuri şi
In partea de Nord a comunei
RA

Şc stupi.
şi spre Vest, pe dtluri se află
In cătună se mai găsesce 1 câr-
păduri, care formeză mai multe ciumă şi 1 comerciant.
Srupe, ce se
NT

explâteză, compuse
mai mult din stejari şi aă o întin-
Bulboci, bălți pe teritorul moșiei
dere de 67; hectare ; pe costele
Brehuesci, com. Brehuesci, pl. Siret.
CE

dclurilor ce mărginesc Jijia

sunt
17 hectare vii, cari au produs
Bulbâne, bălți adânci, săpături
640 hecto-litri vin, In comună , în
sunt Sârla cea săpată pe teritorul co-
I/

10' iazuri,
munei Fântânele, pl. Siret.
Drumurile pietruite lips
esc cu
AS

totul, prin comună trec

e linia fe- Buihac, del,
rată în lucru Dorohoiu-Ias pe moşia Durnesci,
i, com. Durnesci, pl.
UI

Budgetul comunei a avut Ştefânesci,

la ve-
nituri, pe anul 1889/90,
6262 lei ; Bulhac, vale, pe moșia Durneşti,
iar la cheltueli 6153
BC

lei go bani, com. Durneşti, pl. Ştef

Are 4 biserici cu 2 ăneşti.
preoţi şi
 RY
67

Bulhacul de lângă-curte, iaz, for- mic del, acoperit cu gropi şi ri-

RA
mat din riul Jijia în centrul comunei dicături de pământ, care se ob-
Trusesci, pl. Jijia, pe proprietatea servă şi pe vale şi despre care

LIB
Statului, are o intindere de 14 legenda spune, că sunt întărituri
hectare cu mult pesce., făcute cu ocasia unui resboiu cu
Turcii.
Bulhacele, iaz-baltă, format din isvâre

Y
pe pământul locuitorilor din Hu- Burdujeni, târgușor, comună rurală,

SIT
labu-Noi, com, Trusesci, pl. Jijia, situată în partea de Vest a plăşei
are O întindere de 3 ș hectare, n'are Siret, pe vale, în stânga rîului
pesce. i Suceva la marginea ţărei despre

Buneni-Florii, sat, pe ţărmul sting ER

Bucovina.
Teritorul târgului are o supra-
al Jijiei, în partea de Nord a co-
NIV
față de 984 hect. din cari vre-o
munei Dângeni, pl. Jijia cu o su- 8o9 hect. moşia Statului şi 175
prafaţă de 587 hect. şi o populaţie hect. imașul și locul târgului;
de 9 familii sai 27 suflete, cu 6 are 0 populaţie de 486 familii
LU

contribuabili. Numărul vitelor este sai 1960 suflete, din cari 939
de 15 vite cornute, 3 cai mari şi bărbați şi ro2r femei şi locuesc
mici, 16 oi și 4 massuri. O câr- in 340 case,
RA

ciumă și 1 comerciant. După naționalități sunt 456 ro-

mâni și 1477 evrei.
NT

Buneni-Stihi, sat, pe țărmul sting Târgul este proprietatea locui-

al Jijiei, în partea de Nord aco- torilor, rescumpărat de la Stas,
munei Dângeni, pl. Jijia, în me- conform legei; în vechime se
CE

gieşie cu Buneni-Florii, cu o su- crede a fi fost proprietate a Mo-

prafaţă de 246 hect. şi o populaţie vilescilor.
de 19 familii sai ş2 suflete, cu Depărtarea târgului de la Boto-
I/

17 contribuabili. şani e de ş8 km. pe calea ferată,

AS

Numărul vitelor este de 34 vite Se însamnă 412 contribuabili.

cornute, 7 cai mari şi mici, 36 E străbătut de o şosea petruită,
oi şi 13 mascuri. întreți..ută de județ, care pune co-
UI

muna în legătură cu orașul Bo-

Bu rcii, loc isolat, in partea de Nord- tozani şi cele-l-alte comune ve-
BC

Vest a târgului Ştefănesci, unde pe cine şi de la calea ferată Pașcani-

țărmul drept al Bașeului este un Iţcani ; gara se află pâna acum
 Y
"68
68

AR
construită pe: teritoriul austriac, românul transilvănian Ilie Morariiă.
guvernul insă a luat mâ&suri a. Budgetul comunei, în 1889/90

IBR
construi gara pe teritoriul ro- are la venituri 24030 lei şi hi
mânesc, cheltueli 23920 lei.
Locuitorii se ocupă : evreii mai Numele târgului, după legendi

L
cu semă cu comerciul şi meşte- se crede a se fi luat dela numele
şugurile, iar românii cu lucrarea uzui cioban numit Bardujo.

ITY
pămentului ; în grădinile locuito- Despre locul Burdujenilor, îa-
rilo se produce 230 hecto-litri răși se povestește, că satul era si-
păpuşoi 1ş hectol. fasole, 11ş tuat mai spre Vest, însă din pri-

S
hectol. cartoii. cina una resboii, locuitorii spe-
Numerul vitelor e de 146 boi,
135 vaci, 166 cai, 118 porci şi
ERriaţi, s'au retras
era pe locul târgului şi satului,
în pădurea, ce

60 oi. Sunt in Burdujeni 108 co-

IV
împrejurul M-rei 'Theodoreni și
mercianţi şi 137 meseriaşi şi 200 Sai stabilit acolo. Despre locul
UN

cârciume. vechii se spune, că acolo aesis-

Se mai îusemună 1 moră de apă. fat un sat mare cu biserică și
şi 1 de abur, 1 fabrică de rachiti curți şi că dacă sar săpa în pă-
de drojdii, 1 fabrică de păslărie,
L

ment s'ar găsi beciuri ; pietre mulie

1 fabrică luminări de săi şi 1 se văd şi astă-di. Ca dovadă se
RA

fabrică luminări de ceră. dice că s'a găsit pe acel loc un

Se face târg săptămânal în fie- sigilii şi o piatră cu inscripții,
NT

care Duminecă (iarmaroc). cari S'ai încredințat fostului egu-

Este 1 biserică cu 2 preoți şi men al mănăstirei, anume Sofro-
3 cântăreți. Acestă biserică a fost
CE

nie, dar nu se ştie ce a făcut cu ele.

mănăstire de călugări, astă-di trans-
formată în biserică de mir şi este Burdujeni, sat, comună rurală, si-
zidită de Theodor Moviiă, de unde tuată în partea de Vest a plășei
I/

şi numele mănăstirei Theodoreni, Siret, se întinde pe șesul Sucevei

in prima jumătate a seculului XVII.
AS

și delurile ce mărginesc acest riti

Sunt 2 şcoli, una de băeţi şi În stinga. E formată din satele:
una de fete cu 2 învățători şi 2 Burdujeni, Fetescă, Aereni,
UI

Plo-
inveţătore, având 105 elevi și 90 Beni, Prilipca şi Tisăuţi are o
eleve. suprafață de 1859 hectare și o po-
BC

Şcola de băeţi este întemeiată pulaţie de 939 familii sai 3001

de la 1856 în localul hărăzit de suflete.
€9 69

RY
Pământul comunei e argilo-ni- 498 oi, şo mascuri şi 90 stupi
sipos şi parte calcaros, este pro- cu albine.

RA
ductiv.
Sunt 118 hectare păduri, cari Burdujeni, pârâu, trece pe lângă

LIB
se explâteză sistematic. Târgul Burdujeni, isvoresce din pă-
Numărul vitelore de: ș74 boi durea Burdujeni şi se varsă în riul
şi vaci, 48 cai, 400 porci, 1104 Suceva, după ce formeză un mic
de oi. Comuna e strebâtută de „iaz, pe care se află o moră de apă,

Y
calea ferată Paşcani-lţcani şi de

SIT
şoscua județiană Botoşani-Burdu- Burdun, gârlă, curge din iazul Bă-
jeni. | lăniasa pe moşia Fântânele, com.
Budgetul comunei are la veni- Fântânele şi se varsă în gârla Să-
turi 8430 lei și 73 bani și la
cheltueli 6506 lei.
ER
pata, tot pe moşia Fântânele.
NIV
Sunt 3 biserici cu 4 preoţi şi Burihâia, baltă, lângă satul Roscani,
6 cântăreţi, 1 şcolă de băeți cu com. Fântânele, pl. Siret, are su-s
1 învățător şi 96 şcolari, 1 pratata de 2 hectare.
LU

şcâlă de fete cu 1 învăţătore și

54 şcolărițe, ambele întreținute de Bursucul, del, în partea de Est a
județ. comunei Slobozia-Secătura, numit
RA

ast-fel de la vizuinile de bursuci

Burdujeni, sat, în comuna Satul ce se află săpate în câstele sale.
Burdujeni, formând mahalaua Târ-
NT

gului Burdujeni, c situat pe moşia Bursuceni, sat, pe ț&rmul drept al

statului Burdujeni, cu o suprafaţă Siretu'ui, în partea de Sud-Vest »
de 809 hectare și o populație de com. Brehuesci, pl. Siret, cu o
CE

1555 sulete, toţi locuitori ro- suprafață de 1046 hectare şi o

mâni, sati 404 familii, cu 212 populațiune de 157 familii sau
contribuabili. Are o biserică, 2 68o suflete și 183 contribuabili.
I/

preoți şi 2 dascăli. Are o biserică, tâcută de lo-

AS

Se însemnă reşedinţa primăriei cuitori, cu 1 preot şi 1 cântăreţ;

div comună ; are 3 meseriaşi, 6 o școlă mixtă a judeţului cu 1
comercianți, 2 fabrici şi 4 câr- invăţător şi 40 școlari,
UI

ciume.
Nuimerul vitelor este de 199 Bursuc, del, în com. Brăteni, pl.
BC

vite cornute, S cai mari și mici, Ştefănesci -

 Y
70 C 70

AR
Burla, sat, în partea de Nord aco- Buțuluc, pârâu, care isvoresce de pe
munei Gorbănesci, pl. Miletin, pe

IBR
moşia Serafinesci, comuna Cornii,
piriul Burla. Numele se dice a fi curge prin comuna Poiana-Lungi,
remas de la un vechii proprietar pl. Siret, se unesce cu pârâul To-
numit Borcilă. pliţa şi se varsă în iazul Clopoţel.

L
Are o suprafață de 485 hectare
şi o populaţie de

ITY
22 familii sat Buzeni, sat, în partea de Vesta
100 suflete şi 15 contribuabili. comunei Bălușeni, pl. Târgu, si-
Numerul vitelor este de 40 fuat aprâpe de șostua națională

S
vite cornute, 6 cai mari şi mici, Botoşani-Hâriău.
60 de oi şi ro mascuri.
Se mai afiă 2 comercianţi şi 1
ER Acestă moşie este proprietatea
spitalului Sf. Spiridon din lași şi
cârciumă, are o suprafață de 785 hectare
IV
şi o popu'aţie de 78 famiii sai
4 Burla, pârâiă, isvoresce din valea
321 suflete, cu 56 contribuabili,
UN

Grajdiului, în partea de Nord a

Are o pădure de stejar de 8o
com. Gorbănesci, curge pria satul
hectare.
Burla, se unesce cu pârâul Drislea
Este 1 biserică cu 1 preot şi
L

şi se varsă in Jijia.
2 cântăreți.
RA

Numerul vitelor este de 130

Busuiucenilor, drum, în com, Cos- vite cornute, 20 caj mari şi mici
tinesci, pl. Târgu.
NT

"40 de oi, 171 mascuri si 13

stupi cu albine.
Buștiucul, (Vedi Slobozia, sat, com,
In acestă cătună se află 2 me-
Fântânele,
CE

pl. Siret).
seriaşi, 1 comerciant şi O cârciumă.
I/

C
AS

Calaraşi, sat, în partea

UI

de Sud- prafaţă de
Vest a comunei Ringhilesci, 1436 hectare păment
. pl. al locuitorilor şi cu o
Ştefâne ;ci, Este înființat popuiaţie
la ((880 de 193 familii sat
BC

cu noii împroprietăriți 1or2 suflete,

instrăger: cu 212 contribuabili.
pe moşia Ciornohal, are o su- Locuitori! din acest sat sunt
 RY
71 71

RA
veniți din plasa Siret, com. Salcea moșia Stefănesci până în comuna
și Călinesci, cei mai mulţi sunt ruși. Bobulesci, pl. Stefănesci.
Are o şcolă mixtă, întreținută

LIB
de comună, cu 1 învățător şi 29 Captalan, movilă, pe delul Captalan,
şcolari, avend 8 hect, şi şo arii com. Bobulesci, pl. Stefânesci.
pământ. Acestă movilă fiind situată pe

Y
Numerul vitelor este de 608 un punct înalt, vederea se întinde

SIT
vite cornute, 96 cai mari şi mici, forte departe, peste locurile de
441 de oi, 60 mascuri, 48 stupi prin prejur şi de aceea se crede
cu albine. că în vechime servia ca loc de

ER
De asemenea se maiaflă o câr- observație în r&sboe.
ciumă, ş comercianţi şi 4 me-
seriaşi, Carale, luncă, pădurice de salcie, pe
NIV
moșia L.eorda, com. Costinesci, pl.
Târgu.
Caprei, del, în partea de Nord a
com. Deleni, pl. Coșula.
Carpin, pădure, pe șesul Siretului, pe
LU

teritorul moșiilor Huţani și Han-

Caprei, vale, în com. Deleni, pl.
cea, com. Brehuesci, pl. Siret, în în-
Coşula, între delul Holm şi delul
RA

tindere de 3 o hectare compusă din

Dodolea.
stejar, carpen, teiă, salcie şi plop.
Calu-Alb, vale, în satul Ontga,
NT

Carpin, poiană, în pădurea Carpin,

com. Slobozia-Secătura, pl. Coşula.
comuna Brehuesci, pl. Siret.
CE

Capu-Pădurei, sat, pe moşia Al- Carpin, pârăi pe moșia Brehuesci,

besci, com. Buimăceni, pl. Jijia, com. Brehuesci, pl. Siret
aparţine de satul Albe:ci, cu o
I/

populaţie de 23 familii sau 8 Carpin, vale, între delul Lupăriei și

suflete şi cu 7 contribuabili. delul Petrei din comuna Brehuesci,
AS

Numele satului vine de la așe- pi. Siret.

darea sa la capul pădurei Albesci.
UI

Numerul vitelor din acestă că- Caruz, iaz, pe moşia "Todireni, com.
tună este de 18 vaci şi boi, 10 Todireni, pl. Jijia.
cai mari şi mici şi 4 mascuri.
BC

Cazac, movilă, comuna Todireni,

Captalan, del, se prelungesce de pe pl. Jijia.
 Y
AR
Călcăisa, baltă, pe şesul Prutului, lea naţională Mihăileni- Botoşani,
formată din revărsarea apelor, în In comună sunt 4 iazuri și 1;
com. Ostopceni,

pl. Stefănesci.
Călinesci, comună rurală, situată în
partea de Nord a plășei Siret, se
IBR
mori de apă, din cari 11 sunt pe
pârâul Isvorul, proprietăţi ale Sta-
tului și aduc, aceste din urmă, un

L
venit anual de 4800 lei,
întinde pe şesul Siretului şi delu- Budgetul comunei are la venituri

ITY
rile din drepta şi Stânga sa. 5860 lei, 14 bani, iar la chetuel;
E formată din satele: Bucecea, 6673 lei, 09 bani.
Culinesci, Grigorescă Şi Simizicea- „Sunt 4 biserici cu 3 preoți și

S
Miclescu ; are o suprafață de 4750 7 cântăreţi şi 1 şcâlă mixtăa
hectare şi o populaţie de 790 faniilii
sai 3257 suflete, cari locuesc
în
ER Statului cu 1 învățător, 53 băeti
şi 7 fete. Numerul copiilor, din
708 case, t6tă comuna, în etate de a urma
IV
Pâmentul este productiv ; locu- la şclă e de 207 băeţi și 198 fete.
rile cultivate au o intindere de 2989
UN

hectare și at produs în 1890: grâu Călinesci, sat, si:uat pe căsta delu-

5 800 hectolitri, 2300 hectolitri
se- lui Călinesci în partea de Sud-Es,
cară, 9000 hectol, Păpuşoi,
1000 a comunei Călinesci, pl. Siret și
L

hectol. orz, 900 hectol. ov&s,

9o spre Sud de târgul
RA

hectol. fasole, 209 hecto!, Bucecea, are

cartofi. O suprafață de 2137 hectare şio
In partea de Sud-Vest a co-
populaţie de 175 familii sau 816
munei se află pădurea Grigoresci
NT

suflete, locuind in 170 case,

cu 429 hect., iar în partea de Nord Are 1 biserică
și Est pădurile Statului Bohoghina de zid, făcută
de Scărlat Miclescu, vechii
CE

și Gavanele, 1 So hectare,
pro-
tote se prietar, cu 1 preot
explâteză sistematic. și 2 câr-
tăreu ; o scolă mixtă
Numărul vitelor e de 913 cu un in-
boi, veţător, 53 elevi și 7 eleve. Copii!
I/

633 vaci, 360 cai,

2016 oi, 6 în etate de şcâlă 75 băeți şi şo
capre, 878 porci și
324 Stupi cu fete.
AS

Numerul vitelor este de 493

albine,
vite cornute, 117 cai mari şi
In comună sunt 8 com mici,
ercianți, i086 de oi, 6 capre, 372 mascu
UI

cari ţin cârciume şi ri

31 meseriași. şi 135 stupi cu albine.
Comuna e străbătută de calea
ferată Botoşani-Veresc Se mai află 3 cârciume, 3 co-
i, având şi
BC

Staţie la Târgul mercianţi şi 8 meseriaşi,

Bucecea, şi de ca- Se povestesce, că numele
de
 C

RY
73

Călinesci, Sar fi păstrat de lao de schitul Lncuri, se dice, că a fost

RA
călugărită numită «<Călina», care a călugărilor acelui schit.
fusese stăpână pe o parte din acel
loc, unde se crede a fi existat Căluţ, iaz, în partea de Nord-Est

LIB
schit şi chilii. ! a comunei Buimăceni, pl. Jijia,
Actualul st Călinescii, se dice, pe moşia Buimăceni.
că era aședat mai aprâpe de Siret,

Y
in vechime pe locul numit :Sz/iştea, Cămiîrzan, pădure, în partea de Sud-

SIT
unde se observă câţi-va pomi, urme Est a comunei Gorbanesci, plasa
de ruine de biserică, cărâmidi şi Miletin.
pietre sfărămate, un cimitir, ș. a.,
însă proprietarul Const. Miclescu
a tăiat pădurea, ce se afla pe locul
satului de astădi și a stremutat
ER
Cărămidăria, şes, pe teritorul satu-
lui Manolesci sai Botuşanca, com.
Curtesci, pl. Târgu, numit ast-fel
NIV
pe locuitori unde se găsesce astădi de la urmele de cuptore de câră-
satul Călinesci. midă ce se văd.
LU

Călugăreni, sat, pe țărmul drept al Cărărenilor, luncă, în com. Costi-

Jijiei, în partea de Nord a comu- nesci, pl. Târgu.
nei Mânăstireni, pl. Târgu, cu o
RA

suprafață de 2032 hectare și o Căcaina, pârâu, ee din oraşul Bo-

populaţie de 209 familii sii 760 toşani şi pe moșia Zeicesci se
unesce cu Dresleuca şi se varsă în
NT

suilete.
Arc 1 biserică cu 1 preot și 2 ezerul Dracșani, com. Bălușeni.
cântăreți şi î școlă mixtă intreţi-
CE

nută de Stat, cu 1 învățător şi Cânipei, del, în com. Bâbiceni, pi.

36 şcolari. Stefânesa.
Numsrul vitelor este de 390
I/

vite cornute, 9o cai mari și mici, Cânipei, vale, se întinde, intre dclu-
1556 de oi, 2 capre, 200 mas- rile Cânipei şi Murguța, in com,
AS

curi şi 150 stupi cu albine. Bădiceni, pl. Ştefănesci.

Se mai află 3 meseriaşi, 4 co-
UI

mercianţi şi 3 cârciume. Cârjdia, baltă, comuna Călinesci, pl.

Siret,
BC

Călugărului, mâră pe riul Bahluiii

in pădurea Deleni, în apropiere Cărligului,pădure, în partea de Nord-
 Y
74

AR
14

Vest, com. Dobirceni, pl. Stefănesci,

partea de Est a comunei Copalii,.
are o întindere de 71 hectare şi pl. Coşula.

IBR
se exploateză.
Cerbăria, parte de pădure, pe moşia
Cârligului, pârăii, isvoresce.
din pă- Stâncesci, com. Curtesci, pl. Târgu.

L
durea Cârlig, com, Dobirceni, pl.
Stefănesci și se varsă

ITY
în pârâul Cerbătârea, del, în com, Feredieni,
Corogea tot pe teritoriul comunei
pl. Coşula, e o parte din
Dobirceni. delul
encușa. Numele de Cerbătârea

S
vine de la ca ferbe>, îi mai dice
Cârligului, vale, prin care curg
săul Cârlig din comuna Dobircen
e pâ-
i,
ER și Gâlgâitârea, din causă că câstel
e
de la Est fiind torte ponorâse, apele
pl. Stefănesci,
când curg fac vuet mare, clocotind
IV
pare că ferbe.
Cârniturei, pârâu, curge pe moşia
UN

Buzeni, com. Bălușeni, pl. Târgu, Cerbătârea, numit şi Gâlgâitorea,

şi se varsă în pârâul Dresleuca. pârâi, iese din delul Cerbătorea,
com. Feredieni,
L

Cătămăresci, sat, în part curge spre Est, se

ea de Sud- unesce cu pârâul Hurgheş şi Neau
RA

Est a comunei Cucoreni,

pl. Târgu, n
şi se varsă în lacul Leahu
cu 0 suprafață de 1317 în partea
hect, şi o de Est a comunei Feredien
populație de 152 familii i, pe
sau 530
NT

acest pârât, in com. Fere

suflete şi cu 157 contribu dieni sunt
abili, 4 mori
Are 1 şcâ!ă mixtă Întrețin de apă.
ută de
judeţ cu 1 învățător și
CE

22 şcolari. Cerbăt6rea, ponsre,

Pe moşie se află pădu prin care curge
re cu în- pârâul Cerbătsrea în com
tindere de 286 hect., un
. Feredieni,
iaz, 2 pl. Coşula.
mori de apă şi 3 cârc
I/

iume.
Numărul vitelor este
de 212 Cerchejeni,
AS

vite cornute, 32 Sat, situat pe câstă de

cai mari şi mici,
625 de oi Şi 104 de! şi în partea dreptă
mascuri, a pârâu'ui
Ursâia, în partea de
Nord a co-
UI

Cepuri, bălți, în com munei Dracşani, pl.

, Salcea, plasa Miletin, cu o
Siret, cu întindere suprafaţă de 2446
de 17 hectare, hect. și o po-
BC

pulație de 150 familii sai 600

e

Cerbului, suflete : are 1 biserică

del acoperit cu pădure cu 1 preot
în şi 2 cântăreţi ; 1 şcâlă
întreţinută
m
m
 RY
75 C 75

RA
de comună cu 1 învăţător și 23 servite de 1 preot şi 2 cântăreţi.
şcolari. De asemenea o cârciumă şi Numărul vitelor este de 245

LIB
1 meseriaş. vite cornute, 36 cai mari şi mici,
Numărul vitelor este de 235 400 de oi şi 42 mascuri, având de
boi și vaci, 38 cai mari şi mici, asemenea 1 cârciumă şi 2 me-
224 0i, 54 mascuri şi 2$ stupi seriaşi.

Y
cu albine.

SIT
Cervicesci, pădure, pe moşia Cervi-
Cernesci, sat, in partea de Sud-Est cesci, com. Cucoreni, pl. Târgu,
a comunei Zlătunsia, pl. Miletin, are o întindere de 572 hect. şi
aşedat pe culme de del, are o
suprafaţă de 610 hect., din cari ER
se explâteză.

386 hect. ale proprietarului mare Chircia, pădure, în partea de Sud a

NIV
și 224 hect. ale locuitorilor, cu comunei Dracşani, pl. Miletin, mai
o populaţie de 8 familii sai 324 mult compusă din stejar şi carpen,
suflete , are o. biserică de lemn cu are o suprafață de 429 hect. și
LU

1 preot şi 2 cântăreți și 1 șcâlă se explâteză.

întreținută de comună cu 1 înv&-
țţător şi 22 şcolari. De asemenea se Chirivoia, pârâu, isvoresce din halta
RA

mai află 2 cârciume şi 2 neguţători. Chirivoia, de sub delul Chirivoia,

Numerul vitelor este de 1ro vite trece pe proprietatea locuitorilor
NT

cornute, 10 cai, 120 de oi, 20 din satul Orășeni, com. Curtesci

mascuri şi 24 stupi cu albine. şi se varsă în pârâul Miletin.
CE

Cetăţuia, de!, în partea de Sud a Chiscovata, sat, in partea de Sud-

comurei Deleni, spre Vest de satul Est a comunei Poiana-Lungă, pl.
Percovaci, acoperit parte cu pă- Siret, pe moșia Vorona a Statului,
I/

dure. Numele se crede că-i vine situat parte pe costa de del şi parte
AS

de la forma sa, care e cao cetate. pe vale, cu o suprafață de 343

hect., partea locuitorilor şi o popu-
Cervicesci, sat, in partea de Nord laţie de 97 famiii sati ș23 suflete,
UI

a comunei Cucoreni, pl. Târgu, sunt 126 contribuabili.

are o suprafață de 1721 hect. și Are o biserică zidită la 1824
BC

o populaţie de 188 familii sai cu 2 cântăreți şi o școlă a Sta-

691 suflete. In acest sat sunt 2 tului cu 1 învețător, 95 băeți şi
biserici, din cari una în ruine, 12 fete; şcola are 8 hect. pământ,
 76 C

Y
Are o cârciumă, 1 comerciant şi 6 luat numele de la cel dintâit om

AR
meseriaşi, ce S'a aşedat aici şi care se numea
In acest sat este primăria com. Chiţoc, după care s'aii mai aședat

IBR
Poiana-Lungă. şi alţii; este înfiinţat la 1826 de
Numele îi vine de la aședarea Dum. Mavrocordat.
sn pe un pisc de del și o vale Are o populaţie de 68 familii sa

L
avend forma ca covata; două cu- 316 suflete şi o biserică zidită l
vinte formeză numele cHise şi 1770 cu 1 preot şi 2 cântăreţi,

ITY
covata,. avend şi 94 contribuabili, 1 câr-
Numerul vitelor e de 198 boi ciumă şi un comersant,
şi vaci, 38 cai, 186 oi 38 porci

S
Numerul vitelor ese de 124
şi 150 stupi cu albine. boi'și vaci, 17 cai mari şi mici,

Chiscovata, pârâu, isvoresce din pă-

ER 518 oi şi 76 mascuri.

durea Tudora, formtză

IV
hotaruţ Chiţovanca, pădure, în com. Urzi-
între pădurea Tudora şi Vorona
ceni, pl. Cosula.
UN

şi se varsă în iazul Pancu, în com,

Poiana-Lungă, pl. Siret. China, (v. Petrosul, pârâti, comuna
Câlinesci).
Chisculesci, movilă, pe delul Reus
L

e-
ni:or, spre Vest de satul Reuseni,
RA

Cinghineni, del, pe teritorul satulu

com. Comăndăresci, pl. Jijia, are
Movila-Ruptă, com. Movila-Rupi,
167 metri înălțime de- asupra ni pl. Stefănesci.
NT

velului mărei,
Ciobanului, pârâu, isvoreşte de sub
Chișcata, pârâi, isvoresc
e de pe
CE

deiul Strahotinului, trece prin Laco-

teritorul moşiei Ciornohal
, com. benii- Vechi, com. Dângeni, pl. Jiji
Ringhilesci, curge pe moşia
Pogo- şi se varsă în Jijia.
resti, com. Comăndăresci ŞI se
varsă
I/

in iazul Chișcata de pe moşi

a Gla- Ciocan, pârâu, isvoresce
Vănesci, proprietate a Stat din iazul
AS

ului, com. Ciocan, lângă satul Ciornohal, com.

Epureni, pl. “Turia, jud. Iaşi. Ringhilesci, curge pe moşia Pogo-
UI

resci, com. Comăndăresci

Chiţoveni, sat, în centrul comunei şi se varsa
în iazul Chişcata, de pe moşia
Uriceni, pl. Coşula, pe țărmul
Glăvănesci, comuna Epureni,
județul
BC

Stâng al pârâului Miletin:; ?şi-a

ași.
 RY
77

N
=
Ciocan, baltă, in comun: Gorbănesci, de stejar, în întindere de 286 hect.,

RA
pl. Miletia. se ezploateză sistematic şi produce
un venit anual de 1ş00 lei.
Ciolpani, in7, pe moşia Statuui Are 1 biserică, zidită la 1864,

LIB
Truşesci, in partea de Vest a co- cu 1 preotși 2 cântăreți.
muzei Truşesci, pl. Jijia, are o Pe moşie suni ş iazuri. Se mai
suprafață de 1 hectar. afă 1 cârciumă, 4 meseriasi și 2

Y
comercianţi. Numerul viteior este

SIT
Ciomag, vale, în partea de Est a de 197 boi şi vaci, 47 cai, 602
comunei Todireni, pl. Jijia. - oi, 28 de mascuri şi 7ş de stupi cu
albine.
Cioreni, (v. Dracsini sat, com. Drac-
şani, pl. Miletin). ER
Ciornohal, de',în
moşia Ciornohal, com.
partea de Vest pe
Ringhile cu,
NIV
Ciornohal, sat, în partea de Sud a plasa Ştelănesci, este acoperit cu
comunei Ringhilesci, pl. Ştefânesci, pădure.
situat parte pe costa de del, parte
LU

pe valea ce se întinde în coda Cierul, dei, o prelungire spre Nord-

iazului Chişcata. Vest a delu'ui Ghilonesci, comu :a
Moşia este proprietate a Statuiui Cristesci, plasa Coşula.
RA

şi a fost pendinte de Mânăstirea

Fâstâci, are o suprafață de 2071 „Cierului, vale, între delul Cierul și
Dumbrava, în com. Cristesci, p:a-a
NT

hect., din cari 1430 hect. ale Sta-

tului şi 641 hect. ale locuitorilor Coșula.
improprietăriți la 1864. Are o
CE

populaţie de 183 familii sau 579 - Cireșul, del, pe moşia Hârlău, in

suflete, toţi locuitori români, cari „partea de Nord-Est,
se ocupă cu agricultura şi crescerea
I/

vitelor ; locuitorii sunt harnică şi Cireşul, loc de cultură pe mosia

“avuţi, cu 133 contribuabili. Hărlăă, pe delul Cireșul.
AS

Locuitorii acestui sat sunt aduși

de călugării ce stăpâniai moșia, Ciriteii lui Drâncă, pâdure, pe
UI

din satele Cosula şi Oncga, ca moșia Buhăceni, com.Dăngeni, plasa

a
chiriaşi de pământuri. Jijia, în întindere de 20 hect.
In partea de Vest a satului, pe
BC

d€lul Civrnohal, se află o pădure Ciriteii lui Vraghie, pădure, pe

 Cc

Y
AR
moşia Dăngeni, com. Dăngeni, în locuitori, din satul Soloneţ, jud,
întindere de 1ş hect. laşi, pe la anul 1750.

IBR
Numerul vitelor e de 433 boi
Ciritei, pădure, pe moşia Gorbănesci,
şi vaci, 86 cai, 1210 oi şi 97
în partea de Sud-Est a comunei
porci.
Gorbănesci, pl. Miletin.

L
Cișmănescilor, del, pe teritorulsa-

ITY
Ciritei, pădure, în partea de Est a tului Cimănesci, com. Dobirceni,
moșiei Dobirceni, com. Dobirceni, pl. Ştefănesci.
plasa Ştefănesci, are întindere de ZI

S
hect. şi e compusă mai mult din Cișmeua, sat în partea de Nord a
stejar.
ER orașului Botoşani, com. Popoyti, pe
Pârâul Sitna, are o populaţie de
Ciritel, del pe moşia Dobirceni, com, 64 familii sau 252
IV
Dobirceni. suflete și
cu o suprafaţă de 164 hectare |
UN

ale locuitorilor, având 92 contri- !

Ciritei, (vedi Dumbrava Negr
ă, pă- buabili.
dure în comuna Bărbulesci, plas
a Numele satului se crede a veni
Ştetănesci).
de la cişmeua (fântâna)
L

zidită în |
partea de Nord-Vest
RA

Ciritei, pădurede stejar a. satului,

în întin- despre care se dice că ar fi forte
dere de 2r hect, pe moşia
Statului veche, zidită de Şteian cel Mare,
Truşesci, com. Truşesci, pl. Jijia.
NT

domnul Moldovei.
Cişmănesci, - lasă, inscripția de pe zid, spune
sat, aşedat pe â€! în că. cișmeua a fost prefăcută
CE

partea de Nord-Est a com. Dobir- din

ceni, pl.
noi la anul 1831 Mai în 20 de
Ştefănesci, cu o suprafață
de 1138 hect., din cari diaconul Panaitescu Neculai din
1000 hect, Botoşani.
proprietatea mare cu
I/

42 hect. pă- Acest sat se crede

dure şi 138 hect. ale
locuitorilor
a fi forte
Vechii ; are o biserică
AS

şi cu o populație de 68 zidită. la
familii sau 1847, n'are preot.
232 suflete, din cari |
130 bărbaţi Numtrul
şi 122 femei, cu 55 vitelor este de
UI

contribuabili, 129
vite cornute, 12 cai, 202
toți locuitorii sunt rom
âni. oi, 26
mascuri și 8 stupi cu albine
Are o biserică cu
1 preot şi 1 . Se
BC

mai află 1 crâşmă, un

cântăreț ; biserica este comerciant
adusă de şi un meseriaş.
 RY
79 79

Cișmelei, del, începe pe teritorul streji şi loc de observaţie în ve-

RA
com. Botoșani şi se prelungesce chime.
până în satul Cișmeua, comuna

Popouţi, pl. Târgu. In acest dtl,
în partea de mijloc despre satul
Cişmâua, spun locuitorii, că pe
când erat mici, sau găsit cuțite
LIB
Ciuru, sat, în centrul comunei Os-
topceni, pl. Stefănesci, aşedat pe
cssta de Nord-Est a delului Ciuru,
loc ponoros si pe ţermul din drepta

Y
câte trei într'o tecă, bucăţi de sabie Prutului, compus din două părţi,

şi arme întregi, dar nu se ştie ce
s'a făcut cu ele.
Cişn;cua, iaz, pe teritorul satului
Cismeua, com. Popouţi, format din
pârâul Sicna.
NIV
Cișmelei, pârâu, isvoresce din delul
Deleni, com. Fântânele şi se varsă
LU
SIT
Ciuru din d€l și Ciuru din vale.
Moșia este proprietate forte ve-
chie a locuitorilor răzaşi, se dice, că
ER
ar fi incă din timpul lui Stefan cel
Mare şi care, se dice, a stăpânit'o fa-
milia «Bogdan». Acest Bogdan a
împărțivo la 3 fii, dând lui Stetan
partea numită astă-di Bâscăceni,
Dumitru partea din mijloc numită

în Gârla-Săpata, com. Fântânele. Ciuru şi !ui Andronic, al treilea

fii, partea numită Romănesci saii
Cişmelei, ponor, com. Zlătunoia, Ostopeni-Baloş.
RA

pi. Miletin. Părțile Românesci și Bâscăceni

Sai Înstreinat şi a remas răzașilor
NT

Ciulinra, baltă, pe şesul Siretului în numai partea din mijloc numită

com. Călinesci, pl. Siret. astă-di Ciuru, care se întinde
din Prut până în pârâul Coro-
CE

Ciulinesci, (vedi Unsa mănăstire, gia. Mai pe urmă ati vândut par-
com. Feredieni, pl. Coşula). tea de lângă Prut, așa că astă-di
stăpânesc numai până în pârâul
I/

Ciuraru, podiş, pe teritorul comunei Başeu, are o suprafață de 292

Lătăi, pl. Coşula. Acest del se
AS

hect. şi o populaţie de 61 familii

prelungesce și în com. Flămândi, sat 234 suflete; are 2 biserici cu
pl. Coșşula. 1 preot și 1 cântăreț, și o școlă
UI

a judeţului cu 1 învățător şi 36
Ciurarului, movilă, pe delul Ciuraru şcolari.
BC

din com. Flămândi, plasa Coşula. Satul e strebătut de şoscua ju-

Pe acestă movilă se dice că era dețenă Stefânesci-laşi, pietruită. Se
80
c 80

Y
AR
mai află 4 cârciume şi 6 comer- Cociugeni, sat, în partea de Nord-.
| cianți, o Est. a comunei Zlătunsia, pl. Mi-
Numărul vitelor este de 480 letin, situat pe un podiş înalt şi

IBR
"vite cornute, 160 cai mari şi mici, acoperit parte cu pădure, cu o su-
2463 de oi, 2 bivoli, 60 mascuri prafață de 872 hectare din cari
și 100 stupi cu albine, 729 proprietate mare și 143 hec-

L
tare ale sătenilor și cu o popu-
Ciurgău, d), puţin înalt, în partea

ITY
laţiune de 98 familii sat 249 su-
de Nord-Vest pe moșia Reușeni, flete ; are o biserică cu un preot
lângă Jijia, com. Comândăresci,
ȘI 2 cântăreți, cu 75 contribuabil,
pl. Jijia.

S
Numerul vitelor este de 160 boi
Clopoţei, iaz, format din pârae, pe
moşia Statu'ui Vorona. com. Po-
ER şi vaci, 20 cai,
mascuri și 40 stupi. Se mai află
900 oi, 30

una cârciumă şi 2 comercianţi.

iana-Lungă, pl. Siret.
IV
Cociungenilor, pîrii, isvoresce din
Cobiceni, sat, în partea de Sud-
UN

Est pădurea Cociungeni şi se varsă in

a comunei Todireni, pl. Jijia
, aşe- Jijia, com. Buimăceni, pl. Jijia.
dat sub căstă de del, pe țerm
ul drept
al Jijiei; moşia se
L

compune din 2
părți: Cobicenii lui Pana
Cociorvei, del, pe moşia Brehuesci,
RA

ite Ne- comuna Brehuesci pl. Siret.

culaii de 1000 hect. şi în
Cobicenii
fraţii Gușerescu de 258
hect,, pe Cociorvei,
NT

lângă cari se mai adaugă vale, între delul Cocicr-

şi păr- Vei şi delul Mogoş, pe moșia Bre-
ţile locuitorilor de 214
hect,; are huesci,
O populație com, Brehuesci.
de 60 familii sau 280
CE

suflete și locuesc în 4ş case ; Codroviţa, (vedi Lunca,

are 1 biserică servită Sat, com,
de perso- Zlatunâia, pl. Miletin).
nalul bisericei din Hlipiceni,
având
I/

45 de contribuabili, Nume
&rul vi- Colţişor, pădure, pe moşia Aibes
ci,
AS

telor este de 214 boi

şi vaci, 6 com. Buimăceni, pl. Jijia, are
cai, 116 o., 25 mascuri o în-
Şi 10 tindere de şr4 hectare., comp
stupi cu albine. usă
UI

mai mult din stejar, carpen

In cătună se află 2 cârciume şi ulm ;
şi se explOteză sistematic.
2 Ccomersanţi,
BC

„ Colţişorului, del, începe de pe mo-

 RY
31 81

şia Cociungeni, com. Zlătunsia, Comuna e udată de riul Jijia

RA
trece pe moşia Mășcăteni, com. prin mijloc, care o udă în direcţia
Truşeşti şi se termină pe moşia lo- Nord-Vest spre Sud-Est; are opt
nășeni, com. Şoldănesci. iazuri, produce -pesce şi stuh ; pesce

LIB
şi raci se scote .mult și din Jijia.
Comândăresci, comună rurală, îi Clima este sănătsă şi în gene-
vine numele de la satul Comân- ral mai mult uscată, lipsind pădurile

Y
-dăresci, e situată în partea de Sud- şi apele mari.

SIT
Est a plăşei Jijia, în hotar cu jud, In acestă comună, în satul Pogo-
laşi şi se intinde pe delurile ce resci, pe ţărmul stîng al Jijiei, la
se ridică pe de o parte şi de alta distanţă de 800 m. de satul Co-

ER
de riul Jijia, mai multe văi strimte mândăresci se află insta'ată.o sta-
şi şesul Jijia şi se compune din țiune meteorologică de al 2-lea or-
satele: Comândăresci, Pogorescl, din. Resultatele climatologice se
NIV
Rediu şi Răuseul. pot vedea la «Clima județului Bo-
Teritoriul săi accidentat, e for- toşani» pag. 31.
mat din deluri şi podişe, cari ai Suprafaţa totală a comunei e de
LU

in general direcţiunea Nord-Vest 5838 hectare din cari: 3381 hec-

spre Sud-Est, cele mai însemnate tare ale proprietarilor mari, $83
deluri sunt: Răusezi, Viei, Zopală hectare ale Statului, 896 hectare
RA

şi Pungeni în drepta Jijiei şi Mi- ale locuitorilor răzași și 978 hec-

Răiasa, Vultur, Pogorescilor şi Cra- tare ale locuitorilor împroprietăriți
catia, în stinga Jijiei, apoi Ciurgăă, la 1864 şi 1880.
NT

Turda sunt mai mici (v. | r.) Populatinnea e de 340 familii,

Movili situate pe deluri înalte, sau 1296 suflete, din cari 661 băr-
CE

de unde vederea se întinde departe, baţi şi 63ş femei, cari locuesc în

sunt: mov. Comândărescului pe 350 case, sunt 356 contribuabili
delul Viei, mov. Cruceriului şi mov, și 198 alegători, locuitorii suat
I/

lui Gherman pe dlul Pogoresci, români şi 20 evrei,

mov. Hârlăului şi mov. Chisculesci, - Intinderea locurilor cultivate e
AS

pe delul R&useni (v. |. r.) e 2054 hectare și Sa recoltat în

Cel mai înalt punct ajunge la 1890: grâi 14900 hectol., păpu-
UI

103 metri (movila Cowmândăres- şoi 6450 hectol., orz 1200 hectiol.,
cului pe delul Viei, unde e şi o ovăs 2230 hectol,
piramidă topografică, are 208 m, In partea de Vest și Sud-Vest a
BC

de asupra nivelului mărei. comunei, pe delurile Reuseni d.

Botoşani
 Y
32 C

AR
82

Viei şi d. lopală, se află păduri In cuprinsul comunei sunt 10;

IBR
formate din mici rediuri, ai o în- “băeţi şi 72 fete în etate de şcâlă.
tindere de 80 hectare, cari se
explâteză sistematic, sunt3 vii pe Comândăresci, sat, în centrul co-
delurile Viei şi 'Topală în întindere

L
munei Comândăresci, îi vine nu-
de 12 1/; hectare şi ati produs mele, se dice, de la un Costache

ITY
3500 decalitri vin în valre de Comândărescu care a întemeiat și
4000 lei. satul cu vre-o 80 ani în urmă ;
Numărul vitelor e de 765 boi, e situat pe țărmul drept al Jijiei,

S
463 vaci, 150 cai, 302 porci, parte pe şes, parte pe o colină.
2500 oi, 406 stupi şi 6 capre.
Distribuţia pământului comunei
ER Moșia este a statului, având in-
tinderea de 798 hectare din cari
e de: 2054 hectare arătură, fâ- 583 hectare ale Statului şi 215
IV
nețe, 1000 hectare păşune şi lo- hectare ale locuitorilor împro-
cul satelor, 2500 hectare pădure,
UN

prietăriți la 1864 şi 1880, cuo

8o hectare drumuri, locuri sterpe,
populaţie de 52 familii sati 204
iazuri şi ape aproximativ 200 hec- suflete din cari 109 bărbaţi și 95
tare.
femei, locuesc în 40 case, sunt şo
L

Are două mori de apă pe Jijia

contribuabili, toți locuitori români.
RA

şi două mori cu aburi.

Pădurea Statului, situată pe de-
In comună sunt 4 cârciumi, 2
lul Viei şi valea Vidra are 44
dughene, 6 comercianţi
NT

şi 10 me- hectare şi produce un venit

“seriaşi. Sunt 3 biserici servite pe de
500 lei anual prin explâtare, în
tind de 1 preot, 2 cântăreţi și 2
pădure e şi o vie care produce 500
CE

eclisiarci şi una şcâlă de băcţi în-

decalitri vin în valdre de 8oo lei.
fiinţată la 1865 cur înveţător plătit
Numărul vitelor e de 66 boi,
de Stat şi cu 60 şcolari şi 3 eleve.
49 vaci, 29 cai, 67 porci şi 100 oi.
I/

Comuna e străbătută de calea

Are una șcâlă de băeți a Sta-
ferată în lucru Dorohoiii-lași,
AS

cu tului, înființată la 1865,

stație la Rediu şi de 2 drumuri mari cu un în-
Veţător, 60 şcolari şi 3 şcolăriţe.
neşoseluite pe ambele părţi ale
Ji-
UI

jiei, cari merg spre Iaşi şi Boto-

Comândărescului, movilă, pe delul
şani.
Viei, pe hotarul moşiilor R&useni
Budgetul comunei are la venituri
BC

şi Comândăresci, la 208 metri de

7987 lei 15 bani, şi la cheltueli
"asupra nivelului mărei sati IC3 m.
6555 lei 32 bani.
d'asupra şesului Jijia. A

Zegenda spune, că în pădurea,
ce se întinde pe costa dilulul Vie,
locuia un halduc, cu mal mulți de
al săi, numit Com ndărescu şi că de
fe movila numită Comândărescu,
ce e lângă pădure, acel haiduc ob-
serva drumurile şi trecătorii şi de
aici se lăsaii cu toţi! spre şithuri şi
Prădaii pe trecători! boeri şi negu-
sfori şi mică odată pe omenl săraci.
Zol despre acest Comândărescu
Irgenda spune că gonindu-l Turcii,
Zentru a-i lua iapa ce se numia
« Paga», până pe delurile Craca-
Jiei, pe moşia Pogoresti, com. Co-
wândărestă, acolo [ai prins şi tăial,
Comorei, del, în partea
pădure, pe moşia Tudora, com. Tu-
dora, pl. Siret.
NT
Conegt, (vedi Orăşenii
Curtesci, pl. Târzul).
CE
Conegi, del, lângă satul
com. Curtesci, pl. Târgu.
că numele i-ar veni de la c&i d'ân-
I/
teii locuitori stabiliți în vale, ve-
AS
riți din Transilvania și cari se nu-
miau Conegi; ei aă format satul
care pe urmă a luat numele de
UI
Orăşenii din vale.
BC
Ccnegi, vale, intre dtlul Conegi şi
delul Viei pe teritorul satului Oră-
şeni, com. Curtesci, pl. Târgul.
RY
C 83
RA
Condurache, movilă,pe podişul No-
vaci, spre Est de satul Bâznâsa,
LIB
com. Ziătundia, pl. Miletin-Târgu.
Copălău, comună rurală, în partea
de Nord a plăşei Coșula, se în-
Y
tinde pe valea Miletinului și delu-
SIT
rile ce mărginesc Miletinul pe am-
bele părţi ; se compune din satul
Copălău, are o suprafaţă de 1584
ER
hectare, din cari 644 ale proprie-
tarului şi 940 hectare ale locuitori-
lor şi cu o populaţie de 298 fa-
NIV
milii saă 1324 suflete, din cari
60 bărbaţi şi 674 femei, sunt 280
contribuabili şi locuesc în 291 case.
LU
Teritorul acestei comune este
de Est, în forte deluros şi de natură argilos,
acoperit în partea de Sud şi Sud-
RA
Vest cu pădure a căreia întindere
e de 644 hectare, se exploteză sis-
sat, com. tematic ; viile sunt situate pe costa
de Sud-Vest a delului Copălău în
întindere de 19 hectare și produce
Orăşeni, 161ş hectolitri vin.
Se dice Locurile de cultură au o întin-
dern de 2z0 hectare şi ai produs
102 hectol. grâu, 184 hectol. orz,
30 uectol. ovăz, şooo hectol.
apuzoi, 500 hectol. secară, 100
hectol. fasole și 250 hectol. car-
tofi, sunt 3 cârciume, ş comercianţi
și 3 meseriași.
Numărul vitelor e de 9oo boi
şi vaci, 108 cai, 182 porci, 815
oi şi 60 stupi cu albine.
 Y
84 84

AR
Prin mijlocul comunsi trece ca- tui sat, se dice că, sunt veniţi din
“lea naţională Botoşani-Hărlău. Sa- Bucovina, pe cnre poporul o nu-

IBR
tul e aşedat, parte pe vale, parte mește şi « Cordun» şi de aici și
pe costă de dil. locuitorii numiţi Corduneni şi sa-
Budgetul comunei are la veni- tul Cordun ; are o populaţie de

L
turi 3901 lei 07 bani şi la chel- 148 familii sai 838 sufiete, având
tueli 3875 lei şi 68 bani. 188 contribuabili. Se află 4 cârciu-

ITY
Are 1 biserică, cu 1 preot şi 2 me, 4 comersanți şi $ meseriași,
cântăreţi, forte veche şi 1 şcâlă Numerul vitelor este de 188 boi
mixtă înțreținută de județ cu r și vaci, 71 cai mari și mici, 275

S
învăţător şi 42 şcolari. oi, 95 mascuri și 42 stupi cu
Se dice că primii locuitori așe-
dați aici ar fi venit din Bucovina.
IV ERalbine,

Cornzciu, pârăi, isvoresce. din pi-

Corăcăesci, sat, situat pe țărmul drept durea Palanca, com. Slobozia-Se-
UN

al Siretului, in partea de Sud-Vest cătura, pl. Coşula, formeză balta

a com. Brehuesci, pl. Siret cu o Antoce, primesce pâraile Pălăncuţ,
suprafață de 1328 hectare şi o po- Crucei, Oneguţa sai Lingurarilor
pulaţie de 169 familii sau 730
L

şi se varsă în pârâul Miletin.

suflete; are 1 biserică cu 1 preot
RA

şi 2 cântăreți și 1 scâlă mixtă a Cornaciu, şes, se întinde în partea

comunei cu 1 Învățător şi 50 şco- de Est a comunei Slobozia-Secă-
NT

lari. tura şi parte pe teritorui comu-

Numerul vitelor este de 116 nei Coşula, e productiv în fân.
vite cornute, 6o cai, 263 oi, şo
CE

de mascuri şi 30 stupi cu albine. Corneț, del, pe teritorul moşiei și

Mai -este 1 cârciumă, 2 comersanţi comunei Corni, pl. Siret, numit
şi 3 meseriași,
ast-fel de la pădurea ce-l acoperă
I/

şi în care se află mulți corni.

Corcesci,
AS

vale, în partea de Est a

comune: Buimăceni, pl. Jijia. Corneț, pădure, pe moşia Corni, com.
Corni, compusă din stejar, în care
UI

Cordun, sat, pe drepta pârâului Tul-

se află mulţi corni se exploteză
burea în partea de Nord-Est a co-
sistematic,
munei
BC

Flămândi, pe moşia FIă-

mândi, pl. Coşula. Locuitorii aces-
Corni, comună rurală, în partea *
85 85

RY
Est a plășei Siret, se intiude pe 4 cântăreți, 1 şcolă de băeţi a
se:ul Siretului şi delurile din stânga statului cu 1 învăţător, 1 maestru

RA
“a şi se compune din satele : Cor:7 de pălării de pae, plătit de județ
şi „Sezafinesci; are 0 suprafaţă de şi 60 şcolari, 1 şcâlă de fete plă-

LIB
8188 hectare, din cari 6484 hectare tită de judeţ cu 1 învEţătore şi
proprietăți mari, şi 1704 hectare ale 22 fete,
locuitorilor şi o populaţie de 620
familii saă 2702 suflete, din cari Corni, sat, în centrul comunei Corni,

Y
1400 bărbaţi și 1302 temei, sunt pl. Siret, situat pe câsta de Sud a

SIT
716 contribuabili şi 6şo case de deintui Corneț.
locuit, Legenda spune că în vechime,
Calitatea pămentului este bună, pe locul satului, era pădure ne-
variind în pământ negru pe deiuri
şi nisipos pe șesul Siretului. Lo-
ER
s?răbătulă, între cari
şi că cel întăt locuitori, fiind fu-
mulți cornă

găripi de Turci saă adăposiit aică

NIV
curile. cultivate ati o întindere de
1984 hectare şi se produce: grâi şi aii făcut casele satulri, tăind
7600 hectol., orz 1700 hectol., pălurea de corul, adiră aşcjiân =
se în corni, de unde, se crede, vine
LU

avEz 19000 hectol., secară 2100

hectol., popuşoi 22600 hectare. numele salulul de Corul.
Sunt 2400 hectare păduri cari Moșia are o populaţie de 450 fa-
milii sau 1809 suflete. și 517 con-
RA

se explâteză sistematic,
Numerul vitelor e de 1100 boi tribuabili, iii o
si vaci, 225 cai, 1629 oi, 610 ve 2 iazuri, 1 mâră de apă şşi
NT

porci şi 340 de stupi cu albine. 1 fabrică "de spirt, care nu pro-

Are 2 iazun şi 1 mâră de apă, ” duce.
Are 1 biserică cu 2 preoţi şi 2
CE

1 fabrică de spirt, care ny, fiunc-

ționăză. În comună supt 17 Căr- cântăreți, 1 şcolă de băcţi cur
ciume, 19 comersanți şi 23 mese- iav&ţător, 1 maestru de pălării de
pae şi 60 şcolari și 1 şcolă de
I/

iaşi. + i

Comuna e styebatută, în partea fete cu 1 iavEţătore şi 22 eleve.

AS

despre Siret, de. sostua Dorohoiu- ln acest sat e reședința comu-

Bucecea-Lespinli- Paşcani. nei Corni.
Bud setul jcomunei are la veni- Numărul vitelor este de 676 vite
UI

turi 7363 iei 29 bani şi lachel- mari şi mici, 181 cai, 1365 oi,
tueti 7334 lei şi 93 bani. 3 bivoli, 508 mascuri şi 264 stupi
BC

Sunt 2 „biserici cu 3 preoți şi cu albine.

 Y
86

AR
86

Se mai află 11 cârciume, 12 Ze Albul Sultanul ce intrase în

comersanți şi 16 meseriași,

IBR
fară cu Tălari şi 9 Brăda :
aAldul Sultan cu Tătarit de la
Cornul, ponor, pe moşia Cervicesci, Zerecop intrat aii în ţtră şi ai îma-
comuna Cucoreni, pl. Târgul.

L
întat până la sSerbanra din sus
de Ștefănescă (acesta este satul Sap-

ITY
Cornişului, del, în partea de Sud- dathi în Basarabia, în dreplul sa-
Vest, a comunei Zlătunoia, pl. lului nostru PDamachi, com. Ma-
Miletin, incepe de lângă mlaştina vila Rufti), iar Ștefăniță Vodă

S
Morica şi se termină în valea Gor-
se afla cu Ostea Sala, ce zarotul
nitul.
ER
cel dun ta
7ovel din jos
prilejit la gura
de Ștefănesci,
Co.
ŞI îre-
Corogea, pârâti, isvoresce din pădu-
cut aii Prutul de ai apucal pe Tă-
IV
rea moşiei Dobirceni, curge prin
tari fără veste de î-a fătul şi
partea de Vest a plășei Ştefinesci mulţi
UN

sai înglodat în Ciuhru, anul

şi formeză mai multe iazuri, udă 7026
(1576) August 13. (eg? Zetop.
comuna Dobirceni, Durneşti şi Bă. ZO. Dag. 786).
biceni, trece pe lângă marginele
L

de Vest a comunelor Bobulesci si

Corogea, vale, numită ast-i
RA

Ostopceni, intră apoi în comuna el de la

Pârâul Corogea, careo udă dea-.
Ringhi!dsci in direcțiu- ne
spre Est lungul.
şi se varsă în Prut, lângă
NT

Boro-
seni, com. Ringhilesci. Primesce Corogea, del, pe moșia Bobu
mai multe pârâiaşe micr lesci, co-
Car aduc ] muna Bobulesci, în partea
CE

apele a diferite iazuri, ast-fel de Vest,

sunt: mărzinied valea şi pârâui
Murguţa, Bâgului, Valea Adin Corogea.
că,
Hârtop, Putrida, Valea Bivolarilor, Corogea, del, pe mosia
Fundâia şi Valea Cârligul Dâninăeni,
I/

ui, din com. Ostopceni, în “partea

comunele Dobirceni şi Durn
esci, de Vest.
AS

Acest părâii este însemnat 4

Fr
şi în „_Corogea, iaz, format
cronicele vechi, Cunoscul din pârâul Co-
însă sub rogea
numele lângă “satul Iliseni,
UI

de « Corozas. Aici, spune com,

Ringhilesci, pl. Ştefănesci, are
cronica, la Sura acestui
pară, era o
fădărit cu oștile Siefăniţ suprafață de 11 hect., produce
ă Vodă, pesce
BC

fiul luă! Bogdan, şi mult, aici se află 4 mori de

zepot JuY AȘfe- apă
fan cel Aare, când ŞI 1 mSră de abun care fabrică
a întâmpinat
făină de grâu în c ntități mari.
 RY
87 87

RA
Costesci, comună rurală, in partea Budgetul comunei are 10255
de Nord a plăşei Târgul, la 1 ş km lei la venituri şi 10000 lei la
de orașul Botoșani, situată pe va-

LIB
cheltueli. Se mai află în comună
lea Sicna şi delurile ce mărginesc 10 cârciume, 12 comercianţi și 17
pârâul Sicna pe ambele părti, se meseriaşi,
compune din satele : Costesci, Co-

Y
tirgaci, Nicşeni şi Teişâra ; are o Costesci-Ciolac, sat, în partea de

SIT
suprafață de 4914 hectare şi o Sud a comunei Costesci, pl. Târgu»
populaţie de 932 familii, sai 3527 pe pârâul 'eişora, cu o populație
suflete, cari locuesc în 820 case de 72 familii sai 294 suflete, cu
şi 649 contribuabili. Locuitorii se
ocup cu agricultura şi crescerea ER
64 contribuabili.
Are 1 biserică cu ua preot și
vitelor. 2 cântăreți şi o mâră de apă pe
NIV
Locurile cultivate au o întindere Teişora.
de 4397 hectare şi se produce: In acestă cătună se află 205 vite
grâu 16214 hectol,, orz 7080 hecto- albe, 21 cai, 320 oi, 80 mascuri
LU

litri, ovez 1756 hectol., rapiţă 2088 și 60 stupi cu albine, Se mai află
hectol., hrişcă 358 hectol., cânepă 1 cârciumă, 3 comersanţi și 4 me-
312 hectol,, porumb 20736 hectol., seriaşi.
RA

cartofi 107 ş hectol., fasole 300 hec-

tol. Sunt mici rediuri de păduri pe Costesci-Gherghel, sat, în partea
NT

moşia Statului Teizâra în întindere de Sud a comunei Costesci, plasa

de 38 hectare, iar vii sunt ş hec- Târgu,formeză un trup cu Costesci-
tare şi ai produs 189 hectol, vin. Ciolac și Costesci-Melik, cu o po-
CE

Numerul vitelor e de 4865 boi pulaţie de 116 familii sai 532

şi vaci, şş8 cai, 3076 0i, 1032 suflete şi cu 107 contribuabili.
"porci, 14 capre și $35 stupi cu In acestă cătună se mai află 263
I/

albine. vite albe, 40 cai mari şi mici, 626

oi, 170 mascuri şi 60 stupi cu albine.
AS

Comuna e străbătută de pârâul

Sicna şi are 7 iazuri cu 45 hect, Se mai afă 1 cârciumă, 2 co-
stuf; are 6 mori de apă. mercianţi şi 3 meseriași.
UI

Calea județiană Botoşani-Seveni,

in lucrare, trece prin acestă comună. Costesci-Melik, sat, în partea de
BC

Are 4 biserici, 4 preoți și 8 Sud a comunei Costesci, p!. Târgu,

cântăreți ; 1 şcâlă cu 1 învețător formând un trup cu Costesci-Ciolac
şi 174 şcolari. şi Costesci-Gherghel, cu o popu-
 Y
88

AR
88
laţie de 64 familii sati 214 suflete
Budgetul comunei are la venituri
și 52 contribuabili.

IBR
5743 lei şi la cheltueli 5741 lei.
Numărul vitelor este de 187
Sunt 4 biserici cu 3 preoți și
vite albe, 17 cai, 214 oi şi 60
4 cântăreţi, 2 şcoli mixte
mascuri. În cătună se mai găsesce cu 2

L
învețători, unul plătit de stat, având
1 cârciumă şi 2 meseriaşi.
şcola 30 elevi şi 8 eleve şi altu!

ITY
de comună, având şcola 27 de
„ Costinesci, comună rurală, elevi
în partea şi 4 eleve.
de Nord-Vest a plăşei “Târgu, la

S
distanță de 15 kilom. de oraşul Costinesci, sat, în centrul comunei
Botoşani, se compune
Belcea,Costinesci, Dolina, Gău
din
reana
satele:
ER Costinesci,
față de 1293
pl, Târgu, cu o supra-
hect. şi o populaţie
şi Leorda ; are o suprafață
de 4485 de 80 familii
IV
hect. şi o populaţie de sau 398 suflete,
422 familii Are
saii 1465 suflete, din 1 biserică cu 1 preot şi 2
cari 1407
UN

cântăreți, 1 şcolă mixtă cu

români, 39 evrei, 9 germani
1 înv&
şi țător, 30 elevi şi 8 eleve
13 țigani, .
În vechime, se dice, că
Calitatea pământului este moşia
bună, Costinesci era a d-lui Delii
L

iar locurile cultivate -Boeri,

au o întin- astă-di este proprietatea d-lui
RA

dere de 2070 hect. şi Sai |.

recoltat: Arapu, iar satul era aședat pe
grâii 10000 hectol., orz vale
2000 şi se numia Arini.
hectol., ovăz 3500 hect
ol., rapită
NT

2500 hectol., şi Pâpu Numărul vitelor este de 114

şoi 20000 vite
hectol.; sunt 450 hect albe, 22 cai, 742 oi şi 129
. pădure și mascuri,
CE

17 hect. vii, cari

produc 100 Costinescilor,
hectol. vin, de!, pe moşia Leorda,
Numerul vitelor e com. Costinesci, pl.
de 1255 boi Târgu.
şi vaci, ra bivoli,
I/

220 cai, 1330

Oi, 40 capre, 350 porc Costinescilor, pondre,
i şi 28 stupi în partea de
AS

cu albine. Vest a satului Costinesci, comuna

Are 5 iazuri cu mul Costinesci,
t pesce și
5 mori de apă și
UI

1 de abur.
Comuna Costișei, movilă, pe moşia Leorda,
e străbătută de calea
ferată Veresci-Botoşan com. Costinesci, pl.
i şi are staţie “Târgu.
BC

la Leorda de unde ple

că linia la Coşerilor,
Dorohoi. del, pe moşia Stănceni,
com. Bălușeni, pl. Târgu.
 RY
89 89

RA
Coşteni, sat, în partea de Nord-Est 6) Flămândi, cu satele: Cordun,
a comunei Dângeni, pl. Jijia, are Flăfiângi, Poiana şi Prisecani la

LIB
o suprafaţă de 227 hect. şi o po- Sud de Copălaii
pulație de 7 familii sati 36 suflete 7) Hărlău, formată din oraşul
cu 5 contribuabili, Hărlău, la marginea de Sud a plăşei
Numărul vitelor este de 14 vite şi județului.

Y
cornute, 6 cai, 82 oi şi ş mascuri, 8) Lătăi, cu satele: Lătăi şi

SIT
Se mai află în cătună 1 cârciumă Prăjeni (Siliştea) la Nord-Est de
și 1 comersant. com. Deleni.
9) Redeni, cu satele: Bahluiv,
Coşoveni, iaz, în partea de Norda
comunei Uriceni, pl. Coșula.
ER
Bascoteni, Mănăstirea lui
Rădeni, Şendreni şi Vlădeni la Nord
Baluş,
NIV
de Feredieni.
Coșula, plasă, situatăîn partea de Sud 10) Slobozia-Secătura, formată
a judetului Botoşnni,se întinde pe d6- din satul Slobozia-Secătura (Oniaga)
lurile şi văile dintre Jijia şi Siret.
LU

la Sud-Vest de Coșşula.
Acestă plasă se mărginesce la 11) Storesci, cu satele: Storesci
Nord cu plasa Târgu şi pl. Miletin, și 'Terguşorul-Frumuşica la Sud de
la Est cu plasa Jijia şi jud. Iaşi,
RA

Flămândi.
la Sud cu jud. lași şi Suceva și 12) Uriceni, cu satele: Bosin-
la Vest cu plasa Siret. ceni, Chiţoveni, Stahna, Tamba
NT

Se compune din 12 comune: și 'Tulburea,.

I) Copălai, cu satul Copăla, PămeEntul, în partea de mijloc
in partea de Nord a plăşei. și de Sud este argilos şi petros și
CE

2) Coşula, cu satul Cosula, spre acoperit cu păduri, cari se întinde

Vest de Copălai. | şi peste partea de Vest a plășei;
/773) Cristesci, cu satele; Cristesci în parteade Est şi Nord-Est pă-
I/

şi Schitul Orăşeni (Maicele), spre mentul este. argilo; şi ocupat de

AS

Nord-Vest de com. Coşula. semănături.

4) Deleni, cu satele: Deleni, Clima este sănătâsă şi găcorâsă
Macsut, P&rcovaci şi Slobozia, în în timpul verei, mai ales în re-
UI

partea de Sud a plăşei şi spre Nord- giunea delurilor înalte şi a pădu-

Vest de Hârlău. rilor. La Hărlău este o stațiune
BC

5) Feredieni, cu satele: Fere- udometrică, care are de scop a

dieni, Poiana şi Unsa la Nord de înlesni studiul apei cădute (plâia
Deleni, şi zăpada) în acestă regiune.
 Y
90

AR
9%

PDeluri. "Terenul acestei plăşi este Buda, Cerbul, Jorovlea şi Var-

'Orte accidentat şi acoperit, în mare

IBR
nița în com. Copălău.
parte, cu codri seculari.
În partea de mijloc a plășei.se com.
Gornitul, Tamba şi Voloca în
Uriceni. |
ridică un del înalt şi petros numit Movila Parului

L
şi Prăjesci în
Ţencuşa prin comunele Storesci şi com. lătăi.

ITY
Redeni, apoi prin Feredieni, sub Văile suat înguste și puţine;
numele de Cerbâtârea, prin Deleni
cele mai însemnate sunt:
până :a Hărlăi: sub numele de Valea Miletinului, care strebate

S
Petrăria. plasa in partea de N.-E. şi e cea
De o parte şi de alta a acestei
șire se prelungesce spre Sud, deluri
ER mai mare ; apoi Oniaga, Babluiu,
Bahna, 'Tulburea, Scânteia şi Do-
ce mărginesc Bahluiul și aAuenţii dolea în drepta Miletinului, iar No-
IV
sei pe ambeie părți. Ast-fel sunt: vaci şi Prajanul în stânga Mileti-
Delu-Mare, Stâniştea, Lebăda, Bur-
UN

nului,
sucul, Bolohan şi Petrăria în com,
Apele ce udă acestă plasă sunt:
Slobozia-Secătura. Miletin,care udă partea de Nord-
Hartop, Ivășcsia, Melci și Pri-
Est a plăşei, trece prin comunele
L
[=

secani în com. Flămândi.

Cristesci, Coșula, Copălăi, Uri-
RA

Holm, Dealul-Roș şi Tencuşa ceni şi Lătăi şi primesce ca 2-

in comuna Storesci.
fluenţi din drepta : părâul Satului
Holm în com. Rădeni.
NT

(Storesci) mărit cu Petricelu, Tul-

Cerbătârea, Holm, Nacu, Poiana, burea cu Stahna şi Bahna, părâul
Raiu şi Unsa în com. Feredieni. Vlădenilor, Cornaciu cu Pălăncuţa,
CE

Cetățuia Gurgueta, Holm, Lutul Oneguta şi p. Crucei şi părâul

Galben, Delu-Mare, Mărul Scum-
Putreda, iar în stânga pe Prajanul
pului, Modruz, Pettăria şi
Deâlul- şi Novaci.
I/

Petrei în com. Deleni (v. Î.r.)

Pafhluiu, udă partea de Sud a
In partea de Nord şi Nord-Est
AS

plășei, curgând prin pădure, trece

a plăsei se intinde pe ambele
părri pe lângă Hărlău şi apoi în jud.
ale pârâului Miletin, mai
multe laşi. Primesce din diferitele văi ale
UI

şire de diluri, cele mai prin

cipale „codrilor Deleni,
sunt : de unde şi el is-
VOresce, mai multe pârâiaşe,
Alghia, Dumbrava, Dumbră pre-
BC

viţa, cum : Văcăriţa, Râcoşu, Huwmosu,

Furnicarii, Ghilonesci,
Cierul, Ur- Tisa şi Pârcovaci din
sola şi 'Teisul în com. drepta și
Cristesci, Măgiora şi Recea din stân
ga.
 RY
91 C 91

RA
Apoi mai multe iazuri şi anume: se găsesc forte multe în regiunea
Zeahu şi Naru în com. Feredieni ; pădurâsă ; ast-fel în codri se gă-

LIB
iazul de la Valea Rea, Movila sesc capre şi porci sălbatici, lupi,
Parului şi FIranaciu în com, Lă- vulpi, epuri, dihori.
tăi, Ziboveni şi Tofăntsca în coim. Industria în acestă plasă, se
Cristesci.

Y
însemnă prin o velniță de spirt în
Suprafața plăşei e de 52,400 com. Deleni, care produce 4000 de-

SIT
hect. calitri spirt şi 2 mici fabrici de spirt
Producţiuni. Cea mai mare parte de drojiii şi de tescovină în Hârlău,
din intinderea plăşei e acoperită 2 fabrici de uleii în Hârlău, 1
cu păduri seculare, și
tea de Nord, Nord-Est și Et este
numai par-
ER
fabrică de sticlă la Storesci, 3 mori “
cu aburi şi 22 mori de apă.
NIV
câmpâsă şi ocupată cu semănături, Lemnăria şi rotăria este bine des-
In privința culturilor teritorul voltată in tâte comunele, fiind bogă-
este asi-fel împărţit: pentru agri- ție de lemn, dar mai mult în Hâr-
LU

cultură se cu'tivă 22200 hect.; lău ; olăria în com. Feredieni.

cu vii 200 hect,; acoperite cu pă- Industria petrelor de moră din
duri 19900 hect., din cari 16502 “com. Deleni este vestită; aceste
RA

hect. proprietăți pariiculare și 3398 cariere, aduce un venit anual de

hect. ale Statului (pădurea Coșula 20000 lei; apoi numerâsele ca-
şi Feredieni), iar restu! de 10231 riere de petră pentru construcţii
NT

hect. din întinderea plăşei sunt şi şosele din com. Storesci, Fere-
imașe, fânețe şi locurile satelor. dieni, Slobozia-Secătura. Industria
CE

Producţiunea cerealelor s'a eva- casnică se menţine.

luat în 1850 la ș2733 hectolitri Comerţul constă dm desfacerea
grâi, 128979 hecto!. popuşoi, 2419 cerealelor, apoi lemnăria păduri-
hectol. secară, 16569 hectol. orz,
I/

lor, vinuri, animale şi produsele,

8857 hectol. ove&z, 6998 hectol. industriile, cariere, etc.
AS

tapiţă, 128 hectol. hrişcă. (Vedi Pieţele de desfacere sunt Boto-

situaţia jud. Botosani pe 1890). sanii şi Hârlău şi de aici la Tg.-
Frumos.
UI

Numărul vitelor pe 1890 este

de 8427 boi şi vaci, 1818 cai, Drumur). Pentru comtnicaţiune
12366 oi, 2588 porci şi 3230 este frumosa cale naţională de la
BC

stupi cu albine. (Vedi situația jud. Hârlău la Botoşani, care trece pria
Botoşani, 1890). mijlocul plăşei, legând mai tote
Animale sălbaiice, pentru : nat comunele între ele ; mai sunt apoi
 Y
92
[

AR
mai multe şosele vecinale-comu- Numerul şc5lelor e de 14, din
nnle, care legă comunele cu calea

IBR
cari 1 urbană de băeți și 2 rm
națională. rale, 8 şcoli rurale mixte, 7 școli
Populaţiunea. la tâtă plasa Co- urbană de fete şi 2 şcoli rurale,
şula sunt 4952 familii sai 21911 ci 4 institutori, 4 institutâre și 1

L
suflete, din cari 4196 suflete în maestră, 10 învățători și 2 învt-

ITY
oraşul Hârlău, iar restu! de 17715 tătâre în cari urmeză 393 băeţi
în sate. Sunt 5520 contribuabili. și 5o fete în școlele rurale şi 13;
După starea civilă se nasc pe bieţi şi 95 fete în școlele urbane,

S
an 1046, se căsătoresc 211 și In privința puterei armate, pl.
morți 876.
Locuitorii se ocupă cu agricul- ER Coşula face parte din garnizâm
companiei de Dorobanţi din Hârlăi.
tura şi crescerea vitelor şi cultura
IV
viilor, iar cei din regiunea pădu- Coșula, comună rurală, în paitea de
rOsă cu lemnăria, petrăria şi olă-
Nord a plăşei Coșula, formată din
UN

ria, iar cei din orașul Hârlăă, cu satul Cojzla, numele său vine de
comerciul, mici industrii şi parte la mănăstirea Coșula de călugări,
cu agricuitura și cultura viilor.
Teritorul sei, compus din mul:
L

Administraţia. Acestă plasă țime de coline și văi înguste, arc

se
RA

compune din 12 comune formate

o suprafață de 447 hect, din cari
din 30 sate, 1 oraş și 1 târgușor,
758 hect. pământ cultivabil, 145!
Plasa se administreză de 1 sub-pre-
hect.
NT

fânețe şi imașuri şi 2288

fect cu reşedinţa in Hâr'ât, şi
fie- hect., pădure, compusă din fag,
care comună de câte 1 primar.
carpen, stejar şi teii; sunt $4
CE

In privinţa judiciară ea formeză

hect, vii, cari aă produs 2700 hec-
u ocol cu plasa Miletia şi
reşe- tolitri vin,
dinta. judecătoriei e în Hârlău,
Moșia e a Statului căreia apar-
Serviciul sanitar se face de 1
I/

ține pădurea şi o mică porțiune

medic de plasă, 1 Vaccinator,
ş din partea
AS

m6șe numiri pentru plasa câmpâsă.

Coșula. Comuna are o populaţie de ș00
Numerul bisericilor e de
25 cu familii sau 2714 sufete din cari
20 preoţi și 32 cântăreţi.
UI

Maână- 1307 bărbați și 1407 femei, lo-

stire este Coșula de călugări,
apoi a cuind in 475 case; sunt 380 con-
mai fost desființatele schituri:
Lacu- tribuabili.
BC

Locuitorii se ocupă cu
rile, Unsa, Schitul Orășeni sat
Mai- agricultura și cu lemnăria ; locu-
cele, Schitul Baloş (v. aces
te nume). rile cultivate au produs: 1qo h.l.
 RY
93 93

RA
grâti, 530 hectol., orz, 20 hectol., mănăstire, erau apăraţi de greu-
ov&z, 14 hectol., secară, 2632 tăţile ce apăsat pe poporul cel-

LIB
h ctol., popuşoiii. l-alt și apoi în timp de încălcări,
Prin pariea de N. E. a comu- ale armatelor streine, găsiat mai
nei trece calea naţională Botoșani- uşor scăpare în locuri retrase și

Y
Hârlău, in păduri, unde se gasiati mănăs-
Numărul vitelor e de ro3ş boi tirile.

SIT
şi vaci, 179 cai, 975 oi şi 320
rimători şi 150 stupi cu albine. Coșula, pădure a Statului, pe moşia
Are 1 biserică cu 1 preot și 2 Coşula, com. Coșula, compusă din
cântăreți; 1 școlă cu 1 înveţător
și 35 elevi.
ER
fag, stejar, carpen şi teiu se ex-
plteză sistematic; are o întin-
NIV
Budgetul comunei are la veni- dere de 2288 hect.
turi 4631 lei şi la cheltueli 4459
lei și 91 bani. Coșuleni, sat, în partea de Vest a
LU

În acsstă comună sunt 4 câr- comunei Bălușeni, pl. Târgu, are

ciume şi 4 comercianţi. o suprafaţă de 595 hectare şi o
populaţie de 5 familii, sai 201
RA

Coșula, mănăstire de călugări, fon-: sufiete şi 20 contribuabili,

dată, se dice, de Matei Coşulvei, Sunt 70 boi şi vaci, 15 cai, 60
visternicul lui Ştefan cel Mare, oi, 100 porci şi 1 cârciumă.
NT

sunt 10 călugări.
Acestă mănăstire se află aşedată Cotîrgaci, sat, in partea de Nord-
CE

chiar în mijlocul satului și comu- Vest a comunei Costesci, pl. Târeu;

nei Coşula din plasa Coşula. pe un podiş cu o populaţie de 112
Imp'ejurul mănăstirei sa aşedat familii sau 372 suflete şi 96 con-
I/

la inceput câte-va familii, cari se “tribuabili,

numiau «Scutelnicii mănăstirei»>, Sunt 227 boi şi vaci, 37 cai,
AS

Smeni cari făceai serviciile nece- 180 oi, 54 porci, 118 stupi.
sare mănăstirei, precum: tăiatul Are 1 biserică cu 1 preot și 2
UI

lemnelor din pădure, măcinatul, cântăreți ; 1 cârciumă, 1 comer-

mici culturi de legume, etc. Cu ciant şi 2 meseriaşi.
vremea, așezându-se pe lângă scu-
BC

tehnici şi ale familii și mai înmul- Cotâca, del, pe teritoriul com. Tru-
țindu-se, aă format satul Coșula. sesci, de unde se prelungesce în
Se scie că Gmenii, de pe lângă com. Băbiceni.
 Y
94

AR
94

Cotu Dobi, loc isolat, situat întrun Cracalia, vale, pe teritoriul moșielor
cot al

IBR
Siretului, com. Fântânele, Ciornohal, com. Ringhilesci şi Po-
este loc arabil, produce grâu bun, goresci, com. Comândăresci, prin-
aice se află şi o prisacă de stupi. tre delurile Cracalia.

L
Cotu-lui-Mămăligă, luncă de salcie Crăciuneni, sat, în partea de Sud a

ITY
și plop, pe malul Siretului, cu o com. Buimăceni, pl. Jijia, situat
suprafață de 5 hectare în comuna pe câstă de del şi în drepta Jijiei,
Fântânele. cu 0 suprafață de 1053 hectare

S
şi o populaţie de 48 familii sai
Cotu-lui-Rufă, luncă de salcie
şi
plop, pe malul Siretului, în întin- ER145 suflete şi 36
Are 1 biserică
contribuabili,
cu 1 cântăreţ si
dere de 3 hectare comuna Fân- 2 mori de apă și
IV
1 cârciumă.
tânele.
Numărul vitelor e 273 boi şi
UN

vaci, 50 cai, 60 oi, 95 porci şi

"Cotu-lui-Luţan, luncă, pe moşia 16 stupi.
Bălușeni, com Fântânele.
Cristesci, comună rurală, situa
L

Cotu-lui-Ţimpăă, luncă de tă în
salcie în partea de Nord-Vest a plăşei
RA

întindere de $ hectare pe Co-

moșia şula formată din satele: Cristestă
Băluzeni, com. Fântânele.
Şi Schitul Orăşeuă (Maicele)
; are
NT

O suprafață de 58)2 hectare

Covrigesca, baltă, pe moș şi o
ia Slobozia, populație de ş33 familii sau
com. Fântânele, 2092
cu o suprafaţa de suflete, cari locuesc în 75
CE

1 hectar şo case,
arij, sunt 552 contribuabili ; locuitorii
se ocup cu agricultura,
Cracalia, del, pe moşia creşterea
şi com, Lătăi, vitelor şi cultura viilor,
pl. Coşula.
I/

Locurile cultivate ai o întin

dere
AS

de 3892 hectare şi au produs

Cracalia, vale pe moş 8300
ia şi com, Lătăi, hectol. grâi, 2000
pl. Coșula, hectol. orz,
600 hectol.oves, 7O hectol, secară,
UI

720 hectol. rapiță,

Cracalia, deluri în partea de Nora- 5300 hectol,
popuşoi, 280 hectol,
Est pe teritoriul comunelor cartofi, 96
BC

Co- hectol. mazere,

mândăresci şi Ringhilesci, 70 hectol, fasole,
In partea de Sud şi Sud-
Vest a
comunei se află pădure întin
să, cu
 RY
95
95

RA
o suprafaţă de 1315 hectare com- lani, cari era pădurari unul Pavel
pusă din fag, stejar, carpen şi teiti, Ghilan în acestă parte; Zidenii în

LIB
pe un teritor foarte ondulat. A- partea despre Sud-Vest numit de la
cestă pădure e o parte din vastul familia "Ţibu, venită din Bucovina ;
codru ce acopere teritorul comu- Furnicarii partea despre Vest, nu-
nelor : Coșula, Slobozia-Secătura,

Y
mit de la mulțimea moșurdilor de
Poiana-Lungă, Tudora, Flămănzi, furnici, ce au fost aice, fost sat

SIT
Staresti, Rădeni şi Deleni. în vechime astă-di însă e loc de
Sunt 54 hectare vii pe teritorul cultură ; se msi cunosc abea gro-
satului prin grădini şi ai produs

ER
pile în care se ţinea productele ;
1160 hectol, vin, Zipovenil partea despre Sud-Est
E străbătută de pârâul Miletin numit ast-fel de la iazul lucrat
NIV
şi are 4 iazuri, 1 moră de apă şi aice de nişte Lipoveni.
1 de abur. Despre acest sat se dice că în
Vitele sunt în număr de 1165 vechime era aședat mai spre Nord
LU

boi și vaci, 265 cai, 1487 oi şi Vest, pe locul numit „Seziştea, dar
722 porci, care s'a desființat cu ocasia năvă-
Are 2 biserici, 2 preoți, 1 dia- lirilor streine şi locuitorii s'aii re-
RA

con, și 2 cântăreți, 1 şcolă mixtă tras spre Sud-Est în pădure pe

cu 1 învățător plătit de stat, 58 locurile unde astă-di este satul
băeți si 12 fete. Cristesci.
NT

Budgetul comunei are la veni- Acest sat are 0. populaţie de

turi 12212 lei 20 bani, iar la 491 familii saă 1997 suflete, 1
CE

cheltueli 7768 lei 94 bani. biserică cu 1 preoi, 1 diacon şi 2

cântăreți, 1 şc6lă mixtă cu 1 înve-
Cristesci, moşie şi sat mare din care țător plătit de stat şi s8 băeţi și
I/

se compune comuna Cristesci, Satul :2 fete,

se întinde pe mai multe văi şi Are 1 mâră de apă la iazul
AS

coste pe o întindere de 229 hect. Lipoveni, pe pârâul Miletin și 1

Suprafața moșiei e de 5892 hect. mâră cu aburi.
UI

Compus din mai multe părți, In Cristesci sunt ş4 hectare vii

ȘI anume: Dialul partea despre prin grădini, ale locuitorilor şi
Nord-Vest a satului fiind aşedată proprietarilor. Moșia se imparte în-
BC

pe del; Ghilomesciă partea despre tre fraţii Cristesci şi e acoperită

Sud numit ast-fel de la traţii Ghi- în mare parte cu pădure.
 Y
96 C

AR
9
Cristidia, del, în centrul com. Rin- Crucei, del, în com. Mănăstireni, pl.
ghilesci, plasa Ştefănesci.

IBR
Târgu,
9
Cristidia, vale, la pâlele delului D.Crucei,' în partea de Sud-Est a sa-
Cristisia spre Nord, corespunde în

L
tului Biznosa, com. Zlătundia şi
valea Corogea, com. Ringhilesci. se termină spre Sud în podișul

ITY
Novaci,
Cristidia, iaz, în valea Cristidia, com.
Ringhilesci, cu o suprafață de 6
Crucile drumului, pod, pe moşia

S
hectare,
| Roșcani, com. Fântânele, pl. Siret.

Crucea-de-petră, loc isolat, lângă

ER
Cruceriului, movi'ă, pe delul Cior-
șoscua națională Botoşani-Hărlă,
IV
nohai, în partea de Nord a moșiei
în partea de : Nord-Est a satului Pogoresci, com. Comăndăresci, pl.
Deleni, com. Deleni, nu departe
UN

Jijia. Numele, se dice, a-i fi rămas

de pârâul Velniţa Veche ; aice este
de la un răzaș, care stâpânea partea
o cruce de pâtră, fixată cu un ca-
moşiei de lângă acea movilă, şi
pet în păment, despre care cruce
L

care răzaş avuse rangul de Clucer.

legenda spune, că acolo ar fi în.
RA

Sropat, un vitez căpitan din vreme

Crișma-Mânzului, del, în com. Po-
depărtată, fără să-i se f păstrat ponţi, se prelungesce spre Est și
NT

numele.
intră pe teritorul com. Mânăsti-
reni. Numele se dice că "i vine de
Crucei, pârâu, isvoresce din delul
la o cârciumă ast-rel numită ce se
CE

Velniţei, com. Slobozia-Secătura

află pe căsta sa de la Nord:
și se varsă în pârâul Cornaciu,
afluent al Miletinului. Cucânei, iaz, în com. Băbiceni, pl.
I/

Ştefânesci.
Crucei, şes, prin care curge
AS

pârâul
Crucei în com. Slobozia-Secătura,
Cucoveni, comună rurală, în par-
pl. Coşula,
tea de Vest a plăşei Târgu,
UI

for-
mată din satele: Cătămăresel, Cer-
Cruce, vale, între delurile Valea vicesci, Curoleni şi polesc].
Crucei și Unţeiu,
BC

com. Popouţi, Teritoriul comunei

pl. Târgu. e deluros și
acoperit parte cu pădure. Comuna
are O suprafață de 6r18 hectare,
 RY
97
97

RA
din cari 1887 hectare este pădure Aici este - reședința primăriei
şi o populaţie de ş68 familii sau com. Cucoreni, are 1 biserică cu

LIB
2236 suflete, I preot şi 2 cântăreţi și 1 şcâlă
Intiaderea locurilor cultivate e "mixtă cu 1 învăţător plătit de Stat
3762 hectare şi se produce 8280 şi 32 şcolari.
hectol. grâu, 5 870 hectol. păpuşoi,

Y
Pe moşie sunt 616 hectare pă-
187 hectol. secară, 1620 hectol. dure; are 3 iazuri, 2 mori de

SIT
orz, 1330 hectol. ove&s, 8şo hectol. apă pe pârâul Sicna şi o moră
fasole, şoo hectol. cartofi. de abur.
Numerul vitelor e de: 1rorr
ER
Numerul vitelor e de 308 boi
boi şi vaci, 223 cai, 3235 oi, 4 şi vaci, 42 cai, 1375 oi, 19 porci;
capre, 221 porci. are o cârciumă şi 3 meseriaşi.
NIV
Are 8 iazuri din care unele cu Satul Cucoreni este fârte vechii.
mult pesce, ş mori de apă şi 1 Legenda spune că este format din
de abur. | alte 3 sate, care au existat pe mo-
LU

Comuna e strebătută de calea şia Cucoreni şi anume:

ferată Botoșani-Veresci n'are staţie Selistia (pote vechii Cucoreni) al
și de șostua naţională Botoșani- doilea Vălenii şi Tănăseştii.
RA

Dorohoiii. Prin Cucoreni, în vechime tre-

Prin acestă comună, în vechime, cea vechiul drum de la Botoşani
trecea un drum mare dela Boto- la Suceava.
NT

şani la Suceva, numit «Şlehul Su- Pe la Cucoreni au trecut co-

Cevei>, drul spre Suceva Ungurii cu
CE

Budgetul comunei are la veni- Petki Istfan, cari veniseră în aju-

turi 12653 lei şi la cheltueli 9588 tor lui Gheorghiţă Ştefan contra
lei so bani, Cazacilor lui Vasile Lupu (v. Le-
I/

Sunt 4 biserici cu 3 preoţi şi top. Tom. I, pag. 340)

6 cântăreţi, 2 şcoli mixte cu 2
AS

învețători, 66 băeţi şi 4 fete. Cucuteni-Răzăși, sat, numit şi Pelin

Copii în etate de şcâlă 100 situat pe câstă de del iîn centrul
UI

băcţi şi 95 fete. comunei Durnesci, pe delul şi va-

lea Pelin, cu o suprafaţă de 507
Cucoreni, sat, în centrul comunei Cu- hect., şi o populaţie de 49 fami-
BC

coreni, pl. Târgu, are o suprafată de lii sati 206 suflete; sunt 76 con-
2492 hectare şi o populaţie de tribuabili, vechi locuitori răzeși,
177 familii sau 774 suflete. cari se ocupă cu agricultura şi
Bo:ogani 7
 Y
98

AR
98

crescerea vitelor ; ati 14 hect. vii Cuibu- Vulturilor, dl, în partea de

IBR
pe hârtopul viilor cari produce Vest a comunei Bobulesci, pl.
220 hectol. vin, Stefănesci,
Numărul vitelor e de ş9 boi
şi vaci, 42 cai, $6 oi, 25 porci

L
Curăturile, ponsre, in pădure spre
și 45 stupi cu albine. Vest de sat. Orășeni, com, Cur-

ITY
tesci, pl. Târgu.
Cucuteni-Tufescu, sat, situat în
partea de Nord-Est a comunei Dur- Curăturile, mlaștină,

S
în partea de
nesci, pl. Stefănesci, pe un podiș Sud-Vest în pădurea satului Ori-
înclinat spre Sud-Est
pârâului Cucutenilor ; moşia
și pe valea
are o
ER şeni, com. Curtesci.

„Suprafață de 872 hect. din cari

IV
Curmătura Mare, o tăetură a dt-
143 hect. ale locuitorilor şi 7294
lului Harangiu, pe moșia Cătămă-
ale proprietarului şi o populație
UN

resci, com. Cucoreni.

de 57 familii sati 143 suflete,
cu
33 contribuabili.
„Curmătura Mică, o tăetură a dt-
In acest sat se află 1 biserică
de lului Harangiu, pl. Târgu.
L

zid cu 1 preot şi 2 cântăreţi

; are
RA

4 iazuri şi o mâră de apă..

Curmătura, del, pe moșia Băluşenii,
Prin mijlocul satului trece
calea com. Bălușenii, pl. Tirgului.
judeţenă Botoșani-Stefanesci,
NT

Numărul vitelor e de 98 boi

şi Curtesci, comună rurală, în partea
Vaci, 44 cai, 350 oi şi 30
porci. de Vest
CE

și Sud-Vest a plăşei Târ-

“gul, se întinde pe delurile de la
Cucutenilor, pârâu, isvoreşte de pe Sud şi Vest de orașul Botoşani
moşia Cucuteni-Tufescu, com.
Dur- cu care este în vecinătate,
I/

mesci, trece pe lângă satul Se

Cucu- compune din satele : Bajsa, Balta-
teni şi se varsă în pârâ
AS

ul Co- Arsă, Băicenă,

rogea. Botușanca, Cur-
Zesci, Manolesci, Monastirea-Agaf-
Zon, Monastirea-
UI

Cucutenilor, iaz, Dâmnel, Raiu,

iormat de pârâul Stăncescă şi Orăşeui ; are
Cucutenilor pe moşia Cuc o su-
utenilor- prafață de 6193 hect. şi
Tufescu, com. Durnesci, pl. Ste- o po-
BC

pulaţie de 1054 familii

fănesci, sat 3671
suflete.
Teritoriul comunei este deluro
s,
 RY
RA
de natură argilos, negru ori gal- etate de școlă e de 296 băeţi
ben ; întinderea locurilor cultivate şi fete.

LIB
e de 3600 hect. şi se produce: 6,000
hectol. grâu, ş,000 hectol. popu- Curtesci, sat, în comuna Curtesci, în
şoi, 1,100 hect)l. secară, 1,600 partea de Sud-Vest a orașului Bo-
hectol. orz, 2,000 hectol. ovăz, 600 toşani, cu o suprafață de 883

Y
hectol. fasole, 1,600 hectol. cartofi, hect. şi o populaţie de 83 fa-

SIT
Parte din teritoriul comunei e a- milii saă 321 suflete,
-coperit cu păduri. Aici e reşedinţa comunei Cur=
Numărul vitelor e de 1420 boi tesci, are 1 biserică cu 1 preot
şi vaci,
porci și
128 cai, 1414
557 stupi cu albine.
Oi, 422
ER
şi 1 cântăreț; biserica este
la 1889 de d-na Natalia
zidită
Boian,
NIV
Are 2 mori de apă şi 1 mâră chiar pe mormântul soțului sâti
Situată la Raiu, care fabrică făină Theodor Boian, mai este 1 şcâlă
de grâi de bună calitate chiar mixtă cu 1 învețător plătit de Stat
LU

pentru export. şi cu 16 băeți și 14 fete.

În tâtă comuna sunt 18 co- Numerul vitelor e de 94 boi
mercianți şi 57 meseriaşi cari se şi vaci, 6 cai, 11 porci. Are o
RA

ocupă cu mici meserii, ca ciobo- moră de apă pe pârâul Droslenca.

tăria, stoleria, etc, Comuna e str&- Aprâpe de bariera orașului Bo-
bătută de șoscua naţională Boto- tOşani, se află casele de vară a
NT

şini-Hărlăi în partea de Est iar d-nei Natalia Boian, unde se află

în partea de Sud de şoseua Bo- grădini trumâse şi nisce isvore şi
habuzuri, unde fac băi mulţi în
CE

toşani-Fălticeni, la Vest so;cua

Btoşani-Burdujeni. timpul verei.
Budgetul comunei are la veni-
turi 6,90ş lei 47 bani şi la chet- Curţei, pârâu. i;voreşte din delu
I/

îueli 6956 lei. | Petrariei, com. Deleni, pl. Co-

AS

Sunt 7 biserici şi 1 paracli:, cu şula, curge prin partea de Nord-

că preoți, 1 diacon şi 9 cântăreți. Est a satului Deleni, pe o costă
Se mai insemnă monăstirea Agal- fSrte înclinată, se unesce cu pâ-
UI

ton cu 124 călugărițe ; mai sunat râul D>wmnei, formeză pârâul Jose-
4 şcoli. mixte, cu 4 Înveiători, 2 nilor, care se varsă in iazul Gur-
BC

plătiți de Stat şi 2 de judeţ, în gueta la Nord-Est de Deleni.

cari frequentă 07 băeți și 16
fete. Numerul copiilor ajunşi in Cozancea, schit de că'ugări, situnt
 Y
100

AR
100

în pădure, pe valea Cozancea în com. Slătunâia și se varsă în

IBR
partea de Sud a com, Şoldănesci, Siena,
pl. Miletin. Biserica e zidită
la
anul 1732 de Vasile Baluş, cu Cozancea, vale, prin care cu ge pâ-

L
hramul Sânta Maria.
râul Cozancea.
Sunt 6 călugări şi 3 cântăreţi,

ITY
Cozancea, pădure, pe moșia Cerch
Cozancea, pârât, care isvoresce din e-
jeni, com. Dracşani, în întindere
pădurea Cozancea com, Şoldă-

S
de 1,144 hect. se exploateză re-
nesci, trece pe lângă satul Stănesci,
gulat.
IV ER
D
Damachi,
UN

sat şi centru! comunei „dreapta Prutului cu O populatie de

Movila Ruptă, plasa Ştefănesci, a- 84 familii sau 226
şedat pe țernul suflete ; pe
drept al Prutului moşie lâng
Într'o infundătură - Prut
ă se aflăo pădure
de del ; moşia
L

de salcie și o mâră de apă.

are O suprafață de
RA

1260 hect, Are o biserică cu

şi o populaţiune de 74 familii 1 preot şi 2
sai cântăreţi
312 suflete,
Numerul vitelor e de 100
NT

Numărul vitelor e de 104

boi
boi şi vaci, 20 cai, 309 oi, 8o
şi vaci, 14 cai, 300 oi, porci
38 porci. şi 20 stupi cu albine.
Are 1 biserică cu “1
preot şi 1
CE

Cântăreț şi 2 mori de apă

pe Prut, Dâăngeni,
Satul mai pârtă numele comună rurală, situată
şi de În partea
Movila Ruptă; de Nord-Est a plășei
aici e reşedinţa
I/

primăriei Jijia, formată din satele : Bivolari,

com. Movila Ruptă, Buhăceni, Bunenit- Florii, Bunenii-
AS

Daringă, iaz, în partea Si biă, Coşteny, Dăngeni,

de Nord-Est Iato-
a moşiei şi comunei Tod denil- Vol, Iacoenii Vechi şi Stra-
ireni, pl.
UI

Țijia, Rolinul,
Teritoriul comunei e deluros
Dămideni, sat, În par de natură argilos şi
BC

tea de Sud-Est are o supra-

a comunei Ostopceni, față de 7>209 hect. şi o popu-
pl. Ştefă- laţie de 400
nesci, aşedat pe costă famiiii sau 1669
râpâsă în suflete.
 RY
101
D101

RA
Locuitorii se ocupă cu agricul- 1 preot şi 2 cântăreți și 1 scâlă
tura şi crescerea vitelor sunt toți mixtă cu 1 învățător plătit de stat,

LIB
români ; întinderea locurilor cul- 27 băeţi și 4 fete ; aice este re-
„ivate e de 6008 hect. şi pro- ședința comunei Dângeni.
duce 6620 ' grâu,
hectol. 6960 Are 11 hect., o pădure i 1
popu;oi, 819 hectol. orz, şr2 mSră de abur, 1 cârciumă

Y
i 4

A
hectol. ovăz, 76 hectol. rapită; meseriași.

SIT
sunt 10 comercianţi şi 12 mese- Numerul vitelor e de 255 boi
riași în comună, şi vaci, 55 cai, 65501, 34 porci
Păduri sunt în comună şi at o 120 stupi cu albine.
întindere de 194 hect. compuse
din :Enduri mici, cari unele se
ER
Deleni, comună rurală, situată la su-
NIV
exploateză. dul plăşei Coșula, în vecinătate cu
Numărul vitelor e de 1563 boi Harlăul, formată din satele: De-
şi vaci, 352 cai, 4269 oi, 169 Zen), Macsut, Pircovari şi Slobo-
porci. zia, tâte aședate pe moşia Deleni,
LU

Se însemnă 3 iazuri şi 2 mori Comuna se întinde pe mau multe

de aburi. deluri şi văi, carl în partea de
RA

Drumuri petruite nu sunt; co- Vest sunt acoperite cu codri se-

muna e străbătută de calea ferată culari,
în lucru, Dorohoiu-laşi pe Jijia: Priveliscea măreță ce infăţiştză
NT

Budgetul comunei e de 7795 lei, delul Petrăria de natură petrâsă,

96 bani la venituri şi 7212 lei, câre se ridică în centrul comunei
89 bani la cheltueli. şi prin înălțimea sa predomină tâte
CE

Are trei biserici cu 2 preoți și verfurile de prinprejur, satele De-

6 cântăreți, 1 scoiă mită cul leni, Macsut, Slobozia și Perco-
inveţător, 27 băeţi şi 4 fete. vaci, aşedate pe costele de Sud,
I/

Sud-Est şi Est a acestui del, im-

AS

Dângeni, sat, situat în centrul co- podobite cu grădini şi livedi de

munti Dângeni, pl. Jijia, pe ţăr- pomi fructiferi, arbori de pădure,
mul stâng al Jijiei şi strebătut de şoselele şi drumurile cele mai multe
UI

pârâul Banului ; moşia are o în” petruite de natură, în fine aerul

tindere de 1327 hect. şi O popu- curat și sănătos ce domnesce aice,
BC

laţie de 88 familii saii 477 suflete» face ca acestă regiune să aibă o

locuitori români. posiţiune pitorescă.
În acest sat este 1 biserică cu Teritorul comunei fârte acci-
 Y
102 D

AR
102
dentat, iar natura solului variază
cele mai mari în întindere din jud.

IBR
in pământ negru, galben, petros,
Botoşani.
şi nisipos. | Populațiunea comunei e de 600
Cel mai înalt dej e Perăria familii sau 2743 suflete, cari
lo-

L
În centrul comunei, apoi Cetăţuia
cuesc în 589 case, sunt 574
şi delul Mare în pădure spre Vest, con-
tribuabili,

ITY
locuitori rOmâni, între
Llolmul, Lugăria şi Gu rgueta spre
Cari sunt şi mulți țigani şi câte-
Est, etc. va
| familii de evrei. Ocupaţiune:
Prin comună curg mai multe lor
ea gricultura, crescerea vitelor,

S
pârae, care de şi mici, dar apa pe=
lor trăria, lemnăria, iar țiganii sunt
limpede şi rece curge necontenit
ast-fel sunt: Balluii care curge
,
,
ER ferari, musicanţi, etc.
şi

Intinderea locurilor cultivate

prin partea de Vest a comu în
IV
nei, 1890 a fost de 6476 hect.,
prin pădure, şi primesce pâraele fineţe
: 775 hect., şi 1395 hect., locuri
Zisa,
UN

Pircovari, Adâncata, Vă sterpe, imașuri şi locurile sateso

cărița, Răcosu Şi /lumosu r
in drepta, Şi Sa recoltat 24349 hectol,
iar Măgidra şi Recea stân grâi,
ga, a- 18904 hectol, popușoi, 11 36hec
pol pârâul Dâner, Josenilo tol,
L

r, Ju- orz, 256 hectol. ovăz, 16 hecto

Fani, Weaun, l, câ-
RA

Velniţa- Veche, Mo- nepă, 500 hectol. cartofi, 20 hectol

druz şi Dodolea, cari curg ,
prin şi fasole ; sunt şi
pe lângă satul Deleni şi prin văil 24 hect, gră-
e dini de legumi, varză, cepă,
NT

de la Nord-Estul comune etc.

l ; are cultivate de bulgari,
2 iazuri mari Gurgueta
și Strâm- TOtă partea de Vest şi
bul. Sud-
CE

Vest este acoperită de codri

Clima e TEcOr6să, atât din causa
vechi
pe 0 întindere de
înălțime! locului cât și 10.000 hect,,
influenţa lemnul ce predomină
pădurilor, iarna unsă este este ste-
expusă jarul, carpen, fag, jugastru,
I/

crivețu lui. teii,

paltin etc. şi se explotează
Înălțimea de asupra in can-
AS

nivelului tităţi forte mari.

mărei a satului Deleni
e de... m. Sunt 27 hect. vii şi prod
iar verful delului Petrăria uce 829
de... m:
UI

Suprafaţa hectol. vin în valdre

comunei e de 'de 6200 lei.
18,646 Numerul vitelor e de
hect., din cari 17.291 1849 boi
hect. ale si vaci, 1 bivoli, 198
BC

proprietarilor mari cai, 3.400

şi 1,355 hect,
ale locuitorilor oi, 275 porci şi 500
improprietăriţi stupi cual-
la bine, cari produc 1.000
1865. Acestă comună kgr. miere
e una din şi 6So kgr. ceră,
 RY
103 D 103

RA
In comună sunt ș mori de apă Deleni, sat, situat pe câsta de Sud-
şi 1 de abur, 1 fabrică de spirt Est a delului Petrăria în centrul

LIB
(velniță) care produce 40.000 li- comunei Deleni,
tri pe an. Moiia Deleni, de 18646 hect,,
In delul Petrăria în partea de este împărțită în două între fraţii
Sud-Vest se află renumitele cariere Ghica : o parte ntmită Deleni cu

Y
de petră de moră, care se fabrică satele Deleni și Slobozia in partea

SIT
pe loc, de unde se transportă în de Nord-Est şi alta numită Mac-
țară şi chiar peste hotare şi pro- sut cu satele Macsut şi Pârcovaci
duc 20.009 lei pe an. la Sud.
Exploatarea se face din timpuri
forte vechi. Mai sunt și alte ca-
ER
Partea numită Deleni are o în-
tindere de 12582 hect. din can
NIV
miere de unde se scote petră de 11725 hect. ale proprietarului şi
zid, şosele, etc. 857 ale locuitorilor.
Comunicaţia se face pe şoscua Satul Deleni are o populaţie de
1691 suflete și 425 familii, locui-
LU

naţională, care trece pe la Est de

Deleni, apoi prin Hârlău, pe şo- tori, cari se ocupă cu lucrarea pă-
scua vicinală Hârlău-Doihasca prin mântului şi cu crescerea vitelor,
RA

Pârcovaci, în construcţie și sose- dar mulţi se ocupă cu stoleria și

lele comunale Hârlău-Macsut-De- pettăria.
leni-Slobozia şi Feredieni, apoi Partea de Vest a mojieie aco-
NT

şostua casele Ghica la sostua na- perită cu codri verdi, iar partea
țională. de Est e ocupată cu semenături,
fânețe şi imașuri ; sunt 7 hect.
CE

Comerciui se face cu Hârlăul,

Tergul-Frumos şi Botoşani. Sunt vii şi produc 230 hectol. vin.
în comună 6 cârciumi, ş$ comer- Numărul vitelor e de 390 boi
şi vaci, $O cai, 1,350 01, 100
I/

cianţi şi 8 meseriaşi.
Budgetul comunei e de 6135 cai, 100 stup. cu albine; are 1
AS

lei la venituri şi 6088 lei, 8o b- fabrică de spirt, $ mori de apă.

la cheltueli. Satul e strebătut de soscua co-
munală Hârlău-Deleni-Feredieni.
UI

Are 4 biserici: cu 3 preoți, 3

cântăreți şi 1 paraclisier, mai sunt Are 1 biserică cu 2 preoți şi
2 biserici în părăsire şi aprope in 1 cântăreț, apoi spre Nord-Vest
BC

ruină; este 1 scolă mixtă cut in codru, este vechia biserică de

invețător plătit de stat și 50 băeti. la schitul Lacurile în părăsire;
Sunt 136 copii înscrişi pe liste. mai este 1 scâlă mixtă cu 1 în.
 Y
104

AR
104
vețător, plătit de Stat şi 50 şco- Cu vremea, atât pâte din
lari. causa

IBR
că era în mijlocul locuinte
Despre biserica din lor o-
Delent se menesci, a făcut
zice că temelia ar fi pe călugări a se
pus'o un retrage mai în sinul codrilor şi a
Stefan Voevod şi în urmă zidită

L
intemeea schitul Lacurile,
de familia Ghiculeştilor, spre
Lependa Nord-Vest de Deleni (v. acest

ITY
atribue acestui sat o vech
ime de nume) iar biserica din sate
peste 400 ani, însă se zice reedi-
că era ficată de 'Toderasco
aședat, mai spre Est, Cantacuzen,
aprâpe de cum arată inscripţia de asupra

S
iazul Gurgueta, pe valea prid-
Iugani şi vorului bisericei :
Tulburea, pe unde trece
mare Hârlău-Botoșani,
a şlehul
şi satul se
ER «Acestă sfântă biserică a Prea
” Curatei Fecisre, Adormirea,
numia Iugani şi 'Tulburea. a fâ-
Moșia, cut'o 'Toderasco
IV
se dice, că era dată de Cantacuzino vel
Stefan cel Visternic
Mare răzeșilor Și avei let 7177 d. Adam (1669),
moşidrele
UN

iar de iznâvă le-aa făcut

lor cu capetele spre r&sărit Iordache
şi a- Cantacuzino vel Vornic
pus. Iar în locul satului de astă-zi l&t 7230
Deleni,
d. Adam (1722).»
erai codri şi în mijloc o Numele satului se pSte expli
L

Mănăstire de călugări, ale căreia ca

de la vorbele
RA

urme se presupun a <Omenii din dă»

fi în partea sai <Deleni>
de Sud-Est. In lugani de re-ce satul o-
există nu- cupa partea de sus a d&lului
mai o biserică de lemn Petrăria.
NT

vremel- - Cum ai dispărut vech

“nică. ii răzeși, se
dice că un boer le-ar
Cum sa desființat satul fi cumpărat
Iugani parte din moşisre,
CE

şi Tulburea şi când
s'au înfiinţat
parte le-ar fi
actualul sat Deleni, luat. cu sila,
nu se pote şti;
ceea ce pâte fi proba Ca urme de sate vechi
bil, e că de- se mai
sele năvăliri a armatelor inseamnă Zacurile la
I/

streine in Nord de
țeră şi mai cu sEmă schitul Lacurile. Acest
situaţia aces- sat a fost
AS

tui sat in șlehul desființat la 1865 cu

mare îl expu- ocasia în-
nea tuturor atacurilor, proprictărirei țăranilor
aşa că ]o- , cari parte
cuitorii cu timpul S'aii aşezat în Deleni,
parte in cele
UI

au putut fi si-
iți a se retrage mai lalte sate,
în codiu, Satul Singeap spre Vest
împrejurul mânăştirei de Per-
şi a întemeia
BC

satul de astă-zi, pentru covaci desfiinţat la 186

a fi ape. 5 odată cu
rat de Lacurile, ai căror locuit
invasiuni. ori cei mai
mulți s'aii aşezat în
Percovaci,
 RY
105 105

RA
In partea de Nord a satului „legend că sau mai potolit focul
Deleni se află un isvor numit «<isvo- ciumei, sai întors la lași, la

LIB
rul Dâmnei» din care curge pără- scaun. (Letop. Tom. III. pag.)
iaşul numit <Şipoţelul Dâmneb.
In fine chiar în letopisețele Deleni, codri în com. Deleni, pl.

Y
țărei, familia Cantacuzino, sunt Coșula, se intind in partea de
cunoscuți ca cei mai vechi pro- Vest a moşiei Delent pe o supra-

SIT
„prietari ai acestei moşii, cum re- faţă forte ondulâsă, pe intindere
ese din următoarele : de 10.000 hect., se compune din
«ln luna lui Iunie anul 1730, arbori mari, foarte vechi şi deşi,
Grigore Ghica Vodă logodesce pe
fiul s&ă Scarlat cu fiica lui lor-
ER
în care predomină ştejarul, carpen,
jugastru, teiă, fag, ulm, paltin, etc.
NIV
dache. Cantacuzino vel spătar, Sunt codri cei mai întinşi din
find faţă şi Kiru Nichifor Mi- judeţul Botoşani, şi În cart se
tropolitul, şi au făcut petreceri află şi o mulțime de animale săl-
LU

şi mese la Deleni, tinutul Hâr- batice pentru vânat, precum:

lăului mai multe zile, nu numai porci sălbatici, capre, lupi, vulpi,
boerii ci toată slujitorimea. jderi, epuri, etc.
RA

De la Deleni au mers Grigore Sunt propietatea fraților D-nii

Vodă la Hârlău, de au vedut ca- Grigore şi Constantin Ghica: se
sele domnesci, apoi la Coticar, exploateză in cantităţi foarte mari.
NT

unde au făcut iarăși mese cu bo- In partea de Vest in codri se

eri apoi sat întors la lași, la află Pra Șoimului în loc înalt
de unde se pâte vedea
CE

scaun (Letop. Tom. III., pag. 198). şi petros,

«În tomna anulul 1738 Gri- în depărtări mari.
gore Ghica Vodă, întorcându-se
Delenilor, dtl, situat în partea de
I/

de la Orheii, unde iusese trămis

din ordinul Sultanului, să ridice Nord a comunei Fântânele, începe
AS

puscile ce le îngropase rușii și să din hotarul ce desparte moșia

le ducă la Tigine, nai mal ve- Hancea de moşia Băloşeni şi se
contin uă pe moşia Băneşti și
UI

nit la laşi, că mureai re de

Fântânele ; In acest del isvor&sc
ciumă, ci aă trecut Ja sat la De-
pâraiele Cişmelei, Gârla-Mori și
leni în ţinutul Hârlău, la Vorni-
BC

Gârla R&mnicelor, udă moșiile

nicul Jordache Cantacuzino Delt-
nul, și aă şedut acolo, până în Baloşeni şi Fântânele şi se varsă
di întâia Dechemvre, când inţe- in Siret prin iazul Văduleț.
 Y
106 D

AR
106
Delnu, dei, în com. Bobulesci, pl. drilor Deleni, nu departe de des-
Ştefânesci, pe acest del se

IBR
dice ființatul sat Lacurile, e de natură
că ati tost aşedată o tabără tur- petrâsă.
cescă în timpul unui resbel cu In acest del se găsesce o peş-
Ruşii, urma de şanţuri

L
se ved şi teră sEpată în stîncă, pe care
astă-zi,
astă-zi poporul o numește «Bolta

ITY
Tâlharilor>. Legenda spune că
Delii-Boeri, (v. Costinesci) sat. com. aici locuiati, în vechime, nisce
Costinesci, pl. Târgu. Sihastri, cari au fost ucişi de hoți,

S
- Imând ei locul sihastrilor, unde
sa
Delul-Mare, dâl în codri Deleni,
hotarul moșiei, Deleni şi com.
la ER
şi aședat, de unde a r&mas si
mele pescerei.
nu-
Tudora, numit ast-fel de la înăl-
Delul mai pârtă și numele de
IV
țimea sa ce predomina tâte delu-
Petra-Şoimului (v. acest nume.
rile din împrejurimi. E de natură )
UN

Că a fost locuinţe omenești,

petrâsă. în
acestă pesceră, se dovedesce
din
săpeturile făcute înăuntru precum
Delul-Mare, de! în com.
Gorbă-
L

mese de pttră, paturi, cuptâre

nesci, pl. Miletin, se înti
nde la
RA

tote săpate în petră ; pe

Nord-Est de satul Vânători pereți
pe se pot vedea nisce inscripțiuni
moşia Statului Gorbănesci, ne-
de descifrabile,.
unde trece spre Est în com
NT

una Câţi-va visitatori ai cercetat

Şoldănesci ; preste acest del
trece acestă pesceră ; eşirea e
calea județeană Botoșani-Ştefăne mai pe-
sci, riculăsă de cât intrarea.
CE

Delul-Mare, del in com. Poiana Dslul-viei, dei pe moși

Lungă, pl. Siret, se înti a Juresci,
nde pe com. Zlătundia, pl. Mile
I/

teritorul moşiei Chiscovata. tia.

AS

Delu!-Mare, Delul, (v. Cristesci) sat com.

del situat în pădure Cris
in partea de sud a com tesci, pl. Coşula.
unei Slo-
UI

bozia-Secătura plasa Coşu

la, din Delul-Roș, parte din păd
acest del se scâte mul urea moșiei
tă petră Storesci, com, Storesci,
pentru şosele. Pl. Coşula
BC

se întinde pe detul Ţen

cuţa,.
Delul-Petrei, del în mijlocul co- Dobirceni, comuna rurală, situată
 RY
107
107

RA
in parteade Vest a plăşei Şte- Are 2 biserici cu 2 preoți şi
fânesci, pe un teritor deluros ș 3 cântăreți şi 1 scoală mixtă cu

ah.

LIB
compus din satele: Cișmănesci ş înveţător, 30 băeţi şi 2 fete.
Dobirceni. Este udată de pârâul
Corogea care trece prin mijlocul Dobirceni, sat, în partea de Suda
comunei și pârâul Muguta, prin

Y
comunei Dobirceni, pl. Stefânesci,
partea de Est, sunt 6 iazuri. aşedat pe un dâl înclinat spre

SIT
Suprafaţa comunei e de 3183 Nord,
hect,, din care 2717 hect. ale Întinderea moșiei e de 2043
proprietarilor mari și 466 hect, hect. din cari 1716 hect. ale pro-
ale locuitorilor ; şi o populaţie de
291 familii sau 1.001 suflete, care
ER
prietarului
Teritorul
şi 327 ale locuitorilor.
e ocupat cu semănături
NIV
locuesc în 200 case, sunt 186 şi parte cu pădure.
contribuabili, toţi locuitori români Locurile cultivate ai o întin-
cari se ocupă cu agricultura și dere de 1072 hect. şi sa recol-
LU

crescererea vitelor. tat: 1720 hectol. grâi, 1075

Întinderea locurilor cultivate în hectol. orz, 216 hectol. ovăs,
1890 a fost de 1787 hect. şi s'a 3225 hectol. popuşoi, 200 hectol.
RA

recoltat: 3010 hectol. grâu, 150ş cartoti, 400 hectol. fasole şi 101
hectol., orz, zor hectol., ovăz, stoguri de fân.
4837 hectol., păpuşoi, 300 hectol., Pădurile au întindere de 429
NT

cartofi, soo hectol., fasole, 200 hect. și vii ş hect.

stoguri de fin. Nume&rul vitelore de 269 boi
CE

Pe teritorul comunei se află şi vaci, 35 cai, 2500i, 125 porci

471 hect. păduri, formate mai şi 200 stupi.
mult de ştejar, se exploateză și In acest sat e reședința comu-
I/

aduc un venit anual de 1745 lei. nei Dobirceni; are o populaţie

Vii sunt ș hect. și produc de 223 tamilii sai 749 suflete,
AS

207 hectol. in valori 2800 lei. locuesc in 140 case, are 1 bise-
Numărul vitelor e de 402 boi rică cu 1 preot şi 2 cântăreţi și
UI

şi vaci, ŞI cai, 360 oi, 222 porci 1 scoală mixtă înfiinţată la 1879
şi 200 stupi cu albine; are şi 1 cu 1 înveţător plătit de Stat, 30
moră cu 2 petre. băeţi şi 2 fete.
BC

Budgetul comunei e de 4030

„lei la venituri și 4009 lei 7o bani Dobirceni, iaz, in satul Dobirceni,
la cheltueli. com. Dobirceni,
 Y
108

AR
108
Dobircenilor, pădure de ştejar în Dolniceni, (v. Brăteni sat,
partea de Vest a comunei Dobi com.

IBR
r- Brăteni, pl. Stefânesci,
ceni, are o intindere de 300
hect,
Dolniceni, iaz, in partea
Dolina, sat in partea de Nord-
de Nord-Vest

L
Vest a comunei Brăteni, pl. Stefs-
a comunei Costinesci pl. Târgu, nesci, pe moșia Brăteni, are

ITY
pe valea şi păriul Signa, o
cu o suprafață de 12
suprafață hectare.
de 1465 hect. şi o po-
pulaţie de 100 familii sai 440 Dodolea, vale pe moşia
Deleni, în

S
suflete ; are 1 biserică
cu 1 cân- partea de Nord-Est a comu
tăreț, 2 mori de apă la nei De-
I m6ră'de abur.
iazuri şi
ERleni, pl. Coșula, între delul
Dodolea şi Struna,
Caprei,
Numărul vitelor este de
297.
IV
boi şi văci, 67 cai, r214
oi, Dodolea, de! la Est de
8 capre, 131 mascuri, valea Do-
6 stupi.
UN

doilea, pe moşia şi comuna Delen

Se mai află 3 cârciume, i,
3 co-
mersanţi şi 6 meseriași.
Dodolea, iaz în valea Dodo
lea, com.
Deleni.
L

Dolina, pârâu, trece prin mijloclul

RA

satului Dolina com. Costines

ci şi Doina, vae pe moşia
se varsă în părâul Sicno. Reuseni, în
partea de Sud-Vest, comuna Co-
NT

Dolina,
mândăresci, pl. Jijia.
va!e între dsluriie Dolina
si Găurena, com, Costinesci, pl. Doina, iaz în valea
CE

Târgu, Doina, moșia

Reuseni, com, Comând
ăresci,
Dolina, del, com. Costinesci, pl. D6mnei, (vegi mănăstire
Târgu. a Domnei,
I/

sat, com. Curtesci, pi.

Târgu),
AS

Dolina, del în partea de Sud-Vest Dâmnei,

â comunei Dracșani, pârâu, isvoresce din locul
pl. Miletin. Isvorul Dâmnei>, udă partea
UI

Nord a satului Del

de
Dolina, pădure în înt eni, com. De-
indere de 430 leni și unindu-se cu
hect. pe delul Vasilince pârâul Curţii
a, în par-
BC

tea de Vest a moşiei formeză pârâul Josenilor

Dolina, com. şi se
Costinesci, pl. Târgu. Varsă in iazul Gurgueta
la Nord-
Est de Deieni.
 RY
109
109

RA
Domnesca, partea din stânga Jijiei, Dorobanţi, sat in partea de Sud a
din moşia R&useni, com. Comân- comunei Costesci, pl. Târgu, pe

LIB
dăresci, pl. Jijia, numită ast-fel de valea Sicna, este înfiinţat la 1870
ia propietara cea mai veche Bog- pe moșia Statului, Nicseni, cu
dânesa, care, se dice, era din fa- noii impropietăriţi, o populaţie je

Y
milie domnească. 163 familii sau 638 suflete; are 1

SIT
școlă mixtă cu 1 învă&tor, plă-
tit de Stat şi 37 băcţi.—Are 1
Domnesca, altă parte din moşia
preot şi 1 dascăl
Reuseni, com. Comândăresci, în
partea de Sud despre
eşti, com. Şipotele, jud. Iaşi, din
moşia O-
ER Numărul vitelor este de 230
boi şi vaci, ş2 cai, 475 oi, 160
mascuri, 89 stupi cu albine.
NIV
care moşie s'a deslipit prin danie
S=> află o cârciumă, 2 comer-
şi s'a alipit la R&useni,
sanţi şi 3 meseriaşi.
LU

Domnesca, vale in partea de Sud Dracșani, comună rurală, in par-

a moşiei Reuseni, com. Comân- tea de Sud a plășii Târgu-Mile-
dăresci. tin, se intinde pe valea Sicnei, pă-
RA

râului Ursdia şi delurile din drepta

Domnesca, iaz, în valea Dowmnescă, şi din stânga Sicnei, pe un teri-
tor deluros şi acoperit cu păduri.
NT

în partea de Sud a moşiei R&u-

seni, com. Comândăresci, are o Se compune din satele : Cerche-
suprafață de ş hectare ; e bogat în jenă, Dracşani, Dracşiul, Suliţdia
CE

pesce. şi Zlătundia- Mică ; are o supra-

faţă de 7304 hect, şi o populaţie
de 720 familii sau 2880 suflete
I/

Domnesca, pădure, în partea de şi 7oI contribuabili.

Nord-Vest a comunei Flăwmândi, Pământul e mai mult argilo;,
AS

pl. Coşula, se întinde pe delul Me- negru sai galben ; locurile de cul-
lei şi alte ramuri ce plecă din Ţen- tură ai o întindere de 3200 hect.
UI

cuşa, are o suprafață de 1287 hect, şi se produce : 10000 hectol. grâti,

şi se exploateză sistematic. 2 5000 hectol. păpuşoi, 00 hectol.
2500 hectol. orz, 2600
BC

secară,
«

Dorme-răi, şes lângă Miletin în hectol. ov&s, 2ș0 hectol. fasole,

partea de Est a comunei Uriceni, 8ooo hectol. cartofi,
pl. Coșula. In partea de Sud şi Vest teri-
 Y
110
a
D

AR
RIN
—————_110
torul comunei e acoperit cu pă- Partea de Sud.Vest e acop
duri, asemenea şi în partea erită

IBR
de Nord, cu pădure în intindere
şi ati o suprafață de 400
0 hect. de 1300
se exploatăză în cantităţi hectare.
mari, In lungul văii Sicna se întin
Ia centru! comunei şi spre de

L
Vest lacul Dracșani, bogat în
de târgul Suliţa este lacul ape, pesce
Drac- şi stuh,

ITY
şani, are o suprafaţă de 1360
hect, In Dracșani e reşedinţa
cu o lungime de peste 5 km., primă-
este riei com, Dracșani, are
bogat în pesce, stuh și 1 biserică
papură; cu I preoi şi 2 cântăreţ

S
aduce un venit de peste i,
4000 lei Numerul vitelor
anual ; prin lacul Dracșa
ni curge:
pârâul Sicna la eşirea căru
ia se află
ER boi şi vaci, 146 cai,
bivoli, 496 mMascuri şi
este
695 oi, 6
de 627

1 m6ră de apă sistem not, 50 stupi,

IV
Numerul vitelor e de Se mai află 1 cârciu
1431 bot mă 1 co-
şi vaci, 235 cai, 465 mersant şi ş meseriaş,
UN

porci, 2198 La Dracşani, în ținu

oi, 7 livedi, 689 mascuri tul Hăr-
și 132 lului a urmat
stupi cu albine. bătălie intre turci
sub comanda lui Schindir pașa
Comuna este Sirebătut
ă de calea
L

vecinală comunală Sul cari Susțineaii în domnie pe Ra-

ița-Talpa in dul Vodă
RA

lucru şi calea Dracșa şi Lesi şi Cazaci sub

ni-Copălău.
Budgetul comunei are comanda lui Coretchi cari sus-
7667 lei ținea pe Dâmna lui
79 bani la venituri Ieremia Mo-
NT

Şi 7444 lej vilă. Şi ati învins Turc

55 bani la cheltueli, ii prin-
Sunt 3 biserici cu dând pe Dâmna şi fami
3 preoti şi lia sa și
CE

5 cântăreţi; pe Coretchi și i-ati dus

2 Şcoli mixte cu 2
în robie
învățători și la Constantinopol.
120 scolari,
Aice, cum Spune cronicarul, fu
Dracşani, perderea casei
I/

sat în partea de Sud lui Ieremia Mo-

comunei a vilă. (vedi
Dracşani, Pl. Mileti Letop. Tom. 1, pag.
AS

|
n, a- 234),
sezat pe costă de dea] şi în
drea-
Pta lacului Dracşani.

|
Dracșani, lac pe
UI

Moșia este a prințului moșia Dracșani,

Grig. M. com. Dracşani, pl. Mil
Sturza și are o supraf etin, se în-
ață de 2466 tinde pe valea Sicna,
hect. în care intră şi par cu o supra-
BC

tea locui- fața de 1360 hect.,

torilor. Cu o Populaţie are 1 moră
de 240 de apă,
familii sau 960 suflete.
Pe apele sale trăesc,
în timpul
 RY
il 111

RA
verei, o mulțime de pastri aqua- Dracşani, numit „Seliştea pe locul
tice, între cari de multe ori şi numit astă-zi Lipoveni, locuitorii

LIB
lebede, apoi nenumărate rațe, gâ- ar fi fugit în drepta lacului, în
şte sălbatice, becați, lişiţe, pescari, poiana unde se stabilise câţi-va.
bitlani, etc. Se dice ca Turcii i-ar fi prins şi

Y
Se pescuesce de mai multe ori tăiat în biserică pe parte din
pe an pentru o valâre de 14000 Gmenii din Selişte. Mai târditi un

SIT
lei pe an; se găsesce în el mai preot Andrei ar fi mutat bisericuţa
cu seamă crap, caras, ştiucă, lin, de lemn din Seliştea pe locul

ER
mreană, etc. Dracsinilor, cari pe atunci se nu-
mea Pejinari, adică Gmeni scă-
Dracsini, sat, pe costă de deal, în paţi cu fuga. Locuitorii unei alte
NIV
drepta lacului Dracşani, în par- localități Ciarezi ai venit âncă
tea de Nord-Vest a comunei Drac- aici şi ai mărit satul
sani, pl. Miletin, pe moşia Drac- Cu ocasia împroprietăriei locui-
LU

şani, cu o suprafaţă de 2072 torilor la 1864 s'au mai adaos

hect. pământ atât al locuitorilor cât vre-o 20 familii ce locuiati într'o
şi al proprietarului și o popuia- poiană numită Zdelura, unde era
RA

ție de 2ș0 familii sai 1000 su- şi O velniţă, dar s'a disființat.
flete şi 245 contribuabili. Ca dovedi că a existat satul
Are 1 biserică cu 1 preot şi 2 Selistea şi despre vechimea sa sunt
NT

cântăreți şi 1 şectă mixtă cu 1 una cruce cu inscripţia rusescă şi

învăţător plătit de judeţ și 80 şco- o carte scrisă rusesce care se dice
CE

lari. a fi aduse de la biserică din Se-

Numărul vitelor este de 412 lişte.
boi şi vaci, 87 cai, 610 oi, 166
I/

mascuri, 20 stupi cu albine. Dracsini, del, în satul Dracsini,

Se află 2 cârciume, 3 comer- com. Dracşani.
AS

sanți, şi 2 meseriaşi.
Relativ la vechimea acestui sat Dracilor, iaz în com. Todireni, mo-
UI

se dice, erati păduri, că într'o po- șia "Todireni, pl. Jijea.

iană sar fi stabilit câte-va familii
de peste Prut şi din Bucovina, Dragomiresci, ponsre pe moșia
BC

sunt vre-o 200 ani. În urma nă- Leorda, com. Costinesci, pl. Târgu.
vălirei Turcilor asupra unui mic
sătişor ce era în stânga lacului Drăgan, urmă de fântână pe costa
 Y
112

AR
112
dealului 'Ţencusa, com. Storesci, 971 familii sau 4087: suflete,

IBR
unde se dice că poposiat hoţii. cari locuesc în 822 case ; sunt
842 contribuabili, toţi locuitori ro-
Drăsleuca, pârâu isvoresce din ia- mâni şi vre-o câte-va familii de

L
zul Loesci com. Cucoreni, trece evrei şi nemți,
prin comuna |
Curtesci, Baluşeni şi Pământul este de calitate bună

ITY
Dracsani şi se varsă în lacul Dra- productiv în cereale şi legume pe a
cşani.
cărora intindere de 10000 hectare
se produce: 4903

S
Dr&sleuca, hectol. grâi,
3 vale, , prin care curg5e 3976 hectol. orz, 541 hectol. ov,
pârâul Drăsleuca,
ER 2465 hectol. secară, 7300 hectol,
„Păpusoi,
Drislea, pârâu, isvoresce din 5000 hectol. cartofi, 80
com.
IV
hectol. mazere, 180 hectol, iasole;
Şoldănesci din iazul Henik
şi se are 289 hect. păcure,
varsă în Jijia la lonășeni, vii nu
UN

sunt,
Numărul vitelor e de 1799
Drogi, podiș, pe moşia Dobirceni, boi şi vaci,
com. Dobirceni. 276 cai, 2647 oi,6
L

capre şi 262 porci.

RA

Dubiţa, Are 1 fabrică de spirt (velniţă)

iaz pe moşia Lătăi, com.
Lătăi,
care produce 2923 hectol: spirt
pl. Coşula,
pe an, alte fabrici şi mori
NT

nu
Dumbrăveni, sunt; sunt 33 comercianţi
comună şo me-
rurală, în seriaşi.
partea de Sud a plășei
Siret,
CE

se Comuna e străbătută de
întinde pe valea Siretu
lui, la Est calea
pe valea Sucevei, la Ves ferată Pașcani-lţcani — linia prin-
t şi pe cipală, având gara
delurile dintre Siret Veresci, de
şi Suctva,
I/

Tot teritorul comune unde plecă spre Nord linia Ve-

i e format resci-Botoşani, linie secundar
din o singură moşie ă ; a-
AS

Dumbrăvenii poi e strebătută de șostua

şi având Uurmătârele jude-
sate: Dezp- ţeană Botoșani-Burdujeni petruită
&răveni, Sălăgeni,
Văratic şi Ve-
UI

şi soseaua vecinală Dumbrăve

7esci. ni-
Suprafaţa comunei e Fântânele.
de 15758 Budgetul comunei are la veni-
hectare, din cari 127
BC

58 hectare ale
Proprietarului și 300 turi 12410 lei 6o bani şi
0 hectare ale la
locuitorilor și cu o cheltueli 12397 lei 53
populație bani.
de Sunt 4 biserici cu 4 preoți şi
 RY
113 D 113

RA
5 cântăreţi şi 2 şcoli de băeți, cu brăvidră pe lângă schit au fost
2 învăţători şi 158 băetţi, 2 școli numiţi Dumbrăveni. Mai târdiă

de fete cu 2 învăţătore şi 70
fete.
Nume&rul copiilor ce ai etatea
cerută de lege de a frequenta şcâla
LIB
Sai mai adunat şi locuitorii din
desfiinţatul sat Românesci, situat
între jumetate distanţă de la Dum-
brăveni la Siret şi din satul ce se

Y
e de 180 băeţi şi 120 fete. dice că era în stânga Siretului, în

SIT
faţa podului de peste Siret de
Dumbrăveni, sat în centrul co- astă-di, despre a căreia existență
munei Dumbrăveni, pl. Siret, pe sunt urmele unui cimitir şi bise-
moşia Dumbrăveni, are 15758
hectare și o populaţie de 737 fa-
ER
rică, cari se văd spre Sud de pod.
NIV
milii, sau 2862 suflete. Dumbrăveni, parăi, ce curge prin
Are 2 biserici şi 1 capelă la comuna Dumbrăveni și se varsă în
cimitir cu 2 preoți şi 2 cântăreți, gârla isvârelor Românesci.
LU

1 scolă de băeți cu 1 învăţător

plătit de stat şi 104 băcţi şi 1 Dumbrăvidra, (V. Dumbrăveni, sat).
scolă de fete cu 1 învăţătore plă-
RA

tită de judeţ şi 54 fete. Dumbravei, del, com. Brehuesci, pl.

Se află 13 cârciume, 29 comer- Siret
sanţi şi 23 meseriaşi.
NT

In acest sat e reşedinţa comu- Dumbravei, vale, com. Brehuesci, pl.

nei Dumbrăveni. Acesta e satul Siret.
CE

cel mai mare şi mai populat dia

pl. Siret. Dumbravei, ponor ripă, formată de
Numărul vitelor e de 828 boi pârâul Petricel, com, Storesci, pl.
şi vaci, 120 cai, 1204 0i, 220 Coşula.
I/

porci, 8 capre şi 47 stupi cu albine.

AS

Legenda spune că în iocul co- Dumbrava, del, în partea de Vest a

munei Dumbrăveni era o pădure comunei Cristesci, pl. Coșula, se
numită Dumbrava în mijlocul căreia dice că a fost acoperit cu păduri
UI

era ua schit de călugări, numit sai dumbravă, astă-di e loc arabil.

Trestira şi mai în urmă Dum-
BC

brăviâra, care era pendinte de Dumbrăviţa, dl, în partea de Sud-

M-rea Putna din Bucovina. Putinii Est a com. Cristesci pl. Coșula,
locuitori ce sai stabilit în Dum- acoperit cu huceguri de pădure.
8
Botoşani
 Y
114
A D

AR
M
114
Dumbravei, pârâti,isvoresce de lâng
ă munei e de 4080 hect,
Schitul Orăşeni, com. din cari

IBR
Cristesci, 3625 hect, ale propietarilo
curge pe moșia Cristesci şi se r mari,
varsă 395 hect. ale locuitorilor
în pârâul Alghia, formând şi 60
iazul hect. ale răzaşilor.
Dumbrava.

L
Populațiunea e de 193 familii
sai 969 suflete,

ITY
Dumbrava-Negră, pădurice, în în-
din cari 480 băr-
baţi și 489 femei, cari
tindere de 3 ş hectare, în locuesc în
com. Bo- 166 case, sunt 235
bulesci, pl. Stefănesci, contribuabili,
Intinderea locurilor

S
cultivate e
Dumbrava, de 1616 hect, şi se prod
uce 388;
în com.
pădure de 45
Costinesci, pl. Târgu.
hectare,
ER hectol. grâă, 2321 hectol,
păpușoi,
737 hectol. orz, 335 hectol,
oves,
70 stoguri de fân. Păduri
IV
Dumbrava, pădure de 21 nu se adă
hect,, în în comună ; vii sunt
com. Fantânele, pl. Siret. 3, cari auo
UN

întindere de 20 hecr, şi aii pro-

Dumbrava, isvor, pe dus 305 hectol. vin,
moşia Deleni, în valdre de
din care ese pârâul 2000 lei.
Recea, un a-
L

Nuent al Bahluiului, Numerul vitelor e

de 547 boi
RA

și vaci, 206 cai, 1739 oi, 11

Dumbravel, Tâmători şi 70 stupi cu albine,
del, pe teritorul moşiei
Vlădeni, com, Are 3 mori de apă.
Fântanele.
NT

.
Budgetul comunei e de 4255
Dumbravei, vale, „lei la venituri şi
între deluj Dum- 4248 lei la chel-
CE

bravei şi valea Hri tueli,

şcanilor, pe mo-
șia Vlădeni, com. Sunt 2 biserici cu
Fântânele, pl. 2 preoți, 3
Siret. cântăreţi şi + paracl
iser, o scâlă
mixtă cu y învăţător
I/

plătit de Stat
Durnesci, co
mună rurală, în şi 58 elevi.
AS

de Vest a plăşei partea

Se afă 4 cârciume, 4
Stefânesci, e for- COmersanţi
mată din satele; Cucuteni şi 8 meseriaşi,
- Răzăyy,
Cucuteni T, ufescu
UI

şi Duruescă- Br.
7işlenu. Durnesci-Brăniştânu,
sat in comuna
Teritorul Durnesci, pl. Stefan
comunei e esci, în partea
BC

mai compus de Vest a comunei

mult din deluri Şi podişe ; are o supra
tinse cu Puţine în- față de 2684 hect.,
văi, Suprafaţa co- din cari 2431
proprietate mare
şi 253 ale locui-
 RY
115 D_ 115

RA
—

torilor și o populație de 87 fa- du-se la 1864 au format, mutân-

milii sai 4or suflete,

LIB
cari locuesc du-se pe locul de astă-zi satul
în 80 case,- luând şi numele de Durnesci dupe
In acest sat e reşedinţa comu- numelevechiului proprietar Duraea,
mei Durnesci, are r biserică cu 1 Astă-zi Statul mai are o mică

Y
preot şi 2 cântăreţi şi 1 scâlă mixtă pădure de răchită (salcie) lângă Prut.

SIT
cu 1 învăţător și 58 şcolari, Nums&rul vitelor este de 48 boi
Numerul vitelor e. de 390 boi şi şi vaci, 8 cai, 7o oi, 18 mascuri.
vaci,.120 cai, 1333 oi, 60 porci
şi 25 stupi cu albine.
Se află 2 cârciume, 2 comersanţi
şi 5 meseriaşi,
ER
Durnesci, sat aşedat în partea de
Nord-Vest a comunei Ungureni,
pl. Jijia, cu o suprafață de 1083
NIV
hectare și o populaţie de 45 fa-
Durnescl-Mitropoliei, fostă moşie a milii sau 166 suflete, având 53
Statului şi mic sat în partea de contribuabili. Numărul vitelor este
LU

Est a comunei Ringhilesci, plasa de 143 boi şi vaci, 64 cai, 290

Stefănesci în drepta Prutului. In Oi, 32 mascuri.
urna improprietăririlor de la 1879 Se mai află 1 cârciumă şi 1 co-
RA

pe o parte din moşie, Sa format mersaânt,

satul noi Santa-Maria, iar partea
NT

remasă fu înstreinată de Stat, Durnescilor, pârâu, isvoresce de pe

cumperată şi alipită la moșia Rir- moşia Cior onal, trece pe pâmîn-
ghilesci. tul locuitorilor din Snta-Maria,
CE

Astă-di sub numele de Durnesci- formeză 2 iazuri şi sc varsă în

Mitropoliei, se cunâsce mica catună Prut intre Santa-Maria şi Durnesci.
aşedată pe marginea şoselei jude-
I/

țene Stefânesci-laşi, in partea de Durnescilor, del lângă Prut, in par-

Est a satului Santa-Maria, are o tea de Nord-Esta comunei Ringhi-
AS

populaţie de 31 familii sai 10ş lesci, pl. Stefănesci, este o ramilicare

su iete și o intindere de 36) hect., a delurilor Cracaliei, cari merg spre
UI

avend 28 contribuabili. Sud-Est la Prut, impreună cu ra-

In vechime satul se numia Zr- murile deul Boroseni şi Berza.
7i/cani şi cra asedat în ponsre
BC

mal spre Nord pe malul Prutului, Durduc, pârâu care scurge in Jijia
ină din cauă că Prutul risipea apa din iazul Rușilor, com. Co-
malul şi tocuitorii împroprietăria- măndăre:ci, moşia Reuseni,
 Y
AR
116
116

Dumitrâia, baltă pe teritorul com. Drumul-piciorului, pădure, pe mo-

IBR
Brehuesci, pl. Siret, pe șesul Sire- şia Stâncesci, com. Curtesci, plasa
tului. Târgu.

L
E

ITY
Enache, pădure de ștejar, în intin- vite cornute, 112 cai mari şi
dere de 16 hect., pe moşia Balo- mici, 1420 de oi, 6 capre, 2 bi-

S
şeni, com. Fântânele, pl. Siret. voli, 32 mascuri, 26 stupi,

Epăria, podiş, pe moșia Guranda,

ER Se află 1 biserică și 1 dascăl, 2
cârciume şi 2 comersanţi,
com. Băbiceni, pl. Stefănesci.
IV
Epuriei, grădini de legume în
Epăria, iaz, pe moşia Guranda, com. stânga Jijiei, pe moșia Todireni,
UN

Băbiceni. com. “Todireni, pl, Jijia.

Epăria, vărsătură din apele Siretului, Epuroi, poiană, în pădurea com.

L

com. Brehuesci, pl. Siret, Poiana-Lungă, pl, Siret.

RA

Epureni, sat, situat pe drtpta Jijiei, “Erche, isvor. în com, Salcea, pl.
în partea de Sud a comunei Un-
NT

Siret, formeză un pârâii care se

Şureni, pl. Jijia, cu o suprafaţă
varsă in riul Suceava.
de 1716 hect. şi o populaţie de
CE

122 familii sat 446 suflete şi

92 Eslele-Boilor, iaz pe moşia și com.
contribuabili,
Durnesci, pl. Stefânesci.
Are 1 biserică făcută de locui-
I/

tori şi 1 moară de abur -

Ezur ului,vu vale a
in com. Poiana-
Numărul vitelor este de 298
Lungă, pl. Siret.
AS

F
UI

Făgăt, pădure, în intindere de 7o Făgăţel, pădure pe moşia Orăşe

hect. ni,
BC

lângă satul Dracsini, com. com. Curtesci, pl, Târgu.

Dracşani, pl. Miletin.
Făget, pădure în întindere de 243
 RY
11 117

RA
hect,, situată între Veresci şi Dum- sunt fârte bogate în pesct şi raci.
brăveni, com. Dumbrăveni, pl. Numărul vitelor e de 1100
Siret, boi şi vaci, 209 cai, 764 porci,

LIB
Sunt 3 prisăci, care produc pe
Fântâncle, comună rurală, situată an 3000 kgr. miere şi 300 kgr.
ia partea de Sunda plasei Siretul, ceară.

Y
se întinde pe delul Deleni, șesul Are 3 mori de apă; sunt 16

SIT
Sucevei şi Siretului și parte pe comercianţi şi 42 meseriaşi,
valea și delurile din stânga Siretu- Soscle petruite străbat comuna
lui şi se compune din satele: Bă- în 16te părţile, ast-fel este calea
/oşeni (Stamatele) Bănesci, /ân-
!ânele, Joldesci, Roşcani şi „Slobo- ER
judeţiană " Burdujeni-Slobozia-Han-
cea, altă ramură trece Siretul la
zia (Bustiucul). Joldesci, pe un pod umblător fă-
NIV
Teritorul comunei este mai cut de județ.
mult şes ocupând văile Siretului Are 6 biserici cu ş preoti şi
şi Sucevei, are o suprafață de 7 cântăreţi și 4 şcoli mixte, cu 4
LU

4359 hect,, şi o populaţie de 927 inveţători şi 230 şcoiari.

familiisaă, 4000 suflete, locuitori Budgetul comunei are la veni-
români şi parte ruşi romanisați, turi 8961 lei şi la cheltueli
RA

sunt și câte-va familii de evrei, 8933 lei.

germasi şi armeni şi se ocupă cu NB. Până la 1868, comuna a
NT

agricultura și crescerea vitelor și purtat numele de Băne:ci.

parte cu meşteşugul și negotţul. Se află 8cârciumi, i ş comersanţi
Sunt 3903 hect. pământ de şi 41 meseriaşi.
CE

cultură şi se produce: 12.995

hectol. grâu, 2760 hecto!. secară, Fântânele, sat, situat pe ioc șes in
4600 hectol. orz, 5750 hectol. centrul comunei Fâatânele, pl.
I/

22747 hectol. popuşoi, 1400 Siret ; moşia e proprietat e parti-

ovăs,
culară are 3 sate Fântânele, Roş-
AS

hectoi. fasole, 3980 hectol, cartofi,

are 141 hect. pădure, vii nu sunt. cani şi Slobozia și o i tindere de
1929 hect. şi o populaţie de
Comuna este de ajuns udată
UI

de apele Siretului la Est şi Su- 104 familii sat ș28 suflete.

ceava ia Vest, mai multe pârae şi
Teritorul moşiei este aprope
BC

un şes care se intinde intre Siret

un mare aumer de bălți şi iazuri,
parte având isvâre proprii, parte
şi Suceva și care în mare parte
este inundat în timpul reversări-
formate din vărsăturile Siretului,
 Y
118 F
- i! 118

AR
lor, are multe bălți, iazuri şi in partea de Vest de păduri iar
gărle. în partea de Est de semenătuti,

IBR
Numărul vitelor e de 284 boi are o suprafață de 2590 hect-
şi vaci, 41 cai, 702 oi, 167 porci şi o populație de 240 familii
şi 295 stupi cu albine, sai 941 suflete, locuitori români

L
Pe moşie se află o pădure de cari se ocupă pe lângă agricultură
20 hect. |

ITY
şi cu olăria şi rotăria.
Este reședința .comunei Fântâ- Întinderea locurilor cultivăte e
nele; are 1 biserică cu 1 preot și 1 de 1010 hect. și se produce 1400
cântăreț, 1 şcâlă mixtă, cu 1 în-

S
hectol. grâu, 700 hectol. orz, 100
vățător şi 39 şcolari,
Se află 1 cârciumă, 3 comersanţi ER hectol. ov&;, 2200 hectol. po-
pusoi, 32 hectol. cartofi, ro hectol.
şi 7 meseriași. fasole,
IV
Pădurile ocupă tot teritorul co-
Fântâna-Popil isvor, de unde ese munei şi se întind spre Sud-Vest
UN

pârâul Banului, sub delul Brăteni- şi Sud și ai o intindere de 1257

lor, com. Dăngeni, pl. Jijia. hect.
Numărul vitelor e de 416 boi
Fântâna-Roșului, poiană în pădure,
L

și vaci, 98 cai, 345 oi, i24 porci

com.
RA

Poiana-Lungă, pl. Siret. 260 stupi cu albine,

Are 7 mori de apă pe pârâul
Fântâna-Turcului, poiană în
pă- Cerbătârea (derivă de la a ferbe),
NT

dure, com. Brăteni, pl. Ştefânesci

Budgetul comunei e de 2100 lei
unde este o fântână făcută, se la venituri și 2100 lei la cheltueli.
zice, de Turci.
CE

In comună sunt 2 biserici ser-

vite de 1 preot şi 2 cântăreți
Feredieni, comună rura
lă, în par- Şi 1 şcOlă mixtă
tea de Nord-Vest de com
a comunei cu
I/

u a, De- 1 învăţător şi 10 şcolari.

leni, p'. Coșula şi se
compune In comună sunt 29 olari şi
AS

din satele : Feredieni, Poiana şi 7 Totari,

Uusa.
Teritorul sti e forte acci
UI

den- Feredieni sat, în partea

tat, format din deluri înal de Sud a
te pe= comunei Feredieni,
teâse și repedi, pl. Coșula, si-
cum e Cerbătoa- tuat pe câsta
BC

rea care e continuarea de Nord-Est a delu-

delalui lui Cerbătârea
Tencuşa, şi văi înguste, sat gâlgâitărea,
ocupat Acest del nu e de cât coutinuarea
 RY
119
119

RA
delului "Ţencuşa din com. Storesci dieni este
zidită de Iordache Cru-
şi Re&deni, de unde trece în com. penschi, după cum se constată
Deleni.

LIB
din inscripţia de deasupra ușei
Moşia e a, Statului, rămasă de din pridvor, fără insă a pune data.
la Grig. Crupenschi fără urmași, Se constată însă de pe o petră
are O întindere de 2259 hect., dia mormântală din biserică data apro-

Y
ciri 1267 hect. pădure, are o po- ximativă a reedificărei, precum :

SIT
pulație de 119 familii sai 471 su- «Sub acestă petră sunt 6sele ro-
Hete, locuitori români cari se bilor lui D-zei Lupu Krupenschi
ocupă cu agricultura, rotăria și Stolnic şi o soţiei sale lafta Cu-
olăria.
Aici este re;edința comunei, ER
z0ia, care a reposat la veletul
1775 gcnar 2, iar reposatul la
are 1 bi erică servită de 1 preot 1770 April 28, cum şi viaţa sa
NIV
şi 1 cântăreţ, precum şi 1 școlă a fost 73 ani, a căror 6se s'a
cu 1 înv&ţător şi 10 elevi. adus de la alte biserici de mine lor-
Num&rul vitelor e de 243 toi dache Krupenschi fiul lor...»
LU

şi vaci, 47 cai, 181 oi, 80 porci Inainte de clădirea acestei bi.erici

şi 210 stupi cu albine. fuse alta, după cum probeză locul
Are 7 mori de apă pe pârâul bisericei şi semne de morminte, în
RA

Cerbătorea, este străbătut de o partea de Nord a actualei biserici.

şosea petruită, O cruce aflată în actuala biserică
NT

Legenda atribue acestui sat 0 portă inscripţia : logofetui Grigore

vechime mare, însă se spune că Krupenschi, acâstă sfântă cruce, lem-
satul era asezat, mai spre Nord, nul este foarte vechiii, de la bise-
CE

în valea podului Cucânei ; nimic rica din satul Feredieni din vremea
nu probează insă, că pe acel loc bunului încă vornic Lupu Krupen-
ar fi existat sat ; urme nu sunt. schi, care acum sat ferecat cu
I/

Cea mai veche familie cunos- argint de către mine în anul 1865
Marte 25, spre vecinica pomesire
AS

cută că a stăpânit această - moşie

este Lupu Crupenschi; acesta se a sa și a tot nemul sei». Acesta
constată atât din testamentul lăsat probeză existenţa usei alte bise-
UI

de Grig. Crupenschi, când a dat rici în Feredieni, care cu timpul

moșia mănăstirei Neamţului, cât şi din cause necunoscute s'ait des-
BC

şi din inscripţiile bisericei, de:pre ființat. Crucea despre care am vVor-

care vom vorbi. bit e lucrată în diamante, asemenea
Biserica ac uală din satul Fere- în genere, toate podsbele biserice
 Y
120

AR
120

sunt lucrate în aur și argint, acesta vechi, despre care nu se scie când
dovedesce bogăţia vechei biserici.

IBR
a fost fondată. Schitul astă-zi este
Mai suatîn biserica din Feredieni nelocuit de călugări.
trei şiraguri de monedi vechi de
aur, de argint şi de aramă: franceze,

L
Fetesci, pârâti vine din satul Fetesei
belgiene, germane, grecesci și latine,
com. Burdujeni-Sat, de la Vest

ITY
între cele mai vechi sunt: latine
spre Est, primesce în Stânga pe
1031, 1627, 1753, 1761, romane
pârâul Porcului intră în satul Gri-
1594, 1596, 0 medalie veche cu goresci şi se varsă pe stânga pârâu-

S
inscripţia :
lui Petrosul, com. Călinesci, pl.
Dacia Lito, o icână cu
ţia: «Das ist gotes lamb vielx
der
inscrip-
ERSiret,
veed sunt tergt Jonn» şi chipul
unui Fetița, pârâi isvoresce din Ţencușa
IV
miell şi multe altele.
şi se varsă în pârâul satului com,
UN

Storesci, pl. Coşula.

Feraru, del, în com. Brăteni,
pl.
Ştefănesci, numele se zice
a-i f Flămăndi, comună rurală,
situată în
remas de la un ferar
care avea centrul plăşei
L

imaș de vite pe acest Cosula, se intinde

del, la Nord-Vestul delului Ţencu;a
RA

pe
un teritor ondulat de
Ferbintelui, poiană deluri şi
în codri Deleni. acoperit cu păduri. Com
una se
NT

compune din satele : Cordun,

Fetesci, sat în partea Fli-
de Nord a măngi, Poiana
comunei Satul-Burdujeni şi Prisăcanl; are
, situat pe o suprafață de - 5.000 hect,,
CE

pârâul Fetesci, are o

populaţie de
din
cari 1753 hect. ale locuitor
245 famili sati 429
suflete. ilor şi
4147 hect,, proprietate
Numerul vitelor este de mare, din
60 boi cari 1287 hect.e acoperit
I/

mari şi mici, ş cai, cu pădure,

20 oi, 5 în care
mascuri și 13 stupi cu albine. predomină fagul, carpe-
AS

nul,: plop și tei,

Se mai află 2 cârciu
me, 2 co- Locurile cuitivate au o
Mersanți şi 4 meseriași întin-
, dere de 3600 hectare ;
UI

viile ai o
Fetesci, fost schit de căl întindere de 10 hect, şi ai
ugări, aședat produs
350 hectol. vin,
În pădure şi pe verful delului Gri
BC

Soresci, biserica e făcută - Are o populație de 2895 sufle

de Scarlat te
ŞI 516 tamilii, locuesc în 534
Miclescu, pe locul unei case,
alte biserici sunt 458 contribuabili, locuitori
 RY
121 121

RA
români, cari se ocupă cu agricul- înveţător şi $3 şcolari; 1 şcâlă
tura şi parte cu lemnăria. de fete cu o învețătore şi 19 eleve,

LIB
Numerul vitelor e de 1,300 boi Satul Flămândi nu pare a avea
şi vaci, 261 cai, 1120 oi, 303 o vechime mare. Cel mai vechiii
porci. . proprietar cunoscut a fost Teodor
Comuna e străbătută în partea Baluș, care îşi făcu case de cără-

Y
de Nord-Est de calea naţională midă in partea de Nord a satului

SIT
Botosani Hărlău, şi de şosele co- şi o biserică de zid pe care o sfinţi
muna'e. la 1813. Treptat iși mări mo-
Are o moră de apă pe pârâul şia prin cumpărături de la Alex.
Miletin.
Sunt 4 biserict cu 2 preoţi şi ER
Mavrocordat, fostul proprietar
Storescilor şi de pe la răzaşi, cari
al

5 cântăreţi, 1 şcoală de băeţi st zice erau stabiliți in partea

NIV
cu 1 învețător plătit de stat și 5 câmpului. Insă în satul vechiu fiind
elevi ; 1 șcâlă de fete cu 1 învt- puțini locuitori, Baluş a adus 6meni
fătore şi 19 eleve, din diferite părți cum şi din Buco-
LU

Num&rul copiilor cu etatea de vina şi din Galiţia, le-a dat voe să

a frequenta şcâla e de 158 băeţi facă case și să fie ca muncitori
şi 143 fete. pe moşie şi cum cei mai mulţi
RA

Budgetul comunei e de 6390 erai s&raci şi lipsiţi de tâte, vecinii

lei la venituri și 6367 lei, 30 bani i-aă numit Zlămlndi, de unde a
NT

la cheltueli. r&mas și numele satului şi comunei.

In acestă cătună se află 8 câr- O parte de sat mai e numit şi
ciun:e, 10 comersanți şi 17 me- Valea Fundâia de la numele văei
CE

seriași. pe care e aşedat.

Numărul vitelor este de 280
Flămăndi, sat, aşezat pe valea Fun- boi şi vaci, 92 cai, 602 oi, 1
I/

dăia, în partea de Sud a comunei capră, 89 mascuri, 96 stupi.

AS

Flămândi, pl. Coşula; moşia Flă- Se află 2 cârciume, 3 comersanţi

mândi formează tot teritorul co- şi 8 meseriaşi.

munei Flămândi, cu tâte satele din

UI

cari e compusă, Frăsineilor, del în partea de Sud-

Satul Flămândi are o populaţie Vest a comunei Trușesci, se pre-
lungesce în drepta pârâului Drislea.
BC

de 185 familii sau 982 suflete,

are 3 biseriei cu 2 preoți și 5
cântăreţi, 1 şcâlă de băcţi cu 1 Frăsinei, pirâi pe moşia Cobiceni
 Y
122 F

AR
122
in partea de Sud-Vest a comunei „veche. La acestă cârciumă
Todireni. era o

IBR
cârciumăresă vestită prin frumu
se-
țea sa şi drumeţii o numiau
Frăsinei, vale între de'ul Holm și «Fru-
muşica». În urmă nu mele ei a
hotarul Cismelei în com. Zlătunsia, TEma5

L
cârciumei şi mai apoi și târgul
pl. Miletin.
care s'a așezat chiar împrejur
ul

ITY
cârciumei a rămas numit Frum
Frăsinei, pădure de 14 hect. în com u-
şica. In Frumușica sunt 124
Zlătundia, pl. Miletin. COn-
tribuabili.

S
Frasini, Numărul vitelor este de 187
pădure în
143 hect, pe moşia
valea Frasini de
Drăcşan: în
ER boi şi vaci, 1to cai, 42 capre
26 porci,
,
Partea de Vest a comunei Drăc- Se mai află 8 cârciume, şo
IV
şani. co-
mersanţi și 58 meseriași.
UN

Frăsiniș, pădure mică în part

ea de Funddia, pârâu,
Sud-Est a comunei Gorbănesci, care isvogesce de
pl. pe moșia Silişcani, com,
Miletin, Brăteni,
formeză iazul Fundia.
L
RA

Frumușica, pădure de 7o hect, în Fund6ia,

partea de Sud a comune vale prin care curge pi-
i Dracsani,
pl. Miletin, râul Fundâia, com Brăteni.
NT

Frumuşica, târgușor Fundia, vale în partea

prin care trece de Nord-Est
a comunei Todireni, este
CE

calea naţională Bot un iaz aici,

oşani - Hârlăă,
situat în partea de Nor
d-Est a co- Fundia, vale în partea
munei Storesci, moşia de Vest a
Storesci, pl.
Coşula, com. Dobirceni, pl. Şte
I/

are o populaţie de 140

fânesci.
familii sai 400 suflete, locuitorii
AS

Sunt Fund6ia, pârâu, care

cei mai mulţi evrei, curge prin
Acest târgușor este valea Fundâia, com.
înființat Dobirceni,
anul 1844 de propri la
UI

etarul moşiei
de atunci D. A, Mav FundGia, (Satului) pâr
rocordat, ât format din
Se dice că înainte de isvOre, curge prin satul
înfiinţar Drâcșani,
BC

târgului era aici ea com. Drăcșani şi se var

o cârciumă la să în lacul
ştehul mare, unde cra Drăcşani.
şi poșta
 RY
123
123

RA
Fundoia (valea) vedi Flămândi sat, | Furilor, drum vechiii, care merge
com Flămândi. pe mojiele Ringhilesci, Ciornohal

LIB
şi Pogoresci, delurile Cracalia și
Fundâia, pârâi isvoresce din pă- trece pe podişul Turia, în jud, Iași.
durea Fundsiea, com. Zlătunsia,
curge pe marginea satului Băznâsa Furnicarii, vezi Cristesci sat, com.

Y
şi se varsă în pârâul Sicna, com. Cristesci).

SIT
Zlătunsia, Furnpicarii, del in Partea de Vest
a satului Cristesci, com. Cristesc ,
Fundâia, dumbravă de 14 hect. în numit ast-fel de la multele moşi-
com. Zlătundia partea de Sud. roie
ER de furnici ce erati acolo.

Fundul-Măgidrei, poiană în codrii Furnicarii, pârâii curge prin partea

NIV
Deleni. din satul Cristesci numită Furnicari,
şi se varsă în iazul Lipoveni, com.
Furilor, del în com. Mănăstireni, Cristesci.
LU

pl. Târgu.

G
RA

Galbaza, vale, in pădure intre delu- Gavanului, ponor în com. Zlătu-

NT

rile Chirivâia şi Hulm, pe moşia asia, pl. Miletin.

Orăşeni, com. Curtesci, pl. Târgu.
Garduiui, vale ce strebate în partea
CE

Galbaza, mlaștină în valea Galbaza, de Est moşiile Petresci, Şătrăreni,

com. Curtesci. Crăciuneni şi Jumătăţeni din com.
Buimăcesi, pl. Jijia.
I/

Ganeș, vale pe moşia Todireni în

AS

partea de N.-E. a comunei To- Găinăria, iaz, pe moşia Ringhilesci,

direni, com. Riaghilesci, are o supra'ață
de 1ş hect,
UI

Gavana, pădure pe moșia Statului

Bucecea, com. Călinesci, are o su- Găinăria, iaz, pe moşia Dângeni,
BC

prafaţă de 98 hectare, expusă spre com. Dângeni, pl. Jijia.

Nord-Vest şi intindându-se pe locuri
1ipâse. Găinăria, vale in partea de Nord
 Y
124

AR
124

a delului Lutul-Galben, com. De- iazul Văduleţ, la Bănesci com. Fân-

leni, pl. Coşula.

IBR
tânele.

Găinăria, iaz, în valea Găinăria Gârla-Remnicilor, isvoresce din de-

com. Deleni, pl. Coşula.

L
lul Deleni, curge pe moșia Băluşeni
şi se varsă în gârla lui Boghian,

ITY
Găun6sa, movilă pe dslul Gurgueta, com. Fântânele, pl. Siret,
com. Deleni, pl. Coşula.
Gârla-Săpată, isvoresce din iazul

S
Gălușcă, iaz, com. Todireni, pl, Vâduleț, curge pe moşia Fânti-
Jijia.
ER
nele, pl. Siret, formând în cursul
sei mai multe bălți adânci numite
Găureni, (vedi Berza sat, com. Rin- Bulbsne.
IV
ghilesci, pl, Stefănesci),
Gherman, movilă, pe delul Pogo-
UN

Găureana, sat în partea de Nord

a resci, com. Comândăresci, pl. Jijia
comunei Costinesci, pl, Târgu,
pe
"moșia Dolina, are 13 familii
sat Gherghel, iaz com. Dobirceai, pl.
L

60 suflete,
Stefânesci,
RA

Gândului, iaz, com. Durnesci, pl. Gherăesci, (Vegi Unsa mănăstire:

Stefânesci,
NT

com. Feredieni, pl. Coșula.)

Gârbescj, sat, situa: "pe C3sta

de Gherghicesa, pârâu, care curge piin
del în drepta pârâului Sicna
CE

în par- satul Văratic, com. Dumbrăveni.

tea de Sud a comunei Zlău =
nsia,
pl. Miletin, are o întindere de
160 Ghiduleni, pâdure de salcie lăază
hect. pământ al locuitoriior
I/

și O Prut în comuna Ostopceni, pi. Ste-

populaţie de ş6 familii
sat 212 fânesci.
AS

suflete şi 67 contribuabili,
Numerul vitelor: 60 boi
şi vaci, Ghilonesci, (V. Cristesci
8 cai, 250 oi, 40 porc sat, com,
UI

și 3o Cristesci, pl. Coșula.)

stupi.

Ghilonesci, del, în
BC

Gârla-Morii, isvoresce din partea de Sud

delul De- a satului Cristesci,
leni, moşia Baluşeni şi se com. Cristesci.
varsă în
 RY
125 125

RA
Ghilonesci, ponâre în delul Ghilo- curea Statu'ui Protopopeni, com.
nesci, com. Cristesci. Poiana-Luugă și se varsă în Siret.

LIB
Ghiolu-Mare, iaz. pe moşia Mihă- Glodin6sa, punct isolat în partea
lișeni în partea de Est a comunei de Sud a com. Fântânele, pl. Siret,
Brăteni, pl. Stefânesci e formaţ

Y
din isvore proprii. Gorbănesci, comună rurală, se in-

SIT
tinde pe un teritor deluros în partea
Ghiolu-Mic, iaz, pe moşia Mihă- de' Nord a plăşei Miletin, for-
lășeni, com. Brăteni. mată din satele: B/ândesct (Go-

Ghiolu, iaz, pe moşia Cişmănesci,

ER
gesca), Burla (Urzice ii-Borciloei)
Gorbănesci, Silişcani, Sorocenl,
(Urziceni-Herescu), Za/pa (Ta'-
NIV
con. Dobirceni, pl. Stefânesci.
hăresci) Zomesci- Ciolac, Tomescl-
Giamăna, ochii sait isvor pe mo- Verndvdia, Urlaţi! (Lomesct-Ru-
șia Tudora, com. Tudora. set) şi Wenători!.
LU

Teritoriul comunei e compu:

Giamăn, del, pe moșia "Sarata, * din pământ argilos variind în ne-
gru şi galben şi are o suprafaţă
RA

com. Movila Ruptă, pl. Stefă:

nesci. ” de 7195 hectarii din cari 5756
ale proprietăţii mari şi 1459 ale
NT

Giamăna, movilă pe delul Giamăna, locuitorilor ; are o populaţie de

com. Movila-Ruptă. 637 familii sau 300» suflete,
cari locuesc în 8şv case, sunt 400
CE

Giamăna, pădure de 14 hect. pe contribuabi'i ; locuitorii sunt ro-

moşia Sărata sai Jovârţeni, com. mâni și 22 evrei.
Movila-Ruptă. Întinderea locurilor de cultură
I/

e de 2346 hectare, iar produc-

de 31800 hectol. grâii,
AS

Gogesca, (Vedi Blăndesci sat, com. țiunea

Gorbănesci, pl. Miletin.) 6750 hectol. orz, 1000 hectol.
ovă;, 855 hectol. secară, 33,754
UI

Glodinâsa, vale între delul Proto- hectol. păpuşoi ; pădurile au o i:-

popeni şi dâlul Viei; com. Po- tindere de 80 hectare.

2320
BC

iana-Lungă, pl. Siret. Vitele sunt în numer de

boi şi vaci, 212 cai, 3864 oi, 4

Glodinâsa, pârâu isvoresce din pă- capre, 272 porci.

 Y
126

AR
G | 126
Sunr 7 iazuri, 2 bălți, 2 mori Sunt 400 boi şi vaci, 20 cai

IBR
de abur şi 2 de apă pe pârâu
l 320 0i, 50 porci, 20 stupi, 3 câr
Burla.
ciume şi ş comercianţi.
Comuna € strebătută de la Vest
spre Est de calea judeţiană Boto- |

L
Gornitul, del, în partea de Vest a
şani-Ştefănesci.
comunei

ITY
Dracşani, se întinde şi
Are 6 biserici cu 3 preoţi și în comuna Urziceni, pl. Coşula,
6 cântăreţi, 2 şcoli de băeţi
şi 1 în direcţiunea de
de fete cu 2 învățători şi la Nord-Vest
1 îa-

S
|: spre Sud-Est,
veţătore şi 128 şcolari,
Budgetul comunei e de 8809
lei la venituri și de 8698
lei la
ER
Gornitul, pădure pe delul Gornit
se întinde pe teritorul comunei
cheltueli. -
IV
Dracşani, plasa Miletin, parte. în
comunaUrziceni, pl. Coșula.
Gorbănesci, sat situat în
UN

centrul |
comuaei Gorbănesci, pl. Miletin,
Gornitul, pârâi, isvoresce
pe un podiş forte inalt. din pă-
durea Gornit, com. Dracşani
Moșia e a Statului şi are , curge
L

o po- prin satul Stroesci, comuna

pulaţie de 172 familii Zlă-
sau 710
RA

tundia şi se varsă în pârâ

suflete şi 150 contribuabil ul Sicna.
i.
Numele satului se dice :
că vine Gornitul, vale prin care curge
pi-
NT

de la un om numit Gorbânescu | râul Gornitul, com. Draczani

care S'a aşezat intâit pe ,
aceste
locuri,
CE

Gradiștea, vale în partea de Est a

Locuitorii sunt români
şi se com. Deleni,
Ocupă cu agricultura şi pl. Coșula, între
crescerea delurile Dodole, Modruz
vitelor, iar teritoriul moşiei si Nucşor.
e ocu-
I/

pat :
cu semănături, fânețe
și ima- Grecej,
Şuri, avend în partea vale în partea de Sud a
AS

de Vest o moșiei
pădurice de stejar în R&useni, com. Comăndă-
intindere de resci, pl. Jijia.
vre-o 64 hectare, pe
moşie e şi
UI

O m5ră de apă,
Grecei, iaz in valea
Aici e reședința comunei, Grecei, com,
are Comăndăresci.
i biserică cu + preot
BC

şi 1 cân-
tăreț şi 1 scâlă de băeţi
cu ! Grecu, (Vedi Strimbul,
invețător şi 36 școlari. vale, com.
Deleni).
 RY
127? 127

RA
Grigoresci, sat, în partea de Vest porci, stupi 41; sunt 2. cârcuimi,
a comuuei Călinesci, pl. Siret pe 3 comercianți şi 7 meseriaşi.

LIB
țermul drept al Siretului ; are o
suprafață de 202 hectare pă:nânt Grigoresci, pădure de 429 hact., se
al locuitorilor şi o populație de întinde în partea de Sud-Vest a
120 familii sai ș40 suflete, lo- satului Grigoresci, com. Călinesci,

Y
cuesc în 118 case şi 122 contri- pl. Siret.

SIT
buabili.
Are o biserică de piatră zidită Gropile, pădure de ș43 hect,, în
la 1837 de Scarlat Miclescu, cu partea de Vest a comunei Drac-
1 preot
sunt însă
și 2 cântăreţi, scâlă nare;
48 băeţi şi 34 fete cu
ER
şani, pl. Miletin.

Gulimășşâia, movilă pe moşia Gu-

NIV
cetatea de a frequenta şcâla.
Acest sat in vechime se dice limășia, sau Lehnesci-Razași, com.
că a fost proprietatea lui Buhuș, Movila-Ruptă, pl. Şte ănesci,
că moşia era ră:ăşescă. Satul era
LU

aşedat mai aprâpe de Siretla locul Guranda, sat in ceatrul -comunei

numit astă-di «la Curte», unde se Băbiceni, pl. Ştefănesci, cu o su-
prafaţă de 1969 hect., din cari
RA

dice că a fost case, iar pe costa

delului e o mică livadă unde, se 640 hect. pădure, se întinde în
dice, căa fost biserica. Mai târdiă partea de Nord a moşiei; are o
NT

s'a tăiat pădurea ce era în locul populaţie de 149 familii sai 449
satului de astă-di și a mutat și sufere, 1 biserică cu 1 preot și
Satul aici. 2 cântăreţi.
CE

În acest sat Gheorghe Ştefan, Este străbătut de şoscua jude-

fost logofet mare, a lui Vasile ţiană Botoşani-Stefănesci.
Lupu, au făcut sfat cu Petki Ist- Numerui vitelor e de 142 bo
I/

fan serdarui lui Racoţial Transil- şi vaci, 65 cai, 530 oi, 85 porci,
AS

vaniei şi cu Condraţki polcovnic 3 bivoli şi 80 stupi cu albine.

leşesc, cine:să in comanda con-
tra Cazacilor cari îi aşteptaii la Gurandei, dl în partea de Est a
UI

Prut, şi ai însărcinat cu comanda comunei 'Truşesci, pl. Jijia

pe Condraţki (Letop. Tom. |, p.
BC

340). Gura Cismănescilor, vale pe mo-

Numărul vitelor este de: 149 şia Cismănesci, com. Brăteni, pl.
boi şi vaci, 33 cai, 142 0i, 1ŞI Stefănesci.
 Y
128 G

AR
128

Gurgueta, del în partea de Est a Gurgueta, iaz, în partea de Nord-

satului Deleni, com. Deleni, pl.

IBR
Est a delului Gurgueta, com. De-
Coşula,
leni, pl. Coşula, are o suprafață
de 1o hectare.

L
H

ITY
Hancea, sat, asedat în Stânga rîu-
Est a moșiei Hârlău, apoi trece în
lui Suceava şi în partea de Vest
com. Bădeni şi Cepleniţă, jud. las

S
a comunei Brehuesci, pl. Siret, şi se varsă în Bahluiă,
are o suprafaţă de 479 hect.
populație de 62 familii sau
și o
2351
ER
Hatei, pod în com. Fântânele, pl.
suflete; are 1 biserică făcută de Siret, peste gârla lui Boghian.
IV
locuitori, și 1 mâră de apă pe
moşie.
Hătmănesci,
UN

poiană în codrii De-

Numerul vitelor este de : 1 15 boi
leni.
şi vaci, 13 cai, 33 oi, 16 bivoli
,
12 porct, şi 28 stupi; este o
câr Hărghiligiul, baltă pe șesul Siretu-
L

ciumă, 1 comerciant şi 4 meseriași,

lui, com.
RA

Călinesci,

Haidăului, poiană în pădure, com. Hângirăă, del, pe moşia Petresci şi

Poiana-Lungă, pl. Siret.
NT

Şatrăreni, in partea de Şud a co-

inunei Buimăceni, pl. Jijia.
Haranginul, del, pe moșia
Cătă-
CE

ivăresci în partea de Sud a

com. Hângirăi, pădure pe delul Hângi-
Cucoreni, pl. Târgu. răi de pe moşiile Petresci și Şă-
trăreni, în partea de Sud-V
I/

Haranginul, pădure est a

de 286 hect,, com. Buimăceni, cu o suprafață
esenţă ştejar, pe un teren ponoros,
AS

de 128 hect. -:
moşia Cătămăresci, com. Cuco
reni,
Hârlăă, oraş, comună urbană situată
UI

Hatei, del, Ocupat de arături

în par- în partea de Sud a plășei Coşula,
tea de Est a moşiei Hârl
ăă, pl. se întinde pe colinele delului Pe-
Coşula.
BC

trăria până în Bahluiu şi țărmul

stâng al Bahluiului pe loc
Hatei, părâu, curge in şes;
partea de este înconjurat de tste părțile cu
 RY
129
129

RA
deluri înalte, iar spre Sud-Est se Populaţiunea oraşului e de 92
deschide șesul Bahluiului. Posiţiunea familii sat 4196 suflete, din carj

sa, a delurilor înalte
jOră, acoperite cu păduri mari şi
cu vii, întrun cuvânt frumuseţea
naturală a regiunei şi aerul cel
LIB
ce-l incon- 2066 bărbaţi şi 2130 femei, sunt
850 contribuabili. După naționa-=
lități sunt: 300 familii, români, ş şo
familii evrei şi 100 alte naţiuni,

Y
curat şi .răcoros îi dai un aspect locuesc în 1000 case.

SIT
pitoresc ; tot odată acest oraș are Nasceri anuale 190, morți 199
şi o posițiune strategică. în 1889—90, asemenea 184 nasceri
Clima este r&cor6să în timpul şi 185 morţi în 1885—89.
verej, temperată prin presenţa pă-
durilor, iar iarna este adăpostit ER Locuitorii se ocupă cu meşteșugu-
rile şi comerțul, parte cu agricul-
contra venturilor de delurile înalte.
NIV
tura, cultura viilor și crescerea vi-
In Hârlău se află o staţiune me- telor. Sunt 164 comercianți şi 490
tereologică-udometrică care are meseriași. Se însemnă o fabrică de
de scop observaţiunea apei cădute rachiii de drojdii şi produce 2000
LU

(ploia și -zăpada) în acestă regiune; litri pe an, 2 fabrice de oleiti.

stațiunea instalată la școla de băeţi cari produc 2052 kgr. oleiă,
In cursul anului 1890 st. n.a „Industria lemnului e desvoltată, mai
RA

cădut ș66 milimetri apă în 84 cu semă căruțăria şi dogăria,.

dile. " | Sunt 51 cârciume. Se face comert
NT

Hârlăul se află la 48 km. de cu producte locale cât şi străine.

Botoşani, sostua:naţională 7I stră- Calea naţională Botoşani Hârlău-
bate. “Târ_u- Frumos, inlesnesce comuni-
CE

Oraşul se compune din centrul caţia oraşului cu comunele vecine.

oraşului şi suburbiile: Bojica spre In partea“de Nord a orașului
Vest, Seliştea spre Nord, Muntenii este o zidire mai mare, unde e
I/

la Est, Burdujenii şi Bahluiu spre Primăria, -percepţia şi poliţia ora-

AS

Sud. şului ; aici e şi un turn ca obser-

Teritoriul oraşului e de 113 vator pentru foc şi serviciul de
hect., ocupat de oraș şi vii, imaşul pompieri.
UI

târgului are 260 hect., de care se In Hârlăi e reşedinta sub-pre-

mai ţine pământul «Cireșul» loc fecturei plăşei Coşula şi a judecă-
BC

de arat de 290 hect., pe care 7] toriei ocolului Coșula-Miletin.

impărțesc locuitorii români ai ora- Are 1 şcâla de băeţi cu 4 in-

şului. Orăşenii aă 46 hect. vii. stitutori și 133 şcolari, având un

Botoşani
9
 Y
H

AR
130
130

local proprii construit de comună apără asupra tuturor drepturilor

IBR
1 şcolă de fete cu 2 institutăre, de stăpâni, iăsând mănăstirei moşia
1 maestru pentru lucrul de mână şi a mai da târgul 10 oca ctră
şi 95 eleve. pe ap, cu zapis întărit de Domn.

L
In Hârlăi sunt 3 biserici şi 1 Administraţia mănăstirei însă nu
paraclis, cu 3 preoți, 6 cântăreți

ITY
i-a lăsat în pace ci din noi le-a
şi 3 eclesiarhi, se mai însemnă impus dijme, până când, în urma
un Spital care atirnă de epitropia
altei reclamaţiuni Alexandru C.
sf. Spiridon din Iaşi, şi este zidit

S
Moruz, ordonă logofătului Ţerei
de Pulheria Ghica, 1 farmacie, 1
de jos, ca
biuroti telegrafo-postal şi reşedinţa
unei companii de dorobanţi.
ER in unire
Hârlăului Vasile Balş biv vel Că-
cu ispravnicul

minar să facă Hotărnicia locului

IV
Budgetul comunei e de 8.890
târgoveţilor, afară de cele 600
lei la venituri şi 81352 lei
la fălci sau 858 hect., care rămân
UN

cheltueli.
mănăstirei, iar târgoveţii, pentru
De comuna Hârlăi se mai ține
pomenire, se obligă a da 35 oca
şi moşia Hârlău, proprietate a spi-
ceră pe an. Moruz confirmă acâsta
L

talelor sf. Spiridon din laşi în

în- prin hrisovul din 1805
tindere de 858 hectare, luna Fe-
RA

- bruar, care hrisov şi acte Sai

Acestă moşie se pretinde a fi aşedat în did în locul hrisovului
dată târgoveţilor de Ştefan cel
lui Ştefan-e :1-Mare,
NT

Mare, priatr'un hrisov, care-l

aşedă Epitropia spitalelor sf, Spiridon
în zid în biserica sf. Gheo
rghe, din Iaşi, primind averile mânăstirei
de-asupra amvonului. Insă,
CE

Con- Precista din Roman,

stantia Minail Cehan Racoviţă a r&mas stă-
la până pe acestă moşie. (Comunic
1783 sfarmă acel hrisov-—e at
Moșia de DI. Gr. Rozan, institutor Hârlă
Târgului—și o dă mănăstirei u).
I/

Pre- Pe locurile de cultivat se

cista din orașul Roman, spre în-
produc 390
hectol,. griă, 276 hectol,
AS

treţinere. Mai pe urmă păpuşoi,

adminis- 103 hectol. orz, 30 hecto
traţia mâănăstirei le răpi l. ove;,
şi alte 154 hectol. rapiţă; pe moşie
drepturi şi le impuse felurite sunt
UI

dijme 7 hectare vii.

pe vii, livedi, etc., din
care causă Numerul vitelor de pe moșie
pe timpul domniei a doua a lui „Și ale târgoveţilor e de 632
BC

Alexandru Const, Moruz, boi

târgoveţii şi vaci, 267 cai, 2069
reclamă contra disei mănăstiri, oi, 22 capre
iar și 135 porci.
Domnul recunoscând dreptul lor îi
Noţiuni Istorice. Oraşul Hârlăii
 RY
131
131

RA
are o importanţă forte mare, atât un ospăț mare boerilor și oștenilor
prin vechimea sa, cât şi pentru în giua de sf. Nicolae, după ce a

LIB
aceea că a fost a doua capitalăa îuvins pe Albert regele Poloniei,
Moldovei cât-va timp. (Letop. tom. I, pag. 173).
Cronica spune că acest târg a Ștefăniță Vodă, nepotul lui Şte-

Y
fost descălicat de Ştefan cel Mare fan cel Mare, a dat oștenilor sei

SIT
la anul 6995 (1487) când a făcut in diua de sf. Dimitrie, un osp&ţ
şi biserica Domnescă de pâtră, sf. mare, în urma învingerei unor
Gheorghe şi curţile cele domnesci tătari. (Letop. tom. I, pag. 187).
cu ziduri cu tot. (V.
pag. 169).
Totuşi Hârlăul are
Letop. tom.,

o vechime
ER In luna lui Aprilie anul 703:
(1523) Ştefânită Vodă a tăiat în
Hărlăă pe Arbore Hatmanul și
NIV
mult mai mare căci după tocmtla fiii s&i, din causa unor pâri min-
ce făcu Alexandru Vodă cel Bun cin6se a unor boeri învrăjbitori
terei se vede aședat paharnic mare (Letop. tom. I, pag. 187).
LU

şi pârcalab la Cotnari şi Hărlăă Din Hârlău a fost Petru Rareş,

(Letop. Tom. Î, pag. 138). care se dice că se ocupa cu pescăria
Dintr'un act dat de Petru Vodă şi mergând cu pesce la Suceva a
RA

de la Pobrata la anul 1448, rela- fost vestit de urmaş al lui Ştefan

tiv la drepturile ce se dai mânăs- cel Mare, iară Ştefăniţă Vodă, care
NT

tirei Poiana asupra a trei sate era pe patul de morte a cerut de

(vedi Unsa, schit.) se dovedesce la boieri să'l pună pe Petru Măjearul
că Hărlăul exista inainte de ce Vai poreclit Rareș, dupe numele
CE

Ştefan cel Mare, că aici erai şi femeii ce a fost, după alt bărbat,
judecători mări cari judecai afaceri târgoveţ din Hărlăti, şi Vai chemat
grele (vedi revista Archiva Istorică, Rareș, care femeie a avut relaţiuni
I/

tom. |, P. [, pag. 144). cu Ştetan cel Mare, muma lui

Pe timpul lui Ştefan cel Mare Petru (Letop. tom. Î, pag. 190).
AS

Hărlăul era reședința sa de vară, Petru Rareșși-a avut reşedinţa sa

unde avea curți domnesei. Astădi mai mult în Hărlăi, locuind în
UI

se mai cunâsce temelia pe care a palatul făcut de Ştefan cel Mare

fost zidit palatul, în apropiere de şi a zidit şi biserica sf. Dumitru,
BC

sf. Gheorghe, catedrala orașului (Letop. tom LI, pag. 205).

şi rainele unei pivnițe şi a unui La anul 1624 a ars palatul
feredeu, domnesc în lași și Radul Mihnea
In Hârlău a dat Ştetan cel Mare Vodă şi-a mutat reședința în Hărlău,
 Y
132 H

AR
132

unde a și murit la anul 1626 şi In Hărlăă se mai află și urmă-

IBR
fu dus la Bucuresci și se îngropă torele mănăstiri cu o importanță
la o mănăstire făcută de el. (Letop. mare istorică :
tom. Î, pag., 288). 1) S'ântul Gheorghe sait biserica

L
La anul 16ş0, Hmil Hatmanul Domnescă, zidită de Ştefan cel
cu Tătarii şi Cazacii, au ars şi pră- Mare la anul 6995 (14537) când

ITY
dat Hărlăul, robind mulţi Gmeni a făcut şi curţile de piatră, Acestă
în timpul domniei lui Vasile Lu pu biserică a fost jefuită de odârele
(Letop. tom. Î, pag. 319),

S
vechi, de nisce făcători de rele în
La anul 1687, Hârlăul a fost luna Ianuarie 1882. (Letop. tom.
prădat de Tătari cari au fost che-
maţi de Constantin Cantemir Vodă
ERI, pag. 169).
2) Biserica sf. Dimitrie, zidită
in ajutor să alunge pe Sobieschi cu
IV
de Petru Rareş, nu se cunâsce anui
Leşii,
zidirei, nefiind nici o inscripțiune,
UN

La anul 1706 Antioh Cantemir însă în letopiseţi se spune că a

visită Hărlăul cu gând dea tocmi
făcut biserici de petră in Hârlaă,
biserica, a o face mânăstire şi alte
în Baie,etc., se pote sustine că orașul
îmbunătățiri, dar timpul și impre-
L

Hâriaă fiind locul natal al lui Rareş

jurările grele în care se afla
RA

ţara și reşedinţa sa, că acestă biserică

ma putut lăsa pe Antioh să-și im-
fiind aprâpe tot atât de veche ca bi-
plinescă gândul. (v. Letop. tom.
serica sf. Gheorghe, după cum se
NT

„1, pag. ş2). e vede chiar din stilul după care e

La anul rin, Hărlăul a fost construită, e chiar biserica despre
prădat îngrozitor de Turci, în
CE

care se vorbesce în Tom |, pag.

timpul resboiului cu Petru cel 205 din letopiseţi).
Mare al Rusiei. (Letop. tom. II,
pag. 109). Hârlăului,
I/

movilă pe delu! Reuseni.

Până la anul 1834 Hărlăul a în partea de Vest a satului Râu-
fost capitală de județ (ținut,) care
AS

seni, com. Comândăresci, pl. Jijia,

coprindea o parte din județul Iași se numesce ast-fel căci vine
împreună cu în
Cotnari şi o parte
UI

„direcţia orașului Hârlău şi pe lingă

din jud. Botoșani de astă-di.
„ea trece drumul la Hârlat,
In fine, în diua de 8 Maiu 1888,
BC

a ars cu totul partea sudică a ora-

Hârtopul-lui-Amiază, del în partea
şului Hărlău, şi se numia ținutul de Vest a com, Ostopceni, pl.
Hărlăului.
Ştefănesci.
 RY
133 133

RA
Hârtopul, del în partea de Nord- Hlipiceni, sat numit şi Slobozia-To-
Vest, pe moşia Ripiceni, com, direni, situat pe costă de del pe
Movila-Ruptă pl. Ştefânesci. partea dreptă a pârâului Sicna şi

LIB
Jijia, în com. Todireni, pl. Jijia,
Hârtopul, del în partea de Sud-Est satul e situat pe moşia Todireni,
a comunei Flămândi, pl. Coşula, a casei spitalului Sf. Spiridon din

Y
formeză hotarul intre com. Sto- Iaşi; satul are o populaţie de 265

SIT
resci şi R&deni. familii sai 713 suflete, şi 193 con-
tribuabiii mai toți locuitorii sunt
Hârtap, (iazul din), iaz pe moșia R&- ruşi romanisați; pămenturile locui-
deni, com. Rădeni.
ER
torilor ai o intindere de 6şo
În acest sat este reședința co-
hect.

Hârtopul-Mare, vale pe moșia și munei “Todireni ; are 1 biserică cu

NIV
comuna Durnesci, pl. Ştefănesci. 1 preot şi 2 cântăreţi şi 1 şcolă
mixtă cu 1 învețător plătit de stat
Hârtop; valeîn com. Dobirceni, pl. şi 35 şcolari.
LU

Ştefăneşei. Numărul vitelor este de 61 boi

şi vaci, 38 cai, 830 oi, 180 porci,
Hâstilia, poiană în codrii Deleni. işi stupi.
RA

Hliboci, del în partea de Sud a con. Bluza, vale pc moşia Ră&diii, în partea
NT

Curtesci, pl. Târgu. de Sud a comunei Comândaresci,

pl. Jijia.
Hliboci, pârât, i;voresce din pădurea
CE

Agnfton, sub numele de Huimăria, Hluza, iaz în valea Hluza, com. Co-
trece pe moşiile Băiceni și Orâşeni mândăresci, are o suprafaţă de 2
hectare.
şi se varsă în pârâul Dresleuca,
I/

primind. în drepta pârâul Broscăria.

Hodordia, pârâă, isvoresce de pe
AS

Hliboca, pădure pe moșia Stâncesci

. 4 y
moşia Hănesci, jud. Dorohoii, trece
pe moşia Brăteui şi se varsă în
com.- Curtesci, pl. Târgu.
UI

stânga Başeului, com. Brăteni.

Vina, baltă pe pământurile locui-

Hodordia, vale in com. Brăteni, pl.
BC

zorilor satului Bănesci, com. Fân-

tânele, pi. Siret, are o suprafaţă Ştefănesci, prin care curge pârâul
de g hectare și produce muit pesce. H odorâia.
 134
134,

Y
Hohan, iaz în valea gardului în Cucoreni,

AR
pl. Târgu, are oîntin-
partea de Est pe moşia Petresci, dere de 28 hectare,
com. Buimăceni, are 1 moră de

IBR
apă. Holtiasca, podiş pe moșia Rinaghi-
lesci, com. Ringhilesci.
Holm, del pe teritorul satului şi com.
Redeni, pl. Coşula ; acest del este

L
Holtiasca, hârtop pe moșia Şetră-
prelungirea dâlului 'Ţencuşa, care reni şi Crăciuneni, com. Buimăceni,

ITY
se întinde de la Storesci până la
Hârlău ; e de natură petrâsă, ocupat
Hranaciu, iaz în com. Lătăi, pl.
cu sate pe partea de Est și cu pă-
Coșula, pe valea Dodolea.

S
duri pe partea de Vest.

Holm, del, care se ridică in partea

ER
Hrişcani,
com.
sat în
Brehuesci,
partea de Nord a
pl. Siret, aședat
de Est a şoselei naționale Boto-
IV
pe costă de del şi valea pârâului
şani-Hârlău, pe teritorul com, Te- de.la Timofteni, cu o, suprafaţă
redieni şi Deleni.
UN

de 680 hectare şi o populaţie de

37 familii sai 160 suflete și șo
Holmul de la vie, del în partea contribuabili,
- de Nord-Est a comunei Dângeni,
pl.
L

Are 1 biserică cu 1 cântăreț,

Jijia, este o continuare a dstului
RA

Numerul vitelore de : 47 boi şi

ce trece prin com. Brăteni, în vaci. 8 cai, 95 oi,
drepta Başeului. 16 porci, 10
stupi.
NT

Holmului, vale în pădure in partea Hrişcani, de! pe teritorul moșiei,

de Vest a com. Storesci,
CE

Hrişcani, com. Brehuesci, pl. Siret.

Holmul, del în partea de Ves a Hrişcani, vale situată intre
comunei Storesci, se ] relungesce dtlurile
Dumbraza şi Hrişcani, com.
I/

în com. Slobozia-Secătura. Bre-

huesci
AS

Holm, del în partea de Nord-Est

a Hrișcani, iaz in valea
comunei Buimăceni, pl. Jijia, Hrişcani,
măr- com.
UI

Brehuesci,
ginesce pârâul Corogea în
drepta.
Hriţcului, vale situată la polele
Holm, pădure pe moșia delu-
BC

Ipotesci, com. lui Hoimul- de-la-vie, com. Dân-

135 135

RY
geni, pl. Jijia, acestă vale cores- 24 cai, 393 oi, 6 capre şi 12
punde cu valea Jijiei. porci.

RA
Hriţcului, isvoresce din pă-
pârâu Hulubu-noii, sat, în partea de Vest

LIB
durea com. Dâ geni,
Bivolarilor, a comunei ruseşti, pl. Jijia, în-
curge prin valea Hriţcului, for- fiinţat la 1879 cu nouii îimproprietă-
meză în cursul său 2 iazuri şi se riţi pe moşia statului Truşesci, com.
varsă în Jijia mai în jos de Dângeni. Truşesci ; are o întindere de 1214

Y
hectare si o populaţie de 96 fa-

SIT
Hucu, (vedi Strimbul vale, pârâi și milii sau 392 suflete; are o bi-
iaz, com. Deleni) serică făcută de locuitori, cu 1
preot şi 1 cântăreț și 1 scolă
Hucu, pod lângă
Deleni.
satul Macsut, com.
ER
cu 1 învăţător și 30 scolari.
In acest sat mai sunt: 230 boi şi
NIV
vaci, 83 cai, 740 oişi 46 porci.
Hulpăria, del in partea de Esta
moşiei Pogoresci, com. Comândă- Hulubului, del, în partea de Vesta
comunei 'Truşesci, pe teritorul sa-
LU

resci, pl. Jijia, numit ast-'el de la

multele vizuini de vulpi, ce are; tului Huub.
acest del este o ramură a delului
Humări -Băhndia, del, pe moşia
RA

Cracalia, fiind repede pe costa de

Vest şi un podiş înalt spre Est. Poiana în partea de Nord-Vest a
comunei Poiana-Luagă, pl. Siret.
NT

Hulubu-vechiu, sat, în partea de

Nord-Vest a moşiei și comunei Humăria-Buhndia, vale, între delul
Truşesci, pl. Jijia, în drepta Jijiei, să Poiana și delul Humăria-Băhnoia,
CE

mai numesce şi Odaia Hulub. Se com. Poiana-Lungă.

dice, că cu vre-o 40 ani în urmă
Humăria, dtl în partea de Est a
aici nu erai de cât câte-va bordee
I/

intre cari şi un locuitor numit moşie: Hârlău,

AS

Hulub de la care a remas şi nu-

Humăria, del, pe moşia şi comuna
mele satului; are o suprafață de
Bălușeni, pl. Târgu.
89 hect. pământ al locuitorilor şi
UI

y.

o populaţie de 35 familii sati 178

vale, între delul Humăria
suflete şi 4o de contribuabili. În Humăria,
BC

ro! boi şi vaci, si Curmătura, în com, Băluşeni.

acest sat sunt:
 „136
136

Y
Humăria, ponor, pe moşia Cucorent,

AR
Huseni, (vedi Reuseni, sat. com,
com. Cucoreni, Comândăresci, pl. Jijia)

IBR
Humăria, dtl, pe teritorul satului Huţani, sat „in centrul comunei Bre-
Băiceni, com. Curtesci. huesci, pl. Siret, pe loc șes in
stânga Siretului, cu o”suprafață de

L
Humăria, pârâi, isvoresce din pă- 404 hectare şi populaţie de: 102
durea Serafinești, comuna Corni,

ITY
familii sai 371 suflete şi 120
trece pe teritorul satului Orăşeni
contribuabili, locuitori ruși,
şi se varsă în Miletin, com.Curtesci,
Teritorul moşiei este mare parte

S
şes şi acoperit cu pădure ; are:
Humosul, pârâu, isvoresce din delul
Mare, codrii
Bahluiul,
Deleni, se unesce cu ERmoră de aburi,
Numărul vitelor e de 124 boi
şi vaci, 18 cai, 220 oi, 10 bi-
IV
voli, 60 porci şi 18 stupi,
Hurez, vale, în pădurea Frumușica,
UN

com, Dracșani,
Huţanilor, movilă, pe moșia Co-
Stinesci, comuna Coitinesci, pl.
Hurgheşu, pârâu, isvoresce din delul
Târgu.
L

Petrăria şi unindu-se cu Pârâul-

RA

Mare, se varsă în iazul Leahu, Huţanului, poiană, în pădurea Brâ-

con. Feredieni,
teni, com. Brăteni,
NT

Hurgheșului, ponsre saă ripi pe

pr Hucu, iaz, format de pârâul
Ci
costa delului Cerbătorea prin - N Sicna,
care lângă satul Gărbesci, com,
curge pârâul Hurghez, Zlătu-
CE

în com, ndia.
Feredieni.
I/
AS

Iacobeni-vechi, sat, in
centrul co- Are o biserică făcută
munei Dângeni, p!. Jijia de locui-
pe partea tori, cu doui cântăreți.
dreptă a Jijiei, cu o supraf
UI

aţă de
993 hectare şi cu o popu
laţie de Iacobeni-noi, sat, în partea de Nord-
50 familii sat 250 sufl
ete. Moșia Vest a comunei Dângeni, pl. Jijia,
BC

este a Statului,
pe costă de del în drepta Jijia ;
 37

RY
137

satul e înfiinţat la 1879 cu noii _Raiu, pe teritorul satului Orăşea,

RA
împroprietăriți pe moşia Statului com. Curtesci.
lacobeni, cu o suprafață de 436
hectare ale locuitorilor şi cu o Iazul Mic, iaz, pe moşia Brăteni,

LIB
populație de 70 familii sai 264 com. Brăteni.
suflete.
Numărul vitelor e de 422 boi îazul Noi, iaz, pe moşia Hărlâui,

Y
şi vaci, 81 cai, 702 oi, 35 porci;
Iazul Nou, iaz, pe moşia R&deuai,

SIT
este 1 cârciumă, 2 comercianți şi
2 meseriaşi, com. R&deni.

ER
Iancului, iaz, pe moşia Ringhilesci Iazul Noi, iaz, format din pârâu
com. Ringhilesci, pl. Şte ănesci, Corogea, com. Ostopceni.
are o suprafaţă de ş hectare.
NIV
Iazul din Luncă, iaz, în partea de
Iazal-Curţii, iaz, format din pârâul Vest a comunei Trusesci.
Vlădeni, in grădina proprietarului,
LU

com. Redeni, pl. Coşula. Iazul de la Plopi, iaz, pe moşia

Băbiceni, com. Băbiceni cu o su-
Iazul din Hârlop, iaz, în partea de prataţă de 3 hectare,
RA

Nord, com. Redeni, pl. Cosula:

Ichim, vale, între d€lul Modruz și
Iazul Mare, iaz, în com. Dobirceui, Robului, în partea de Est a com.
NT

p!. Jijia. Deleni, pl. Coşula.

CE

Iazul W.are, iaz, format de pârâul îchim, pădure, pe moşia Cucoreni,

Corogea, în partea de Vest a co- com. Cucoreni, pl. Târgu, are o
munei Bobu:esci. î-tindere de 386 hectare, compusă
I/

mai mult din ştejar.

Iazul Morii, iaz, format din pârâul
AS

satul Joldesci, Icușeni, sat, situat pe del în partea

Vorona Mare, în
com. Fântânele. de Sud a comunei. Poiana-Lungă,
pl. Siret, cu o suprafață de 760
UI

iaz, format din pârâul hectare şi o populaţiune de so

Iaz=l Morii,
familii sai 315 suflete și 111 con-
Hliboci şi pârâul Broscăria şi Se-
BC

tribuabili.
liscea, lângă mâra de abur din
 Y
133
138

AR
Sunt 3 iazuri şi 2 mori de apă. Incă, del, pe moșia Brăteni, com.
Numerul vitelor e de ro boi Brăteni,

IBR
şi vaci, 52 cai, 195 oi, 35 porci
și 20 stupi, Incă, pădure de stejar, în întindere
de 22 hectare pe moşia Brăteni,

L
Iliasca, bată, pe teritorul moşiei
com. Brăteni.
Baloşeni, com, Fântânele, pl. Siret,

ITY
cu o suprafață de ș hectare.
Ionășeni, sat, în partea de Sud-Est
a comunei Şoldănesci, pl. Miletin,
lMlișeni, sat, în partea de Nord a

S
aşedat pe un podiş inalt şi pădu-
comunei Ringhilesci, pl. Ştetănesci,
situat pe câsta de S.-E. a delulut»
dintre Corogea și Prut, lângă iazul
ER To5, în dr&pta Jijiei, cu o Supra-
față de 4290 hectare, din cari
1140 hectare pădure, care se ex-
IV
Ilişeni. Satul e situat pe moșia
ploateză regulat şi cu o populațiune
Ringhilesci și are o suprafaţă de de 164 familii sati
UN

744 suflete,
33 hectare ale locuitorilor şi
o 210 contribuabili,
populaţiune de 35 familii sau 164
Are 3 biserici cu 1 preot şi 2
suflete şi 41 contribuabibili,
cântăreți ; 1 şcâlă mixtă cur în-
L

Num&rul vitelor e_de şo boi Vețător plătit de Stat şi 60 școlari

ȘI vaci, 14 cai,
RA

172 oi, 30 porci şi 1 mâră de aburi.

şi 38 stupi cu albine. Numărul vitelor e de 438 boi
şi
NT

vaci, 168 cai, 2682 oi, 202

Ilişeni, iaz, lângă satul llişe
ni, are porci şi 70 stupi; are 5 cârciume,
O suprafață de ş hectare,
e bogat 3 cumercianți şi ro meseriași.
în pesce ; aici se află 1
CE

moră de
apă şi 1 de abur care
fabrică Ionăşeni, pădare,fin partea de Sud-
făină de Şrâu in cantităţ
i mari. Vest a comunei Şoldănesci, plasa
I/

Miletin, cu o suprafață de 1140

Inpuţita, vale, pe moşia
Deleni, pl. hectare.
AS

Coșula, intre delul Nucşor

şi Odaia
de pe moşia Hârlău.
I6nei, vale, pe moşia Comândăresti,
UI

Incă, în partea de Sud a comunei Co-

pădure, de stejar în întind
ere mândăresci, pl. Jijia,
de 85 hectare pe moşia
Dângeni,
BC

com. Dângeni,
Ipotesci. sat, în partea de Sud-
7

Vest
“a comunei Cucoreni, p'. Târgu,
 RY
139 139

RA
cu o populațiune de 7ș familii Istrăteni, (vedi Bâscăceni sat, com.
sai 300 suflete; moşia e împăr- Ostopceni).
țită în trei părți: Ipotesci: Statului

LIB
cu 64 hectare, Ipotescii fraţii Iscă- Iticaş, vale, între delul Vultur şi
cesci cu 64 hectare şi Ipotescii delul Jirului, com. Mânăstireni.
Marinovici cu 458 hectare.

Y
In acest sat se află 1 biserică, Iugani, (vedi Deleni, sat, comuna

SIT
cu 1 preot şi 2 cântăreți. Deleni).
Numărul vitelor e de 130 boi
şi vaci, 21 cai, 795 oi şi s6 Iugani, vale, între satui Deleni și

ER
porci. delul Lutul-Galben, com. Deleni.

I6nei, pârâă, isvoresce din pădurea Iugani, pârâu, curge prin valea lu-
NIV
Stâncesci, trece prin satul Stâncesci, gani şi se varsă în iazul Gurgueta,
com. Curtesci şi se varsă în pârâul com. Deleni.
Dresleuca.
LU

Iuresci, sat, în partea de Sud-Est

Isv6re, pârâu, isvoresce din Orăşeni, a comunei Zlătundia, pe valea pâ-
curge pe teritorul satului Băiceni, râului Enia, are o intindere de
RA

com. Curtesci, se une:ce cu pârâul 1 503 hectare din cari 1251 hectare
Țurcanii şi 'se varsă în Hiiboci. proprietatea mare și 257 hectare
ale sătenilor şi cu o populațiune
NT

Isvorele, mlaștină, pe teritorul mo- de go familii sai 347 subete. Pe

şiei M-rea Dâmnei, din care curge moşie se află şi 45 hectare pădure.
CE

un pârâiaș, care se varsă în Hli- Are 1 biserică.

boci. Numărul vitelor e de 340 boi
şi vaci, 36 cai, 1000 oi, 60 porci
I/

Isvârele, vale, formată din ramifică- şi 3o stupi cu albine; are 1 câr-

rile deluiui Deleni. com. Fântânele. cumă.
AS

Isvorul, pârâu, isvoresce dintr'un Ivăş Gia, pârâu, pe moșia Vlădeni,

com. Rădeni, isvoresce de la o
UI

mal din târgul Bucecea trece prin

fântână de la N. de satul Vlădeni
satul Bucecea, cu-ge spre Nord,
şi se varsă în iazul Ivăşcâia.
se unesce cu pârâul Vasilincea şi
BC

apoi trece în com. Costinesci și

Ivășcâia, iaz, formmat din pârâul
se varsă în Sicna.
 Y
140
J

AR
140

Ivăşcoia în partea de Nord a sa- Ivăşcoia, del, în partea de Sud-

tului Vlădeni, com. R&deni, plasa E

IBR
a comunei Flămândi.
Coşula, cu o suprafață de 3 hectare,
bogat in pesce şi raci,

L
S ITY
Jidogina, ruptură de del, ia parte
a Jatobenii no) și Strakolimul,
de Nord a văei Ruptura, de în
moşia R&useni, com, Comândăresci
pe
,
ER X
partea de
4)
Nord a plășei.
Zodireni, cu satele: Cobiteni,
pl. Jijia.
Alipiceni și Todiven), la Nod
IV
de
Comândăresci.
Jijia, plasă, astă-di unită
cu plasa ——
UN

5) Zrugescă, cu satele: Mi.

Stefănesci, numită după râul
Jijia, şcătenă, Flulubu vechii, Flulubu noii,
care 0 strebate de-alunzul.
Se in- şi Zruşescl, pla Nord de Buimăceni.
tinde la Vest de plasa Stefănes
ci, în centrul plășei,
L

pe valea Jijia şi aslurile

ce o —— 6) Ungureni, cu satele:
RA

mărginesc de ambele Dw-

părţi. Se esti, Epureni, Sapiveni,
mărginesce la Nord, cu jud. Do- Ungurenl-
rohoiii, Ciulei, Vugureni- Isăcescu, Ungu-
la Est cu plasa Stef
NT

ânesci, 7eni-Jianu şi Vicoleni, la Nord-

la Sud cu jud. lași şi la
Vest cu Vest de Dângeni.
plasa Târgu și Milctin.
Pământul este de calitate bună,
CE

Plasa Jijia se compune

din 6 prielnic pentru agricultură,
comune :
I) Comdudăresci, cu Pentru studiul climei in
satele : Co- acâstă
piândăresci, regiune, este instalat în Comândi-
I/

Pogorescl, Redeni şi re ci, O stațiune

Răuseni, în partea
de Sud a plăşei, meteorologică de
AS

2) Buimăceny, cu sate al 2-a ordin, unde se observă

le: A/fesay, tâte
Buimăceni, Cupu-pădu elementele clima'ologice, Resulta-
rel, Crăciu-
neni, fumălățeni, tele sunt trecute la paragraful Clima
UI

Petresal şi Să
irăreni, in centrul jud. Botoşani,
plăşei,
3) Dângeny, cu satele țT Diluri. De ambele părți ale
: Bivolari, Ji-
BC

Buhăcenă, jiei se întind coline de deluri in-

Bunenii Florii, Bunenii
Stii, Pâugeni,
tretăiate de văi și pârâiaze ; ele
Jacobeniy vecii, ai direcția de la Nord la Sud
 RY
14 141

RA
mai cu semă cele din stânga și se com. Truşesci, părâul Cociugeni-
termină în apropiere de Jijia. ler com. Buimăceni, Sicna la To-

În drepta Jijiei avem următa-
rele deuri: Delul de la Lutărie,
Delul de la Steg, şi Delul de la
LIB
direni şi pârâul Livedi!or în com.
Comândăresci.
In stânga : Pârâul Banului, Hriţ-
cului şi Morsica, incom. Dângeni;

Y
Vie, în com. Ungureni; i
Delul Strahotinului in com. Dân- pârâul Albesci în com. Buimăceni ;

SIT
geni; Rușilor, Durduc şi Hutturul în com.
Delul Frăsineilor, Hulubului,
Mo- Comândăresci,
rii, Prisecii sai Colţusorului, R&- Sunt 40 iazuri.
diului, şi Viei în com. Truşesci ;
R&usenilor, Viei Comânadăresci-
ERSuprafaţa plăşei e de 39950
hectare. Ă
NIV
lor, Topala şi Pungeni în com. Producţiuni. Cerealele, fânetele,
Comândăresci. şi imaşele ocupă cea mai mare
In stânga avem : parte din teritorul plăşei; păduri
şi vii sunt puţine. Din 39950 hect.
LU

Holmul de la vie în com. Dân-

geni; întinderea plăşei, 20000 hect. o
Cotâca, Guranda în com. Tru- ocupă semănăturile ; 1948 hect.
RA

şesci ; pădurile din cari 409 hect. ale

Holmu, Hângirăi şi Bucelor în Statu'ui, iar restul de 17593 hect.
com. Buimăceni; | il ocupă fânețele, imașele şi locu-
NT

Misir, Gemălaă, în com. 'Todi- rile satelor.

reni;
Din cereale se produce: 66620
hectol. grâi, ș1700 hectol. pă-
CE

Ciurgău, Mihăiasa, Pogorescilor,

Cracalia în com. Comândăresci. puşoi, 20000 hectol. secară, 16319
Văile. Cea mai mare vale este a hectol. orz, 12562 hectol. ov,
plasa în tot 2600 hectol. rapită. Dintre vitele
I/

Jijiei, care străbăte

lungul sei, apoi valea Drislei, domestice se cresc: 1şor5 boi şi
AS

vaci, 1502 cai, 21019 0i, 1299

Sicna, etc.
porci, 1086 stupi cu albine.
Riu). Jijia e cel mai însemnat
acestei Pădurile se exploateză şi produc
UI

rii, udă tâte comunele

Ungureni, Dăngeni, Truşesct» lemne peatru construcție şi pentru
plăşi,
Todireni - şi Comân- foc.
Buimăceni,
BC

dăresci. Industria se înstmoă prin 7

Primesce în drepta : pârâul Cio- mori de apă şi 8 de aburi, alte
banului com. Dâugeni, Drislea în "fabrici nu există. Industrii manuale
 Y
142

AR
14

sunt frte puţine, îar industria şcoli mixte cu 7 învețători, 285

IBR
casnică se menține prin sate.
şcolari şi 10 școlăriţe,
Comerciul se face cu cereale,
Comunele din plasa Jijia sunt
vite, bzuturi şi lemne; piețele de
în garnisânele companiilor de do-

L
desfacere sunt Botoşani, Suliţa şi robanți din plasa Ştefânesci.
Ştefănesci,

ITY
Drumuri. Are câte-va şosele Jijia, rii, isvoresce din lacul Doro-
care o întretae de a curmezişul, hoii, udă județul Dorohoiă intră
precum şoscua Botoșani-Ştefânesci

S
în jud. Botoşani pe la satul Tâu-
care trece prin Trusesci, apoi Bo-
„tesci, udă tâtă plasa Jijia de a
toşani-Săveni prin Dângeni. Lip-
sesce însă o şosea care să pue
în
ER lungui, udând următărele sate: Un-
Sureni, Epureni, Strahotin, Hulub
comunicaţie tote comunele aşedat ,
IV
e Măşcăteni, Jumătăţeni, Crăciuneni
în lungul Jijiei. Calea ferată,
Do- Șătrăreni, Todireni, Hlipiceni, Co-
UN

rohoi-lași pe Jijia, în lucru,

va biceni, R&useni Comândăresci şi
îndeplini acestă lipsă şi tot viito-
R&diti în drepta: iar
rului e reservat şi facerea şosele
lor Bunenii, Dângeni, Buhăceni, Tru-
necesare.
L

şesci, Albesci, Buimăceni, Petres

Populațiunea. Numărul ci
RA

familii- şi Pogoresc, în Stânga, de

lor e de 2525 unde
sau 10035 suflete, trece În jud. Iaşi şi se varsă
Toţi locuitori români între în
cari Prut. Este de mare folos popu'a-
NT

sunt şi puţini evrei şi alte

câte-va țiunei căci procură apa animalelor
naționalități în număr fârte
mic; domestice, pune in mișcare
2268 contribuabili. mori
Locuitorii se
CE

de apă şi procura şi pesce pentru

ocupă cu agricultura
şi crescerea hrană.
Vitelor, forte puţini cu comerciul
şi cu mici industrii.
I/

Joldesci, sat, in partea de Est a co-

Administraţia. Plasa Jijia
e unită munei Fântânele, pl. Siret pe şesul
în administraţie cu plasa Ştefăn
AS

e sci, din stânga Siretului şi udat

are 6 comune cu 6
primari și
de
ajutârele lor,
pârâul Vorona-Mare, care formiză
UI

iazul Joldeşti în sat; moşi

În privinţa sanitară a are 0
şi judiciară suprafață de 899 hect,
e unită tot cu plasa şi O po-
Ştefănesci ; pulație de 180 familii
BC

are 2 m6şe comunale. sat 822

suflete.
Numărul! bisericelor
e de 19 cu Iazul Joldesci are 1 mâră de
12 preoți şi 27 cântăreți apă.
; sunt 7 Are 1 biserică cu 1 preot și 2
 RY
143 143

RA
cântăreţi şi 1 şco'ă a județului cu căreia locuitori se ocupait mult cu
1 învăţător şi 53 scolari. cultura viilor și pomi roditori.

LIB
Prin acest sat trece şoscua ce Arendaşul moşiei de pe atunci
vine pe stânga Siretului și se Costea Haretu, prin persecuții și
unesce cu șoscua județiană Boto- mai multe procese reuși să alunge

Y
şani-Fălticeni, de aici pe locuitori, sub cuvint că
Numărul vitelor e de 197 vite fiind în mijlocul pădurii ar strica

SIT
cornute, 37 cai, 190 oi, 44 porci, pădurea, le luă locurile cari erau
241 stupi cu albine. date la 1864 si le dete în satul
Se mai află 1 cârciumă, 2 co- Copălăi.
mersanți şi 6 meseriaşi.
În acest sal, Joldescii, ait fost
ER La anul 1873 risipi şi biserica
cu învoirea proprietarului, Priuci-
NIV
răsdoiu între Ştefan cel Mare şi pele Gr. M. Sturza, şi o vendu
Petru Aron pentru domnia Mol- locuitorilor din Cernesci, com. Zlă-
dovei, în diua de Joia Mare, la 12 tundia. Despre acestă biserică, se
LU

Aprilie 1457, şi a învins Ștefan dice, că a fost schit de călugări

fe Aron. (v. Letop. Tom. I, pag. în vechime.
151). -
RA

Joseni, pârâu, format din pârâul

Joldesci, iaz în satul Joldesci, com, Dâmnei şi pârâul Curţei, udă partea
Fântânele, pl. Siret, format din de Est a satului Deleni, trece prin
NT

pârâul Vorona-Mare, ce vine din valea 'Tulburei și se varsă în iazul

Poiana-Lungă, are o suprafaţă de Gurgueta, com. Deleni, pl. Coşula.
CE

1 hectar ; aci este şi 1 moră de apă.

Josen)y, sat vechiu desființat, pe valea
Jorovlea, del, în partea de Sud-Vest pârâului Joseni, com. Deleni, pl.
I/

a comunei Copălăui plasa Siret, Coşula, numit ast-fel în opunere

este acoperit cu pădure. cu satul din del adică Delenii,
AS

acesta se numia satul din vale, de

Jorovlea, pădure, pe dslul Jorovlea, jos sai Josenii, cu vremea locui-
torii, se dice, s'au tras toţi pe del
UI

în com. Copalăt.
formând satul Deleni (v. Deleni;
Jorovlea, poiană, în pădurea Joro- com. Deleni, pl. Coşula).
BC

vlea, com. Copălău.

In acestă poiană a existat pină Jumătăţeni, sat, în partea de Sud
la anul 1870 satul. Jorovlea, ai “a com. Buimăceni, pl. Jijia, pe
 Y
144 L

AR
144

țermul drept al Jijiei, cu o supra- Num&rul vitelor este de 16 boi

fhță de 350 hect. şi o populaţie

IBR
şi vaci, 10 cai, 28 oi, 8 porci
de 25 familii sau 112 suflete, cu ŞI 10 stupi cu albine.
20 de contribuabili.

L
S ITY
Lacurile, (v. Deleni sat, com. Deleni,
In urmă li Sai luat locurile de
pl. Coşula.
ER proprietari şi ei au părăsit schitul.

Lacurile, schit, astă-di în ruină, pe

Lătăi, comună rurală, în partea de
IV
loc plan, în partea de Nord-Vest,
Est a plășei Coșula, se întinde pe
in codri Deleni, com. Deleni. Chi-
valea
UN

Miletinului şi delurile ce
liile sunt Tuinate, numai biserica mărginesc acest pârâu de ambele
mai este, dar pare a nu exista mult,
părți, formată din satele: Zătă! şi
Este înființat de Iordache Can-
Prăjeul; are o întindere de 3789
L

tacudin vel Visternic la anul 17243

hect., din cari 3575 hect. proprie-
RA

dupe cum se constată din inscripţia

tate mare și 2tş hect. ale locui-
săpată în petră deasupra ușei prid- torilor şi o populaţie de 160 fa-
voruliui.
NT

milil sau 640 suflete, cari locuesc

cAcestă sfântă biserică au fă-
în 150 case; sunt 120 contribua-
cut'o şi înfrumuseţat'o Iorda
che bili. Ocupaţiunea locuitorilor este
CE

Cantacuzino vel Visternic într'o

agricultura şi crescerea vitelor,
slavă cu hramul Sfântului
şi de calitatea pământului
minuni făcătorul Neculai este bună;
la anul bogată in cereale, fânețe şi imașe,
I/

7232 (1724)d. Adam, lunie

29». Păduri şi vii nu sunt. E udată
Călugării acestui schit se dice de pârâul Miletin şi Prăjanul; are
AS

Că aveai stăpânire peste

o parte 3 iazuri.
de loc numită astă-di valea
Mitoc Locurile cultivate ai o întindere
şi Găinăria,. precum şi 6
UI

parte de 2575 hect, şi

de pădure pe lângă Bahluiu se produce:
unde 16000 hectol. grâu, 14730 hectol.
aveati şi o moră de apă pe Bahlui
BC

ti, păpuşoi, 900 hectol. Orz, 1200

căreia i-a r&mas numele şi astă-di hectol. ovăz, 900 hectol. rapiţă.
de <Mâra Călugărului»,. „Numărul vitelor e de 735 boi
 RY
145 145

RA
şi vaci, 54 cai, 6000 oi, 160 porci Ruptă, plasa Ştefânesci, pe ţăr-
şi 80 stupi cu albine. mul drept al Prutului, cu o supra-
Comuna este lipsită de șosele, față de 687 hect,, şi o populaţie

LIB
Sunt 2 biserici cu 1 preot şi 1 de 9o familii sai 4r2 suflete.
cântăreț şi 1 școlă mixtă cu 1 în- Locuitorii sunt împroprietăriți la
văţător şi 40 elevi. 1864. Are 1 moră de apă pe

Y
Budgetul comunei e de 3185 Prut şi 1 carieră de var, unde se

SIT
lei la venituri şi 3140 lei la chel- şi arde petra de var. Are 1 bise-
tueli. rică cu 1 preot şi 2 cântăreți.
Se află 1 cârciumă. Având 94 contribuabili.

Lătăi, sat, în centrul comunei Lătăi,

aşedat pe loc podiş cu o su-
ER
vite
Numărul
cornute,
vitelor
40 cai,
este
240
de
oi,
204
47
porci şi 40 stupi cu albine. Se
NIV
prafață de 967 hect., şi o popu- află o cârciumă şi 1 comersant.
laţie de 7o familii sai 280 suflete.
Aici este reşedinţa comunei Lătăi; Lehnesci-Răzași, sat pe ţărmul
LU

are 1 biserică zidită de Vasile Cru- Prutului, com. Movila-Ruptă, este

penschi, care se dice că e și în- pe moşia răzășescă însă :ormeză
temeietorul satului Lătăi, biserica o continuare cu satul Lehnesci-
RA

e servită de 1 preot şi 1 cântăreț Maghistan în partea sa de Nord,

şi 1 şcâlă cu 1 înv&ţător și 40 iar în partea de Sud se prelun-
NT

şcolari. gesce Lehnesci-Rişca.

Numărul vitelor este de 288 Satul Lehnesci-Răzaşi e forte
vite cornute, 24 cai, 330 oi, 85 vechi și numele s&u la împrumutat
CE

mascuri şi 120 stupi cu albine. si celor-Valte sate Luhuesci-Rişca.

Are 1 cârciumă. Numele satului se pote explica
prin derivare de la cuvântul <leah>
I/

Lebăda, del pe teritoriul moșiei sai «polon». În partea de Nord

a satului Lehnesci-Maghistan se
Curtesci, com. Curtesci, pl. Târgu.
AS

_v&d şanţuri mari şi forte vechi,

Lebtda, del in partea de Est a co- lângă Prut, un chip de întărituri,

UI

munci Slobozia-Secătura, pl. Co- apoi faptul că locuitorii sunt ră-

șula, este de natură petrosă. zaşi forte vechi, se pâte crede că
aici a fost vre-un r&sboiu cu Leii
BC

sat in partea şi că moşia a fost dată chiar acelor

Lehnesci-Maghistan,
de Sud-Est a comunei Movila- viteji din acea bătălie.
10
Botoşani
 Y
146.

AR
146

Suprafaţa moşiei e de 558 hect., | Lehu, pârâu, prin care se scurge

şi cu o populaţie de 48 familii iazul

IBR
Lehu în Miletin,
sai 218 suflete. Pe moşie se află
câte-va vii ale locuitorilor răzași
Leorda, sat în centrul comunei
în intindere de 8 hect. Având 70
Costinesci, pl. Târgu, pe

L
contribuabili. valea
Leorda și pârâul Bucecea, cu o

ITY
Are 1 şcâlâcu 1 învețător plătit
suprafață de 1697 hect., şi o po-
de județ și 48 școlari.
pulaţie de 178 familii sat 503 su-
Numtrul vitelor este de 160
flete, locuitorii sunt români, veniţi

S
vite cornute, 30 se
cai, 220 oi, 37 dice din Austro-Ungaria, şi se
porci şi 45 stupi. Se
ciumă şi 1 comersant,
află 1 câr-
ERnumiai Leordeni, de unde a rEmas
şi numele satului. Având 192
con=
tribuabili.
IV
Lehnesci-Rişca, sat in marginea Aice e reşedinţa primăriei co-
de Sud-Est a comunei Movila- munei Costinesci, pl. Târgu ; are
UN

Ruptă, situat pe îermul Pru- 2 biserici cu y preot

tului şi formând o contin şi 2 cântă-
uare cu reți ; o scâlă
satele Lehnesci-Maghistan mixtă cu 1 învt-
şi Leh- şător plătit de Stat și 45 băeţi şi
L

nesci-Răzași ; moşia a
fost pro- 27 fete.
RA

prietate a Statului, astă-di iastrăj-

nată, are o supra'ață de Numerul vitelor este de 490 vite
529 hect. cornute, 70 cai, 1838 oi, 23 capre,
şi o populaţie de 76 fami
lii sau
NT

14 bivoli și 220 porci.

316 suflete.
In partea de Est a satului
Numâ&rul vitelor e de: 204 se
vite află o staţie a căiei ferate Boto-
CE

cornute, 64 cai, 300 oi şi şo şani-Dorohoii, Are 5 mori

mâscuri; Are o mică pădure de apă
de pe pârâul Bucecea.
răchită la Prut şi 2 mori de apă. Se află ş cârciume, 8 comer-
I/

Lehu, lac format din pâr cianţi şi 18 meseriaşi.

âul Neaun
AS

şi din isvârele lui

proprii ; e si. Lipovanu,
tuat in partea iaz, pe moşia Cos-
de Es a co-
munei tesci, com. Costesci,
UI

Feredieni, pl. Coşula pl. Târgu.

, şi are
O suprafaţă de 74 hect
., comunică
cu iazul Nacu Leordei, vale, prin care curge
prin pârâul Nacu, şi
BC

sc scurge Pârâul Bucecea, în satul

în Miletin Prin piriul Leorda,
Lehu ; e
com. Costinesci, pl. Târgu.
bogat în pesce și stuh,
 RY
147 147

RA
Licache, (vedi Arapu, del, com.Cos- Ipotesci şi Cătămăresci, şi se varsă
tinesci). în pârâul Dresleuca.

LIB
Lingurari, vale, în com. Slobozia- Loescl, vale pe moșia Cucoreni, trece
Secătura, pl. Cosula. pe moşiile Ipotesci şi Cătămăresci,

Y
şi se varsă în pârăul Dresleuca.
Lingurari, pârâu, numit și One-

SIT
guta, curge prin pădure în com. Loescl, vale, pe moşia Cucoreni
Slobozia-Secătura şi se varsă in prin care curge pârâul Loesci,
pârâul Cornaciu,

Lipoveni, (vedi Cristesci, sat, com,

ER
Loescl, șes pe moșia Ipotesci,
ditor în fân, grâu şi păpuşoi.
ro-
NIV
Cristesci).
Loghni, poiană, in codri Deleni.
Lipoveni, iaz, în partea de Sud-
LU

Est a satului Cristesci, comuna Loiz6ia, sat, în com. Poponţi la Nord

Cristesci, e format din pârâul Mi- de oraşul Botoşani, pe valea pâ-
letin, râului Sicna, are o suprafaţă de
RA

410 hect., din cari 72 ale săte-

Lipovanului, iaz, în com. Ringhi- nilor şi cu o populaţie de 22 fa-
lesci, pl. Ştefănesci. milii sau 81 suflete.
NT

Are 1 iaz pe Siena şi 1 m6ră

Livedi, iaz, la so metri deasupra de apă. Având 1$ contribuabili.
CE

şesului Jijiei, spre Vest de satul Pe moşia Loizgia se află 1 fa-

R&useni, în valea Livedilor, pe brică de spodium şi produce până
costa de Est a delului Re&useni, la 7ooooo kgr. făină de cio!ane
com. Comândăresci, are o supra- care se expeditză in Germania pen-
I/

faţă de 1şo hect., cu pesce și stu. tru fabricarea zachărului. Se află

AS

58 vite cornute, 200 oi şi 14

Loesci, iaz, în centrul comunei Cu- porci.
-,
coreni, pe moşia Cucoreni, are
UI

isvorul seu, cu o suprafață de 4 Loizâia, iaz, pe pârâul Sicna, în

hectare. partea de Vest a satului Loiz6ia,
BC

com. Popotţi, pl. Târgu; are o

Loesci, pârâii, curge din iazul Loesci, suprafață de 4 hectare.
com. Cucoreni, trece pe moșiile
 148 i L 48

Y
Loizâia, pădure de ro hect.,

AR
pe | Lunca, baltă, în com. Tudora, pl.
moşia LoizGia, com. Poponţi.
Siret,

IBR
Lozil, del numit şi Tiganului în
Lunca, pădure, în partea de Vesta
partea de Est a satului Bizn6sa,
comunei Dracșani, pe teritorul sa-
com. Zlătunbia, pl. Miletin se ter-
tului Dracsini cu o Suprafață de
mină

L
in podişul Novaci. 50 hectare.

ITY
Lozii, vale, intre delul Lozii şi delul
| Luncei, vale, în partea de
Crucei în com. Zlătunâia, pl, Mi- Nord-
Vest a satului Dracsini, com. Drac-
letin-Târgu. | - sani,

S
Luciul, isvoresce din balta Luci
pe moşia Hârlăi, trece în comu
ului
na
ER
Lungei, vale, în com. Zlătunsia, pl.
Miletin.
Bădeni, jud.
IV
Iași, şi se varsă în
Bahlui.
Lupăria, del, in partea de Nord-
UN

sat pe moşia Deleni, com. Deleni.

Luciul, baltă pe moșia Hârlău,
Lupăria, vale, lângă delul Lupăr
Lozneanu, iaz, pe moșia ia,
L

Costesci, mojia Deleni,

com. Costesci, pl. Târgu, format
RA

de pârâul 'Teişora.
Lupăria, dei, pe moşia Brehuesci,
Lunca, com. Brehuesci, pl. Siret,
NT

sat, in centrul. com. Ziătu-

noia, pi. Miletin-Târgu,
aşedat în Lupăria, del, pe moșia
Stânga pârâului Sicna, Dobârceni,
la pole de
CE

del ; are o suprafaţă com. Dobârceni, pl. Ştef

de 147 hect, ânesci.
păment al locuitorilor
şi o popu- Lupului, poiană
laţie de 45 familii sau în pădure, com.
215 suflete,
I/

tu 50 contribuabili, Poiana-Lungă,
Numerul vitelor este
AS

de 85 vite Lutul-galben, del,

cornute, 12 cai, 400 oi, 30 la Nord de satul
mas- Slobozia, com Deleni
curi şi 30 stupi, , pl. Coșula,
acest del
UI

In vechime este o ramificare. a dt-

satul se mai numia
Codroviţa, lului Holm din com, Fer
edieni. Nu-
mele îi vine de la culăre
a galbenă
BC

a pămentului care-i num

ai argilă.
149

RY
1 49

Luţan (cotul lui), pământ arabil Luţ6ia, mic cătun isolat pe moşia

RA
îatr'un cot al Siretului, com. Fân- Ipotesci, com. Cucoreni, pl. Târgu.
tânele.

LIB
M

Y
Macsut, sat, în partea de Sud-Esta şi spre Vest de. oraşul Botoşani

SIT
comunei Deleni, pl. Coşula situat are o suprafață de 194 hectare şi
pe partea de Est a delului Petrăria o populaţie de 28 familii sai 110
şi în partea de Nord a oraşului suflete.
Hârlău.
Moşia Macsut este o parte din
ER Numărul vitelor e de 39 boi,
34 vaci, 18 cai, 13 porci.
NIV
Deleni şi are o intindere de ş 562 Se află în cătună;, 1 cârciumă și
hectare din care ş367 hectare a 1 comersant,
proprietarului, cu 4296 hectare
LU

pădure şi 193 hectare ale locui- Mare, (de'ul), (v. Delul mare, del
torilor. Sunt 20 hectare vii şi se com. Deleni).
produce şooo hectol. vin pe an.
RA

Satul are o populaţie de 92 fa- Mare (delul), (v. Delul mare, del
milii sai 460 suflete și 143 con- com. Gurbănesci).
tribuabili.
NT

Are 1 biserică zidită la 1842 Măgira, părâu, care isvoresce din

de către Pulheria şi Iorgu Ghica. mlăscinele sai băltagele din par-
sat
CE

Numă&rui vitelor e de 300 boi tea de Nord a desfiinţatului

şi vaci, 10 cai, 110 oi, 38 porci, Lacurile, din com. Deleni, şi se
şi 20 de stupi. , varsă în stânga Bahluiului.
I/

Se afdă în cătună 1 cârciumă,

1 comersant şi 1 meseriași. Măl. isce, del, în partea de Vest a
AS

comunei Ostopceni, p!. Stefănesci,

Maicele, (vegi Schitui Orășeni, com. mărginind pe stânga părâul Co-
rogea.
UI

Cristesci, pl. Cosula).

Manolesci, rat, în partea de Nord- Mălos, del, în comuna Stroesci, pl.

BC

Est a comunei Curtesci, pl. Târgu Coşula, situat în pădure în partea

 Y
M
150
150

AR
de Vest; acest del uste O ramură Vețători şi 92
a delului școlari; Sun: 173
'Ţencușa. copii în etate de a frecuenta,

IBR
Budgetul comunei are la veni.
Mănăstirent, comună rurală, situ
ată turi 10365 lei 60 bani și la chel.
în partea de Nord a plăşei Târg
ul

L
tueli 9852 lei go bani. Se află 10
şi compusă din satele : Călugăre
ni, cârciumi şi 13 meseriași.
Mănăstireni, Mândrese,

ITY
Onpeni,
şi Palea- Grajdului ; are o
su- Mănăstireni, sat,
prafaţă de 8720 hectare, în centrul comu-
din cari nei Mănăstireni, pl. Târgu, pe valea
7416

S
proprietăţi mari şi 1306 ale
locuitorilor cu o populatie Grajdiului, cu o suprafaţă de 1280
suflete şi şa familii, 568
buabili, locuind în 519
de 1983
contri-
ER hectare şi cu o populaţie de gi
familii saă 196 suilete şi 91 con-
case,
tribuabili.
IV
Teritoriul comunei este deluros
şi udat de Jijia în partea Aici este reşedinţa primăriei co-
de Nord
UN

munei Mănăstireni, are 1 biseri

şi de mai multe iazuri. că
şi pârae ; CU 1 preot şi 2 cântăreţi şi 1 şcolă
natura pământului este
negru argi- cu un invețător plătit de comu
los şi productiv în cer
eale, cari au nă
cu 27 scolari.
L

O intindere de 3435
hectare şi se Numerul vitelor este de 388 vite
RA

produce : grâti 10868

hectol., orz cornute, 78 cai,
3232 hectol., ovez 128 1591 oi, 90 porci
3 hectol.,
secară ş8 hectol., rapi şi 40 stupi cu albine.
ță 283 hectol,,
NT

Păpuşoi Se mai află 2

11698 hectol., cartofi
cârciumi şi 3
a

621 hectol., mazăre meseriași,

836 hectol.
CE

fasole 262 hectol.;

păduri nu sunt, Mănăstireni,
vii puţine şi produce 40 del, în partea de Est
hectol. pe moşia Mănăstireni,
via. com. Mâ-
năstireni, pl, Târgu.
I/

Vitele sunt in numer:

de 1936
boi şi vaci, 300 cai,
6 bivoli, 3922
AS

oi, Mănăstirea lui Baluș,

7 capre şi 340 râmători; (v. Ba!uş-
are schit, sat,
1 m6ră de apă, com,. Re&deui).
Prin acestă COmună
UI

trece calea Mănăstirea

judeţiană Botoşani- luţ Baluş, (v. Baluș-
Seveni în COn-
Strucţie. schit, com. R&deni).
BC

Are 3 biserici cu
2 preoţi și 6
cântăreţi 5 4 Șco Mănăstirei-Iazuri, situ
li mixte cu 4 in- ate in partea
de Est a comunei Poiana-Lungă,
 RY
151 M 151

RA
plasa Siret, în jurul Monastirei de unde și numele mănăstirei e de
Vorora. «Mănăstirea Dâmnei> și în urmă

LIB
şi satul a luat numirea mănăstire.
Mănăstirea-D6mnei, sat, în centrul Se scie cum oraşul Botoșani era
comunei Curtesci, pl. Târgu, are apanagiul Domnei impreună cu

Y
o suprafață de 401 hectare şi o tote veniturile târgului şi deci se
populaţie de 119 familii sati 477 pâte da ca sigur că mănăstirea a

SIT
suflete şi 83 contribuabili, fost înființată și întreținută de
Distribuţiunea pământului după Domnă, anume care nu se scie.
culturi este: 131 hectare arătură, Legenda atribue întemeerea de că-
93 hectare fânețe, 82 hectare imaș
şi 95 hectare pădure ; iar produc-
ER
tre Domnița Maria, fiică ori nepâtă
a lui Stefan-cel-Mare, care a hă-
NIV
țiunea se urcă la 700 hectol. grâi, răzit şi loc mănăstirei, care a existat
900 hectol. păpuşoi, 100 hectol. până la anul 1789, când călugării
secară, 350 hectol. ovez, 300 Sau imprăsciat în diferite părți, iar
LU

hectol. orz, 9o hectol. fasole şi locul ce aparținea mănăstirei a tre-

100 hectol. cartofi. cut la mănăstirea Agafton şi bise-
Lotuitorii se ocupă cu agricul- rica în urmă se transformă în biserică
RA

tura şi crescerea vitelor și multi se de mir, fiind şi locuitori mai mulți

ocupă cu facerea odgânelor de teii, cari venise şi se aşezase pe lângă
pentru cari aceşti meseriași locuesc căsașii servitori ai mănăstirei.
NT

mai multă vreme în păduri prin Se află 2 cârciumi, 2 comersanţi

colibi; sunt şi 4 comercianţi. și 1 meseriaş.
CE

Numărul vitelor este de: 200

boi şi vaci, 15 cai şi 26 porci, Mănăstirea-Dâmnel, fostă mănă-
Are 1 biserică de lemn, făcută stire veche, (vedi mănăstirea Dom-
I/

se dice de călugări şi e servită de nei, sat, în comuna Curtesct, plasa

1 preot şi 2 cântăreţi şi 1 școlă Târgu.)
AS

cu 1 învățător plătit de judeţ, fre-

quentată de 25 băeţi şi 2 fete. Sunt Măşcăteni, sat, pe şesul din drepta
Jijiei în partea de Sud a comunei
UI

53 copii în etate de a frequenta

scâla. Truşesci, pl. Jijia. cu o suprafață
Aici se dice că în vechiime era de 1363 hectare, din cari 570
BC

mănăstire de călugări, că pe locul hectare pădure în partea de Sud-

satului de astă-di erai păduri, mă- Vest şi cu o populaţie de 67 familii
năstirea era întreținută de Dâmna, sau 266 suflete și şo contribuabili.
 152

Y
152

AR
Are o biserică cu 2 preoți şi 3 de 1487 hectare și o populaţie de
cântăreţi. 67 familii saă 271 suflete, cu 67
Numărul vitelor este 255 vite contribuabili.

IBR
cornute, 67 cai, 1125 oi şi 2ş Numerul vitelor este de: 344
porci. vite cornute, 66 cai, 993 oi, 5
Se mai află 2 cârciumi, 3 co- bivoli, 283 mascuri și 110 stupi

L
mersanți şi 4 meseriaşi. cu albine. |

ITY
MErul-Scumpului, di, lângă iazul Mânzia, pod, pe părâul Teişăra,
Strâmbului, în partea de Est a co- calea Botoşani-S&veni, comuna Po-

S
munei Deleni, pl. Coşula. ponţi.

Mândresci, sat, în partea de Nord ER

Mestecănului, del, se intinde în
a comunei Brehuesci, pl. Siret, cu Partea de Sud-Vest a comunei Po-
IV
o suprafaţă de 10ş2 hectare şi o iana-l.ungă, pl.Siret, are direcția de
populațiune de 144 familii sau 687 la Est spre Sud, acoperit cu pădure.
UN

suflete şi 168 contribuabili.

Are 1 biserică cu. preot şi 2 Mestecănului, vale, se întinde la
cântăreți şi 1 şcâlă întreţinută de pâlele dclului Mestecănului, com.
L

comună cu 1 invețător şi 36 școlari.

Poiana-Lungă.
RA

Numerul vitelor e de: 275 vite

cornute, 30 cai, 340 oi, 50 mascuri Meica, del, o prelungire a dâlului
şi 20 stupi cu albine, Haranginul în partea de Sud pe
NT

Se află 1 cârciumă, 1 comersant moşia Cătămăresci, com. Cucorezi,

şi 3 meseriaşi.
pl. Târgu.
CE

Legenda spune că pe aici erai

codri seculari, prin cari se aflat
Meica, baltă, în partea de Sud
Schituri de călugări și de călugă- pe
moșia Cătămăresci, com. Cucoreni.
rițe și că satul Mândresci şi-ar
I/

fi
luat numele de la o călugăriță
cu Meica, vie, pe moşia
AS

numele Mândra, de la un schit Cătămăresci,

ce com. Cucoreni.
era aici,
UI

Melci, del, in partea de Sud a com.

Mândresci, sat, pe drepta Jijiei în Flămândi, în hotar cu com, Stroes
partea de Nord ci,
a comunei Mănă- acoperit cu pădure, işi are direcţia
BC

stireni, pl. Târgu, cu o suprafaţ

ă de la Vest spre Est,
153 M

RY
153 .

Melintidia, iaz, format din scurgerea riei comunei Brăteni, are o bise-

RA
apelor de plâe pe moşia Brăteni, rică cu 1 preot şi 2 cântăreți şi
în partea de Vest a com, Brăteni, 1 ȘcGlă a statului cu 1 învăţător
pl. Stefănesci, şi 40 şcolari.

LIB
Numerul vitelor e de 200 boi
Mereni, sat, în centrul comunei Satul şi vaci, 175 cai, 1420 0i, 140
Burdujeni, pl. Siret, cu o populaţie porci.

Y
de 76 familii sau 108 suflete, cu In apropiere de Mihălăşeni a

SIT
68 contribuabili. fost satul Serafinesci, care sa des-
Numerul vitelor este de : 28 vite fiinţat şi locuitorii sat aşedat în
cornute, 2 cai, $ mascuri şi 12 Mihălăşeni,
stupi.

Mereni, pârâu, curge prin satul Me-

ER
Se află 1 cârciumă.

Mihăiasa, sat, desfiinţat de vre-o

NIV
reni, com. Satul-Burdujeni, şi se 15 ani pe valea Mihăiasa, in par-
varsă in Suceva. tea de Vest a moşiei Statului
Cioriohal, com. Ringhilesci, p!.
LU

Meresci, vale, în partea de Nord- Ştefăneseîz- «

Est pe moșia Albesci, com. Bui-
măceni, se prelungesce în valea Mihăiasa, vale, pe moşia Ciorno-
RA

Corogea. hal şi pe moşia Reuseni, com.

Comăndăresci, pl. Jijia numită de
la desființatul sat Mihăiasa ; are 1
NT

Micu, del, pe teritoriul satului Oră-

şeni, în partea de Est a comunei iaz şi 1 pârâii care curge (v.
Curtesci, Ruşilor iaz, com. Comândăresci).
CE

Mihălăşeni, sat, pe partea de Sud- Mihăesci, del, in partea de Nori

Bsta delului ce se prelungesce a moșiei R&useni, com. Comân-
I/

în stânga Başeului până în valea dăresci, pl. Jijia (v. Mihăiasa sat
Hodorâia, in centrul comunei Bră- şi vale).
AS

teni, cu o suprafaţă de 2341

hectare și cu o populaţie de 145 Mihă!, vale, în partea de Sud-Vest
UI

familii sai ş7o suflete şi 195 a comunei Dracşani, pl. Miletin,

contribuabili ; pe moşie se află 2 în pădurea numită Tăetura.

BC

mori de apă.
In acest sat este reşedinţa primă- Miletin, plasă, situată în partea de
 Y
154
154

AR
mijloc a județului, se întinde pe mai umedă ca în plasa Jijia și
delurile dintre Sicna şi Jijia și Ştefânesci și acesta din cauza pă-

IBR
văile pâraelor Dristea, Cozancea, durilor, cari sunt mai în abon=
Ursoia, Valea Grajdului şi Sicna. denţă şi prin presența întinsului
Se mărginesce la Nord și Est cu lac Dracșani.
plasa Jijia, ia Vest cu plasa Târgu Pămentul este mai mult argilos

L
cu care este şi în administraţie, variind în galben ori negru.

ITY
iar la Sud cu plasa Coşula. Teritoriul acestei plăși este mai
Fste formată din comunele: mult deluros, delurile ce o strebat
1) Dracşani cu satele: Cap- fac parte din grupele ce se întind

S
chejeni, Dracşani, Dracşini, Su- între Sicna şi Jijia şi au în gene-
lițdia şi Zlitundia- Mică, în par-
tea de Sud a plăşei,
ER
ral direcțiunea Nord-Vest și Sud-
Est.
—— 2) Gorbănescă, cu satele: Bldu- Înălţimea cea mai mare o a-
IV
desci (Gogesca), Burla (Borcilă), ting dclurile din centrul plăzei,
Gorbănesct (Bozieni!) Silişcanii, numite delul Zeguela şi Băbiceni
UN

în com. Şoldănesci.
(Tălhăresci), Zomesc- Cola, (To- Alte deluri mai însemnate sunt:
mesci-i-Fotea), Tomescl- Vârnitudia, Delul Mare, Boldia, şi Dilul
L

Urlaţi! (Tomesci-Ruset) și pz- Zurculul în com. Gorbănesci,

RA

nătorii la Nordul plășei. Buda, Picioru, Dracşinl, Pis-

25) Suliţa, terg în centrul plă- cul PDracşani, Prihodu, Gornil,
„ lângă lacul Dracşani.
NT

Lipoveni şi delul Cerchejenl în

II Soldănescl, cu satele: Bă- com. Dracşani.
rînescl, Boz cilem), Jonăşeni, „So- Benchiu, Bisericel, Badăl, Cor-
CE

crujeni, Starosilța-Stazri, Staro- nişului, Cozancea, Crucel, Dolina,

stlța- Radu, Soldă- pescă, Viforenii- Zuchi, Holmu, Grozil numit şi
Cez chez, Viforenil-Cuzel, la Est de Zfiganilor, Talpdei, Valea Sată,
I/

Dracşani,
Viei şi Zlătundia dis şi Bisericel
5) Zlătundia, cu satele:
AS

B2z- în com. Zlătundia,

n6sa, Cernesci, Coziugeni, Jurescl, Deturile în general sunt pla-
Stănesci şi Stroesci la Sud-Est de " touri întinse.
UI

Dracsani.
Văi sunt puţine şi înguste ; mai
Intinderea plăşei e de 39240 întinsă este valea Sicnei în partea
hectare.
BC

de Sud a plăşei. Alte văi mai în-

Clima e puţin mai recorâsă şi
semnat: sunt : Deistea, Cozancea
 RY
155

şi Urs6ia inguste şi urmând di- păpuşoi, 23000 hectol. orz, 12000

RA
recţiunea delurilor, hectol. ovăz, 3000 hectol. secară.
Apele ce udă plasa sunt: Nume&rul vitelor ajunge la 8943
Zacul Dracşani, în partea de boi şi vaci, 1573 cai, 10000 oi,

LIB
Sud a plășei in comuna Drac- 300 capre, 13 bivoli, 2097 porci,
şani, voluminos în ape şi bogat în 788 stupi cu albine,
pesce, raci şi trestie, are o supra: Industria. ln plasa Miletin sunt

Y
faţă de 1360 hectare, apoi pârâile: 5 mori de apă şi 3 de abur, 1

SIT
Sirna, care isvoresce din jud. fabrică de spirt (velniţă). Indus-
Dorohoi, udă plasa Târgului, for- triele manuale sunt mai multe în
meză mai multe iazuri mari, udă Târgul Suliţa, iar industria cas-

ER
partea de Sud a plășei Milctin, nică rurală prin sate. Sunt 200
intră în lacul Draczani, ese din meseriaşi.
lac prin valea întinsă numită va- Comerciul se face cu cereale,
NIV
lea Sicnei şi se varsă în Jijia la vite, lemne şi alte obiecte de
Todireni. consumaţie, iar pieţele de desta-
Ursoia, isvoresce din com. Mâ- cere sunt Suliţa şi Botoşani. In
LU

năstireni şi se varsă în Sicna lângă târgul Suliţa, în fie-care s&ptă-

Suliţa. mână Lunea se face iarmaroc,
Cozancea, isvoresce din pădu- Drumuri. Acestă plasă e stră-
RA

rea Cozancea, com. Şoldănesci, - bătută prin centru de la Vest spre

udă partea de Sud-Est a plăşei şi Et de şostua judeţiană Boto-
şani-Ştefănesci, prin comunele Gor-
NT

se varsă în Sicna la Cernesci.

Dristea, udă comuna Gorbă- bănesci şi Şoldănescă ; apoi calea
nesci, în partea de Nord a plăsei Talpa-Suliţa, care pune în legâ-
CE

şi se varsă în Jijia la lonășeni. tură Suliţa cu calea judeţiană și

Producţiunea. Pămentul plăşei care e în construcţie, precum și
e ocupat cu cuitura cerealelor, . mai multe căi vicinale comunale
I/

fânețe, imaşuri şi parte pădure. abia începute.

Din suprafaţa totală de 39240 Populaţiunea. In tâtă plasa sunt
AS

22280 3467 familii sau 15063 suflete,

hectare, cerealele ocupă
hectare, pădurile 6574 hectare şi sunt 3335 contribuabili.
UI

fânețele g20o hectare, imaşele și Locuitorii se ocupă cu azricul-

locurile satelor 10500 hectare. “tura şi cres;cerea vitelor, iar cei
din târgul Suliţa, parte cu co-
BC

Producţiunea cerealelor e de
83000 hectol. grâu, 90000 hectol. mertul şi industrii manuale. .
 156

Y
156

AR
Administraţiunea. Acestă plasă pâraele : Unguroia cu Alghia și
se împarte în $ comune, formate Dumbrava, com. Cristesci; Corna-
din 32 sate şi un “târg ; ea e ciul cu pâraele Lingurarilor (O-

IBR
unită cu plasa Târgu în adminis'ra- niaga), Pălăncuţa (Țiganilor) şi
ție şi sub-prefecturae în Botoşani. pârâul Crucei, com. Slobozia-Se-
In privinţa judiciară formeză cătura; apoi pârâul Lupului (com.

L
un ocol cu plasa Coşula şi jude- ) Coşula), 'Tulburea cu Stahna și

ITY
cătoria e în orașul Hârlăă. Bahna com. Flămânzi; pârâul Sa-
Serviciul sanitar se face de 1 tului cu Fetița și Petricel com,
medic de plasă, 1 vaccinator etc. Storesci; pârâul Vlădeni!or cu pâr,

S
cari fac serviciul şi în plasa 'Târgu. Rădeni, com. Rădeni, Scânteia şi
Nume&ral bicericilor e de
cu 15 preoți şi 28 cântăreţi,
22,
ER
Dodolea în com. Lătăi şi Deleni,
iar pe stânga: pâraele Prajanul și
Nums&rul şcâlelor e de 9 şcoli Novaci.
IV
mixte, 1 şcâlă de băeţi și 1 de
fete cu 10 învețători şi 2 învă- Miletinului, vale, prin care curge
UN

țătore la cari frequentă 40 elevi pârâul Miletin, e cea mai atinsă

şi 9o eleve. vale din plasa Coşula, care o stre-
In privinţa serviciului militar, bate în partea de Nord.
L

acestă plasă face parte din garni-

RA

z5na companiilor de dorobanţi din "“Miletin, del, în com. Uriceni, pl.

plasa Ştefânesci.
Coşula, se întinde în partea de Est
a comunei de la Nord-Est spre
NT

Miletin, pârâu, isvoresce din pă- Sud-Est,

durea Balta-Arsă în con. Cur-
CE

tesci, curge în direcție de la Nord-

Milada, pădure, pe teritorul Agafton
Vest spre Sud-Est și udă satele a statu'ui, com. Curtesci.
Orăşeni, Curtesci, Coşula, Copă-
lâu, Chiţoveni,
I/

Prisecini şi Pră- Mireni, parte din moşia Albesci,

jeni pe termul stâng şi Laătăi pe
com. Buimăceni, pl. Jijia.
AS

drepta, formeză mai multe iazuri

În cursul săi, între cari Lipoveni,
Misir, movilă, în com, Todireni, pl.
Coşula, ete., trece in jud. laşi şi
UI

Jijia, pe delul din stânga Jijiei.

se varsă în Jijia mai în jos
de
satul Vlădeni.
Mitoc (vegi Rediul pădure, com. Uri-
BC

Primesce ca afluenţi în drepta

ceni, pl. Coşula).
 RY
157 157?

Mitoc, vale, între delul Holm și Nocu- Mora-Călugărului, moră de apă pe

RA
lui, în partea de Nord-Est în com. pârâul Bahluiu in pădurea Deleni,
Deleni, pl. Coşula. spre Sud-Vest de schitul Lacuri,
unde în vechime exista o moră a

LIB
Mitoc, ponore, in partea de Nord- unui călugăr. Astă-di mora este a
Vest a satului Slobozia, com. De- proprietarului moşiei.
leni, pl. Coșula.

Y
Movila-Bort6să, movilă pe teritorul

SIT
Mitoc, parte din pădurea Deleni, im- moşiei Ripiceni, com.Movila-Ruptă,
prejurul schitului Hacuri, căruia pl. Ştefănesci,
aparținea.

Mocanului, pârâu, curge. pe moşia

Cristesci, com. Cristesci si unin-
ER
Movila
teritorul
Ruptă), com.
lui Cotărlaii, movilă
moşiei Damachi (Movila-
Movila-Ruptă.
pe
NIV
du-se cu alte pârâiașe se varsă
în balta Ochii. Movila-Calicului, movilă pe moşia
Ungureni-Jianu, com. Ungureni,
LU

Mocanului, del, o ramurăa delului

Urs6ia, com. Cristesci. Movila-Ciurariului, (vedi Ciurariu-
lui-movilă).
RA

Modruz, pârâu, care e scurgerea ape-

lor din valea Modruz, Struna şi Movila de ia Cruce, movilă în
partea de Noni-Vest a comunei
NT

Ichim de pe moşia Deleni, pl. Co-

şula, curge spre Nord şi se varsă Lătăi, plasa Coșuia.
în Miletin.
CE

Movilele Ingemănate, grupă de 3

Modruz, iaz, în valea pârâului Mo- movili împreunate in partea de
druz, în partea de Est a moșiei Vest a moşiei Damachi, com. Mo-
I/

Delen:, pl. Coşula. vila-Ruptă.

AS

Modruz, dtl, mărginind în partea de Movila Giamăna, movilă pe moşia

Est valea -şi pârâul Modruz, com. Sarata, com. Movila-Ruptă.
UI

Deleni.
Movila-Lată, movilă în partea de
Mogoş, del, pe teritorul moşiei Bre- Nord a satului Santa-Maria, com.
BC

huesci, com. Brehuesci, pl. Siret. Ringhile ci.

 158.

Y
158

AR
Acestă movilă situată pe un del în drepta și de a lungul Prutului
înalt este un punct însemnat de şi e formată din satele: Zehnesd,
observaţie. Legenda spune că e Maghistan,

IBR
Zehnescl. Razăşi, Le
tăcută de Tătari; lângă movilă Îmesci-Rişca, Movila- Ru stă (Da-
sunt două movili mai mici, iar în machi), Ripiceni, Sărata (Jovirteni)
partea de Est se ved urmele a şi Zahareni (Caraiman).

L
dou şanţuri. Teritorul comunei e format din

ITY
deluri, cari se ridică câte puţin de
Movila de Lut, movilă în partea la Prut spre Vest. Şesul Prutului
de Sud a moșiei Sapiveni, com. are 90 metri deasupra nivelului

S
Ungureni. Mărei Negre, iar delurile cele mai
Movila-Mare, movilă pe moşia Rî- ER înalte din comună nu trec peste
150 m. deasupra nivelului mărei
pice, com. Movila-Ruptă, * (V. Cursul de geografia României
IV
a D-lui Cobâlcescu de la Școla
Movila Mare, movilă în partea de militară din laşi). Centrul comunei
UN

Nord-Est a comunei Movia-Ruptă, se găsesce la ro km. departe de

pe moşia Mihălășeni. târgul! Ştefănesci.
Are o suprafaţă de 6902 hectare
L

Movila-Mare, movilă pe moşia Stăn-

şi o populaţie de 624 familii sai
RA

cesci, com. Curtesci,

2733 suflete,
Locuitorii sunt români, şi vre-o
Movila-Mică, pe moşia Stâncesci, 70 evrei,
NT

10 țigani, 3 poloni și
com. Curtesci, .
2 austriaci şi se ocupă
cu agri-
cultura şi crescerea vitelor, calitatea
CE

Movila Parului, iaz, in partea de pămentu ui este bună, pământ negru,

Est a com. Lătăi,
pe malul Prutului şi în albia să
se ved s'ânci de pietre calcarâse de
Movila Parului, dtl pe teri
I/

torul sa- unde se și scâte

tului Prăjeni, com, Lătăi. şi se fabrică var
sunt 2 cariere
AS

însemuate la Da-
machi şi Lehnesci-Maghistan se
Movila Purce!, movilă pe moşia
produce aproximativ 280000 chi-
Damachi, com.
UI

Movila-Ruptă.
lograme var pe an.
Movila intinderea locurilor cultivate e
Ruptă, comună rurală, in de 4869 hectare fânețe, 859 hectare
BC

partea de Nord a plasei Ştef

ănesci, imaș 685 hectare, pădure 97 hec-
159
159

RY
tare parte de stejar, parte de salcie lea Viişăra în pădure com. Poiana_

RA
de Prut. Recolta cerealelor se ri- Lungă şi se varsă în pârâul Soroca
dică la : 20000 hectol. grâi, 25000 şi împreună cu Soroca în Voronca,
hectol păpuşoi, 9ooo hectol. orz, din com. Poiana-L.ungă, pl. Siret,

LIB
4500 hectol. ovăz, 2000 hectol.
cartofi, 1500 hectol. rapită, 200 Moșnegu, iaz, pe moşia Buimăceni
hectol. fasole. com. Buimăceni, pl. Jijia.

Y
În comună suut 11 comercianţi
şi 9 meseriaşi,

SIT
Movila “Turcului, movilă pe ho-
Numerul vitelor e de: 1060 tarul moșiilor Albesci şi Buimă-
boi şi vaci, 250 cai, 3800 oi ceni, com. Buimăceni, pl. Jijia.
şi 240 porci şi 70 stupi cu albine.
In comună
mori de apă pe Prutşi
sunt 8 iazuri,
1 pe iaz.
ş ER
Movila- Vulturului.
Nicşeni, com.
del
Costesci.
pe, moşia
7
NIV
Drumuri petruite este un început
de şosea comunală pe lângă Prut. Morarului, movilă pe șesul Jijiei,
Comuna e străbătută de drumul unde a fost moră de apă hotarul
LU

mare Ştefănesci-Rădăuţi(Dorohoiiă). moșiilor Albesci şi Buimăceni, com.

Are 4 biserici cu 4 preoţi și 7 Buimăceni,.
cântăreţi; 2 şcoli mixte cu 2
RA

invățători şi 94 elevi şi.10 eleve, Morei, del, o ramificare din delul

Budgetul comunei are la venituri Hulub, in com. TFruşesci, pl. Jijia,
6ooo lei; iar la cheltueli 6450 lei.
NT

Se află g'cârciume şi 9 comercianți. Morei, (vedi lazul Morei, iaz, com.

Curtesci).
CE

Movila-Ruptă, (v. Damachi, sat,

com. Movila-Ruptă). Morișca, şes pe moșia Cucoreni,
com. Cucoreni, produce fân.
I/

Movila-'Tătarului, movilă pe delul

Corogea, com. Ringhilesci, pl. Şte- Morișca, iaz, format de pârâul Sicna,
AS

fânesci. pe moşia Cucoreni, com. Cuco-

reni, pl. Târgu.
UI

Movila Vulturului, movilă, com.

Ungureni, pl. Jijia. Morişca, baltă formată de pârâul
Teișâra, com. PopoWţi, pl. Târgu.
BC

Moscalului, pârâu isvoresce din va-

 Y
160 N 160

AR
Mordica, pârâă, isvoresce de sub „com. Dobirceni, prin care curge
delul Brătenilor, trece pe moşia pârâul Murguţa.

IBR
Dângeni și se varsă în Jijia.
Murguţa, del, mărginind în partea
Morţun, iaz, în partea de Est a moşiei de Est valea şi pârâul Murguţa din

L
Albesci, com. Buimăceni. com. Dobirceni, are direcţia de la

ITY
Nord-Vest spre Sud-Est și e plan-
Murăreni, (Vedi R&useni, sat, com. tat cu vie care pârtă numele de
Comândăresci). Murguţa.

S
Murgului, ponor, în partea de Sud,
a comunei Slobozia-Secătura, pl, ER
Malu
comună),
lazului, (Vedi Coşula, sat şi

Coşula, are isvâre multe.

IV
Marcului, del, acoperit parte cu pă-
Murguţa, pârâu, în partea de dure, cu livedi şi vii în partea
UN

Est
a comunei Dobirceni, pl. Ştefă- de Nord-Est a comunei Coșula.
nesci, isvoresce de pe moşia Cis-
măuesci, formeză câte-va iazuri
M:rcului, vale, între delul Buda și
L

mici şi se varsă în Corogea în delui Marcului, în com. Coșula.

RA

com. Dursesci, pl. Ştefănesci.

Munteni, (Vegi Slobozia-Secătura,
Murgu'a, vale, în partea
NT

de Est a sat și comuaă, pl. Coșula).

CE

N
I/

Nacu, iaz, în partea de Nord-Est şi Nacu, pârâi care pune în comuni-

comunei Rădent, pl. Coşula pe caţie iazurile Lehu şi Nacu din
AS

hotarul moșiilor R&deni şi Fere-

comuna Feredieni, pl. Coșula,
dienii Statului, aparţine mai mult
UI

de Feredieni, cu O suprafață de
ş Nacu, vale în care se află iazul Nacu
hectare e b gat in pesce şi flore
şi pârâul Nacu în partea de Esta
de nufăr galben, care cresce
BC

în moşiei Feredieni, pl. Coşula.

abundență pe lângă apele sale; €l
comunică cu lacul Lihu din
co- Nacu, dil lângă iazul Nacu, spre
muna Feredieni, prin pârâu!
Nacu, Est de Feredieni.
 RY
161
161

RA
Năstasă, sat pe șesul din. drepta puri din care o parte o stăpânea
Başeului în partea de Sud a co- Negrescu, iar parte Coșteanu.
munei Brăteni, pl. Ştefănesci, cu o Numărul vitelor este de 14 boi

LIB
suprafaţa de 219 hect. şi o popu- şi vaci, 5 cai și 11 porci.
laţie de 45 familii sati 129 suflete.
Numele satului se crede că de- Nelipesci, podiş pe teritoriul comu-

Y
rivă de la un Năstase cel mai nei Lătăi, pl. Coşula, este o pre-

SIT
vechii proprietar al acestei părţi lungire a dealului ce se întinde
de loc. între pârâul Miletin și Prajanul.
Numerul vitelor e de 33 boi şi
vaci,
4 stupi.
29 cai, -30 oi, 16 porci şi
ER
Nicolina, podiş, în partea de Est pe
moşia oraşului Hârlău.
NIV
Năsipăriei, del acoperit cu pădure Nicșeni, sat, în centrul comunei
in partea de Vest a comunei Costesci, pl. Târgu, cu o populaţie de
Coşula. 250 familii saw 1390 suflete şi 241
LU

contribuabili.
Nesipăriei, pădure în partea de Vest În acest sat este reședința pri-
a comunei Coşula, pe delul Năsi- măriei comunei Costesci, are 1
RA

păriei. biserică cu 1 preot şi 2 cântăreţi

si o scolă mixtă cu 1 învăţător
NT

Neaun, pârât, isvoresce din delul plătit de Stat şi 49 scolari.

Pietrăria la Nord-Vest de satul Num&rul vitelor e de ș76 boi
Slobozia, com. Deleni, trece prin -şi vaci, 108 cai, 1167 0i,8 bivoli,
CE

satul Slobozia şi unindu-se cu pâ- 280 porci şi 160 stupi cu albine;

râul Mare şi Hurgheşu din Fere- sunt 4 cârciumi, ş comercianţi și
dieni, udă valea Găinăria şi Mitoc, 3 meseriaşi.
I/

com. Deleni şi se varsă în iazul

sat, asedat în partea de Sud-
AS

Lehu, com. Feredieni. Novaci,

Vest a comunei Zlătundia, plasa
Negrescu, sat care se numia şi Si- Miletin, în valea Novaci; moşia
UI

liscani, în partea de Sud a comunei are o întindere de 7407 hectare, e

Brăteni, cu o suprafaţa de 781 hect. proprietatea prinţului Gr. M. Sturza;
locuitorii nu sunt înproprietăriți şi
BC

şi o populție de 10 familii sat

sunt 20 familii sau 71 suflete.
48 suflete şi 20 contribuabili.
doue€ tru- Aci .se află o fabrică de spirt
Moşia e formată din
11
Botoşani
 Y
162

AR
162

(velniță) care produce şoooo de Novaci, iaz, lângă satul Novaci,

decalitri spirt pe an.

IBR
com, Zlătunâia.
Numele acestei părţi de loc se
dice că a r&mas de la nisce păzi- Novaci, vale, prin care curge pi-
tori de vaci.

L
râul Novaci, com. Zlătunsia, în
partea de Sud.

ITY
Novaci, podiş, care se întinde în
drepta părâului Sicna, la Nord de Novaci, pârâi, isvoresce din câsta de
satul Novaci, între pâraele Novaci Sud a podişului Novaci, com. Zlă-

S
şi Prajanul, tundia, formeză iazul Novaci,curge
IV ER
spre Sud-Est şi,se varsă în Miletin,

O
UN

Ochiul-Alb, loc isolat, în pădurea Odaia-Rînghilesci, (vei Ringhi-

lonășeni, com. Şoldănesci. lesci sat, com.
L

Ringhilesci).
RA

Ochiul, baltă mlăştinosă pe moşia Otaia-Maghistan,

Leorda,
(vedi Odaia-
com. Costinesci.
Silișcani sat, com, Brăteni, pl,
NT

Ş:-fânesci),
Ochiul lui Damaschin, lac sau
ochii, format din isvâre proprii Odaia-Silișcani,
CE

cu o suprafaţa de 29 m. p-, sat pe valea pâ-

fără râului Fundâia, com. Brăteni,
pesce, situat în partea de pl.
Sud-Est Ştefânesci, are o suprafață de
a comunei Fântânelele, pl. 772
Siret. hect. şi o populaţie de 36
I/

familii
Sali 118 suflete.
Ochiuri, bălți sau ochiuri, pe moșia
AS

Are 2 iazuri și 1 moră de

Salcea, com. Salcea, pl. Siret, cu apă.
Sunt 20 boi şi vaci, 10
O suprafața de 7 hect,, căi,
bogate în 20 porci și 4 stupi.
UI

pesce, tâte în numtr de

trei, for-
mate din isvâre.
Olarul, pârâiaș, isvoresce din parte
a
BC

Odaia-Durnesci, iaz, pe de Est a satului Călinesci, com.

moşia Dur- Călinesci,
nesci, com. Durnesci, pl. Ştef şi se varsă în pârâul
ănesci, Bahna, com. Brehuesci, Numele
 RY
163
9 163

RA
sei a rămas de la un olar care O suprafață de 2727 hect. şi o
locuia pe malurile sale. populaţie de 170 familii sai 388

LIB
suflete, sunt 187 contribuabili.
Olarul, movilă .pe hotarul dintre Are 1 biserică cu 1 preot şi 2
moşiele Onţenii şi Stăncenii, com. cântăreți şi 1 şcolă cu 1 înveță=
Mânăstireni, pl. Târgu. tor plătit de comună şi 24 scolari,

Y
Are 1 iaz format de pârâul Pu-

SIT
Olari, iaz, cuo suprafaţă de 2 hect,, turosu.
pe moşia Ungureni-lsăcescu, com, Numărul vitelor e de 428 boi
Ungureni, pl. Jijia. şi vaci, 113 cai, 1830 oi, 6 capre,

Olăriţa, pârâi, isvoresce din: com. ER

4 bivoli,
sunt 4 cârcimme,
270 porci, şi 20
4 comercianţi și
stupi,

Dobirceni, curge pe moşia Odaia-

NIV
4 meseriaşi.
Silişcani, com. Brăteni şi se varsă
pe drepta Başeului după ce a pri- Onţenilor, pârâu, pe moşia Onţeni,
mit un mic pârâiaș numit Gura com. Mănăstireni, în partea de Est,
LU

Cişmănescilor. trece prin com. Gorbănesci.

Oimul, pârâu, isvoresce de pe moșia Orășeni, sat, pe valea pârâului Mi-

RA

Stănce ici, com. Curtesci şi se varsă letin, în partea de Sud-Vest a co-

„în pârâul Dreslcuca şi împreună cu munei Curtesci, pl. Târgu; moşia
NT

acesta in pârâul Sicna. este proprietate a epitropiei spita-

lului sf. Sdiridon din lași, cu vo
Onega, (vedi S'obozia-Secătura, co- suprafaţa de o 1437 hectare şi o
CE

mu:ă, în pl. Coşuia). populațiune de 264 familii sau

1014 suflete; sunt 233 contribuabili.
Oneguţa, (vedi Lingurarilor, pârâu, Pământul este productiv şi mal
I/

com. Slobozia-Secătura). mult deluros şi coprinde 593 hect.

AS

arătură, 343 hect. fânețe, 129 hect.

şes prin care curge pâ- imaş şi 571 hect. pădure de stejar.
Oneguţa,
râul Oneguţa, com. Slobozia-Se- Locuitorii se ocupă cu agricul-
UI

cătura. tura şi crescerea vitelor şi unii cu

transportul de lemne in diferite părți
BC

pe Valea-Graj- Sunt 4 cârciume, 4 comercianți

Onţeni, sat, aşedat
în partea de Sud-Est a co- şi 6 meseria.
diului,
Numerul vitelor e de 410 boi
munei Mănăstireni, pl. Târgu, cu
 164
164

şi vaci, 20 cai, 86 oi, 25 porci
şi so stupi cu albine.
Are 1 biserică cu 1 preot și 2
Y
AR
Ostopceni-Răzaşi ; are o suprafată
de 3512 hect. din cari 292 hect.
ale răzaşilor şi cu o populaţie

IBR
cântâreţi și 1 şcâlă mixtă cu 1 de 320 familii sai 1229 suflete.
învăţător plătit de județ cu 29 Calitatea pămentului este bună,
băeți şi 1 fată. mai mult pământ negru și parte

L
Despre întemeierea acestui sat nisipos ; locurile cultivate aii o în-
legenda spune că cei d'ântâiă lo-

ITY
tindere de 2500 hect. şi se pro-
cuitori ai venit aici din Transil- duce: grâu 5733 hectol., păpușoi
Vania şi se numiai Conegi, care 10680 hectol., secară 30 hectol..
nume a r&mas numai dealului ce

S
orz 563 hectol., ovăs 450 uectol.;
se ridică între cele doue părţi ale pădurile au 286 hect. şi se intind pe
satului, iar satul a luat numirea
de Orâăşeni, din
ER
şesul Prutului compuse din pleop,
pricină că împră- salcie și parte stejar.
IV
şliindu-se 6menii din Seliştea, com,
Numărul vitelor e de 522 boi
Cristesci din causa jafurilor, ai şi vaci, 160 cai, 3479 oi, 290
UN

Venit şi s'au aședat aci cu mai porci şi 130 stupi cu albine,

mulți târgoveți sau orășeni şi Sunt 5 cârciume, Ş comercianţi
ast-fel satul primi numele de SES
şi 10 meseriași; are 1 moră de
L

șeai; acesta cam pe la anulu 7

abur, 2 de apă pe Saha, un: brat
RA

Astă-di satul se compu: e ate

al pârâului Başeu, şi se varsă în
dou€ părți: Orăsenii din del şi
Prut şi o moră de vânt.
Orășenii din vale,
Se mai insemnă carierele de
NT

prunt pentru șosele atât din Prut

“Orete, poiană în pădurea Vlădeni, cât şi din delul satului, -
com. Coşula.
CE

Comuna e strebătută de șostua

judeţiană Ştefânesci-Iași.
Ostopceni, comună rurală, situa
tă în Budgetul comunei e de 3197 lei
partea de Sud-Est a plăşei
I/

Ştefă- 9o bani la venituri şi 3157 lei 90

nesci, se întinde pe șesul Prut
ului bani la cheltueli.
AS

şi al Bașeului şi pe un platoi
îatins Sunt 3 biserici cu 3 preoți şi
şi înalt care formeză şira delurilo
r 3 cântăreți și 1 şcâlă mixtăcu 1
dintre pârâile Başei şi Corogea.
UI

învețător plătit de stat şi 36 şcolari.

Se compune din satele: Băseă-
fenă, Dămideul, Ostopeeni- Baluş Ostopceni-Baluș, (vedi Românesci
BC

numit şi Românesci şi Ciuru sau

sat, com. Ostopceni).
 RY
165 165

Ostopceni-Răzaşi, (vedi Ciuru sat, Ostopceni se apropie de Prut, are

RA
com. Ostopceni. câstele despre prut repedi, unde
sunt aşedate câstele ce compun
Ostopcenilor, numit și Viiş&ra, del, com. Ostopceni, şi se termină la

LIB
cire se prelungesce în drepta Ba- satul Ilişeni la vărsarea părâului
şcului din com. Brăteni, prin com. Corogea in Prut.

Y
SIT
P
Panţiri,
Zlătundia,
(vedi Stroesci
pl. Miletin).
sat, com.
ER
Est a com. Slobozia-Secătura,
Cosula, acoperite cu pădure.
pl.
NIV
Pahcnţului, vale, între delul Coșe- Palanca, pădure, in partea de Sud-
rilor şi delul Puturosul pe moșia Est a com. Slobozia-Secătura, se
Stăuceni, comuna Bălușeni, plasa întinde pe delurile şi văile numite
LU

Târgu. ale Paiancei, cu o suprafaţă d: 450

hect. se exploateză.
Pancu, (vedi Vorona-Teodor sat,
RA

„com. Poiana-Lungă, pl. Siret). Pălăncuţa, (vedi Crucei pârâu, com.

Slobozia-Secătura).
Pancului, pârâu, isvoresce din pă-
NT

durea com. Tudorei de la locul Pascu, poiană în pădure pe moșia

numit Corniș, desparte cătuna Vo- Poiana, com. Poiana-Lungă.
CE

rona “Teodor de Vorona-Caraie,

com. Poiana-Lungă şi se varsă în Pădure, del, pe moşia Râpiceni,
gârla morii de pe moşia Vorona- com. Movila-Ruptă.
I/

Carale,
Păi, şes, pe moşia Siminicea lângă
AS

Pancului, iaz, pe moşia Vorona- Siret, com, Salcea.

Teodor, format de pâriul Pancu
Păpurişului, poiană în pădure, com.
UI

în partea de Sud a com. Poiana-

Lungă. Poiana-Lungă.
BC

deluri, in partea de Sud- Părăscelor, vaie, intre dslul Cose-

„_ Palanca,
 166

Y
166

AR
rilor de pe Tocileni şi -delul Pu- Are o biserică care se con-
turosul, în com. Bălușeni. struesce din noi. .
Sunt 10 boi şi vaci, 30 cai,

IBR
Pârâul-Mare, pârât, isvoresce din 50 oi, 28 porci şi:4 stupi,
costa delului Cerbătârea sau Gaâl-
gâitorea din -com. Feredieni şi Păvăluc, iaz, pe moşia Albesci, com,

L
unindu-se cu Hurgheșu se varsă în Buimăceni, pl. Jijia.

ITY
pârâul Neaun şi impreună cu acesta
în iazul Lehu, în com. Feredieni, Pelin, (vedi Cucuteni Răzași sat,
pl. Coşula. com. Durnesci, pl. Ştefănesci).

S
Pârliturile, poeni, în pădurea
ranginul pe moşia “ Cătărăresci,
Ha-
ER
Pelinul,
a satului
del, în partea de Sud-Vest
Cucuteni-Răzași, com.
comuna Cucoreni, plasa Târgu. Durnesci, pl. Ştefănesci.
IV
Peşcuţoiu, iaz, în partea de Nord Pelin,
UN

isvâre și pârâă, care curge

pe moșia Reuseni, com. Comân- prin satul Cucuteni-Răzași, com.
dăresci, pe valea Vultur cu puţin Durnesci.
pesce şi stuh.
L

Percovaci, sat, pe ambele părți ale

RA

Pirului, del, în com. "Dobirceni,

pl. Bahluiului în partea de Vesta
Ştefănesci, | com. Deleni, pl. Coșula şi spre
NT

Nord-Vest de orașul Hârlăă cu

Părului, del, în com. Mânăstireni, care este invecinat ; are o supra-
pl. Târgu.
faţă de zor hect, pământ al lo-
CE

cuitorilor dat la 1864 dia moșia

Pătraşcu, pod, pe pârâul iazului, Deleni şi cu o populaţie de 60
moşia Stăncesci, comuna Cur- familii sai 300 suflete și 126
I/

tesci.
: contribuabili, locuitorii sunt rusi
AS

romanisați.
Păun, sat, în drepta Başeului pe Are 1 biserică zidită la
loc șes în partea de Sud a com 1858
u- de Pulheria şi lorgu Ghica cu 1
nei Brăteni, pl.
UI

Ştefănesci, cu o preot şi 2 cântăreţi.

suprafață de 289 hect, şi
o po- Numerul vitelor e de 250 boi,
pulație de 74 famiiii sat
230 su-
BC

4 cai, 100 Qi, 50 pcrci,

flete şi şi contribuabili, 200
- Stupi cu albine.
167 P 167

RY
In vechime se mai numia şi Petrăria, del, în partea de Est a

RA
Ruşii-Bojica. comunei Poiana-Lungă, pl. Siret,
este o ramificare a delului Pe-
Percovaci, pârâu, isvoresce din delul trăria din Slobozia-Secătura.

LIB
Cetăţuia pe moşia Deleni, curge
spre Est şi se varsă în drepta „Petrei, del pet-os în mijlocul pă-
Bahluiului. durei Deleni, com. Deleni şi în

Y
apropiere de desființatul schit La-
Percovaci, vale, prin care curge curile. Intr'o stâncă din acest del

SIT
pârâul Percovaci. se află o peşteră, despre care se
dice, că era locuită de sihastri;
Periţcani, (vedi Durnescii-Mitropo- legenda spune că nisce hoți ar fi
liei sat, com. Ri:ghilesci, pl. Şte-
fănesci).
ERucis pe sihastri şi s'ar fi aşezat ei
acolo, de unde pescera a luat nu-
NIV
mele de «Bolta tâlharilor>. Aici
Petrăria, del, ce se ridică în mij- se v&d săpate în petră mese, pa-
locul comunei Deleni; acest del turi, cuptâre, etc., iar pe pereţi
LU

e continuarea dâlului 'Ţencuşa din nisce inscripții nedescifrabile.

com, Storesci, Ră&deni, şi Fere- Verfu' acestui del este înalt, de
dieni şi se termină lângă Hârlău. unde privirea se intinde pe totă
RA

regiunea ; stânca din vert mai

Se numesce, în acestă parie, pe-
trăria de la carierile de petră care părtă numele de Pra Șoimului.
se exploateză şi produce peste
NT

aicise scot Petrosul, pârâu, isvoresce din pă-

20000 lei pe an. De
Grigoresci, com, Călinesci,
şi se fabrică renumitele petre de
durea
curge spre Est, trece prin satul
CE

moră numite «de la Hârlău» ; se

Grigoresci, primesce pârâile Fe-
mai scâte şi prunt pentru şosele.
tesci şi Porcul pe stânga şi se
Pe costa delului de Est sunt aşe- curgerea sa
varsă în Siret; în
I/

zate satele Slobozia, Deleni şi

formeză 3> iazuri,
a
Macsut, iar costa de Vest este
AS

acoperită cu codri.
Petrosului, del, în partea de Esta
comunei Mânăstireni, pl. Târgu.
UI

Petrăria, del, de natură petrâsă în

partea de Nord-Vest a comunei
Petrâei, del, pe moşia Brehuesci,
Slobozia-Secătura, pl. Coşula.
BC

com. Brehuesci, pl. Siret.

 Y
168

AR
168
Petrol, movilă, în partea de Est pe pârâul Prajanul, com. Lătăt,
moşia M-rea pl,

IBR
Dâmnei, com. Cur- Coşula.
tesci.

Picioru-Birsan, poiană, în codri De-

Petricel, pârâu, isvoresce de la

L
Vestul leni, com. Deleni.
ponorului Petricel, com. Storesci,

ITY
pl. Coşula şi se varsă in pârâul Picioru, del, in pădurea Buda, com.
satului la locul Bahniţa și îna- Dracşani, pl. Mi'etin.
preună se varsă în Miletin,

S
Piscu, del, în țarina satului Dracsi
ni,
Petricel,
„4 comunei
pono”, în partea
Storesci,
de
pl. Coşula,
Vest ERcom. Dracșani,

Plămândsa, baltă, formată din isvâre

IV
Petresci, sat, pe stânga Jijiei în
proprii pe moșia Brehuesci,
partea de Sud-Est a comunei com,
UN

Bui- Brehuesci, pl. Siret,

măceni, cu o suprafață de
890
hect. din cari 100 hect.
pădure Platonului, vale, în partea de Sud-
și cu o populaţie de 30 familii Est a com. Co.tesci, pl. Târgu.
L

sai 93 suflete, între care mulți

RA

țigani”
Pleșul-Mare, dt!, in pădurea Un-
Are 2 iazuri și 2 mori
de apă. guroia în partea de
A avut o biserică care Vest a com.
NT

a ars la Cristescu, pl. Coşula și în hotar

1880 impreună cu satul
Buimăceni cu com. "Tudora.
şi Petresci.
CE

Numărul vitelor e de
127 boi Pleșul-Mic, del, în pădurea
şi vaci, 22 cai, 528
oi, ro porci Un-
ȘI 25 stupi; este 1
gurdia, com. Cristesci
cârciumă. Numele de Ploşul vine de acolo
I/

Perișorul, Parte din că în vechime se dice aceste

pădurea Sto- dt-
AS

resci, com. Storesci, luri erai gâle astă-di însă sunt a-

pl. Cosula. coperite cu pădure.
Piciorogani, dEl, într
UI

e pârâul Mi- Pleşca, poiană

letin şi pârâul Prajanul, în codri Deleni, com.
com. Lă- Deleni.
tăi, pl. Coşula,
BC

Piciorogant, Plisa, lac mic, pe moșia Băluşeni,

vale, prin care curge com. Fântânele, pl. Siret, este for-
 RY
169 169

RA
mat din isvâre proprii şi are o Podul-de-pctră, vale, lângă calea
suprafață de 8 hect. şo arii, este naţională Botoşani-Hârlău, în com.
bogat în pesce.

LIB
Feredieni, pl. Coşula.

Plopeni, sat, situat pe costă de del Podul-de-petră, pod de pâtră peste

in stânga riului Suceva şi în partea pârâul Başei, com. Satul Ştefă-

Y
de Sud-Est a comunei Burdujeni- nesci, despre care pod legenda spune

SIT
sat, pl. Siret, cu o populaţie de 325 că ar fi făcut de Ştefan-cel-Mare.
familii sau 766 suflețe şi 175 con-
tribuabili Podul-de-Lut, pădure în întindere
Are 1 biserică cu
cântăreț şi 1 şcolă
1 preot şi 1
mixtă cur ER
de 14 hect.
pl. Miletin-Târgu.
în comuna Zlătundia,

invățător plătit de județ şi 27

NIV
scolari. Pogoresci, sat, pe câsta riposă
Biserica din Plopeni este zidită a dtlului Pogoresci şi pe şesul și
de Lupul Balş, Mare Vos:nic în țermul stâng a! Jijiei, în partea de
LU

tera de jos şi de Safta soția sa Nord-Est a comunei Comândăresci,

şi fiica lui Iordache Cantacuzino pl. Jijia, cu o suprafață de 896
Deltnul, Mare Spătar, înainte de hect. pământ al locuitorilor răzaşi;
RA

anul 1778. moșia se intinde din Jijia spre Prut

Numtrul vitelor e de 206 boi peste mai multe deluri şi văi, până
NT

şi vaci, 13 cai, 2953 oi, 49 porci în drumul Furilor, ocupate cu ară-

şi 45 stupi ; suat 4 cârciume, 4 co- turi şi fânețe. Răzașii pretind că
mercianţi şi 3 meseriași. stăpânirea veche a lor se întin-
CE

dea şi peste moşiile megieșc

Plopeni, pârâu, care curge prin satul ale statului Ciornohalul şi Glăvă-
nesci, dar călugării stăpânitori al
Plopeni, com. Burdujeni-sat, pl.
I/

acestor moșii le-ai răpit bucată cu

Siret, se varsă în Suceva,
bucată, pentru cari răzaşii ridicau
AS

Podeţ, baltă, pe moşia Salcea, com. judecăţi până pe la Domnie in lași,

Salcea. după cum probeză numerâsele lor
UI

acte, dar fără a se alege de cât

partea de sus a de- cu perderi.
Podișul.Odăei,
Moșia se dice că a fost dată de
BC

lului Reu'eni spre Vest de Re&useni,

Ştefan-cel-Mare, unui oșttn vred-
com. Comândăresci, pl. Jijia.
nic, care pentru acesta s'a supra-
 Y
1 70 170

AR
numit Dobindă, iar urmaşii lui au Sunt 1 comerciant, 15 meseriaș
început a se numi Pogor, adică şi 1 cârciumă.
pogoritori din acea veche familie.

IBR
Astă-di moşia se află împărțită Poiana, sat, aşedat lângă pârăele
intr'o sumă de «durjinci» sau curele Turburea şi Stahna, pe câsta delu-
de moşii şi locuitorii se ocup cu

L
lui numită cesta Velniţei și sub
agricultura şi crescerea vitelor. pădurea moşiei Flâmândi, comuna

ITY
Are o populaţie de 30 familii Flâmânadi ; cu o populaţie de 103
sati 130 suflete și 28 contribuabili familii sau 6o3 suflete şi 18ş con-
şi locuesc în 34 case. tribuabili, români, parte ruşi roma-

S
Are 1 biserică reparată la 1848 nisaţi.
de locuitori răzaşi cu 1 eclesiarh.
Numerul vitelor e de 77 boi și
ER
Numărul vitelor 15 3 boi și vaci,
70 cai, 131 0i, 2 capre, 75 porci,
vaci, 22 cai, 1002 oi, 30 porci 109 stupi cu albine.
IV
şi 60 stupi albine.
In acest sat pe şes aprope de
UN

Poiana, del, o ramificare a delului

riul Jijia se află instalată o staţiune "Pencuşa pe teritorul! satului Poiana,
meteorologică de al 2-lea ordin com. Feredieni, pl. Coşula.
sub conducerea D-lui I. Ţiţu, care
L

face observaţiunile și le calcu- Poiana, vale, între satul Feredieni

RA

leză,
şi podişul Boscoteni, com. Fere-
Observaţiunile se fac din anul
dieni, pl. Coşula.
1586.
NT

Poiana, (vedi Unsa sat şi mânăsțire,

Poiana, sat, pe loc ponoro;, pe
com. Feredieni).
CE

costa de Vesta delului Cerbătârea

sai Gâlgăitârea şi în partea de
Poiana, pădure, în partea de Vest
Vest a comunei Feredieni, pl. Co-
a com, Storesci.
I/

șula, lângă pădure, aşedat pe moșia

Feredieni, cu o populaţie de 62
AS

Poiana, pârâi, isvoresce din pădurea

familii sau 212 suflete şi 42 con-
Serafinesci şi se varsă in lacul Poiana
tribuabili, locuitori români cari
se de pe moşia Poiana, com. Poiana-
Ocupă cu agricultura
UI

şi crescerea Lungă,
vitelor şi parte cu rotăria.
Numerul vitelor este de 111 boi
BC

Poiana, lac mic, în partea de Nord

şi vaci, 30 cai, 65 oi şi 22 porci,
a comunei Poiana-Lungă, pe moşia
 RY
171 171

"Poiana a statului, format din isvâre Vorona. Producţiunea cerealelor e

RA
şi pârae. | următârea : grâu 5ș80 hectol,,
secară 3600 hectol., rapiță 150
Poiana, dil, o ramificare a delului hectol., păpuşoiă 11726 hectol,,

LIB
Humăria-Babnsia, in partea de Nord otz2 3 50 hectol., ovă&s 4200 hectol.,
a com. Poiana-Lungă, are direc- cartofi 2484 hectol., fasole 42 hec-
țiunea spre Sud-Vest și se finesce tolitri.

Y
la hotarul satului Serafinesci, com. Vitele sunt ast-fel repartisate:

SIT
Cornie 858 boi şi vaci, 231 cai, 1006
oi, 231 porci şi soo stupl cu
Poiana-lui-Borș, (vedi Protopopeni, albire.
sat, com. Poiana-Lungă).
ER
Sunt 6 iazuri şi ş mori de apă.
Comuna e strebătută
judeţiană, Botoșani-Fălticeni,
de calea
apoi
Poiana-Lungă, comună rurală, în
NIV
partea de Sud-Esta plășei Siret, calea comunală începe din calea
se întinde pe un teritor deluros și județiană, trece pe lângă lacul mare
acoperit cu păduri. Comuna se al Voronei, prin satul Poiana şi
LU

compune din satele: C/iscozata, în com. Corni, altă cale comunală

Jcuşenă, Poiana- Lunsă, bProlopo- merge în satul Chiscovata.
peni, Vorona-Carale, Vorona- Zheo- Are ş biserici cu 2 preoți 3
RA

dor şi Salu- oii ; are o intindere cântăreţi şi 3 paracliseri; tot in

de ş622 hect. din cari 1600 hect. acestă comună mai este mănăstirea
Vorona de călugări şi schitul Se-
NT

ale proprietarilor mari, 2106 ale

locuitorilor şi 2267 hect. pădure. hăstria în pădure; apoi 2 şcole
Are o populaţiune de 491 fa- cu 2 inveţători și o populaţie sco-
CE

sai 2411 suflete, sunt 450 lară care e frequentată de 155 băeți
milii
cari şi 18 iete. ”
contribuabili, locuitori români,
Budgetul comunei € de 11202
se ocupă cu agricultura şi crescerea
I/

lei la venituri şi 11202 la chel-

vitelor, iar parte cu olăria.
tueli.
AS

Distribuţia pământului dupe cul-

turi'e următorea: arături 1929
sat, situat pe valea
Poiana-Lungă,
hectare, fâneţi 592 hectare, pășunat
UI

Poiana, în partea de Nord a co-

153 hectare, 2412 hectare pădure pl. Sirct.
munei Poiana-Lungă,
care ocupă partea de Sud-Vest şi
Satul e situat pe moşia Statului
BC

Sud a comunei din care masivul

e pădurea Statului Vorona, partea locuitorilor e de
cel mai mare
 172

Y
AR
646 hectare; are o populaţie de Popii, părâi, isvoresce de la Fântâna-
145 familii sai 758 sufete sunt Popii: dis Axinte, curge şi se varsă
I 10 contribuabili; locuitori români

IBR
în iazul Vlădeni, moșia Vlădeni,
cari se ocupă parte cu agricultura,
com. Brehuesci,
iar parte cu olăria, care industrie
e bine desvoltată aici ; sunt 5 co- Popii, isvor, sub pâlele delului Bră-

L
mercianți şi 15 meseriaşi. tenilor în partea de Nord a com.
Numele satului se dice, că vine

ITY
Dângeni, pl. Jijia,
de la o poiană lungă, ce era în
mijlocul pădurei, ce acoperea odată Popoţiți, comună rurală, în centrul

S
satul în t6te părţile și unde mai pe plăşei “Târgul in vecinătate și în
urmă Sa început a se clădi case.
Are 1 biserică zidită la 1838,
cu 1 preot și 2 cântăreți, 1 șcâlă
ER partea de Nord-Est a orașului Bo-
toșani şi se compune din satele:
Cişmeua, Luizdia, Răchiţii, Ro-
IV
mixtă cu 1 învețător plătit de Stat şorii şi Zescu:; are o suora aţă
cu 60 băeţi, şi 6 fete.
de 33)2 hect. şi o populație de
UN

Numerul vitelor e de 220 boi 463 familii saă 1431 suflete și

și vaci, 80 cai, 285 oi, 45 porci
360 contribuabi'i, lo:nesce in 26
şi 90 stupi cu albine.
case. |
L

Teritorul comunei e deluros,

RA

Polovei, iaz pe moșia Todireni, com.

avend solul mai mult lutos, variind
Todireni.
în negru și galben şi se imparte,
NT

dupe culturi, ast-fel: arătură 2239

Popenilor, movilă în partea de
Nord hect,, fânețe 479 hect., imaş
a com. Costinesci pl. Târgu. 610
hect. şi pădure 10 hect.
CE

Locuitorii se ocupă cu agricul-

Popii, vale între delul Mare
şi delul tura şi crescerea
Botoia in partea de Nord-ist sitelor şi se pro=
a duc cereale: grâi 7750 hectol.,
com. Gorbăneşti, pl. Mi'etin.
I/

Or4 700 hectol., ovăs 140 hecto!.,

secară 14
AS

Popii, pârâu, prin hectol., păpuşoi 8000

va'ea Popii, com, hectol.; vii sunt 2 hectare şi se
Gorbănesci,
produce 108 hectol. vin.
UI

Popii, isvor-fântână, din Vitele în numer de 544 boi şi

care I5Vo- vaci, 110 cai, 872 oi, 108 porcI,
resce părâul Popii pe moş
ia VIă-
BC

şi 43 stupi,
deni, com. Brehuesci, pl. Siret.
Sunt 6 iazuri şi 4 mori de
 RY
173 173

apă la iazuri pe pârâul Sicna; cel bătrin; i-au dat moșiile tătâ-

RA
are 1 fabrică de bere în satul ne-s&i lui Mihai Vodă, şi at fă-
Cişmeua, care fabrică până la 700 cuto mănăstire cu Egumen şi cu
hectol. pe an şi 1 fabrică de spo- sobor, inchinândo la patriarhia

LIB
dium (de ars și măcinat ciolane) Antiohiei, unde este hramul sfân-
lângă satul Luiz6ia, care fabrică tului Nicolae» (Letop. Form. III
până la 70 vag6-e pe an. Sunt pag. 186).

Y
7 cârciume, 9 comercianţi şi ş

SIT
meseriași, Popsia, pârâu, curge prin valea
Prin acestă comună trec căile Popoia com. Movila-Ruptă şi se
județene Botoşani-Săveni şi Boto- varsă în stânga Bașeului are apă
şani-Rădăuţi, în construcție.
Are 3 biserici cu 2 preoţi şi 2 ER
numai în timpuri ploiose.

Popsia, vale, între delurile Popoia

cântăreţi, 2 şcoli mixte cu 2 învă-
NIV
țători şi 153 băeţi, 2 fete. şi Bursucul, prin care curge pâ-
Budgetul comunei are la veni- râul Popâia, com. Movila-Ruptă.
tori 7688 lei, şo bani şi la chel-
LU

tueii 7688 lei şo bani. Popsia, iaz, în valea Popoia, format

de pârâul Pop6ia pe moşia Damachi,
PopoMţi, sat, în partea de Nord a com. Movila-Ruptă
RA

oraşului Botoşani către care este

alipit şi formeză comuna Botoşani ; Porcului, pârâu, isvoresce din pă-
durea Hântesci, jud. Dorohoi des-
NT

moşia ţine de comuna rurală Po-

ponţi şi este a Statului cu o su- părțind moşiile Hântesci şi Fetesci
prafață de g9rş hect.; pe moșie de moșia Grigoresci, și se varsă
CE

sunt 2 mori de apă. în pârâul Fetesci, moșia Grigoresci,

com. Călinesci.
Popaţiţi, mănăstire, în satul Popolți,
I/

com. Botoşani despre care istoria Porcăria, pârâi, curge pe moşia

spune că este făcută de Ştefan-cel- Stănceni şi se varsă în iazul Stăn-
AS

Mare şi întocmită de Constantin ceni, com. Bălușeni, pl. Târgu.

Racoviţă Voevod, îndestrând'o cu
UI

Postelnicuţa, iaz, în întindere de

moșii.
5 hectare, în partea de Est pe
lată ce dice Letopiseţul .... «Era
moşia Negrescu, com. Brăteni, »!.
BC

o biserică de petră în Păpăuţi la

Ştefănesci.
Botoşani făcută de Ştefan Voevod
 174
174

Y
AR
Postului, del, pe moşia Zeisesci, Are 1 biserică cu r preot şi 2
com. Băluşeni. cântăreți, şi 1 şcSlă de fete cu 1
înveţătore şi 22 eleve,

IBR
Prăjanul, pârâă, curge pe. moşia Numărul vitelor e de :46 boi
Lătăi, com. Lătăi şi se' varsă în şi vaci, 30 cai, 291 oi, şo porci
stânga Miletinului, şi 25 stupi.

L
Are 1 cârciumă, 2 comersanți
Prăjeni, sat, pe câsta delului Neli-

ITY
şi 1 meseriaş.
pesci, în stânga Miletinului pe
moşia Lătăi, com. Lătăi, are o Pripa, pârâi, isvoresce din ponorul

S
suprafaţă de 1936 hectare şi o Pripa și se varsă în pârâul To-
populație. de go familii sai 360
suflete şi 86 contribuabili. ER plița, şi împreună în iazul Clopoțel,
com. Poiana-Lungă.
Are 1 biserică servită de per-
IV
sonalul bisericei din Lătăi. Satul Prisecani, sat, aşedat sub delul Prise-
Prăjeni se dice că ar fi întemeiat cani în stânga Miletinului, în partea
UN

de Mitropolitul Moldovei Veniamin de Est a comunei Flămândi, pl.

Costachi a căria proprietate era Coșula, cu o populaţie de 8o
moșia Prăjeni. familii sai 465 sufete şi ș9 con-
L

Num&rul vitelor e de 940 boi

tribuabili,
RA

şi vaci, 32 cai, 2630 oi, 116 porci

Are 1 biserică cu 1 preot şi 1
și 147 stupi; are 1 cârciumă,
cântăreț,
NT

Num&rui vitelor e de 146 boi

Prăjeni, (v. Nelipesci del, com.Lătăi).
şi vaci, 31 cai, 334 oi, 41 porci
"şi 65 stupi.
CE

Prihodu, del, în partea de Vesta Are 1 cârciumă. |

com. Drăcșani.
Prisecani, del, în partea de Nord-
Prihodu-Zahaicu, pădure de şteja
I/

r, Est a com, Flămândi.

în întindere de 420 hectare, pe
AS

delul Prihodu, com. Drăcsani,

Prisecei, pârâu, curge pe moșia
Stănceni, şi se varsă în iazul Bă-
Prilipca, sat, în partea de
UI

Sud-Est luşeni (Zosin), com. Băluzeni.

a com. Satul-Burdujeni, cu o popu-
laţie de 120 familii sat 560
su- Prisecei, (vedi Colţușorului,
BC

flete şi 72 contribuabili. del,

com. Trușesci, pl. Jijia).
175

RY
175

Prisecei, (cotul), un cot al Siretului Prut, rîu, care isvoresce din munţii

RA
pe moşia Slobozia, com, Fântânele. Galiției, udă partea de Nord-Est
a Moldovei, partea de Est a ju-
Prisaca, pădure, pe moşia Stăncesci,. dețului Botoşani, si a-nume totă

LIB
com. Curtesci. marginea plăşei Stefănesci, de la
satul Bold (jud. Dorohoi), apoi
Prisecuța, poiană în pădure, com. satele Răpiceni, Damachi (Movila-

Y
Poiana-Lungă. Ruptă), Lehnesci, Stânca, șesul Şte-
fănescilor şi Bobulesci, satele Os-

SIT
Prisecele, pădure, în com. Coşula. topceni, Dămideni, Boroşeni, Berza,
Santa-Maria şi Durnesci, de unde

ER
Protopopeni, sat, pe costă de dăl, trece în jud. Iaşi.
în partea de Vest a com. Poiana- Primesce pe teritoriul jud. Bo-
Lungă, pl. Siret, cu o suprafaţă toşani, pârâile Başei şi Corogea.
NIV
de 6o1 hectare, din care 400 hec-
tare ale Statului şi 261 ale lo- Prutețul, pârâu, isvoresce dintr'un
cuitorilor, şi cu o populaţie de ponor în partea de Nord a com.
LU

35 familii sau 392 suflete. şi 60 Zlătunoia,si se varsă în Sicna.

contribuabili.
Pe moşie se află şi 115 hectare Pruteţul, vale, între delurile Benchiu
RA

pădure, are 1 moră de apă. şi Valea-Secă, com. Zlătunsia prin

Numărul vi:elor e de 134 boi care vale curge pârâul Prutețul,
şi vaci, 29 cai, 260 oi, 57 porci,
NT

şi 80 stupi cu albine. Puciosul, iaz, pe moșia Leorda, com.

Moşia se dice că în vechime Costinesci, pl. Târgu.
CE

era proprietate a lui Petru Rareș

Domnul Moldovei, din actele mo- Pungeni, (vedi Rădiul lui Begilă),
şiei se constată că.ea era închi- sat, com. Comândăresci.
I/

nată mănăstirei Probota.

Satul Protopopeni mai purta Purcel, movilă, pe moşia Lehnesci-
AS

de Poiana lui Bors. Maghistan, com. Movila-Ruptă.

numele

pământurile lo-
UI

Putreda, baltă, pe
Protopopeni, del, care se prelun-
cuitorilor din com. Coşula, are O
gesce din com. Corni pe moşia
Protopopeni între pârâul Glodi- suprafaţă de 3 hectare.
BC

nâsa și Siret, în com, Poiana-Lungă.

 Y
176

AR
R 176

Putredei, vale pe moșia Dobirceni, (Zosin) în partea de Nord a co-

com. Dobirceni.

IBR
munei Bălușeni, pl. Târgu.

Putreda, pârâii, cu afluentul săă Puturosul, pârât, format dîn isvore

pârâul mic isvoresce diu locul nnmit

L
curge prin Valea-Grajdiului, com,
«şesul țarinei» curge pe lângă Mânăstireni, pl. Târgu, formeză

ITY
satul Cristesci, în partea sa de iazul de la Valea-Grajdiului, de la
Sud-Vest, apoi pe pământul lo- Mănăstireni şi cel de la Onţeni,
- cuitorilor, şi se varsă în Miletin apoi trece în com. Gorbănesci şi

S
formând o baltă numită Ochiul. Drăcşaui sub numele de Ursoia şi

Puturosul, baltă pe Jijia, la mora

ERse varsă lângă târgul Suliţa în Sicna.

moşiei Rediul, comuna Comândă- Puturâsa, baltă, pe moşia Fântânele,

IV
resci.
com. Fântânele, pl. Siret, formată
UN

din isvâre cu o suprafaţă de 2

Puturosul, iaz, pe moșia Ciornohal, hectare, are pesce.
ia partea de Est a comunei Rîn-
ghilesci, pl. Stefănesci. - Puturâsa, vale pe moşia Todireni,
L

în partea pe Sud a comunei To-

RA

Puturosul, 4, pe moşia Băluşeni,

direni.
comm, Bălușeni.
=
NT

a
Pruteţ, un braț al Prutului pe şesul
Puturosul, iaz, cu op suprafaţă
de com. Bobulesci, unde este şi o
11 hectare, pe moșia Băluşeni “moră de apă.
CE
I/

R
AS

Radului, movilă, în partea

de Est Aici se află
a moşiei Deleni, com. Deleni, o moră de abur
care fabrică făină de grâu în can-
UI

tități mari,
Raiu, sat mic, pe șesul Uncani,
valea Cei d'ântâi locuitori aședaţi aici
pârâului Broscăria în partea
BC

de au fost Gmenii cari făceati servi-

Sud-Est a comunei Curt
esci, pe ciul la moră, mai terdiui sai mai
moşia Orășeni.
adunat şi alţii; astă-di sunt 20
 RY
177 177

RA
de familii sau 93 suflete, de reli- Rava, del, pe moșia Storesci, com.
giune evrei şi vre-o câţi-va de Storesci, pl. Coşula.
naţiune germană şi catolici,

LIB
In apropiere de mâra de aburi Răcos, pârâu, curge prin codri Deleni
se află un iaz tormat de pârâul şi se varsă în stânga Humosului
Broscăria care servă a intretine un braț al Bahluiului din drepta,

Y
mora cu apă. numit ast-fel, căci are mulţi raci.

SIT
Aprâpe de versarea pârâului
Broscăria în Dr&sleuca se află câr- Răchiţi, sat, pe valea pârâului Sicna,
ciuma Singurica astă-di dărâmată. în centrul comunei Popogţi. plasa
Spre Vest de mâra cu abur a
fost satul desființat Uncanii. ER
Târgu, cu o suprafață de 479 hect.
şi o populaţie de .125 familii sai
5ro suflete şi 116 contribuabili.
NIV
Raiu, del pe moşia Feredieni, com. Are 1 biserică cu 1 preot şi 1
Feredieni, cântăreț şi 1 şcolă mixtă cur
învăţător plătit de Stat și 2 5 şcolari.
LU

Ranca, pârâii, curge din comuna Se mai însemnă 1 moră de apă

Costinesci şi formeză iazul Budu- la iazul Răchiţi,
hâcea în comuna Cucoreni, plasa Numele satului vine de la ră-
RA

Târgu, chițele sau să'ciile ce erai în ve-

chime la iazul de lângă sat.
Numerul vitelor e de 187 bol
NT

Ranga-Arapului, pădure în întin-

dere de 22 hectare pe delul Costi- şi vaci, 58 cai, 198 oi, 44 porci
nescilor, comuna Costinesci, plan- şi 15 stupi; sunt 2 cârciume.
CE

tată de D-l LI. Arapu, pe moșia

Răchiţi, iaz, în satul Răchiţi, com.
Leorda.
Popobţi, format din pârâul Sicna,
:
I/

drepta pâ- cu o suprafaţă de 5 hectare.

Ratoş-Apostol, sat, pe
AS

râului Başeii în partea de Sud a

comunei Brăteni, pl. Stefănesci ; Răcea, vale, în partea de Sud-Vest
a comunelor Todireni şi Comân-
moşia în -vechime a fost proprie-
UI

tate a paharnicului Apostol astă-di dăresci, corespunde în valea Mile-

tinului, com. Şipotele, jud. Iaşi.
proprietate a epitropiei spitalului
BC

Sf. Spirido din laşi cu 0 supra-

Răcea, pârâi, curge prin valea
faţă de: 169 hectare şi o populație
Răcea pe teritorul comunelor 'To-
de 5 familii sau 13 suflete,
12
otoșană
 Y
R

AR
direni si Comândăresci, formeză mai mult din fag, carpen şi stejar.
mai multe iazuri şi se varsă în

IBR
Are şi plantaţiuni de vii.
Mitetin. Dintre cereale se produce: grâu
10000 hectol., orz 760 hectol,
Recea, pârâu, isvoresce din locul

L
ov&s 900 hectol.,secară 100 hectol.,
numit Dumbrava, dintre Deleni și
păpuşoi 20000 hectol., fasole

Pârcovaci, se varsă in stânga Ba-
hluiului spre Sud de Pârcovaci,
com. Deleni.
ITY
160 hectol. și cartofi 250 hectol,
Numărul vitelor e de 565 boi
şi vaci, 74 cai, 361 oi şi 135

S
porci.
Re&deni, comună rurală, în
de Sud a plășei Coşula, se intinde
partea
ER Sunt 6 iazuri bogate cu pesce,
sunt 5 mori de apă şi 1 de vânt,
pe delul Holmul, care e o conti-
6 cârciume, 9 comercianți şi 30
IV
nuare a delului 'Ţencuşa, pe delul
meseriaşi.
Viei și pe valea Bahluiu și valea
Prin partea de Est a comunei
UN

pârâului Vlădenilor. Se compune

trece calea naţională Botoşani
din satele: Boscotenă, Bahlui, Hârlăă,
Rideni, Șindreni, SSchitu- Balus
şi Are 2 biserici cu 1 preot şi 2
L

Vlădeni ; are o întinde e de

2434 cântăreţi, 1 şcolă mixtă cu
RA

hectare şi o populaţie de 407 fa- 1 În-

VEțător plătit de stat și 78 școlari,
milii sati 1282 suflete; sunt
253 Budgetul comunei are la veni-
contribuabili, locuitori român
NT

i şi turi 4139 lei 49

parte ţigani şi 2 famili bani şi la chel-
evrei. şi "tueli 4026
se Ocupă cu agricultura şi cresc lei.
erea Se află în comună
CE

vitelor, se mai practică 3 cârciume, ş

şi olăria comercianţi
ŞI rotăria. şi 3 meseriași.
Pământul aprâpe pe jumătate
a- Redeni, sat, în centrul comunei R&-
coperit cu păduri, e de natură
I/

pe- deni, pe costa de Est o delului

trosă şi calcorâsă, iar parte
pă-
AS

ment Holm,
negru care se cultivă.
Numele acestui sat se crede
Distribuţia pământului după că
cul- vine de la vorba «TEdiu», «rediae»
turi e ast-fel: arătură
UI

1973 hect., care insemneză pădure mică tânără,

fânețe 255 hect., imaș
715 hect. legenda spune: «Din vechime vrem
şi pădurea care Ocupă
partea de
e
BC

Sud şi Sud-Vest a comun

aici era un r&dit şi. stabilindu-se
ei are o câţi-va Gmeni şi-au făcut case din
întindere de 1144 hect,,
compusă lemnul tăiat din acest rădii ; pe
 RY
179_ 179

RA
urmă înmulțindu-se populaţia, rădiul rilor și cu o populaţie de 60 fa-
sa tăiat cu totul şi s'a făcut sat, * milii sau 280 suflete şi șş con-

LIB
remânendu-i numele Re&deni». irbuabili,
Moșia are o' întindere de 1287 Lângă sat, pe delul Topală, se
hect. şi e formată din 2 trupuri află 20 hectare pădure şi o vie de
Boscoteni şi Redeni, din cari vre-o 4 hectare şi produce 100 hecto-

Y
600 hect. este pădure. Pe teritorul litri vin.

SIT
acestei moşii sunt satele Bahluiă Are 1 biserică făcută de pro-
și Boscoteni. În R&deni sunt vii prietarul moşiei D-l Constantin Cor-
renumite prin calitatea vinului. jescu la 1874 care e servită de

vite
Numărul
cornute,
vitelor
83 cai,
este
205
de
oi,
269
40 ER
preotul din Reuseni, com. Comân-
dăresci.
porci. Se află 2 cârciume, 2 comer- Pe rîul Jijia se află 2 mori de
NIV
cianți şi 3 meseriași. apă şi 1 de abur.
Are ş mori de apă pe Bahluii Numărul vitelor e de 420 boi
în. pădure şi 1 de vent. şi vaci, $o cai, 2860i, 124 porci
LU

Satul Redeni are o populaţie de şi 2co stupi cu albine.

114 familii sat 330 suflete, locui- Acestă moşie e compusă din
tori români şi 11 ş contribuabili. trei -trupuri : Pungeni în partea de
RA

Are 1 biserică de petră fârte Est despre care se dice că era ră-
veche cu 1 preot și 2 cântăreţi zăşie, Rediul în centru şi Vidra la
NT

şi 1 şcolă mixtăcu 1 învăţător și Nord-Vest moșie răzăştscă cum-

783 şcolari. părată bucată cu bucată de la ră-
zăşi, cari formati satul Vidra aşedat
CE

Rădiul lui Buzilă, sat, pe costă delu- lângă Jijia spre Nord-Est de Rediu
lui Topală în drepta Jijiei, în par- şi care Sa desființat la 1872.
tea de Sud-Esta comunei Comân- Se află 1 cârciumă, 1 comerciant
I/

dăresci, pl. Jijia. Numele sti de şi 3 meseriași.

AS

Rădiă vine de la o pădurice de

stejar ce se află pe costa delului Rădiul, d€l, numit și al Catargei în
Topală, lângă sat, iar Buzilă de dreptă Jijiei pe moşia statului Tru-
UI

la un vechii proprietar ast-fel şesci, com. 'Truşesci, o continuare

numit. din delul Hulubului.
BC

Are o suprafață de 824 hect.,

din cari vre-o 650 ale proprie- Rădiul, del, pe moșia Băiceni, com.
tarului şi 174 hect. ale locuito- Curtesci.
 Y
180

AR
180

Ră&diului, del, pe moşia Leorda, com. ovEs şoo hectol., cartofi 200 hec-:

IBR
Costinesci. - tol., fa-ole 20 hectol,, stoguri de
fân 1şo.
ReEdiul-Roş, pădure în partea de Sunt câte-va r&diuri de stejar
Nord a comunei Dracşani, pl. Mi-

L
in întindere de 25 hectare și o
letin, pe moşia Cerchejeni, cu o vie pe câsta delului Viei, în intin-

ITY
suprafaţă de 213 hectare. dere de 6 hectare şi se produce
200 hectol. vin.
Rediul-Roş, vale, lângă pădurea R&- Numerul vitelor e de: ş9o boi

S
diul-Roş, com. Dracşani. şi vaci, 63 cai, 2000 oi, 105

Re&diul, numit şi Mitoc, pădure în

ERporci și 250 stupi cu albine.
Are 1 mâră de apă pe Jijia și
partea de Sud-Est a com. Uriceni, 1 de abur, pe moșie sunt 6iazuri
IV
pl. Coşula. bogate în pesce şi stuh.
UN

In acest sat e reşedinţa primărici

REmăşiţa, baltă, pe şesul Siretului, com. Comăndăresci ; are o popu-
moșia Fântânele, com. Fântânele, laţie de 200. familii sat 690 su-
cu 0 suprafaţă de 3 hectare, for- flete sunt 1 80 contribuabili şi 120
L

mată din versările Siretului. copii în etate de a urma la șcălă,

RA

din cari 65 urmeză la şcâla dia

Reuseni, sat, în partea de Vest
a Comăndăresci,
com. Comăndăresci, pl. Jijia,
NT

aşe- Are 1 biserică veche de bârne

dat parte pe șes, parte pe costa
zidită la 1789 de D-na Bogdan,
de Est a delului Răusenilor
şi Li- născută Ghica, iar catapetezima luată
CE

vezilor, în drepta Jijiei. de la 0 altă biserică forte veche

Intinderea moşiei este de
3318 ce era în grădina caselor proprietă-
hectare, din cari 27700 hecta
re ale ței, lângă care biserică, se
I/

proprietarului d-l I6n Pavli dice,

şi 618 că era şi o casă domnescă cu trei
hectare ale locuitorilor, pămâ
ntul
AS

rânduri, zidită de cărămidă, astă-

e mai mult deluros, dar di
de bună nici urmele nu se cunosc; bise-
calitate, Ocupat cu sem&nături
, fă- rica din R&useni astă-di e servită
UI

nete și imașuri
de 1 preot, 2 cântăreți şi 1 para-
Locurile cultivate au
o intin- cliser.
dere de 2000 hectare
BC

şi se pro- « Legenda atribue, urmele unui

duce: grâi 8ooo hecto
l,, păpușoi sat forte vechii la o localitate
10000 hectoi,, Orz Işoo hectol., situată spre Vest de satul Reuseni
 RY
181
181

RA
pe costa de dâl şi în drepta Ji- Se mai însemnă urmele unei
jiei, unde astă-di se află câte-va vechi izituri la Nord-Vest de sa-

LIB
- bordee numit: aOdaia Ră&useni». tul Re&useni, de ambele părți ale
Acel sat desființat, se dice, prin Jijiei, care se dice forma un iaz
jafurile Turcilor cu vre-o 200 ani forte mare ce se intindea spre

Y
ia urmă se numea Husoenii, sai Vest și acoperea tot şesul Jijiei
Husenii, a fost ars de Turci şi şi care se numia ciazul Dâmnei»

SIT
locuitorii măcelăriți în sărbătorile şi vechea 'amilie boertscă să pre-
Pastelor, scăpând nnmai un lacăt umbla cu luntrea pe acest iaz.
şi 1 fată, cari au fugit în direcția Numerssele gropi de pâne cari
Nemţului (oraşul).
Aceşti locuitori erau răzasi, se
ER
se află prin sat şi imprejurul s&i,
" dovedesc că aici, mai înainte vreme
NIV
ocupati cu crescerea vitelor, cu a fost un ceatru de populaţie mare
cultura stupilor și a livedilor de şi bogat.
pruni, din cari livedi se ved și AVotă. Legenda de mai sus e:te
LU

astă-di pe costa delului Livedilor luată ast-fel cum s'a audit de la

spre Vest de Reuseni ş livedi bătrânii din sat și mai cu scmă
mari de pruni bătrâni, cari, se bătrânul Gonţa, mort în etate de
RA

dice, sunt sădite de acei betrâni 120 ani, mărturisea că acestea sunt
moșneni şi întreţinute apoi de fapte sciute de părinţii şi str&mo-
urmaşi, şii sei.
NT

Spre Nord-Vest de R&useni pe

țermul stâng al Jijiei, faţă în față Rii6sa, baltă cu 1 hectar suprafaţă,
CE

cu vechiul sit Husenii, la pâlele situată pe șesul Siretului, com.

podișului Ciurgăui, legenda spune Fântânele, pl. Siret.
de cumele unui sat numit Mură-
Ringhilesci, comună rurală, în par-
I/

reni, ale căruia urme de grădini

și locuri de case se pot observa tea de Sud-Est a plășei Ştefânesci,
AS

și astă-di. se intinde pe deluri ce se prelun-

Mai târdii moşia Reuseni ia gesc de ambele părţi ale pârâului
Corogea până in Prut şi până în
UI

sumele de <Domnescă» și se stă-

pânesce de o famiiie Ghica, ne- Jijea”;, e formată din satele: Bo-
greșit ocupată ca loc pustii. Acestă oseni, Călăraşi, Ciornoha, Dur-
BC

fami ie, a avut case mari de petră nescil- Mitropoliei, Odaia-Ringhi-

lângă biserica veche de care s'a lest, Berza, Jlişeni, Ringhilesel şi

xorbit,dar cari s'au distrus de Turci. „Santa- Maria.
 R

Y
182
182

AR
Teritorul comunei format din tori români, parte ruși romanisaţi
deluri inalte, podişe întinse şi văi şi câte-va familii evrei,
înguste este păment argilos variind

IBR
Se ocupă cu agricultura şi cres-
regru şi galben şi se cerea vitelor ; sunt 7 cârciumi, 9
împarie cuvă culturi ast-fel: ară- comercianţi şi 18 meseriaşi,
5şco n ectare, fânețe 2000

L
turi Budgetul comunei e de 14937
hectare, ima; i51ş şi pădure 451 lei la venituri şi 11100 lei, 50

ITY
hectare, care ocupă partea de mijloc bani la cheitueli.
a comunei, situată parte pe delul In comună sunt 3 biserici cu
Ciornohal din cari zor hectare 3 preoți şi 6 cântăreți și 3 şcoli

S
ale Statului, şi 150 hectare ale mixte cu 3 învețători, 150 băcți
proprietarilor, lemn de stejar; din
aceste păduri vre-o 30 hectare
ERşi 20 fete,
Se află 6 cârciume, 21 comer-
sunt pe țărmul Prutului compuse cianţi şi 26 meseriași.
IV
din salcie şi plop.
Dintre cereale se produc: grâă
UN

Ringhilesci, sat, situat pe costă de

20000 hectol., secară 200 hectol., del și imprejurul unui iaz pe o
orz 7000 hectol, ov&s 1200 hectol.,
vale care se deschide spre valea
păpuşoi 3 5000 hectol., rapiţă 8000
Corogea și a Prutului în partea de
L

hectol., fasole 160 hectol., cartofi

Vest a comunei Ringhilesci, plasa
RA

1500 hectolitri.
Stefânesci.
Numerul vitelor e de 2081 boi
Moșia are o întindere de 3245
NT

şi vaci, 635 cai, GI61 oi, 955 hectare şi o populaţie de 147 fa-
porci, 164 capre, 2 bivoli şi
458 milii sai 664 sutete, 216 contri-
stupi cu albine.
CE

buabili ; pe moşie sunt satele Ria-

In comună sunt 13 iazuri
și 2 ghilesci, Odaia-Ringhilesciși Ilişeni.
mori de apă la iazuri, 1 moră de Agricultura se tace aici siste.
abur, care fabrică cantități “mari matic şi este cea întâiui moşie care
I/

de făină pentru comerţ, fiind

insta- pote servi de mode!, înzestrată cu
lată în condiţiunile unei mari
AS

fabrici, 8 iazuri bine îngrijite, cu 2 mori

Suprafaţa întregei comune
este de apă şi 1 de abur la Ilişeni, care
de 9766 heciare din cari
4636 produce mari cantităţi de făină de
UI

ale proprietarilor, 3700

ale locui- grâă pentru comerţ ; iar pe moşie
torilor şi 1430 ale Statului
cu o şi în satele Odaia-Ringhilesci. și
popu'ație de 729 lamilii
BC

sat 3407 Ilişeni sunt construite magazii, şuri,

suflete şi 575 contribuabili,
locui- şoprâne, grajduri, ateliere de ma-
 RY
183 R 183

şinării, ferării, rotării şi' lemnării Are 1 biserică cu un preot şi 2

RA
pentru exploataţiunea agricolă. cântăreți şi o şcolă mixtă cu 1
In satul Ringhileşti se află casele învEţător şi 66 şcolari.

LIB
proprietarilor, splendid construite Numărul vitelor este de 410
şi bine îngrijite, înconjurate cu boi şi vaci, 30 cai, 3630 0i, 4
mai multe construcţiuni frumâse capre, 3 bivoli, 84 porci şi 30
şi o grădină din cele mai plăcute, stupi cu albine.

Y
sistematic împărțită şi cu alee ad- Se mai află 2 cârciumi şi 2

SIT
mirabile ; pe costa de sus a delulu; comercianţi
cum sunt situate easele şi ca con-
tinuare a grădinei se află o fru- Riîpilor, vale, în partea de Nord a
mâsă vie de vre-o 7 hectare, iar
în partea de Sud-Est pe virtul
ER
comunei Storesci, pl. Coşula.

delului Ciornohal se află o pădure Riîșca, (vedi Lehnesci-Rişca, sat, com.

NIV
de 11ş hectare stejar. Movila-Ruptă, pl. Stefănesci).
În acest sat e reşedinţa primăriei
comunei Rînghilesci, are 1 şcolă Rimnicului, gârlă, isvoresce din
LU

de băcţi a Statului cu 1 învăţător delul Deleni, moșia Bălușeni, com.

“Fântânele şi se varsă în gârla lui
şi 36 elevi şi 1 biserică de zid
Boghian, com. Fântânele.
RA

in centrul satului, cu 1 preot și 2

cântăreţi ; tot aici e reşedinţa com-
paniei a 8-a de Dorobanti din re- Robului, movilă, pe delul Caprei în
NT

gimentul 8 Dragoş, No. 29. partea de Est a moşiei Deleni, co-

Numerul vitelor este de 740 muna Deleni, lată cum legenda
oi, explică numele acestei movili :
CE

vite cornute, 236 cai, 2770

10 bivoli, 890 mascuri «In vechime vreme se afla un
5o capre,
şi 192 stupi cu albine. clopot mare la biserica dir. Deleni
despre care se dice că a fost luat
Se mai află 1 cârciumă, 5 comer-
I/

fără ştirea călugărilor de la o mâ-

cianţi şi 6 meseriaşi.
năstire de lângă Iaşi, că un călugăr
AS

“a luat întru căutarea acelui clopot

Ripiceni, sat, pe țărmul drept al a
şi pe drum audind sunetul lui,
Prutului, în partea de Nord a co-
UI

înaintat până la movila astă-di

munei Movila-Ruptă, pl. Stefănesci, unde
de 1718 hectare şi numită a Robului pe Deleni,
cu o suprafaţă
se dice a şi murit de jale.»
BC

o populație de 156 famiiii sat 670

suflete şi 140 contribuabili.
 Y
AR
184
184

Robului, vale, pe moșia Hârlăi, Romănesci (vedi Dumbrăveni, sat,

IBR
com. Hârlău, com. Dumbrăveni, pl. Siret).

Rogojinei, baltă, pe moșia locuito- Romănesci, gârlă, ce isvoresce din

rilor Bănesci,

L
în partea de Nord- delul Romănesci, com. Dumbeă-
Est a comunei Fântânele cu o veni și se varsă în Suceva.

ITY
suprafață ce 2 hectare, cu pesce
mult, Romănesci, del, în partea de Sud-
Vest a comunei Dumbrăveni, pl.

S
Roibu, podiș, pe moşia Lătăi, com. Siret.
Lătăi, pl. Coşula. ER
Roșca (vedi Unsa, mănăstire, com.
Romănesa, baltă, cuo suprafaţă de
IV
Feredieni).
2 hectare pe şesul Siretului, moşia
Roșcani, com. Fântânele.
UN

Roșcani, sat, pe şesul Siretului la

V&rsarea Sucevei în Siret, în par-
Romănesci, sat, pe costa de del tea de Sud a com. Fântânele, pl.
în megieșie cu Ciurul, com. Os-
L

Siret, cu o suprafață de 54
topceni, pl. Ş:efănesci, cu o su-
hectare pământ
RA

al locuitorilor şi
prafață de 250 hectare şi o po-
o populație de 209 familii sai
pulație de 83 familii sau 387
901 suflete şi. 126 contribuabili.
suflete şi 40 contribuabili.
NT

Areo biserică cu 1 preot şi 1

Moşia a făcut parte odată din
cântăreț şi 1 şcâlă mixtăcu 1 în-
moșia răzăşescă Ciuru şi se
stă- VeEţător plătit de județ și 46 școlari.
CE

pânea de familia Andronic,

după Numerul vitelor este de 117 vite
care a urmat Niţă Romanescu,
cornute, 19 cai, 1şI oi, 50 porci
care o vindu familiei Baloş;
de şi 197 de stupi cu
I/

la acest Niţa Romanescu a albine. Se mai

r&mas află 2 cârciume, 4
şi numele satului, comersanți și
AS

5 meseriași.
Are o pădure de salcie şi plopi
de vre-o 200 hectare, 1 moră de Roșiori, sat, așezat pe câsta delu-
UI

vent şi 2 de apă pe pârâul

Saha. lui Teișora, în partea de Sud-Est
Numărul vitelor este
de 120 a comunei Poponţi, cu o supra-
vite cornute, 20 Cai,
BC

244 oi și față de roo2 hectare şi o popu-

30 porci,
- laţie de 130 familii sau 518 su-
flete şi 118 coatribuabili.
 RY
185 185

RA
Satul e înființat pe moşia Sta- Runcul, pădure, pe dtlul şi valea
tului Poponţi, cu noii împroprie- Runcului, com. Storesci.

LIB
tăriți în anul 1879.
Se află 3 cârciume, 3 comer- Runcul, pădure, pe moșia Agafton,
sanţi și 2 meseriaşi. com. Curtesci.
Are 1 biserică cu 1 preot şi

Y
1 cântăreț şi 1 școlă cu 1 învă Ruptura, vale, în partea de Vest

SIT
ţător plătit de Stat şi 40 școlari. a com. Comândăresci, pe moşia
Numărul vitelor este de 200 Reuseni, se mai numesce și Jido-
vite cornute, 32 cai, 310 0i, 50 gina, de la ruptura delului,
porci şi 20 stupi cu albine.
ER
Rupturâ, iaz, în valea Ruptura, pe
NIV
Roș, del, în partea de Vest a com. moşia R&useni, com. Comândâ-
Storesci, pl. Coşula. resci, are 2 hectare suprafaţă, are
mult crap.
Rotata, baltă, cu o suprafaţă de 1
LU

hectar pe şesul Siretului, moşia Ruşii-Bojica, (vedi Pârcovaci, sat,

Roșcani, com. Fântânele. com. Deleni).
RA

Rotăria, pondre pe moşia Deleni, Rușilor, vale, în partea de Nord-

com. Deleni. Vest a com. Comândăresci, pe
NT

moșia Reuseni, numită ast-fel de

Rugului, d€l, in pădure în partea la rușii ce locuiau în satul Mi-
de Sud-Est a com. Poiana-Luugă, hăiasa de pe moşia Ciornohal în
CE

acestă vale.
pl. Siret.

Ruşilor, iaz, în gura văei Rușilor

Runcul, dei, o ramură a delului
I/

pe moşia Reuseni, com. Comân-

TŢencușa, care plecă spre Sud-Vest
dăresci, se scurge în Jijia prin
AS

în com. Storesci, este acoperit cu

gârla Durduc, are pesce şi puţin
pădure.
stuh, apele sale servesc şi la iri-
UI

gaţiunea unei grădini de legume

Runcul, vale, între delul Runcului aici.
ce se află
şi 'Tencușa, com. Storesci.
BC
 186.

Y
AR
IBR
Saca-Valea, între delul Valea-Sacă arături 2728 hectare, fânețe 230
Cornu, în com. Zlătunia, hectare, imașr00

L
hect. și pădure 20
hectare, compusă din salcie şi plop

ITY
Saca (valea), pârâu isvoresce din pe șesul Siretului; producțiunea
pădurea Cozancea, curge prin va- cerealelor este de 10908 hectol.
lea Sacă şi se varsă în Sicna
grâu, 3431 hectol. secară, 1500

S
lângă satul Lunca, com. Zlătungia,
hectol. orz. 8oo hecto!. ovts,1 6500

Saha, pârâu format di: isvârele de ER

hectol. păpuşoi, 1900 hectol. car-
tofi şi 180 hectol. fasole.
la Budăe şi Şipotul Bâlcului pe
Numărul vitelor e de Soo boi
IV
moşia Bobulesci, com. Bobulesci
şi vaci, 200 cai, 1172 oi, şi 158
şi se varsă în Bașeu.
UN

porci ; sunt 6 cârciume, 6 comer-

sanți şi 11 meseriaşi.
Saha, un braț al pârâului Başeu pe
Comuna e strebătută de calea
partea dreptă, se varsă în Prut
ferată Botoșani-Veresci, statie n'are.
L

nu departe de gura Bașeului în

Sunt 2 biserici cu 2 preoți şi
RA

com. Ostopceni ; are 2 ezituri şi

4 cântăreți şi 3 şcoli, din cari
1 moră de apă.
1 de băcți, 1 de fete şi 1 mixtă
NT

cu 4 învăţători şi 1 învăţătoare,
Salcea, comună rurală, situată în
ŞI 94 şcolari şi 72 școlărițe.
partea de Vest a plăşei Siret
şi e Budgetul comunei are la veni-
CE

formată din satele: Salcea

Şi „S7- turi 8604 lei, 75 bani şi la chel-
minicia- Balş ; are o suprafaț
ă de tueli 8260 lei
3088 hectare din cari 1844
._pro- Se află 2 cârciume, 11 comer-
I/

prietatea mare şi 1244 ale

locuito- Sanți și 25
rilor și o populație de meseriași.
600 fa-
AS

milii sai 2518 suflete; sunt

6rr Salcea, sat, în partea de
contribuabili, Sud a co-
locoituri români și munei Salcea, pl. Siret, cu o su-
UI

parte ruşi romanisați, ocup

ându-se prafață de 2002 hectare, şi o
cu agricultura și crescerea
vitelor, populaţie de 250 familii sa 1090
Pămentul este de bună calit
BC

ate şi suflete, cu 270 contiibuablii.

este ast-tel impărţit între cult
uri : Are 1 biserică cu 1 preot și
 RY
187 187

2 cântăreţi și 2 școli, din cari Sapiveni, sat, aşedat pe partea de

RA
1 de băcţi cu 1 învețător plătit Nord a delului Viei în partea
de Stat şi 94 şcolari, 1 şcolă de de Sud a comunei Ungureni, pl.
fete cu 1 înveţătore plătită de Jijia şi în drepta Jijiei, cu o su-

LIB
județ şi 72 şcolăriţe. prafaţă de 742 hectare, şi o po-
Numărul vitelor e de ş1o vite pulaţie de 103 familii sau 330
cornute, 70 cai, 924 oi, 1 capră, suflete, cu 86 contribuabili.

Y
4 bivoli, 92 porci şi 42 stupi. Aici e reşedinţa primăriei com.

SIT
Se află 3 - cârciume, 7 comer- Ungureni.
cianţi și 8 meseriaşi. Are 1 biserică cu 1 preot şi2
cântăreţi, 1 şcolă cu 1 învățător
Santa-Maria, sat,
de Sud şi Sud-Est a delurilor Dur-
nescilor. lângă Prut, în partea de
aședat pe costa
ER
plătit de Stat și 35 şcolari.
Nuwmă&rul vitelor e de 206 vite
coznute, şo cai, 356 oi, 23 porci.
NIV
Est a_com. Ringhilesci, este în- Se află 1 cârciumă, 1 comer-
ființat la 1880 pe moşia Statului sant şi 3 meseriași.
Durnesci- Mitropoliei cu noii im-
LU

proprietăriți, are o suprafaţă de Sarafinesci, sat. situat pe delul Sa-

01 hectare păment al locuitorilor, rafinescilor, in partea de Sud-Est a
şi o populaţie de 150 familii sau comunei Corni, pl. Siret cu o popu-
RA

604 suflete și 124 contribuabili. lație de 170 familii sai 902 su-
Are 1 șcâlă mixtă cu 1 învă- flete, cu 199 contribuabili.
Are 1 biserică, 1 preot şi 2
NT

țător plătit de județ şi 30 școlari,

fiind înființată pe lângă scolă și dascăli.
meseria frânghieriei, care o prac- Numărul vitelor e de 294 vite
CE

tică învărătorul şi cu elevii, iar cornute, 139 cai, 386 oi, şi 76

judeţul plătesce materialul și in- porci.
strumentele, precum și un adaos Se află 6 cârciume, 7 Comer-
I/

la salarul lunar al învățătorului. sanţi şi 7 meseriași.

Numărul vitelor e de 396 boi
AS

Sarafinesci, (vedi Mihălăşeni, sat,

şi vaci, 68 cai, 700 oi, 52 porci ;
com. Brăteni).
locuitorii ai 2 iazuri cu pesce și
UI

stuh.
in cătun o cârcumă, Sarata, sat pe valea Sarata, în partea
Se află
de Vest a com. Movila-Ruptă, pl.
BC

5 comersanţi și 5 meseriași.
Ştefânesci, cu o suprafată de 1363
 188

Y
188

AR
hectare și o populaţie de 93 fa- Holm, trece prin mijlocul satului
milii sau 420 suflete, cu 109 Storesci, com, Storesci, şi se varsă
contribuabili. în Miletin,

IBR
după ce a primit pâ-
Numele satului vine de la locu-
râile Fetiţa şi Petricel.
rile sărăturâse ce se ală pe lângă
sat; se mai numesce și Jovirreni,
Satuiui, pârâu, isvoresce de sub

L
Se inseamnă 1 biserică, şi 1 dascăl. un
de! al satului Gorbănesci, curge
Numerul vitelor este de 206 vite

ITY
prin Silizcani şi Venători, com.
cornute, 60 cai, 600 ou, 91 porci.
Gorbănesci şi mai în jos de Si-
Se mai află 2 cârciume şi 2
lişcani se varsă în pârâul Burla

S
comersanţi,
sau Ursâia.
Sarata, pârâu, care scurge apa din ER
Satului, iaz, în satul Băbiceni, com,
iazul Sărăta în Başeu pe moșia
Băbiceni, pl. Stetăânesci.
IV
Sărata, com, Movila-Ruptă.
Sauca, iaz, la Nord de satul Viădeni,
UN

Sarata, iaz, lângă satul Sărata, com. com. Rădeni, format din păriui
Movila-Ruptă. Vlădeni, are o suprafaţă de 4
hectare, cu puţin pesce şi stuh,
L

Satui-Noiă, sat, situat lângă iazul dar apa servesce la udatul grădi-
RA

Poenei în partea de Nord-Vest a

nelor de legume, ce se află aici.
com. Poiana-Lungă, pe mosia Sta-
tului Vorona, este inființat la 1880
NT

Saulea, loc isolat, cârciumă, pe mo-

cu noii împroprietării! şi are
o şia Viforeni, com. Şoldănesci, pl.
suprafață de 132 hectare şi o
po- Miletin-Târgu, lângă soștua jude-
pulație de 24 familii sau
CE

105 su- țiană Botoșani-Stefănesci.

flete, cu 26 contribuabiii, având
2 meseriaşi,
Săhăstria, schit, in pădurea Voron
a,
I/

Numărul vitelor e de 41 vite la 2 km. spre Est de M-rea Vo-

cornute, 8 cai, 13: oi şi 16 rona şi În partea de Sud-Est
AS

mascuri. a
comunei Poiana-Lungă, pl. Siret,
aședată în valea Schitului Sâhăs-
Satul- Vechii, (vedi Flă
UI

mândi, sat, tria, întreţinut de Stat, cu 6 călu-

com. Flămândi, pl. Coşu
ia). Sări, 2 cântăreți; are 2 biserici:
BC

una În ograda schitului, zidită la

Satului, pârâu, isvoresce din delul 1857 de Arhiereul Chesarie Sino-
 189

RY
189

don, Irodiaconul Daniil Stroescu şi Sălăgeni, sat, in partea de Nord-

RA
Arhimandritul losif Vasiliu, iar a Vest, a comu:ei Dumbrăveni, pl.
doua bi:erică se află afară de Siret, pe moşia Dumbrăveni.; are
ograda schitului, unde este și ci- o populaţiune de 10ș familii sau

LIB
mitirul de ingroparea că:ugărilor, 483 suflete şi 101 contribuabiii:
zidită la 1842 de către Arhiman- Are 1 biserică cu 1 preot şi 2
dritul Ratail. cântăreți.

Y
Despre vechimea întemeerei a- Este şi o morişcă de apă pe
pârăul Sălăgenilor ce-strebate satul.

SIT
cestui schit se spune că înainte de
anul 1859 trei Gmeni înv&ţaţi, Se află 1 cârciumă, ş comercia ţi și
numiţi voivodi, fugiți din Rusia 4 meseriaşi.

ER
pentru Gre-cari persecuții s'au sta- Nume&rul vitelor e:te de 104
bilit în aceste locuri pădurâse şi vite albe, 25 cai, 255 ot, qi porci
au luat schema monahală, trăind
NIV
cu ce puteai, făcându-și chilii ș din Sălăgenilor, pârâii, care curge prin
aceşti trei sahastrii, doi aă murit, satul Sălăgeni, com. Dumbrăveni
iar unul Onofrei a r&mas încă şi se varsă în Siret.
LU

câți-va ani şi apoi a murit, şi pe

locurile chiliilor lor s'a făcut mai Schitul Baloș, (vedi Baloş-schit, sat
pe urmă biserica schitului. în com. Redeni, pl. Coşula).
RA

lasă la anul 1846 domnul țărei

Mihail Sturza, vizitând mânăstirea Schitul Baloș, (vedi Balo;-schit des-
Vorona, se dice că sar fi înţeles ființat în com. Redeni),
NT

cu stareţul mânăstirei Vorona, asu-

pra desgropărei osemintelor lui Schitul-Orăşeni, sat, pe valea pâ-
CE

Onofrei, despre care călugării spun râului Miletin, in partea de Vest a

că. ar fi vedut licărind într'o n6pte comunei Cristesci, pl. Coşula, pe
o lumină la mormînt, şi dând în moşia Cristesci, are o populaţie de
I/

urmă domnul poruncă s'ai des- 42 familii sau 93 suflete și 47

gropat acel călugăr și lau asedat contribuabili.,
AS

Are 1 biserică cu 1 preot şi 1

într'o cutie în biserică.
cântăreț. »
Numerul vitelor este de 70 vite
UI

Săhăstria, vale, în pădurea Vorona,

Săhăstria, în albe, 23 cai, 120 ol, 88 porci și
unde este și Schitul
a cemunei Po- 150 stupi.
partea de Sud-Est
BC

ia na-Lungă. Despre întemeerea acestul sat se

 190 S |

Y
190

AR
scie că biserica de aice era schit Scelisce, (vedi Dracini sat, comuna
de călugărițe, care schit a fost în
Dracşani, pl. Miletin-Târgu).
Sință până la 1864 când s'a des-

IBR
fiinţat ; iar locuitorii acestui sat Selisce, vale, în com. Lătăi, plasa
sunt scutelnicii saă men schitului, Coşula,
cari aveau câte-va case în apro-

L
piere de chiliile călugărițelor şi de
Selisce, pod, pe pârâul Dolina, com.

ITY
schit, Gmeni gospodari, cari erat
Costinesci, pl. Târgu.
slujitori ai schitului şi cari cu tim-
pul tot înmulțindu-se ai format
Sgărieta, del, pe moşia Guranda,

S
un mic sat; astă-di sunt împro-
com. Băbiceni, pl. Stefănesci, se
prietăriţi.
Se mai află 3 cârciume, 3 co-
ER
prelungesce
valea Corogea
în drepta pârâului şi
şi este acoperit cu
mersanţi și 5 meseriași. pădure.
IV
-
Schitul-Orășeni, numit și Maicele,
Sgărieta, pădure
UN

de Stejar pe dlul
fost schit de "călugărițe în satul
Sgărieta, moşia Guranda, comuna
Schitul-Orășeni, com. Cristesci. Băbiceni.
L

Scânteia, podiș pe moșia Flămândi,

Sicna, pârâu, isvoresce din jud. Do-
RA

com. Flămândi, pl. Coșula. rohoiii, curge prin comunele : Cos-

tinesci unde primesce pârâul Bu-
-Selisce, pârâu, isvoresce din com,
NT

cecea mărit cu Dolina din drepta,

Cristesci şi se varsă în pârâul
din com. Cucoreni, pârâile Slatina,
Broscăriei pe moșia Orăzeni,. com,
Loesci și Brăiasca, din com.
Curtesci, pl. Târgu.
CE

Bă-
lușeni-Dresleuca, încărcată cu
pă-
Selisce,
râile I6nei şi Olmul, apoi pârâul
(vedi Călinesci, sat, com. Hliboci cu Baisa, "Țurcanii, Isvarele
Călinesci,
I/

pl. Siret).
şi pârâul Broscăria (tâte din com,
Curtesci), din com. Bălușeni încă
AS

SElisce, (vedi Grigoresci sat, com, pârâul Cârniturei,

Călinesci), din com. Drac-
şani pârâile Bărlădenca, Fundoia,
UI

Amara și Ursia, din com. Zlătu-

Selisce, (vedi Cristesci sat, comuna
ndia, Gornitul, Fundâia, tote pe
Cristesci, pl, Coşula).
drepta, apoi Valea-Sacă, Prutețul,
BC

>> Cozancea şi Endia pe Stânga şi se

191 S

RY
191

varsă în drepta Jijiei lângă satul Silișcani, iaz, pe moșia Odaia-Sili-

RA
Hlipiceni, com. "Todireni. şcani, com, Brăteni, pl. Stefânesci,
Sicna formeză în cursul s&ă mai este format de pârâul Fundâia şi
multe iazuri, însă cele mai însem- are 4 hectare suprafaţă,

LIB
nate sunt: iazul Vasiliu (Poponţi),
iazul Stânceni, care primesce pâ- Siminicea-Balș, sat, în parte de
râul Teişora în stânga Sicnei (Bă- Nord 2 comunei Salcea, în drepta

Y
lu;eni) iazul Zosin (com. Bălușeni) Siretului cu o suprafaţă de 1:43

SIT
şi lacul Dracşani (com. Dracşani). hectare şi o populaţiune de 286
familii sau 1402 suflete şi 329
Sicna, vale, prin care curge pârâul contribuabi.i.

ER
Sicna prin plășile Târgu şi Miletin. Are 1 şcolă de băeți cu 2 în-
văţători şi 121 băeţi şi 1 școlă
Sicna, iaz, forinat de pârâul Sicna, de fete cu 2 învățătâre și 47 fete;
NIV
pe moşia Leorda, com. Costinesci, 1 biserică cu 1 preot și 2 cân-
pl. Târgu. tăreţi. Se mai află 3 cârciume, 4
comersanţi și 17 meseriaşi.
LU

Sicna, del, în partea de Nord a Locuitorii sunt ruşi romanisați

comunei Costinesci, pl. Târgu. şi se ocupă cu lucrarea pămentului.
Numărul vitelor e de 320 vite
RA

Silişcani, sat, în partea de Sud a cornute, ş2 cai, 4320i, 114 porci

comunei Gorbănesci, pl. Miletin, şi 54 stupi cu albine. :

NT

aședat pe vale aprâpe de confluenţa

pârâului satului Gorbănesci cu Burla Siminicea-Miclescu, sat, in drepta
sai Urs6ia, are o populaţie de 37 Siretului şi în partea de Vest a
CE

familii sau 156 suflete şi 30 con- comunei Călinesci, p!. Siret, acest
sat formeză un singur trup cu
tribuabili.
Are 1 biserică aprope în ruină. satul Siminicea-Balş din com. Sal-
I/

Numărul vitelor este de 150 vite cea ; are o suprafaţă de 279 hectare
0i, 30 porci. pământ, al locuitorilor, iar moşia
AS

cornute, 15 cai, 109

proprietarului e alipită la moşia
sat, com. Grigoresci, şi cu o populaţie de
Silișcani, (vedi Negrescu
1 51 familii sai 609 suflete, locuind
UI

Brăteni, pl. Stetănesci).

în 1qr case şi 126 contribuabili.
(vedi Păun sat, Copiii în etate de şcolă urmeză
Silișcani-Răzăși,
BC

scâla din - Bal;

Simincea pentru
com. Brăteni, pl. Stefănesci). >
 192

Y
192

AR
care comuna Călinesci plătesce un care se desparte prin riul Suceva,
ajutor de învăţător. Acestă plasă se compune din 1:
Are 1 biserică cu 1 preot și 2 comune şi anume:

IBR
cântăreţi. 1) Bucecea, formată din târgu
Numărul vitelor e de 18r boi Butecea spre Nord.
și vaci, 29 cai, 129 0i, 142 porci 2) Burdujeny- Târg formată din

L
şi 19 stupi cu albine; sunt 2 câr- târgul Burdujeni în partea de
ciume, 3 comercianţi și ş

ITY
mese- Nord-Vest,
riaşi. 3) Burdujeni-Sat, format din
satele: Burdujeni-Sal, Fetescă, Me-
Singeap,

S
(vedi Deleni sat, comuna reni, Plopeni, Prilipca, şi Tiseuţ,
Deleni, pl. Coșula).

Singeap, parte din pădurea Deleni,

ER
în partea de Nord-Vest.
4) Brehuescl, formată din satele:
Brehuesci, Bursuceni, Corotăesci,
IV
imprejurul vechiului sat desființat Hantea, Hrişcani, Fuţani, Mân-
Singeapul, com. Deleni, pl. Coşula, Wresci şi Vlădeni, in centrul plă sei.
UN

5) Călinescă, format din satele:

Singurica, loc isolat, cârciumă lângă Bucecea, Călinesci, Grigorescl şi
calca naţionaiă Botoșani-Hârlâu, pe
Stminicea- Miclescu, în partea de
L

moșia Orăşeni, com. Curtesci.

Nord,
RA

6) Corni, formată din satele:

Sirbilor, iaz pe moşia Brăteni, com, Corni şi Sarajinesti, în partea de
Brăteni, pl. Stefânesci cu o supra-
Est,
NT

față de 12 hectare.
7) Dumbrăveni, formată din sa-
tele: Dumbrăveni, Sălăşeni, Văra-
Siret; plasă, numită
CE

ast-tel de la Zic şi Vereşel, în partea de Sud-Vest,

riul Siret, care o strebate dealungu
l 8) Fântânele, formată din satele:
de la Nord-Vest la Sud-Est, E Bălușeni (Stamatele), Bănescă, Fân-
situată în partea de Vest a jude-
I/

fânele, Joldescă, Roșcani şi Slo-

țului Botoşani și se înti
nde pe &ozia (Bustiucul) în partea de Sud-
AS

valea Siretului şi Sucevei

şi delu- Est a plășei.
rile ce mărginesc Siretul de
ambele 9) Poiana-Zungă, tormată din
părți. Se mărginesce la Nord cu
UI

satele: Ciscovata, Poiana- Lungă,

jud. Dorohoii, la Est cu pl.
Târgu Jcuşeni, Protopopeni, Satu- Voi,
şi pl. Coşula, la Sud cu jud.
Su- Vorona- Carale şi Vorona- Theodor,
BC

ceava și la Vest cu Bucovina,

de în partea de Sud-Est,
193 193

RY
10) Salcea, formată din satele: rona, Pleşa şi Zurbata, în com.
Salcea şi Siminicea- Balş, în partea

RA
Tudora.
de Vest. 2) In drepta Siretului :
——t1) Zudora, formată din satele: Delurile Grigorescl, în comuna

LIB
Tudora și Vorona-Mare, în partea Călinesci.
de Sud-Est. Dumbrăveni, în com. Dumbră-
Natura pământului este nisipos veni şi

Y
pe văile Siret şi Suceva şi argilo- Deleni în com. Fântânele.
nisipos ori argilo-calcaros în re- Văile cele mai însemate sunt:

SIT
giunea delurilor. Valea Siretului în partea de Esta
Clima este răcorosă și umedă plăşei şi Valea Sucevei care măr-
în regiunea pădurilor și pe văile ginesce plasa la Vest; ambele văt
Siretului şi Sucevei şi mai urcată
în regiunea delurilor.
ER
sunt întinse, productive în fânețe
și imase şi ocupate cu o dtsă
NIV
Dfluri. Teritorul acestei plăşi populaţie. !
e străbătut de la Nord- Vest spre Apele ce udă acestă plasă sunt:
Sud-Est de două şire de deluri: Siretul în partea de Est a plășel,
LU

una, șirul delurilor dintre Siret şi udă comunele Călinesci, Dumbră-

Suceva, cari sunt ultimile ramifi- veni, Brehuesci, Fântânele, Corni,
cațiuni ale dâlurilor Bucovinei; Poiana-Lungă şi Tudora și curgând
mijlocul Moldovei se varsă in
RA

dintre Prut şi Siret şi, a doua, şira prin

delurilor din stânga Siretului.. Dunăre aproape de Galaţi.
Primesce pârâile : Vâlcelele, Fe-
Delurile cele mai însemnate sunt :
NT

1) In stânga Siretului : Bucecea- fescă cu pârâul Porcul și Petrosul

Călinesci şi Călinesct-Cucorenl în în com. Călinesci, pârâul Ză7 in
com. Salcea.
CE

com. Călinesci.
Baisa, Cociorvel, Dumbrăvel, Gârla lui Boghian cu pârâul

Zhilcarilor, Zupăriel şi Petroia, Remnicelor, gât la Merit şi apele

iazului, Văduleţ, apoi gârla-Șopola
I/

în com, Brehuesci.
Cornişul şi Barajinesci, în com, cu pârâul Cişmelel, gârla Burdun
AS

Corni. care tote se varsă în Siret prin

Chiscovata, Delu-- Mare, FHumă- gârla Boghian şi. gârla Şopota in
Mesttcănului, Pro- stânga.
UI

pia- Bahndia,
In stânga Siretului: Sirefelui
topopeni, Pocnii, Rugulul şi Delul-
Viey, în comuna Poiana-Lungă. in comuna Călinesci.
BC

Vo- Pârâul Bahnel cu Olarul, ză-

Bolohan, Dtlu-Mare, Delu-
13
Botoşani
194 194

Y
AR
“râul Papă, Timofti şi pârâul Flu- şei, culțura cereaielor şi diverselor
fani, in com. Brehuesci. plante ocupă 31136 hect., fâne-
Glodindsa, Buţuluc cu Topliţa tele 5932, imașele, locurile sa-

IBR
şi Pripa prin iazul, pârâul Poezii telor şi târgurilor 12638 hect. și
prin iazul Poezii? şi Clopofel, apoi 9865 hect. sunt pădurile, din cari
prin iazul Affipei prin Lacul Vo- 2377 hect. ale Statului şi 7488

L
zonei în Vorona-Mare, Moscalul, hect. păduri particulare, așa dar
Soroca, Jcuşenii, Chişcovata prin suprafaţa pădurosă ocupă aprope a

ITY
iazul Pancu şi pârâul Paz în 6-a parte din teritor.
lacul Voronei şi apoi tote prin Producțiunea cerealelor e de
Vorona-Mare se varsă în Siret în 51891 hectol.grâă, 18120 hecto'.

S
comuna Poiana-Lungă. secara, 144926 hectol. păpușoi,
Vorona şi Zurbala, în comuna
Tudora. i
ER
20942 hectol. orz, 32000 hectol.
ovă&s, 150009 hectol. răpită, 1600
IV
Sucva, isvorând din munţii Bu- hectol. hrişcă, goooo hectol. car-
covinei curge prin partea de Vest tofi şi, 1,000 hectol, fasole.
UN

a plăşei formând hotarul plășei și Numerul vitelor e de rr12ş7boi

județului şi ţerei despre Vest, udă şi vaci, 2051 cai, 12000 oi,
teritorul comunelor Burdujeni, Sal- 4548 porci, 3135 stupi cu albine.
L

cea, Dumbrăveni, Industria. In acestă plasă sunt

Primesce pârâul Satului Bur-
RA

4 mori de aburi şi 28 mori de

dujeni şi Plopeni, în com. Satul-
apă, 1 fabrică de săpun, 1 de pă-
Burdujeni.
lării, 3 dubălării şi mai multe olării
NT

Erche, în com. Salcea.

(Poiana-Lunga), 60 cariere de petră
Gârla Românestilor cu pârâile şi prunt pentru şosele, între cari
Sălăgenilor și pârâul Verescilor,
CE

una de var la Burdujeni; 2 fa-

în com. Dumbrăveni.
brici de spirt (velniţe) una la Dum-
Sunt 9 iăzuri şi 37 bălți pe șesul
brăveni şi una la Corni: Industriile
Siretului şi Sucevei,
I/

manuale sunt mai bine disvoltate

Suprafaţa plăşei e de 59571 în târgurile Burdujeni şi Bucecea,
AS

hectare.
iar industriile casnice prin sate; în
Producțiuni. Teritorul acestei
t6tă plasa sunt 279 meseriaşi.
p'ăşi e ocupat cu cereale, fânețe
Comertiul se [ace : cu
UI

cereale,
şi imaşuri, iar parte cu păduri, mai
vite şi diferite producte !ocale, apoi
cu s&mă partea din Stânga Siretului.
produsele manufacturare şi de bă-
BC

Din 59571 hect, intinderea plă-

cănii streine.
195 195

RY
Pieţele de desfacere sunt Bur- Locuitorii se ocupă cu agricul-
dujenii şi Bucecea, la Burdujeni tura şi crescerea vitelor, iar cei

RA
trecâtsre in Bucovina; sunt în din târgurile Burdujeni şi Bucecea
plasă 219 comercianți. mai mult cu comerciul şi industriile
Din fericite inspirațiuni, guvernul manuale

LIB
român, a decis construirea unei gare Administrajiunea. Plasa Siret se
a drumului de fer pu teritorul ro- compune din 11 comune, formate
mânesc la acestă trecătâre ; iar o din 41 sate și 2 ţârgouș6re şi se

Y
lege hotăresce înfiinţarea unui niare administreză de 1 sub-prefect şi

SIT
„târg de vite laBurdujeni, pentru în- 21 primari,
lesnirea comerciului. Aceste măsuri, In privinţi judiciară formeză
cari negreşit vor aduce fol6se mari singură un ocol cu reședința jude-
economice, au inceput a se pune
în aplicare. ER
cătoriei în târoul Bucecea.
Serviciul snnitar se face de 1
medic de plasă, 1 vaccinator și
Drumuri. Plasa Siret cste cea
NIV
mai înzestrată de căi de comu- $ moșe.
nicaţie, ast-fel sunt “căile ferate, Numerul bisericelor e de 36 cu
şoselele și apele Siretului pentru 32 preoți și 48 cântăreti.
LU

plute uşore. Numă ul șcâlelor e de 13 şcoli

1) Cân ferate : a) Linia principală miste, 7 de băeți şi 6 de fete cu
care vine pe drepta Siretului Paş- 19 invețători şi 7 învă&ţătâre, la
RA

cani-lțceani, trecând prin Veresci cari frequentă 1119 băeti şi 3 42 fete.

şi b) Linia secundară Veresci-Bu- In acestă plasă se află 1 com-
panie de Dorobanţi cu reşedinta
NT

cecea-Leorda-Botoşani.
2) Şosele sunt: a) Calea naţio- în "Târgul Burdujeni, ea face parte
nală Dorohoiii-Bucecea-Botoşani şi din Regimentul XVI.
CE

Bucecea - Huţani - Dumbrăveni, de

unde plecă o ramură la Burdujeni Siret, riu, isvoresce din muntele
şi alta la Fântânele-Roşcani, b) so- Lung din Bucovina, udă partea de
I/

seua judeţiană Botoşani - Poiana- Vest a jud. Dorohoiu și Botoșani,

și c) mai străbătând plasa Siret prin mijloc,
AS

Lungă-Liteni-Fălticeni
din sus de satul Grigoresci, com.
multe şosele comunale.
Călinesci, până în jos de Roșcani,
Populaţiunea. P:asa Siret numcră
com. Fântânele, unde trece în jud.
UI

8187 familii, sau 33526 suhete şi

anuale [ași. :
7247 contribuabili, nasceri
- Siretul alimenteză cu apele sale
BC

1698, iar morți 1247 (pe 1890).

16 196

Y
AR
numerose sate aședate aprope de tura sai Oniaga şi are o supra-
el, apoi șesurile: cele întinse bo- fată de 2176 hectare și o popu-
gate în fânețe, imaşuri şi locuri laţie de 245 famiiii sai 1021 su-

IBR
de cultură. fete şi 168 contribuabili.
El primesce pe drepta : etescii T6tă partea de Suj şi Vest a
cu pârâul Porcului. şi Petrosul comunei este acoperită de păduri,

L
(com. Călinesci), pârâul Pă? (com. cari sunt o continuare a întinsu-

ITY
Salcea), Gâria, Boshian şi Gârla lui masiv ce acoperă comunele
Sapata cu gârla Remnicilor, Gârla= Poiana-Lungă, "Tudora, Cristesci,
Morii, pâr. Cişmelei si Gârla- Coşula, Storesci, Flămândi, Rădeni,

S
Burdun (com. Fântânele); iar pe Deleni ; se compune din stejar, fag
stânga Sizefelul (com. Călinesc!),
pârâul Ba/na cu afluenții sei (Bre- ER
şi teii cu O supra'aţă de 71ș hect.
Locurile cultivate ai oî tindere
huesci), Vorona Mare cu afluenții de 525 hectare, fânețele 256 hec-
IV
(com. Poiana-Lungă) şi Zurâata tare şi imaşele Goo hectare şi se
(com. Tudora). produce: grâu 1100 hectol., se-
UN

cară 120 hectol., orz 6oo hectol.,

Sireţelul, pârâu, isvoresce din com. ovă; 700 hectol., păpuşoi 2500
Vir ul-Câmpului, jud. Dorohoiu, hectol., fasole 1oo hectol., şi car-
L

desparte, com. Căline:ci de Hân- toti 309 hectol,

RA

tesci jud. Dorohoiă şi se varsă în Numerul vitelor e de 359 boi

stânga Siretului, com. Călicesci. şi vaci, 103 cai, 948 oi, ro!
porci, 220 stupi cu albine; arc şi
NT

Slatina, pârâu, isvoresce: pe moşia 3 iazuri. !

Cătămăresci şi se varsă in Dr&sle- Pământul comunei de natură ar-
CE

uca, com. Cucoreni, pl. Tirgu. gilo-petro;, are cariere insemnate

din care se scâte petră și prunt
Slatina, del, pe moşia Ipotesci, com. pentru șosele şi censtructiune, si-
I/

Cucoreni.
tuate în pădure spre Sud-Vest.
Ca drumuri sunt șoselele comu-
AS

Slobozia-Secătura, com. rurală, si nale, parte petruite.

tuată în partea de Vezt a plăşei Budgetul comunei are la veni-
Coşula se mai numesce şi Oniaga,
UI

turi 4406 lei şi la cheltueli 3951

se intinde pe un teritor deluros şi
lei 45 bani.
acoperit cu păduri. Comuna se
Are i biserică cu 1 preot și
BC

compune din satul Slobozia-Secă-

2 cântăreţi şi 1 şcâlă
ŞI
miztă cu
 RY
197 197

1 învețător plătit de județ, având tare ale locuitorilor şi o popula-

RA
25 băeţi şi ş fete, cari frequeută ție de 76 familii sau 319 suflete
şcola, sunt încă 6o băeţi şi So fete și 6o contribuabili, locuitorii sunt
cu etate de şcolă. . ruși romanisaţi.

LIB
Slobozia-Secatura cn sat este Nume&rul vitelor este de şI boi
intemeiat de Nic. Cristescu, vechiu şi vaci, 11 cai, $ş oi, 3i porci
proprietar, cari vestind că dă voe şi 76 stupi cu albine.

Y
Gmenilor să taie pădurea şi se facă Se mai află 1 cârciumă şi 3

SIT
case, Sai rădicat vre-o 40 familii meseriași.
din satul Stănesci, com. Zlătundia
şi S'aii aşedat aice lângă câte-va Slobozia-Călugăreni, (vedi Mân-

ER
familii veniţi de la munte cari sai dresci, sat, com. Mănăstireni, pl.
aşedat în partea de Est a satului, Târgu).
care tâte port numele deMuntenii.
NIV
Slobozia, sat, în stânga pârâului
Slobozia, sat, aşedat în valea Cer- Başeu pe valea pârâului Fundâia
bătorea (o ferbe) pe costa de Est in partea de Noră-Eit a comuiei
LU

a delului Petrăria şi în partea de Brăteni, pl. Ştefănesci, aşedat pe

Nord a comunei Deleni, pl. Co- moşia Odaia-Silişcani, are o supra-
şula, cu o suprafaţă de 381 hec- faţă de 167 hect. păment al locui-
RA

tare pământ dat locuitorilor la torilor şi o populație de 80 familii

sai 309 suflete şi 69 contribuabili.
1864 din moşia Deleni, şi cu o
Are 1 biserică la cimitir cu 2
NT

populaţie de 55 familii sau 275

suflete şi 130 contribuabili ; locui- cântăreţi.
Numărul vitelor e de go boi și
torii ai 3 hectare vii.
CE

vaci, 35 cai, 200 oi, 60 porci și

In acest sat este 1 bi:erică zi-
7 stupi; are 1 cârciumă,
dită la 183ş de lorgu Ghica, cu
1 preot şi i cântăreț. |
Slobozia-Todireni, (vedi Hlipiceni,
I/

Numerul vitelor e de 260 boi

sat, com. Todireni, pl. Jijia).
şi vaci, 1ş cai, 230 oi, 45 porci
AS

şi 170 stupi cu albine.

Socrujeni, sat, pe vaiea pârâului
Drislea, în partea de Nord-Vest a
UI

Slobozia, sat pe ţărmul drept al Si-

in partea de Est a com. com. Şoldănesci, pl. Miletin, cu o
retului
Fân- suprafață de 1087 hect., compusă
BC

Fântânele, pl. Siret, pe mojia

de 289 hec- din dou€ părți, aparţinend la doi
tânele cu o suprafață
 is

Y
198 198

AR
proprietari şi cu o populaţie de Stahna, sat, aședat în partea de Nord-
70 familii sau 324 suflete şi 60 Vest a com. Uriceni, pl. Coșula,

IBR
contribuabili. pe stânga pârâului Stahna, cu o
Are 1 biserică cu 1 cântăreț şi populaţie de rio familii sau 230
1 şcolă cu 1 înveţător şi 38 şcolari. suflete şi 94 contribuabili.

L
Numerul vitelor e de 137 boi Numerul vitelor e de 137 boi

ITY
şi vaci, 30 cai, 306 oi, 45 porci și vaci, 6 cai și 86 oi, are i
şi 15 stupi cu albine ; sunt 2 câr- cârciumă.
ciume şi 3 meseriași.

S
Stahna, pârâu, isvoresce din pădurea
Soroceni, sat, pe valea pârâului com. Flămândi, străbate partea de
Burlea sai Ursâia în partea de
ER
Vest a com. Uriceni, pe lângă satul
Nord-Vest a com. Gorbănesci, în Stahna şi se varsă în pârâul Tul-
IV
vechime se mai numia şi Uriceni- burea şi impreună în Miletin.
Herescu, cu o populaţie de 72
UN

familii sau 266 suflete și 45 con- Stahna, vale, prin care curge pârâul
tribuabili; are 1 biserică. Stahna, com. Uriceni,
Are 2 iazuri, 1 moră de apă și
L

1 de abur. Stamatele, (vedi Bălușeni, sat, com.

RA

Numărul vitelor e de soo boi Fântânele, pl. Siret). ”

şi vaci, 80 cai, 80 oi, ro bivoli,
120 porci şi şo stupi; are 1 câr- taniscea, dti, în com. Costinesci,
NT

ciumă 2 comercianţi. pl. Târgu.

CE

Soroca, pârâi, isoresce din delul Staniscea, del, în partea de Sud a

Mestecănul, com. Poiana-Lungă, com. Slobozia-Secătura, pl. Coșula,
primesce ca afluent pârâul Moscaiul se scote piatră pentru şosele.
şi se varsă în pârâul Voronca, com.
I/

Poiana-Lungă. Starosiița-Stavri, sat, pe valea pă-

AS

râului Drislea, in partea de Nord-

Spin6sa, pădure de stejar, în întin- Vesta com. Şoldănesci, pl. Mile-
UI

dere de 33 hect. in partea de Sud- tin, cu o suprafaţă de 1480 hect.

Vest a com. Todireni, pl. Jijia; şi o populație de şo familii sai
numită ast-fel, căci are mulţi spini 388 suflete şi 49 contribusbili;
BC

sai porumbari, are 1 biserică cu 1 preot și 1

cântăreț.
- “aologle-B00grilie

199

RY
199 S

Numărul vitelor e de 199 boi țermul drept al Prutului, în partea

RA
şi vaci, 76 cai, 13! oi, 10 bivoli, de Nord a com. Satul-Ştefănesci,
şo porci, 19 stupi cu albine; sunt pe moşia Ştefânesci, numit ast-fel
6 meseriaşi. de la delul Stânca de natură petrosă,

LIB
Are o supra'ață de 460 hect.
Starosilța- Radu, sat pe valea pârâ- pământ al locuitorilor, având și 5
ului Drislea în partea de Nord-Vest hect. vii prin grădini şi o popu-

Y
a com, Şoldănesci, pl. Miletin, cu laţie de 152 familii sai 675 su-

SIT
o suprafață de 898 hect. și o popu- fete și 101 «ontribuabili.
laţie de 40 familii saii 331 suflete Are 1 biserică de lemn cu 1
şi 80 contribuabili ; satul formeză preot şi 2 cântăreţi şi 1 șcOlă
o continuare cu Starosilța-Stavri.
Nume&rul vitelor e de 120 boi
şi vaci, 37 cai, 690 oi, 66 porci
ERmixtă cu un învățător şi 61 şcolari,
avend localul donat de D-l Bahrin.
Numerul vitelor e de 216 boi
NIV
şi 18 stupi cu albine; sunt 2 câr- şi vaci, 62 cai, 888 oi, 160 porci
ciume şi 8 meseriaii, și 160 stupi cu albine; are 1 fa-
brică de var şi 1 cârciumă.
LU

Starostea, iaz, pe mosia Teişor, com.

Costesci, format de pârâul Teişor. Stânca, dăl, care se termină lângă
Prut şi satul Stânca din com. Satu!-
RA

Stănesci, sat, situat pe costa de del Ştefânesci, este o ultimă ramificare

în dr&pta pârâului Cozancea și în a dtluiilor ce se intind între Prut
şi Başeu. In partea de Esta acestui
NT

partea de Nord a com. Zlătunoia,

pl. Miletin, cu o suprafaţă de 1072 del, lângă Prut, se ved eşite nisce
hect., din cari 900 hect. proprie- stânci de pâtră calcară (de var),
CE

tate mare și 171 hect. ale locui- de unde şi-a luat şi numele de
torilor cu o populaţie de 1 familii dălul Stânca. In aceste stânci, și
În partea despre Prut, unde
sai 183 suflete şi 53 contribuabili. anume
au forma unui perete înalt și pră-
I/

Satul se dice că este întemeiat

de Banul Cristea. păstios, se allă o pesteră numită
AS

Are 1 biserică cu 1 cântăreț. « Casa Dâmnei» şi despre care le-

Numerul vitelor e de 120 boi
genda spune că ar fi lost locuită de
Dâmna lui Ştefan cel Mare și mai
UI

şi vaci, 12 cai, 500 oi, 40 porci

târziu de un pusnic (Sihastru).
și 20 stupi; este 1 cârciumă.
Legenda mai spune că intr'una
BC

Stânca pe din dile când Dâmna privia la o

Stânca, sat, lângă delul
 S

Y
200 200

AR
bătălie a lui Ştefan cu Turcii peste Stănceni, sat, situat pe ambele părţi
Prut, a fost lovită de Turci cu ale văei Sicna şi pe malurile ia-

IBR
arcul şi a murit. zului Stănceni în partea de Nord
Se dice, că înprejurul stâncei a comunei Bălușeni, pl. Târgu, cu
unde era Casa Dâmnei,a fost în- o suprafață de 2911 hectare şi o
tărituri cu șanțuri, iar pe partea

L
populație de 216 familii sau 860
de sus a d€lului, că a fost case suflete şi 180 contribuabili.

ITY
mari domnesci, a căror temelie le Satul este alimentat de iazul
țineait minte Gnrenii be&trâni. Stânceni, care iaz este bogat în
pesce şi stuh, are şi 1 moră de

S
Stânca, pădure de stejar, întindere apă ; prin sat trece calea județiană
de 103 hectare
pl. Miletin.
în com. Zlătunsia,
ER
Botoșani-Ştefănesci.
Are 1 biserică cu 1 preot șir
cântăreţ şi 1 şcâlă mixtă cui
IV
Stăncesci, sat, în partea de Nord- învețător plătit de Stat și 34
Vest a comunei Curtesci, pl. Târgu şcolari.
UN

şi spre Nord-Vest de orașul Bo- Numărul vitelor e de 861 boi

loşani, cu o suprafață de 239 fa-
şi vaci, ş2 cai, 1210 oi, 2 bivoli,
milii sati 352 suflete,
301 porci şi şo stupi cu albine;
L

Are 2 biserici cu 2 preoți şi 2 Sunt 4 cârciume şi ş meseriași.

RA

» cântăreți, 1 şcâlă mixtă cu 1 în-

veţător plătit de Stat şi 40 şcolari ;
Stăncenilor, iaz, în satul Stănceni
sunt 3 cârciume şi 3 meseriaşi,
NT

com. Bălușeni, format de pâraele

Numerul vitelor e de 374 boi
Sicna şi 'Teișăra, cu o suprafață
şi vaci, 47 cai, 850 oi, 30 porci;
de 171 hectare ; are 1 meră de apă.
CE

are şi 1 moră de apă pe iazul

Sicna.
Stăncenului, iaz mic, pe pămentu-
In partea de Sud a pădurei
rile 'ocuitorilor din com. Slobozia-
I/

Stâncesci se află un şanţ mare,

Sccătura, pl. Coşula,
fâcut din vechime despre care
se
AS

crede că era făcut ca loc de

apă- Steag, del, în com. Ungureni, pl. Jijia.
rare, cu prilejul vre-unei bătălii,
UI

Steclaciului, vale, pe moşia Deleni,

Stânei, del, în partea de Est
a com. com. Deleni, în partea de Est între
Mănăstireni, pl. Târgu,
BC

delul Nucşorului şi Merul Scum-

pului.
 RY
201
201

Ştefănesct, plasă, numită ast-fel de ceni, Rişca şi Zahoreni (Caraiman),

RA
la târgul Ştefănesci. la Est de Brăteni şi în partea de
Acestă plasă e situată în partea Nord-Est a plăşei în lungul Pru-
de Est a județului Botoşani şi se tului. _

LIB
întinde pe văile Prutului şi Başeu- 7) Osfopcent, cu satele : Bâs-
lui şi văile şi delurile dintre Jijia tăceni, Dămideni, Ostopeeni, Ba-
şi Prut; se mâărginesce la Nordcu Iuş şi Ostopcent-Răzăşi la Sud de

Y
jud. Dorohoiii, la Sud cu plasa Bobulesci pe ţermul Prutului,

SIT
Jijia şi jul. laşi, la Est cu Prutul - 8) Șiefănescl-târg, formată din
şi la Vest cu plasa Jijia. Este for- fârgul Șlefănescl, in partea de
mată din ro comune şi anume: Est a plasei, la Sud de Movila-
1) Băditenl, cu satele : Băicen,
Rârsănesci, Broşteni şi Guranda, ER
Ruptă, pe ţârmul
al Başcului.
stâng şi

9) Ștefănrscă-sal, cu satele : Bă-

drept

in marginea de Vest a plăşei,

NIV
2) Bodulesci, formată din satele : diufl, Stânca şi Satul Ștefănesci,
Bobulesci, în partea de Est a plăşei la Nord de Bobulesci, împrejurul
pe şesul Prutului şi Bașeului. comunei 'Târgul-Ştefănesci.
LU

3) Brăteni, formată din satele: 10) Rinrhilesci, cu satele: Berga,

Brăteni, Mihălăşeal, Wăstasă, We- Borosen!, Călăraşi, Ciornohal ,
grescu (Silişcani), Odaia-Silişcanl | Durnescl- Mitropoliei, Ilişeni, Rin-
RA

(Odaia Moscovici), Zăza (Silişcani, ghilescl şi Santa- Maria, la Sud

Rozaşi), Raluş- Apostol (Odaia Ma- Ostopceni şi în partea de Sud-
NT

ghistan) şi SfoZozia, în partea de Est a plăşei,

Nord-Vest a plăşei, in marginea Walura pământului este argilo-
judeţului despre Dorohoii. nisipos, variind după locuri, şi
CE

4) Dodircenă, formată din satele: parte argilo-calcaros, ocupat mai

Cişmănescl şi Dobircenă, la Sud mult de sem&nături.
de Brăteni. Clima este sănătosa şi uscată
I/

pe podișele ; pe
intinse
5) Dur nescă, formată din satele : în genere,
Cucutenă- Tufeni valea Prutului e mai recorâsă și
AS

Cucuteni- Răzaş),
umedă, în timpuri slotose.
şi Durnesct- Brăniştinu, la Nord
de Băbiceni. Acestă plasă este lipsită de po-
UI

6) Movila-Ruptă, formată din duri mai mult ca ori-care alta;

satele: Zehnescl- Maghistan. Deh ast-fel este sustrasă de la influența
pădurilor. -
BC

“mesei - Răzăşi, Damachi (Movila

“Ruptă), Săraza (Jovirteni) kipi- In târgul Ştefânesci la școla de
 Y
wm:
202
9
9

AR
băeţi, este o stațiune meteorolo- -Murguţa şi SgBriela, în com, Bă-
gică, unde se observă apa cădută biceni.

IBR
în acestă regiune. Delu- Botcelor, Cuibu- Vulturu-
Delury. Acestă plasă de și de- ul si Muvila-Caplalan, în com.
lurosă, dar are nisce podişe în- Bobulesci.

L
tinse şi deluri puţin repedi. Corogea, Flârtopul lui Antiată,
Delurile ce străbat acestă p'asă, Mălăişte şi Viel, în com. Ostop-

ITY
se impart, prin valea şi pârâul ceni.
Başeu, în dou& şire: una în stânga “Intre Corogea şi Jijia: Cra-
Baseului până în Prut, care se calia, Cristidia, Ulucele şi Pul-

S
termină la satul Stânca, lângă Şte- furul, în com. Ringhilesci,
fânesci, și
lui până în
alta în drepta Baseu-
Jijia, despărțită, acesta
ER Văile mai însemnate sunt: Va-
lea Prutului in tot lungul plășei
din urmă, încă în dou& culmi
IV
la Est, Valea Bașeu strebate plasa
prin valea și pârâul Corogea, una în partea de Nord-Est și valea
UN

în stânga Corogei, care se ter- Corogea o strebate prin centru

mină la satul Ilișeni și alta în în lungul plășei,
drepta, cae întretăiată de mai Apele ce strebat plasa (în or-
multe văi se continuă în jud. lași
L

dine de la Est la Vest) sunt:

sub numele de podişui Furilor și
RA

Prutul, la Est, trece pe lângă

al Turici.
comunele Movila-Ruptă, Stefă-
Celemai însemnate dtluri sunt ;
nesci, Bobulesci, Ostopceni și Rin-
NT

In
stânga Bașeului : Cine hinenă,
ghilesci, curgând spre Dunăre.
Geamim, Jlârtovul, Piidurel, Pa-
Başeu, curge prin valea Bașeu,
foia, Stânca, Sarata şi Vizlor în
prin comunele Brăteni, Ştefânesci,
CE

com. Movila-Ruptă.
Bobulesci şi la Ostopceni, se varsă
Intre Bașeu şi Corogea : Bră-
in Prut.
enilor, Feraru şi Încăii, în com.
Cor ogea, isvorând din com; Do-
I/

Brăteni.
birceni, formEză mai multe iazuri
AS

Valea- Adâncă, Birsenesci, Cis- în cursul sei, rece prin comu-

wănesci, Cirite), Lupăria, Mur- nele Durnesci, Băbiceni și Rin-
Suța Părulul şi Viei, în com.
ghilesci și mai în jos de satul
UI

Dobirceni.
llişeni se varsă în Prut,
Bulhacul, Corogea, Pelin şi Piej,
la t6tă plasa sunt $ș iazuri şi
BC

in com. Durnesci.
12 bălți.
Brosceniler, Biserica), Cânipe, Producțiuuă. Apr&pe întrega su-
 RY
203 203

prafaţă a plăşei e ocupată de se-

RA
Comerciul se face cu cereale,
menături, fânețe şi imașuri, pă- vite, vinuri și alte produse locale
duri sunt puţine. Ast-fel din su- in schimb pe diferite produse străine

LIB
prafața totală a plăşei de 48418 manufacturare și de băcănii. Pieţele
hectare, arăturile ocupă 26870 de desfacere sunt târgul Ştefănesci
hectare, fânețele 7306 hectare, şi Botoşani.
Drumuri comunicaţiunea cu Bo-

Y
imașele, locurile comunelor şi di-
ferite locuri sterpe 11427 hect,, toşanii se face pe calea judeţiană

SIT
pădurile 276 ş;hectare, din cari 2464 Botoşani-Ştefănesci, prin comunele
hectare particulare şi 301 hectare Durnesci şi Băbiceni, apoi calea vi-
ale statului și şo hectare vii. Pro- cinală Ştefânesci-laşi pe Prut, prin
ducţiunea cerealelor este ast-fel:
grâu 102118 hectol,, secară 1170
ER
comunele Bobulesci, Ostopceni, Rin-
ghilesci, pe o lungime de 24 km. ;
NIV
hectol., păpuşoi 112000 hectol. orz şoscua € în construcție, dar aprope
34700 hectol., oves 16185 hectol,, terminată. Mai sunt mai multe so-
rapiță 15000 hectol., cartofi 5050 sele comunale cari legă comunele
cu şoselele mari.
LU

hectol., fasole 1500 hectolitri,

Nums&rul vitelor e de 9265 boi Populaţiunea. Numărul fami.ii-
şi vaci, 2743 cai, 17000 oi, lor e de ş9ş2 sau 18735 sullete,
RA

3408 porci, 2374 cu 3844 contribuabili,

200 capre,
Locuitorii se ocupă cu agricul-
stupi cu albine.
tura şi crescerea vitelor, iar cei dia
Zadustria. In plasa Ştefănesci se
NT

află 6 mori cu aburi şi 21 mori

târgul Ştefănesci mat mult “cu co-
merciul şi industriile manuale.
de apă, 1 moră de cai şi 3 de
Administraţiunea. Plasa Şte:ă-
CE

vânt; 1 fabrică de tăbăcit peile,

nesci se imparte în 10 comune,
;. fabrică de lumânări şi 1 de să-
formate dia 40 sate și 1 târg și
pun ; apoi 2 cariere de petră de
se administreză de 1 sub-preiect,
var: una la Lehnesci şi una la
I/

impreună cu plasa Jijia, de 10

satul Stânca, unde se și fabrică
AS

primari cu ajutoreie lor.

varul (varniţe). Indastriile manuale
In privinţa judiciară ea formeză
se însemnă mai muit în târgul
croitoria, ciubotoria, ua ocol cu plasa Jijia şi reședința
UI

Ştefănesci ca
judecătoriei e în târgul Ştefănesci.
lemnăria, rotăria, ferăria, etc. In-
Serviciul sanitar se face de 1
dustriile casnice rurale se însemnă
BC

prin lucratul lânei, cânepei, bum- medic de plasă pentru ambele plăși
cu semă prin sate unite, 1 vaccinator.
bacului, mai
 Y
204
204

AR
Numărul bisericilor e de 26 cu cu comerciul şi meseriile, iar parte
23preoți şi 46 cântăreți. din români cu cultura viilor și cu

Sunt !3 şcoli mixte, 1 de băeţi
și 1 de fete cu 15 invăţători și
2 înveţătâre, 768 băieţi şi 147 fete.
In plasa Ştefânesci sunt 2 com-
IBR
agricultura ; locuitorii sunt trei
părți evrei și una români.
In priviaţa producerei agricole

YL
se însemnă numai cultura viilor şi
pinii de dorobanţi, una la Ştefâ- livegilor de pomi roditori; viile
vesci (târg) și un în Ringhilesci, în întindere de 43 hect: sunt așe-

ia a cărora garnizâne intră şi co-
munele din plasa Jijia şi Miletin
şi fac parte din Regim. $ Dragoș,
No. 29, din Dorohoiiă,
SIT
date pe itlul ce se ridică lângă
târg în partea de Sud cu exposi-
țiunea de Est. Se produce vin de

Stefănesci-târg, comună rurală, aşe-

ER
calități excelente,
în câte-va
fiind întroduse
vii, varietăţi de viţă re-
numită ; producțiunea totală anuală
NIV
dat în partea de Est a plășei Şte- ajunze la 996 hectol. şi se viade
făânesci, pe ţ&rmul drept al Başeului „cu 150 lei până la 8 lei decalitrul.
si pe loc şes. Se mărginesce în
Se însemnă 1 fabrică de tăbicit
LU

tote părțile cu teritorul comunei peile, 1 mâră cu cai peniru grisi

Satul-Ştefănesci ; la Est cu o mică şi făină de grâu, 1 fabrică de
parte cu Prutul la Sud-Est cu satul „racbii de tescovină (mică fabrică),
RA

Bădinţi, la Nord-Vest cu satul Şte- câte va. fabrici de lumânări, de să-

fănesci, cari sate formeză ma- pun, etc.
NT

halalele sale. Sunt stabilite dile de târg în

E situat ln 46 chilometri de- fie-care Joi, dar comerciul se face
parte de orașul Botozazi spre Est, mai muit Duminica și în unele
CE

şi la 75 metri deasupra nivelului serbători. |

Mărei-Negre ; udat la Est de Prut Are trecătâre în Rusia, cu vana
iar pe lângă târg trece pârâul Başeu,
sucursală.
I/

Întinderea moşiei târgului e de

Târgul este legat cu oraşul Bo-
vre-o 286 hect., pe care se află
IAS

toșani prin o şo:ea .petruită şi fir

târgul, imaşul și viile.
telegrafic, asemenea altă şosea, a-
Are o populaţie de 357 familii
prope gata pe Prut il pune inle-
sati 30)2 suflete din cari 1500
Şătură cu orașul Iași prin târgu-
U

bărbați și 1592 femei, cari locuesc

şorul Bivolari.
i1 545 case, sus 560 contribuabili,
BC

In centrul târgului se află o zi-

Ocupându-se cea mai mare parte
dire mi mare unde se află insta-
a
 Y
205
205.

AR
lată primăria, poliţia şi percepţia târgului biserica Cuvidsa Para.-
comunei. chiva, xidită in stil fârte vechiu

IBR
In Stefănesci e şi reședința sub- şi despe care se dice că ar fi fă-.
pretecturei plășilor Jijia-Stefânesci, cută de Stefan cel Mare,
apoi reşedinţa judecătoriei ocolu- lu privinţa vechimei târgului,

L
lui Jijia, 1 scâlă de băeţi cu lo- cronicele spun că:
cal propriu, cu 2 invățători, din 1) In anul 7017, luna lui lu:

ITY
care unul predă și meseria imple- lie (1509) Polonii ai ars și pră-
tituiui coşercilor de papură, de dat Ştefănescii din pricină că Bog-
lozii şi a pălăriilor de pae; la dan domnul Moldovei şi fiul lui

S
şcâlă mai este instalată si 1 sta- Stefan cel Mare a intrat cu ar-

ER
țiune udometrică, care observă mată in Polonia, spre a "şi r&s-
mersul ploilor, condusă de învt- buna contra regelui Sigismund,
țătorul-director al şcâlei, şcola e care refuzase a da in căsătorie
IV
frequentată de 151 elevi, 1 școlă pe sora sa Elisafta (Vedi Letop.
de fete cu 2 înve&țătore şi 7ș fete, Tom. |, pag. 181).
UN

I biserică cu 1 preot, 4 cântăreţi. 2) La anul 7o21 (1şt3) Tăta-

Se mai însemnă o farmacie, 1 spi- rii cu Bet-Gherei fiul Hanului
tal judeţian, 1 birou telegrafo- Mendii, ai prădat și ars Ştefa-
L

poştal şi reședința a 2 companii nescii (v. Letop. Tom. Î, pag. 184).

RA

de dorobanţi. 3) După mortea lui Simion Mo-

Numărul vitelor e de 503 boi vilă, fu resboiu la Ştefânesci intre
Constantin fiul lui Simeon Mo-
NT

şi vaci, 355 cai, 240 capre, 285

porci şi 836 oi. vilă, ajutat de Poloni, cu Vi no-
Budgetul comunei are la veni- veţki şi între Mihuilaş fiul lui [ri-
CE

turi 23820 lei ş2 bani şi la mia Movilă, ajutat de Turci, unde

cheltueli 21110 lei, 20 bani. Constantin bate pe Mihăilaș și îi
Zstoric. Nu se cunssce nici un ia domnia,
I/

document istoric care să probeze 4) La anul 1685 eşind Turcu-

vechimea acestui târg; legenda leţ cel mare la Ştefănesci, ai bă-
AS

însă atribue înfiinţarea sa de că- tut un pâlc de Turci ca la 40,

tre Stefan cel Mare, Domnul Mol- cari se întorcea pe șieh de la Ca-
UI

dovei, de la care se dice că "i-a meniţa (Letop. Tom. IL, pag. 239).
rămas şi numele; se mai dice că _5) La anul 17t3 Turcii intor-
cându-se din r&sboiul cu Polonii,
BC

moşia- era proprietatea domnului.

Există în partea de Nord-Vest a aii făcut pod peste Prut la Şte-.
206 206

Y
AR
fânesci, pentru a trece oştile ce imaşul 1550 şi pădure 371 hect,,
venci de la Hotin. | care se află pe țermul Prutului și
La 1853 Ştefănescii a fost ocu- compusă din plop şi salcie, mai

IBR
pat de Austriaci, cari făcuse şi mult nuele de ingrădit garduri,
cazărmi şi grajduri de cai. coşere, suat To hect. vii,
In fine, Ştefănescii ai fost ocu- Cerealele produc : 17000 hectol.

YL
pat dese-ori de mai multe ar- grâă, 11000 hectol. păpuşoi, ş000
mite, aici ati avut loc şi lupte hectol. orz, 1şoo hectol ov&s,
une-ori, căci pe aice:era trecă- 300 hectol. cartofi, șo hectol.

SIT
târe şi popas al armatelor, tot- fasole.
Va-una când treceai la Hotin ori Numerul vitelor e de 111ș boi
în Polonia. și vaci, 217 cai, 2148 oi, 453

Ştefănesci-sat, comună rurală, si-

ER
porci şi 369 stupi cu albine. Are
3 mori de apă.
NIV
tuată în partea de Est a plășei Comunicaţia se face pe c.lea
Ştefănesci, se întinde pe șesul Ba- județiană Botoșani-Ştefănesci şi ca-
şeului şi Prutului, delul Stânca şi lea Ştefănesci-laşi, care străbat co-
delurile ce mărginesc Bașeul în
LU

muna.
drepta. Budgetul comunei e de qrto
E formată din satele: Pădinţi, lei la vezituri şi 3994 lei la
RA

Stânca şi Sat-Stefănesci. cheltueli.

Udată în partea de Est de Prut Are 3 biserici cu 3 preoți și 6
şi strebătută de pârâul: Başeu, are cântăreți şi 1 şcolă mixtă cu un
NT

3 iazuri. lavețător plătit de stat şi 61 şco-

Populaţiunea e de 468 familii lari.
sau 1958 suflete şi 227 contri-
CE

uuabili. Ștefânesci, sat, în com. Satul-Şte-

Suprafața comunei e de 6435 fănesciîn megieşie şi în partea
hect., din cari 5269 hect. proprie-
I/

de Vest a târgului Ştelănesci,. are

tatea mare şi 1166 hect. ale lo-
o populație de 216 familii saă
IAS

cuitorilor.
864 suflete şi 12 contribuabili.
Teritorul comunei e mai mult
Moşia are 6435 hectare din cari
podişe întinse, pământul fiind de
456 hectare ale locuitorilor din
"bună calitate și ocupat în mare satul Ştefănesci ; sunt 371 hectare
U

pa te cu semenături; cerclele ocupă

pădure de răchită şi plop lângă
BC

3190 hect., fânețele 1324 hect.,

Prut şi 5 hectare -vii pe câsta
207

Y
AR
delului Popoia saii Stânca. Viţa e probabil că el sa întemeiat mai
de calităţi alese, varietatea <pâmă terdiii de cât târgul, când popu-
grasă> şi se gice că ar Jî sădită laţia a inceput să se inmulţescă.

IBR
cu viță de la Cotnari, încă de pe
timpul lul Ștefan cel Mare. Stolniceni, (vedi Pogoresci sat, com.
Numărul vitelor e de ș29 boi Comândăresci, pl. Jijia)

L
şi vaci, 88 cai, 924 oi, 204 porci,

ITY
34 stupi cu albine şi 7 bivoli. Storesci, comună rurală, situată în
In acest sat e reședinta comunei centrul plăşei Coşula, se întinde
satul Ştefănesci ; are 1 biserică cu pe delurile 'Ţevcuşa, Holm şi delul

S
1 preot şi 2 cântăreţi cu hramul Roș și delurile ce se desfac din

ER
Cuvisa Paraschiva. Acestă diserică acestea ; se compune. din satele
e fărte veche şi se dice a fi Fă- Storesci şi Târgul Frumuşica.
culă de Ștefan cel Mare, forma 'Teritorul comunei e forte acci-
IV
stiluluă fârte vechii pot fi probe destat şi ripos, compus din deluri
despre acesta. Justripții nu Sunt, înalte şi petrâse între cari "Ţencușa
UN

se află 2 sfeşnice de pelră, mari, şi Holmul sunt cele mai înalte ;

cari se dice a fi din timpul lu are o suprafață de 1654 hectare,
Șiefan cel Mare. din cari 1304 hectare proprietatea
L

În partea de Word-Vest a sa- mare și 350 hectare ale locuito-

RA

tului şi târgului Ștefănescă, înte- rilor.

pînd de lângă târg şi până în Distribuţia pământului dupe cul-
turi e ast-fel: arături 656 hectare,
dâlul Stânca, se află o izitură fârte
NT

mare pe pârâul Bajcii, despre care fânețe 358 hectare, imaş 200 hec-
se dice că era făculă de Ștefan tare şi pădure şoo hestare, care
se întinde în partea de Sud-Vest
CE

cel Mare, ast-fel că tolă valea

Başeului spre Vest de Ştefănesci a comunei pe delul 'Țencușa, Holm
forma un iaz forte mare. În mi- şi deiul Roș şi valea Runcului;
sunt şi 8 hectare vii pe costa
I/

jlocul şesulul Başeii se află o mo- hec-

pilă, despre care legenda spune delului Holm şi produce 639
AS

tolitri vin
că în mijlocul iazului, pe acea 1154
Cerealele produc: grâu
movilă era un foişor sai pavilion rapită
secară 14 hectol.,
a în) Șiefan, unde pobosia câna hectol.,
UI

8 hectol., păpuşo: 1984 hectol.,

penea cu barca de pe iaz şi dela
orz 8. hectol., oves 72 hecto'.,
vânălăre, cu suita sa.
BC

vechimea satului, car:ofi şo hectol., fasole 40 hectol.

Cât despre
 Y
208 -

AR
208

Numărul vitelor e de 331 boi resci formeză întreg teritorul co-

IBR
si vaci, 125 cai, 110 0i, 48 munci; satul are o populație de
capre, 52 porci şi 260 stupi cu 106 familii sai 350 suflete, 1 bi-
albine. serică cu 1 preot şi 2 cântăreți,

YL
Are 4 mori de apă pe pârâul 1 şcolă de băeţi cu 1 înv&ţător
Satului şi Petricel și 1 moră de şi 65 e'evi şi 1 şcâlă de fete cu
abur, 1 fabrică de sticlă in pădure 1 învețătâre şi 20 eleve.

SIT
şi 1 carieră de pttră în partea de Numărul vitelor e de 320 boi
Nord-Vest a delului "Ţencușa care "Şi vaci, 92 cai, 1238 oi, 5 capre,
se exploateză, 2 bivoli, 68 porci şi 170 stupi;
Sunt în comună 48 comercianți
şi 26 meseriaşi, mare parte evrei
în târgușorul Frumușica,
ERsunt 3 cârciume, 5 comercianţi și
42 meseriaşi.
NIV
Prin acestă comună trece calea Storesci, pădure, în întindere de
naţională Botoșani - Hărlăă, prin 500 hectare, pe delurile 'Ţencușa,
târguşorul Frumușica. Holm, Roș şi valea Runcului, com.
LU

Populațiunea comunei e de 233 Storesci, pl. Cosula,

familii sai 1740 suflete, cari lo-
cuesc în 342 case, sunt 339 con- Strahotin, sat pe drepta Jijiei, la
RA

tribuabili, parte locuitori români, pslele delului Strahotin, în partea

parte evrei mai ales în târgușorul de Sud-Vest a comunei Dângeni,
Frumușica ; ocupându-se cu agri-
NT

pl. Jijia, cu o suprafață de 99r hect.

cultura, cu lemnăria, petrăria şi şi cu o populaţiune de 40 familii
cu industriile manuale şi comerciul, sai 205 suflete și 37: contribuabili.
CE

Budgetul comunei e de 7574 Numerul vitelor e de 254 boi

lei la venituri și 7487 lei la chel- şi vaci, 22 cai, 418 oi şi 71 porci;
tueli ; are 1 biserică cu 1 preot sunt 2 cârciumi şi un meseriaș,
I/

Şi 2 cântăreţi şi 1 șcâlă cu 1 în-

veţător plătit de Stat şi 65 școlari
IAS

Strahotin, atl în drepta Jijiei, pe

şi 1 şcolă de fete cur Învăţătâre moşia Strahotin, com. Dângeni,
şi 20 fete. pl. Jijia.
U

Storesci, sat, în com. S oresci, pl. Străchinarului, poiană în pădure,

Coșula, situat în partea de Vest a
BC

com. Poiana-Lungă.
comunei pe costele ripose ale delu-
“lui "Ţencuşa și Holm; moşia Sto- Strimbul, iaz pe moşia Deleni, com.
 Y
AR
209 209

Deleni, in partea de Est a delului în România pe la Iţcani, curge de

IBR
Gurgueta, are o suprafață de 33 "la Nord-Vest spre Sud-Est, trecând
hectare, pe lângă comunele Burdujeni, Dum-
brăveni, Brehuesci şi Fântânele şi

L
Strîmbul, pârâă, care scurge apele se varsă în Siret la satul Roşcani,
din iazul Gurgueta în iazul Strim- com. Fântânele.

ITY
bul, com. Deleni. Primesce în stânga pârâul Bur-
dujenilor, pârâul Plopenilor, pârâul
Strîmbului, vale între delul Mărul- Erche (com. Salcea), pâraile Sălăge-

S
Scumpului şi delul Gurgueta, com. nilor şi gârla Românescilor.
Deleni.

Stroesci, numit în vechime şi Pan-

IVER
Succva, vale întinsă şi frumâsă prin
care curge riul Suceva, este ocu-
ţiri, sat pe valea pârâului Gornitul, pată de imaşe, fânețe și locuri
UN

in drepta Sicnei și în partea de de culturi şi presărată cu bălți

Vest a comunei Zlătunsia, pl. Mi- formate din vărsările Sucevel.
letin, cu o suprafață de 471 hect,.
ale locuitorilor și cu o popula- Suliţa, târg, comună rurală, situată
L

țiune de 166 familii sai 693 su- pe culmea de del ce se termină

RA

fete şi 198 contribuabili. între pârâul Ursâia și Sicna şi la-

Are 1 biserică cu 1 preot şiz2 cul Dracșani, în centrul plăşei Mi-
NT

cântăreţi. letin.
Numărul vitelor e de 300 boi Teritoriul târgului are o supra-
şi vaci, 24 cai, 640 oi, 70 porci, față de 457 hectare, din carl 60
CE

şi 60 stupi; sunt 2 cârciumi. hect. locul târgului, 20 hect. gră-

dini pe lângă case, 10 hect vii și
Struna, dtl, în partea de Nord-Est 367 hect. imaş, cu o populaţiune
I/

pl. Coşula. de 495 familii sau 2850 suflete

a comunei Deleni,
şi 613 contribuabili, cari locuesc
AS

Lupăriei şi în şoo case, locuitorii sunt dout

Struna, vale, între delul
com. Deleni. părți evrei şi una români, cari se
delui Struna,
UI

ocupă cu comerciul și industrii ma-

muale, iar parte cu agricultura.
Suceva, rîu, isvoresce din muntele septă-
Aici se face în fie-care
BC

Lucina din Bucovina, formeză ho-

mână iarmaroc, Lunea, când de
tarul despre Vest al jud. Botoşani
intră multe ori se fac vindări multe de
şi 'al țerei despre Bucovina,
14
Botoşani
 Y
210 210

AR
vite şi producte agricole; este a «In diua de 6 Ianuarie 1817,
doua piață după Botoşani, mai cu proprietarul locului, d, Mavrocor-

IBR
stmă în ce privesce comerciul de dat de la Flămândi, venind la sfin-
vite. Sunt 30 cârciumi, 200 comer- ţirea apei saii «facerea Iordanului»,
cianți, 500 meseriași. pe lacul Dracşani, cum erai Gmenii

YL
In partea de Vest despre lacul adunaţi, le-a spus că vrea să facă
Dracşani, la locul numit «ponsre» târg. aice «la Suliţa» şi dete știre
se scote din câsta delului piatră să se adune în fie-care Luni, ceea

pentru case și şosele, tot acolo
este şi o cărămidărie,
Acest târg se află la 20 km.
spre Sud-Est de Botoșani, măsurat
pe valea Sicna, iar pe şostua Bo-
NIV
toşani-Talpa-Suliţa 25 km. O şosea
Sulița-Talpa pune in comunicare
tergul cu calea Botoșani-Stefănescl.
LU
SIT
ce a şi început să se facă. Inte-
meindu-se apoi t&rgul, s'a stabilit
prin hrisov domnesc drepturile și
ER
datoriile tergoveţilor.»
Intre anii 1830—1840 moşia
Dracşani, impreună cu tergul Suliţa
ati devenit proprietatea lui Mihail
Sturza, fostul domn al Moldovei.

Este reședința primăriei comunei, La 1843 tergul a ars cu desă-

are 1 biserică cu 2 preot şi 3 virşire, când se dice a ars şi bri-
cântăreți, 1 şcolă de băeţi cu 2 sovul târgoveţilor, cari ai început
RA

înyețători și 78 elevi și 1 şcolă să părăstscă tergul, însă Mihail

de fete cu 2 învețătore şi ş6 eleve. Sturza, cu puterea sa domnescă
Budgetul comunei e de 21693 a oprit pe târgoveţi de a se duce,
NT

lei 59 bani la venituri şi 21600 hotărând a face case din noi,

lei 40 bani la cheltueli. ajutându-i, și făcu și o învoială
Numerul vitelor e de 400 boi
CE

din noi, mai ușâră pe timp de

şi vaci, 52 cai, 2000i, 120 capre,
25 ani, care a expirat la 1868;
135 porci şi 13 stupi cu albine.
de atunci nu s'a mai reinoit în-
Cele, d'ântâii case cari Sati făcut
I/

voiala, iar târgoveţii ocupă locurile

aici se susţine de bătrini că a fost
fără a fi împroprietăriți sau bez-
IAS

pe la 1779, alții pe la 1805 şi

mănari, aşa că și astă-di sunt în
numele se dice a fi rămas de la
nesiguranță de locurile ce ocupă.
un cioban numit Sulifă, care din
vremuri mult mai vechi, păscea
U

Sulițâia, sat, in partea de Nord-Est

pe aici oile sale, a com. Dracşani, pe valea Urssia,
BC

Ceea ce se scie ca sigur sunt în megieșie şi în partea de Nord

următârele :
a tergului Suliţa cu o suprafață
 Y
21

AR
211

de 207 hectare, ale locuitorilor pământ al locuitorilor şi o popu-

IBR
şi o populaţie de 60 familii sai laţie de 93 familii sai 430 suflete
240 suflete și $ș contribuabili. şi 66 contribuabili.
Nume&rl vitelor e de 125ș boi şi Numărul vitelor e de 260 boi

L
vaci, 20 cai, 674 oi, 5ş porcişi şi vaci, 33 cai, 180 oi, 16 porci,
22 stupi cu albine. 10 stupi; are 1 cârciumă și 3

ITY
meseriaşi.
Sulițâia, iaz, în partea de Sud-Vest
a comunei Zlătunsia, pl. Târgu- Şoldănesci, comună rurală, în partea

S
Miletin. de Est a plăşei Miletin, pe un

ER
teritor deluros, cu podișe întinse
Suta cu Stejari, poiană, în pădurea şi formată din satele Bătrinesci
moșiei Deleni, com. Deleni. (Zahareni), Borcileni, lonăşeni, -So-
IV
crujeni, Starosilţa-Stavri, Starosilţa=
UN

Șătrăreni, sat, situat pe cestă de Radu, Şoldânesci, Viforenii-Cuzii

del în drepta ]ijiei şi în partea de şi Viforenii-Cerchez. |
Sud-Vest a comunei Buimăctni, Are o suprafață de 11869 hec-
pl. Jijia, cu o suprafață de 468 tare, din cari 7300 hectare pro-
L

hectare, şi o populaţie de 64 fa- prietăți mari şi 3972 hectare ale

RA

milii sai 239 suflete şi 40 con- locuitorilor, păment de natură mai

tribuabili. Are 1 biserică cu 1 preot mult atgilos, variind în pământ
NT

şi 2 cântăreți. negru şi galben şi care se imparte

Numărul vitelor e de 193 boi ast-fel dupE culturi: arătură 6000
şi vaci, 20 cai, 180 oi, 12 porci, hectare, fânețe 1900 hectare, iniaş
CE

45 stupi; sunt 2 cârciume şi 3 2172 hectare, între cari sunt și

comercianţi. locurile satelor şi 1700 hectare
pâdure, care ocupă partea de Sud
I/

Şendreni, sat, pe câsta de Vest a şi Sud-Est a comunei, compusă din

delului Holm, o ramificare a delulu: stejar și carpen, aparţinend la 7
AS

de Sud a co- proprietăţi, - între cari lonășenii

"Țencuşa, în partea
ocupă aprâpe trei părți; sunt și
munei Storesci, pl. Coșula.
UI

23 hectare vil,
Numele satului se dice că vine
Cultura cerealelor produc: 16090
de la Șendrea, cel mai vechiii
hectol. grâu, 360 hectol. secară,
BC

stăpân al moșiei şi mai pe urmă

Sa alipit de moşia Redeni. 3 687 hectol. orz, 3000 hectol. ov&;,
hectare 11103 hectol. păpușoi.
Are o suprafaţă de 42
 Y
212 T 212

AR
Numerul vitelor e de 2823 boi Șoldănesci, sat, pe un platoă inalt
şi vaci, 862 cai, 13 bivoli, 3942 În centru comunei Şoldănesci, pl.

IBR
0i, 150 capre și 799 porci. Miletin, cu o suprafață de 1716
Sunt 4 iazuri cu pesce, 1 moră hectare, din cari vre-o 280 hect.
de apă și 3 de abur. pădure şi cu o populaţie de și

YL
In comună sunt 21 comercianți familii sau 344 suflete și 62 con-
şi 20 meseriași. tribuabili.
Locuitorii se ocup cu agricul-

SIT
Are 1 biserică.
tura și crescerea vitelor şi sunt Numărul vitelor e de 193 boi
6o1 familii sau 2998 suflete şi şi vaci, 24 cai, 914 oi, 67 capre,

ER
600 contribuabili, cari locuesc în 5 bivoli, 17 porci, 60 stupi cu
530 case, sunt 2963 români şi albine ; sunt 3 cârciume.
35 streini.
NIV
In comună sunt 6 biserici cu 2 Șipotul-Bâlcului, isvor, în comuna
preoți şi 4 cântăreți şi 2 şcoli. Bobulesci, pl. Ştefănesci,. are un
mixte cu 2 învăţători 119 băeți pârâu care se scurge în pârâul
LU

şi ş fete. Saha și impreună cu acesta în Başeti.

Budgetul comunei e de 8904
lei 46 bani la venituri şi 8874 lei Șupitca, (vedi Coşula, comună și
RA

şi 44 bani la cheltueli. sat în pl. Coşula).

Comuna e străbătută de calea
judeţiană Botoşani-Stefănesci.
NT

Șuril, poiană în pădurea Deleni, com.

Deleni,
CE
I/

Talpa, sat, se mai numea şi Tâl-

Are 3-iazuri
a
, 1 moră
IAS

de abur
hăresci, aședat pe câstă de dâi
Şi puţină pădure.
în drepta văiei și pârâului Urs6ia,
Numerul vitelor e de zoo boi
în partea de Vest a com. Gorbă- şi vaci, 10 cai, 150 oi şi 45 porci.
U

nesci, pl. Miletin ; are o suprataţă

de 507 hectare, și o populaţie de
BC

Tamba, sat, aşedat pe costa de Est

24 familii sai 85 suflete şi 19
a delului Tamba în drepta pârâului
contribuabili, Miletia şi în partea de Nord a
 T

Y
213
213

AR
com. Uriceni, pl. Coşula, cu o Tălpâiei, del, pe moşia Stănesci,
populaţie de 59 familii sau 230 în partea de Est a com. Zlătunsia,

IBR
suflete. pl. Miletin.
Numele satului, dice că vine de
la pădurea Tamba din com. Co- Tălhăresci, (vegi Talpa sat, com.
pălău.

L
Gorbănesci, pl. Miletin),.

ITY
Tamba, (vedi Buduhala, pădure, Tătăranului, poiană, în pădurea
com. Copălău). Deleni, comuna Deleni, plasa
Coşula,

S
Tamba, del, în partea de Nord a

ER
com. Uriceni, pl. Coşula, pe te- Târgul, plasă, şi-a luat numele de
ritoriul satului 'Tamba. la. Târgul saă oraşul Botoșani,
care se află în centrul plășei, se
IV
Tanasă, vale, între delul Poenii și întinde pe delurile dintre. Siret și
delul Sarafinesci, în com. Poiana- Sicna, în partea de Nord-Vest a
UN

Lungă, pl. Siret. jud. Botoşani, se mărginesce la

Nord cu jud. Dorohoiă, la Est cu
Tătarului, movilă, pe delul Corogea, pl. Jijia şi Miletin, la Sud cu pl.
L

com. Ringhilesci, pl. Ştefănesci, Coşula şi Siret şi la Vest cu pl.

RA

legenda dice că ar fi făcută de Siret.

Tătari. Plasa Târgul se compune din 8
comune şi a-nume :
NT

Tăetura, pădure de ştejar, cu o su- 1) Bălușeay, formată din satele :

prafață de 715 hectare, în partea Băluşeui (Zosin), Buzenl, Coşulen,
CE

de Vest a comunei Drăcșani, pl. Stănceni, Tocileni, Tuldur enă şi

Miletin. Zeicesci, în partea de Sud-Est a
plășei.
I/

Tăetura, vale, lângă pădurea Tăe- 2) Botoşani, formată din orașul

tura, în com Drăcșani, pl. Miletin. Boloşaui, in centru.
AS

3) Costescl, formată din satele:

Costescă ,' Cotârgaci , Dorobanţi,
Tăetura, baltă, formată din apă de 4
UI

partea de Sud a com. Wicşeni şi Zeişora, partea de în

ploie, în
Bălușeni, pl. Târgu, pe moșia Nord.
Bălușeni. _ 4) Costinesti, formată din sa-
BC

tele: Belrea, Costinesti, Dolina,

214

Y
214

AR
Giureana şi Leorda, in partea de prin valea Sicnei în două grupe:
Nord-Vest. a) Delurile din drepta Sicnei şi
5) Cucoreni formată din satele : b) Delurile din stânga sa.

IBR
Cătimărescă, Cervicesci, Cucoreni Delurile cele mai insemnate sunt:
şi /fotescă) în partea de Vest, 1) În stânga Sicnei: Cotârgari,
Deo) în formată din satele : Mooila- Vulturului, Wicşeni şi Tei-

YL
Baisa, Balta- Arsă, Băiceni, Bo- şăra în com. Costesci.
fuşanta, Curtesci, Manolesci, Mă- Crişma Mânzului, Gherman,
năstirea- Dâmnei, Mănistirea-Aga- Răchiţil şi Zeişâra în com. Po-

SIT
flon, Orăşeny, Raiu şi Stări cescă, ponți Coşerilor, Zupului, Pulu-
în partea de Vest, rosulul, Curmătura, Zlumăria, Jo-
7) Mănăstireni, formată

ER
din nete şi Valea-Sanfului în com. Bă-
satele: Călugăreni, Minăstireni, luşeni. i
Mândresci, Onteni şi Valea- Graj- 2) In drepta Sicnei: Arapului.
NIV
diului, în partea de Nord. (Licache), Dolina, „Staniștea, Sic-
8) Poponţi, formată din satele : na, Vasilincea în com. Costinesci.
Cişmdua, Zoizdia, Răchiţii, . Ro- Armanul, Brăiasca, Boloşanra,
LU

ştorii şi Zeascu, în centrul plăşei Budăiul, Jaranginul, Humăria,

şi în partea de Nord a oraşului Cornul, Curmiitu» a, Meica, Sla-
Botoşani. Hna,. şi Sicna în com. Cucoreni,
Natura pământului este mai mult
RA

Cişmelel şi Sicnel în com. Po-

argilos sai lut tare cum ii dice
ponți.
poporul, variind in pământ negru,
Agafton, Bobeică, Balta-Arsă,
NT

galben sau roșcat in unele părti, Băsărădde, Biru, Chirivoia, Co-

productiv insă în cereale.
negi, Crivăţul, Zlulmu, FHumăria,
Clima este
CE

sănătâsă ; mai us- Zllidoci, Letăda, Micu, Manolesci,

cată în regiunea delurilor şi puțin
Năsipăria, Rădiul, Siena, Târ-
mai recorâsă şi mai umedă
în gul, Via şi Wultur
Valea Sicnei şi cele-lalte văi. în com. Cur-
I/

tesci.
Deluri. Sistemul de deluri
ce Postului în com. Bălușeni (vedi
IAS

străbat acestă plasă, sunt

delurile aceste nume).
ce se prelungesc de la Nord-Vest
spra Sud-Est, Văile mai principale sunt: Va-
între _riui Siret şi lea Sicnei, care strebate plasa prin
Jijia, de ambele părți ale
pârâului
U

mijloc, apoi Valea Teișora şi Va-

Sicna ; multe din aceste
deluri sunt lea Grajdiului în 'stânga şi valea
BC

nisce platouri întinse, Ele se

împart Dresleuca în drepta.
 Y
215 T 215

AR
Valea Sicnei e bogată în iazuri luşeni şi Drăcşani şi se varsă în
stuhării şi papură, cum nu este Sicna.

IBR
o altă vale în tot județul Bo- Sunt în tâtă plasa 42 iazuri şi
toşani. 7 bălți, cele mai însemnate iazuri
Apele ce udă acestă plasă sunt: sunt: Drăcșanii în com. Dracșani,

L
Sicna pârâu care isvoresce din ju- iazul Stăncenilor şi Zosin în com.
deţul Dorohoiu strebate plasa de Bălușeni, iazul Răchita şi Vasiliu

ITY
la Nord-Vest spre Sud-Est, prin va- în com. Poponţi.
lea Sicna, e un mic pârâu, dar pri- Suprafața plăşei e de 46000
mesce mulțime de pârae mici şi hectare.

S
avend formate în cursul seu o mul- Producțiuni. Cerealele, fânețele
țime de iazuri mari și bogate în
pesce, se varsă în Jijia la Todireni
şi primesce în stânga:
IV ER
şi imaşele ocupă în acestă plasă
cea mai mare parte
păduri mai multe se află în co-
din teritor;

Zeişâra, care isvoresce din pă- munele Cucoreni, Curtesci, Cogti-

UN

durea Cidra din jud. Dorohoiu și nesci şi Bălușeni, iar vii în con.
se varsă în iazul Stănceni, în com. Botoşani, Curtesci și Băluşeni.
Bălușeni. Pârâul ZPorcăriel şi Prise- Distribuţia pământului după cul-
cel pe moșia Stănceni, com. Bă- tură este ast-fel : cerealele şi plan-
L

lușeni şi se varsă în iazul Stăn- tele cultivate ocupă 24467 hect.

RA

cenilor. fânețele 8794 hectare, imașele,

In drepta primesce : locurile satelor şi orașul Bo-
NT

Bucecea cu Dolina şi Vasilincea toşani 9ooo hectare şi pădurile

in com. Costinesci. 3738 hectare.
Budăiul în com. Cucoreni. Producţiunea cerealelor se in-
CE

Drăsleuca, curge din iazui Loes- semnă prin : 78832 hectol. grât,
cilor, com. Cucoreni, cu pârâile 3793 hectol. secară, 198.2 hec:-
hectol. o0v&s,
Slatina, pârâul Zoescă şi Brăiasca tol. orz, 12479
I/

prin com. Cucoreni, apoi trecând 82434 hectol. popuşoi, 5496 hec-
tol. cartofi, 1182 hectol. fasole
AS

prin com. Curtesci primesce pe

pârâul Zonet, Olmul, Baisa, Îi- 6871 hectol. rapiţă, 500 hectol.
doci, Țurcană, Jsvdrele, Brostăria hrişcă.
UI

şi „Săliștea, trece în com. Bălușeni Numărul vitelor e de 12588

şi primesce Căcainz şi Cârnitura boi şi vaci, 30 bivoli, 2099 cai
15438 oi, 3703 porci, 1849 stupi
BC

si se varsă în Sicna, com. Bălușeni. .

Biylădenca curge prin com. Bă- cu albine.
 Y
216 216

AR
Zndustria. In plasa Târgului se După naţionalităţi 31501 ro
află 24 mori cu apă şi 9 mori mâni, 14415 evrei.

IBR
de abur, 1 fabrică de tăbăcit peile, Locuitorii se ocupă cu agricul-
1 de bere, 1 de spodium, 1 fa- tura şi crescerea vitelor, iar cei
brică de ciocore, 1 de vacs şi din oraşul Botoşani cu comerțul

YL
cerncla, 5 fabrici 'de lumânări și şi industriile.
săpun, 1 fabrică de spirt (alcool) Mişcarea populaţiunei pentru am-
mai multe fabrici de cărămidă. bele plăşi unite este: 1.649 năs-

SIT
Industriile manuale mai multe cuţi, 1176 morți pe an.
sunt în oraşul Botoșâni, în sate se Administrațiunea. Plasa "Târgu
însemnă industria casnică, se compune din 8 comune formate
Comerjul. Se exportă cereale,
vite şi produsele indigene şi se
ER
din 42 sate şi orașul Botoşani și
se administreză unit cu plasa Mi-
NIV
importă produse manufacturare, co- letin de un sub-prefect, cu reșe-
loniale, maşini agricole, ferării, etc, dința în Botoşani.
Picţa cea mai importantă este a privința judiciară formeză
LU

orașul Botoşani. dou& ocole cu reședința în orașul

Drumuri. Plasa Târgul este bine Botoșani: un ocol cuprinde orașul
îndestrată cu căi de comunicaţie. Botoşani (disp. 1, II şi III) iar al
RA

Cele mai insemnate sunt: doilea cuprinde disp. IV din Bo-

1) Calea ferată Botoşani-Veresci, toşani și comunele din pl. Târgu.
care are 2 staţiuni în acestă plasă Serviciul sanitar în plasă se face
NT

Botoşani şi Leorda.
şi pentru plasa Miletin de 1 medic
2) Şostua națională Dorohoitu- de plasă, 1 vaccinator şi 1 mâşe.
Botoşani-Hârlău,
CE

care trece prin Osebit se face serviciul sanitar al

comunele Cucoreni, Poponţi, Cur- orașului Botoşani, de un personal
tesci şi Bălăseni.
special.
3) Şoselele judeţene : Botoșani,
I/

Numărul bisericelor e de 49, cu

Ştefănesci, Botoşani-Seveni (jud. 57 preoţi și 85 cântăreți.
IAS

Dorohoiti), Botoșani-Burdujeni şi
Numerul șcâlelor e de 28, cu
Botoşani-Fălticeni, precum şi mai
67 învăţători şi 16 învErătore,
multe sosele comunale, unele gata,
frequentate de 1605 băeți şi 696
altele în construcţie.
U

fete.
Populaţiunea. In plasa Târgu In acestă plasă în orașul Boto-
BC

Sunt 10065 familii sai 49123 su- șani e reşedinţa Divisiei VIII a
flete şi 9676 contribuabili. armatei şi a Regim. XI Călăraşi
 Y
217 217

AR
şi VIII de Artilerie, precum şi a unui Teişui, şes, pe moșia Statului Vo-
Batalion din Regim. XVI Dorobanţi. rona, com. Poiana-Lungă.

IBR
se prelungesce dumbravă pe moșia
“Târgului, del, care Teişul, mică
din orașul Botoşani pe teritorul Vorona, com. Poiana-Lungă.

L
satului Curtesci, com. Curtesci, pl.
Teişul, del, în partea de Vest a
Târgu.

ITY
comunei Cristesci, pl. Coșula.
“Teiş6ra, sat, pe valea pârâului Tei-
şăra, în partea de Nord-Vest a în partea de Sud a co-

S
Tescu, sat,
comunei Costesci, pl. Târgu, pe munei Poponţi, pl. Târgu cu o
moşia Statului Teişora cu o po-
pulaţie de 120 familii sai 540 ER
snprafaţă de 72 hectare păment
al locuitorilor şi o populaţie de 22
suflete și 122 contribuabili; are ! familii sau go suflete şi 20 con-
IV
biserică cu 2 cântăreţi şi 1 şcolă tribuabili.
Numele satului se dice că vine
UN

cu 1 învăţător şi 42 școlari.
Numărul vitelor e de 770 boi de acolo că pe locul satului a fost
cu fese, unde
şi vaci, 116 cai, 2400 oi, 14 o fabrică de rachiii
întemeindu-se satul i-a remas nu-
capre, 500 porci şi 48 stupi, sunt
L

1 cârciumă și $ meseriași. meie.

RA

Numărul vitelor e de 42 boi

Teişora, pârâi, isvoresce din pădu- şi vaci şi 12 porci.

NT

rea Cidra, com. Brăesci, jud. Doro-

“Theodoreni, mănăstire în com.
hoii, udă teritorul comunei Costesci,
Burdujeni-târg , este fandată la
pl. Târgu şi se varsă în iazul de
CE

anul 1587 de Simion Movilă

la Stănceni, com. Bălușeni.
Vodă, la partea de Est a mănăsti-
Teiş6ra, vale, prin care curge pâ- rei pe zid se află o inscripţie
I/

râul Teişora, com. Costesci. cu literile C. W. 1587 şi marca

țerei cu capul de zimbru săpat în
AS

“Teişâra, iaz, în com. Costesci, pl. petră:

Târgu, format de pârâul Teişora.

UI

pârâu, isvoresce de la
Timofteni,
fântâna lui Axinte şi se varsă in
Teişra, del, pe teritorul satului
Vlădeni. com. Bre-
BC

mărginesce iazul satului

Roșiori, com. Poponți,
huesci, pl. Siret.
pârâul 'Teişora.
 218

Y
218

AR
“Timofti, luncă în com. Salcea, pl. prafață de 85374 hect. şi o popu-
Siret. laţie de ș45 familii sau 1878 su-
flete și 377 contribuabili,

IBR
Tisăuţi, sat, în apropiere de râul Teritorul comunei e deluros, dar
Suceva în partea de Sud a comunei de bună calitate, format din pământ
Satul-Burdujeni, cu o populaţie de negru vegetal și se împarte ast-

YL
7 familii sai 30 suflete şi 6 con- fel: arături 3718 hectare, fânețe
tribuabili. 2431 hectare, imaşe 2262 hectare
Numărul vitelor e de 10 boi şi şi pădure 72 hectare, compsă din

SIT
vaci, 2 cai şi ro porci; are i stejar în două r&diuri unul în Stânga
cârciumă, Jijiei spre Est şi altul în drepta

ER
spre Sudul comunei; se mai află
Tisa, pârâu, isvoresce din codrii şi O vie în partea de Vest a sa-
Deleni și se varsă în drepta pârâului
tului Hlipiceni.
NIV
Babluiu spre Nord de Pârcovaci, ! _ Cerealele produc : grâă 16000
com. Deleni. hectol., orz 5,000 hectol., ovăs
3000 hectol., secară 100 hectol.,
LU

Tocileni, sat, pe costă de del

în popuşoi 10000 hectol,, cartofi
stânga iazului Zosin și pârâului
3000 hectol., fasole 1500 hectol.
Sicna în partea de Est a comunei
Nume&rul vitelor e de 3900 boi
RA

Bălușeni, pl. Târgu, cuo suprataţă şi vaci, 132 cai, 3676 oi,
de 675 hectare pământ 135
al locuito- porci și 361 stupi cu albine.
rilor şi o populaţie de 89 famil
ii
NT

Este udată de riul Jijia şi Sicna

sau 347 suflete și 70 contribuab
ili, care conflutză ambe!e la Hlipiceni,
Are 1 biserică cu 1 preot
şi 1 sunt 9 iazuri şi 1 moră de apă
CE

cântăreţ.
pe Sicna.
Numărul vitelor e de r20 boi In comună sunt 6 comercianţi
şi vaci, 8 cai, 120 oi şi 230 (cârciume) şi 8 meseriaşi,
porci;
I/

are 2 cârciume,
Este strebătută de calea ferată
Dorohoiă-lași în construcție având
IAS

Todireni, comună rurală,

în partea şi 0 staţie şi de o şosea neter-
de Sud a plăşei Jijia, se
întinde minată,
pe valea Jijiei, valea Sicn
ei şi Budgetul comunei are la veni-
delurile din drepta și Stânga
U

Jijiei, turi 8412 lei 70 bani şi la chel-

ȘI se compune din satele:
Coziceny
BC

tueli 8336 lei,

Hlipiceni şi Todireni,
cu o su-. Are 3 biserici cu 2 preoți și
 219

Y
219

AR
4 cântăreţi şi 1 şcâlă de băcţi cu familii sau 132 suflete și 28 con-
1 învăţător a Statuiui și 36 şcolari. tribuabili.
Sunt 197 copil în etate de a In vechime se numea Tomesci-

IBR
frequenta şc6la. Fotea.
Numerul vitelor e de 300 boi și
Todireni, sat în partea de Nord- vaci, 30 cai, 125 oi şi 40 porci;

L
Vest a comunei Todireni, pl. Jijia, are 1 cârciumă şi 2 comercianţi.

ITY
situat pe câsta de Est a culmei ce
se prelungesce între pârâul Co- Tomesci-Fotea, (vedi Tomesci-Cio-
zancea, Jijia şi Sicna. lac, com. Gorbănesci, pl. Mi-

S
Teritorul moşiei e deluros: și letin).
întins; moşia aparține Epitropiei
spitalului sf. Spiridon din lași, şi
are o suprafață de 7278 hectare
ER
Tomesci-Ruset,
com. Gorbănesci).
IV (vedi Urlaţi sat,

şi o populație de 229 tamilii

sau 679 suflete şi 139 contri- Tomesci-Vernăvdia, sat, în partea
UN

buabili. de Nord a com. Gorbănesci, plasa

Are 1 biserică cu 1 preot şi 2 Miletin, cu o populaţie de 41
cântăreţi ; biserica este făcută de familii sau 160 suflete şi 30 con-
L

Visternicul Sturza, vechiul proprie- tribuabili.

RA

tar al moșiei. Numărul vitelor e de 120 boi

Numărul vitelor e de 992 boi şi vaci, 15 cat, 21 ol, 25 porci
şi vaci, 71 cai, 3691 oi, 280 şi 6 stupi.
NT

porci şi 200 stupi; Sunt 2 câr-

ciume şi 3 meseriași. Tomescilor, del, pe teritorul satului
CE

“Tomesci, com. Gorbănesci.

Tofănesca, iaz, format de pârâul
Miletin, în com. Cristesci, pl. Co- Tomescilor, vale, între delul satului
Urlaţi şi delul Tomesci, comuna
I/

şula.
Gorbănesci.
AS

Tolsca, del, pe moşia Birsenesci,

“Pontului, (vedi Arapului movilă,
com. Băbiceni, pl. Stefânesci.
com. Costinesci).
UI

Tomesci-Ciolac, sat, în partea de

pl. Topală, del, pe moşia Rediu în
Nord a comunei Gotbănesci,
BC

de 33 partea de Sud-Est a comunei Co-

Miletin, cu o populaţie
220

Y
220

AR
mândăresci, pl. Ţijia pe care se află Trușesci, comună rurală, situat pe
un' rediă de stejar, o vie şi satul valea Jijia si delurile din drepta
Rădii, aședat pe costa de Nord- şi stânga Jijiei, în centrul plăşei

IBR
Est, Jijia şi e formată din satele : Măşcă-
feni, Flulubu- Vechii, Flulubu- Noi
“Fopliţa, isvoresce de pe pământul şi Zruşesci situate pe moșiile

YL
locuitorilor din Poiana, com. Po- Mășcăteni şi Truşesci.
iana-Lungă şi se varsă în iazul Are o suprafață de șo2ș hectare,
Clopoţel, împreună cu pârâul Bu-

SIT
din care 1400 hectare ale statului,
țuluc. 1 180 hectare proprietăţi mari par-
culare și 1989 hectare ale locui-

ER
Tresti6ra, (vedi Dumbrăveni sat, torilor şi cu o popui'aţie de 540
com. Dumbrăveni, pl. Siret). familii sai 2079 suflete şi 530
contribuabili, locuitori români cari
NIV
Tresti6ra, pădure, in întindere de se ocupă cu agricultura și crescerea
15 hect, în partea de Vest a com. vitelor,
Dracșani, pl. Miletin şi în apro- Teritorul comunei este fârte
LU

piere de șostua naţională Botoșani- deluros și strebătut de câte-va

Hârlău. văi înguste: Jijia, Drislea și Valea
Gurandei, însă productiv în cereale
RA

Tresti6ra, baltă, pe teritoriul mo- şi se împarte în 2623 hectare pă-

şiei Bălușeni, com. Fântânele, pl. ment de arătură, 570 hectare fâ-
Siret, formată din pârae cu o su-
NT

neţe, 934 hectare imaş şi 898

prafață de 4 hectare. hectare pădure de stejar.
Sunt în comună 11 comercianţi
CE

Troian, iaz, pe moșia Cismănesci,

Şi IL meseriași; are S$ iazuri și
com. Dobirceni, pl. Stefânesci.
x moră de abur și cârciume.
Comuna e strebătută de calea
I/

Tronciu iaz, pe moșia Guranda,

ferată Dorohoiit-laşi în construcţie
com. Băbiceni, pl. Stefânesci.
IAS

şi de șoscua județeană Botoşani-

Stefănesci.
'Troscobolata, podiş, în comuna Numărul vitelor e de roș4 bot
Costinesci, pl. Târgu. şi vaci, 276 cai, 4424 oi, 142
U

porci şi 6 capre.
Troscobolata,
BC

movilă, pe podişul Are 3 biserici cu 4 preoți și

Troscobolata, com. Costinesci. 6 cântăreți şi 2 şcoli miste cu
 Ţ

Y
221 221

AR
2 invețători şi 75 băeţi, 20 tete, ceva spre Sud. Se compune din
Budgetul comunei are la veni- satele: Zudora şi Porona- Mare,

IBR
turi 12609 lei şi la cheltueli are o suprafaţă de 8304 "hectare
8633 lei 82 bani. din cari 6292 hectare proprietatea
mare şi rgr2 hectare ale locui-

L
Truşesci, sat, situat pe câsta dâlului torilor şi o populaţie de 713 fa-
milii sau 2795 suflete şi 6ro

ITY
din stânga Jijiei pe valea Jijiei
şi în centrul comunei Truşesci, contribuabili, şi locuesc în 622
pl. Jijia, pe moşia Statului Truseşci, case. |
“Teritoriul comunei e deluros și

S
care are o suprafaţă de 2359 hec-
tare împreună cu locurile sătenilor acoperit cu păduri, care ocupă
şi o populaţie de 227 familii sau
9 şo suflete şi 200 contribuabili.
ER
tâtă partea de Sud şi Sud-Est pe
o întindere 3243 hectare care se
IV
de
exploateză sistematic ; locurile
In acest sat este reşedinţa pri-
arat aă 2500 hectare restul ima-
măriei comunei Truşesci şi aici a
UN

şele şi fânețele şi se produce:

fost reşedinţa subprefecturei plăşei
grâu ş9oo hectol., secară 644
Jijia, înainte de a se uni cu plasa ovEs
hectol, orz 1816 hectol.,
Stefânesci ; are 1 biserică cu 1
990 hectol., păpuşoi 27600 hectol.
L

preot şi 2 cântăreți şi 1 şcolă

Sunt şi vii însă distruse prin filoxeră.
RA

mixtă cu 1 învățător plătit de Stat

Numărul vitelor e de 1300 boi
şi so scolari.
şi vaci, 236 cai, 2070 oi, 6o'
Despre Truşesci se dice că în
NT

porci și 286 stupi cu albine ; sunt

vechime ar fi fost moşie răzăşescă,
14 cârciumi, 17 comercianţi şi 2
dar parte din răzaşi ai închinat
pe meseriaşi.
CE

mânăstirei părţile lor şi mai

siliţi de către Are două biserici cu 2 preoți şi
urmă şi cei-Palţi
părțile lor. 2 cântăreți, 1 scâlă mistă cu 2
călugări aă vindut
boi inveţători, 100 băeți şi 23 fete.
Numărul vitelor e de 726
I/

oi şi 69 Budgetul comunei e de 7880 lei

şi vaci, 102 cai, 2166
la venituri şi 7739 let 80 bani,
AS

comer“
porci ; este i cârciumă, 3
la cheltueli.
cianți şi 8 meseriaşi.
UI

Tudora, sat, in centrul comunei

se întinde
“Tudora, comună rurală, o
a plăş ei Siret pe “Tudora în stânga Siretului cu
in partea de Sud care
suprafaţă de 8304 hectare din
BC

stânga
valea Siretului şi delurile din
ţulu i Su- 3243 hectare pădure şi cu O popu-
sa până în hotarul jude
 Y
222
2%2

AR
laţie de 609 familii sat 2332 su-
durea Flămângi de sub delul Ţen-
flete și 399 contribuabili,
cuşa, com.

IBR
Storesci, curge prin
Aci e reședința comunei Tudora, partea de Sud a com. Uriceni, des-
are 2 biserici cu 1 preot şi 2
părțind-o de com. Flămândi şi
cântăreţi și 1 șcâlă mixtă cu 2
dupe ce primesce pe dreptă părâui

YL
învețători, 43 băcţi şi 20 fete,
Bahna şi pe stânga pârâul Stahna
Numerul vitelor e de 859 boi
se varsă in Miletin, com, Uriceni,
şi vaci, 91 cat, 961 0i, 237 porci

SIT
şi 216 stupi cu albine, sunt 11
Tulburea, (vedi Deleni, com: De-
cârciume, i leni, pl. Coșula),
Tulbureni, sat, in partea de
Vest a comunei Bălușeni,
Nord-
plasa
ER
'Tulburea,
Broscăria,
vale, între Macsut și valea
com. Deleni,
Târgu
NIV
în stânga calei naţionale
Botoşani-Hărlăă, pe moșia Stânc
eni, Turbata, pârâu, curge prin pădurea
cu o populație de 123 familii sat
Tudora şi se varsă în stânga Sire-
452 suflete şi 6o contribu
LU

abil; tului în partea de Sud

are 1 biserică cu 1 cântăreţ. a com.
Tudora,
Numerul vitelor e de 320
boi
RA

şi vaci, 20 cai, 80 oi,

2 bivoli, “Turbata, vale, prin care curge pârâul
301 porci şi șo stupi ; sunt 2 Turbata, com. 'Tudora.
cârciume.
NT

“Turcului, del, în partea de Vest a

Tulburea, sat, aşedat pe câstă.de satului Gorbănesci,
Sud a delului Tamba, în com. Gorbi-
CE

stânga nesci. Este numit ast-fel de la nisce

pârâului 'Tulburea în partea
de Sud turci despre cari legenda spune că
a com. Uriceni, pe moșia princi- ai poposit aici şi au făcut colibi
pelui Gr. M. Sturza,
I/

are o po- petrecând cât-va timp.

pulaţie de 130 familii
sau 289
IAS

snflete şi 96 contribuabili,
Turcului, vale, între delu! Tarcului
Aici este reşedinţa primărie
i com, şi delul Gorbănescilor în partea de
Uriceni.
Vest a comunei Gorbănesci, plasa
Numerul vitelor e de
U

199 boi Miletia.

şi vaci, 1 cal! şi 248 oi,
BC

Tulburea,
Turcului, ponre, în com. Poiana-
pârât, isvoresce din Pă- Lungă, pl, Siret,
 Y
223 T 223

AR
Turda, colină de del, care se ridică sunt repedi și ponorose, ocupate,
din plină câmpie pe şesul Jijiei în de satele Rădeni, Slobozia, Fere-

IBR
partea de Est a com. Comândă- dieni, Deleni şi Macsut, între cari
resci, pl. Jijia. şi multe vii, iar câstele de Vest
Legenda spune că ar fi îngro- ocupate de păduri intinse.

L
pate în sînul ei multe comori din Este bogat in petră care se ex-
timpuri forte vechi. Pe capătul

ITY
ploateză din mai multe locuri, însă
despre Vest, lângă satul Comân- carierile din delul Petrăria sunt ex-
dăresci, sunt mulţime de gropi de ploatate din timpurile cele mai

S
pâne, iar pe culmea sa 2 movili, vechi şi cu o reputaţie care de
negreșit făcute de Gmeni Acestă mult a trecut chiar peste hotarele
colină are o lungime de 8oo m.
și direcţia Nord-Vest spre Sud-Est. ER
țărei. Aici se fabrică petrele de
m6ră numite de Hârlău.
IV
In comuna Storesci, pe moşia
“Tencușa, del, inalt şi petros în centrul Storesci, în pădure pe costa delului
UN

comunei Storesci, pl. Coșula. Acest Ţencuşa se află o petră mare, o

del începe din drepta Miletinului, stâncă, în care se vEd săpate cup-
lângă satul Flămânzi şi se pre- tore, mese, locuri de paturi, ş. a,,
L

lungesce spre Sud prin comunele numită «masa tâlharului»> şi despre

RA

Storesci, Redeni sub numele de care legenda spune că acolo se

Holm, prin com. Feredieni sub aduna < Voicu» şi <Badu» căpitani!
numele de Cerbătorea (de la a de hoţi şi poposiaui, mâncaii cu
NT

ferbe) şi prin com. Deleni, până toţi hoţii. Acest Voicu colinda și
lângă Hârlău sub numele de Pe- peste Prut prin codrii Bâcului, dupe
trăria şi se termină în stânga Bah- cum sună, următârea baladă po-
CE

luiului. pulară :
In partea de Nord trimite mai « Voicu, Voicu de pe vii
multe ramuri spre Vest și Sud-Vest
I/

Tu ai casă şi copii
precum delul Melci în comuna E stau singură de-i mângâi
AS

Flămândi, delul Holm și delul Roş

în com, Storesci, iar în partea de Tu te plimbi prin codrii Bâcului
Sud-Vest, trimite mai multe ra- Cu iliana Olteanului . . . .
UI

muri prin codri Deleni în stângă

apoi dupe ce-l prinde:
Bahluiului, între cari cea mai în-
BC

semnată este delul Petrei. Ce mi-i bună casa mare

În partea de Est câstele delului Şi lada fară tumbale. N,
 Y
224 T 224

AR
Şi cuiă fără șlihu partea de Sud. a com. Slobozia-
Şi patu fără Voicu Secătura, pl. Coşula,

IBR
Şi grajdiu fără murgu
Prutule, Ostruţule; Tigănăria, pădure, in intindere de
Ce vii mare tulburat? 173 hectare pe moşia Cucoreni,

YL
Ori în codă te-o plouat com. Cucoreni.
Ori zinele so scăldat
Ori stea mi te-o călcat 'Tigănimea, ponor, pe moşia Dolina,

SIT
De-mi aduci plegiţi şi drugi com. Costinesci, pl. Târgu.
Şi căpestre de cai murgi
Şi capete de voinici Țimpăi, (cotul lui), loc arabil pe
Cari nu mai sunt pe-aici»...
ER țermul drept al Siretului,
Fântânele, pl. Siret.
com.

“Țerinca, poiană în pădurea Ră&deni,

NIV
in partea de Sud a comunei R&- 'Țoiu, (vedi Spinosa, pădure, com.
deni, pl. Coşula. Todireni, pl. Jijia).
LU

Țibenii, (vedi Cristesci sat, com, Tugueta, del, în centrul comunei

Cristesci, pl. Coşula). Şoldănesci, pl. Miletin. Se întinde
sub formă de podiș, acoperit parte
RA

Tiganului, (vedi Lozii dl, com. cu pădure şi semănături și satele

Zlătundia, pl. Miletin). Şoldănesci şi lonăşeni
NT

Țiganului, pârâi isvoresce din t- TPurcanii, pârâi, isvoresce de sub

lul Mare (com. Slobozia-Secătura) delul Humăria din Băiceni, trece
CE

şi se varsă în pârâul Lingurari- prin satul Băicenişi împreună cu

lor, com. Slobozia-Secătura. pârâul Isvârele se varsă în Hli-
boci, com. Curtesci, pl. Târgu.
I/

Țiganca, pădure pe Delul-Mare în

U IAS
BC
 Y
225 225

AR
IBR
Ulm, seş, pe moşia Vorona în cen- Teritorul comunei este deluros,
trul com. Poiana-Lungă. dar de bună calitate şi productiv

L
în cereale şi se compune din 2802
Ulmi, pădure de stejar de ş hect. hectare arătură, 1687 hectare fâ-

ITY
pe moşia Statului Gorbănesci, com. nețe și 1701 hect. imaşe şi lo-
Gorbănesci, pl. Miletin. curile satelor, păduri nu sunt,
Se produce: grâu 2500 hectol,,

S
Ulucele, del între satul Ringhilesci orz şooo hectol., ov&s 2500 hectol.
şi Ciornohal, comuna
pl. Jijia.
Riînghilesci,
ER
păpuşoi 10.000 hectol., fasole so
hectol., cartofi 150 hectol.
IV
Numărul vitelor e de 1104 boi
Uncani, (vedi Raiu mic, sat com. şi vac:, 292 cai, 3613 oi 101
și 68
UN

Curtesci, pl. Târgu). porci, 26 capre, 2 bivoli

stupi cu albine.
Uncani, şes în partea de Sud-Est, Sunt ş cârciume, 7 comersanți
com. Curtesci, şi 4 meseriași.
L

pe moşia Orăşeni,
pl. Târgu. Comuna e strebătută de riul
RA

Jijia prin centru, are ti iazuri şi

'Umcani, pădure pe moşia Orăşeni, 2 mori de abur. Asemenea estre-
NT

com. -Curtesci, pl. Târgu. bătută de calea ferată Dorohoiu-

lași în construcție și de o şosea
Ungureni, comună rurală, situată judeţiană Botoşani-Săveni în lucru.
CE

în partea de Nord-Vest a plăşel Sunt 3 biserici cu 1 preot şi

Jijia şi se întinde pe valea ]ijia 3 cântăreţi, şi 1 şcolă mixtă cu
şi delurile ce mărginesc Jijia pe 1 învăţător şi 35 şcolari.
I/

ambele părți până în hotarul jud. Budgetul comunel are la venituri

7251 lei so bani, şi la cheltuelt
AS

Dorohoi. E formată din satele :

şo027 lei, 70 bani.
Durnesci, Epurenl, Săpăven, Un-
guenl-Ciulel, Ungurenk- Isăcescu,
UI

sat, îu partea de
Jianu şi Vicoleni , are Ungureni-Ciulei,
Ungureni- Ungureni, în
hectare şi Nord-Vest a com.
o suprafață de 6190
sau Jijiei, cu o întindere de 410
BC

de 463 familii drepta

o populație
şi 414 contribuabili. hect. şi o populaţie de 27 familii
1459 suflete
15
 Y
226

C
226

AR
sati 127 suilete şi 28 contribuabili, de pădurea Feredieni, cu o supra-
Numerul vitelor e de 32 boi şi faţă de 330 hect. şi o populație

IBR
vaci, 26 cai, 183 oi şi 1 porc. de 59 familii sai 212 suflete şi
40 contribuabili.
Ungureni-Isăcescu, sat, in centru Numărul vitelor e de 110 boi

YL
com. Ungureni, în drepta Jijiei cu şi vaci, 21 cai, 83 oi, 18 porci.
o suprafaţă de 763 hect. şi o popu- Numele satului s'a dat de la
laţie de 68 familii sat 238 suflete schitul Unsa de călugărițe, cea

SIT
şi 7o contribuabili, fost vechea biserică, astă-di bise-
Are 1 biserică, rică a satului Unsa,
Numerul vitelor e de '78 boi, Acestă biserică e forte veche,
42 cai, 81 oi, 15 porci și 14 stupi ;
sunt 2 cârciume. ER are inscripţii rusesci, nu se pâte
cundsce data fondărei sale dar în-
NIV
tr'un pomelnic din 1829 copiat, se
Ungureni-Jianu, sat, in centrul com.
dice, de pe altul rusesc, se pome-
Ungureni, în drepta Jijiei, cu o su-
nesce între ctitori pe un Alexandru
prataţă de 389 hect. şi o populaţie
Voevod, pe Grigore şi Mihai cari
LU

de 42 familii sau 162 suflete şi

par a fi fiii lui și pe un mitropolit
30 contribuabili.
Gavril,
Numerul vitelor e de 182 boi
RA

In istorie se vorbesce despreo

şi vaci, 25 cai, 603 oi, 13 capre mânăstire de călugări lângă Hârlău
ŞI 45 porci,
şi care avea în stăpânire satele:
NT

Ciulinesci?, Gherescenii şi Roşca.

Ungurdia, pădure, în pariea de Vest
Vechimea bisericei din Unsa, faptul
a com. Cristesci, pl. Coșula, că a fost schit, forma şi stilul săi,
CE

care
împreună cu pădurea Ursia
are o „isolarea sa, etc., ne face a admite
întindere de 1315 hect,
că aici era vechea mănăstire Poiana
despre care vorbesce următorul act
I/

Ungurdia, pârâu, isvoresc

e din pă- dat de Petru Vodă de la Pobrata
durea Ungurdia, com. Cris
IAS

tesci, din anul 1448:

primesce în stânga pâraiele
Alghia < Cu mila lui Dumnedei,noi Petru
şi pârâul Dumbravei şi se
varsă in Vodă dim şi întărim mănăstirei
pârâul Cornaciu.
n6stre de la Poiana, unde este hra-
U

Unsa, mul sf. Nicolaiu, prin acestă scri- /

BC

sat, în partea de Vest a

com, s6re a nâstră, ca &menii mănăstiresc;
Feredieni, pl. Coşula, in apr
opiere din satele Ciulinescii, Gheresceni:
 U

Y
227
227

AR
şi Rosca lângă Hârlău să nu plă- Unsa-Mănăstirei, del, în partea de
tescă nici bir nici posad. Vest a satului Unsa, com. Fere-

IBR
«In sfirşit giudecătorii din Eşi dieni, pl. Coșula, este o ramificare
(ași) şi Hârlău și globnicii lor şi a delului Holm din 'Tencușa.:
pripăşarii să nu aibă a giudecă pe

L
acei Omeni, nici să-i prade, nici Urlaţi, sat, în partea de Nord a
globescă sai tretină să nu le iea, com. Gorbinesci, pl. Miletin, cu

ITY
nici pentru neascultare, ci în ori- o populație de 35 familii sai 144
care trebă între acei omeni să-i suflete şi 23 contribuabili,
giudece călugării, luând zot venitul Se mai numea Towmesci-Ruset.

S
cât va fi...» Numărul vitelor e de 200 boi

ER
(Vedi Arh. istorică, Tom. |, p. şi vaci, 20 cai, 120 oi și 3ş porci.
1, pag. 144).
Timp de peste patru secole exista Uricani, (ved. Uriceni, com. în pl.
IV
in aceste părți o mănăstire de că- “* Coşula),
lugări stăpâni a trei sate, și aveati
UN

drepturi suverane asupra 6menilor Uriceni, com. rurală, situată în

că nu se amesteca nici domnul partea de Nord-Est a plăşei Coşula,
țărei conform stărei sociale de . se întinde pe valea pârâului Mi-
L

atunci, letin, care o str&bate și delurile

RA

Cum am dis, totul ae face a ce mărginesc Miletinul, e formată

crede că Uusa fostul schit de călu- din satele: Bosinceni, Chifoveni,
gărițe, este vechea mănăstire Poiana, Stahna, Tamba şi Tulburea.
NT

al căreia nume a mai remas unei Numele de Uriceni se dice că

părţi din moşia Feredieni şi satului vine de la o tarină numită Uri-
CE

Poiana de astă-di. Se pretinde chiar cani, ce exista în mijlocul pădu-

că moșiile Feredieni şi Unsa ar fi rilor ce erai pe aici. Satele Stahna,
aparținut în vechime de schitul Tamba şi Tulburea mai poită nu-
I/

Unsa şi deci de vechea mânăstire mele general de Uriceni.

Poiana. Se dice că moşia Uriceni, astă-di
AS

Legenda mai vorbesce despre o proprietate a priniului Gr. M

fostă mănăstire veche în satul De-" Sturdza, a fost proprietatea M-rei
Dragomira, de la care a luat'o
UI

leni, dar alte probe nu există.

Th. Baluş.
Unsa, fost schit, (vedi Unsa, sat, Comuna Uriceni are o suprafață
BC

de 1956 hect., din cari 89 hect.

com. Feredieni).
 Y
28 228

AR
proprietatea mare, având şi 72 Ursachi, pădure de stejar în intin-
hect. pădure, iar 1065 hect. ale

IBR
dere de 130 hectare pe moia
locuitorilor şi o populație de 650 Cucoreni, com. Cucoreni.
familii saă 1680 suflete și 478
contribuabili, locuitori români şi

YL
4 familii evrei. Ursachi, pădure pe moșia Orășeni,
com. Curtesci.
Locurile cultivate au o întin-

SIT
tindere de 1500 hect. şi se pro-
duce: gri 45 hectol., păpușoi Ursdia, (vedi Ungurdia, pădure, com.
1337 hectol., secară 549 hectol,, Cristesci).

ER
orz 871 hectol., oves 118 hectol.,
cartofi 5o hecto!., fasole 20 hectol.,
stoguri de fân 14ş. Ursoia, del compus din mai mutte
NIV
Numerul viteloa e de 433 boi ramuri ca: iiescii, Mocaniul și
şi vaci, 50 cai, 779 oi, 5 capre, Moţoc în partea 'de Nord-Est a
56 porc şi 126 stupi cu albine. comuvei Cristesci, sunt pământuri
LU

Sunt 3 iazuri şi 2 mori de apă, de arătură.

4 hect. vii, 4 cârciumi, 10 co-
mercianți şi 15 meseriași.
Ursbia, iaz, de 1.50 hect, în par-
RA

Prin comună trece calea naţio- tea de Est a com, Cristesci, plasa
nală Botoşani-Hârlău,
Coşula,.
Are 2 biserici cu 2 preoţi şi 3
NT

cântăreți şi o școlă mixtă cu 1

invețător şi 57 elevi. Sunt 123 Urs6ia, parte din moșia Cristesci,
CE

copii în etate de şcâlă. com. Cristesci,

Bugetul comunei e de 6160 lei
| la venituri şi 4655 lei la chel-
Urs6ia, piriii, isvorăsce din com.
I/

tueli.
Mănăstireni, sub numele de Putu-
IAS

rosul, formeză mai multe iazuri,

Uriceni-Herescu, (vedi Soroceni trece în comuna Gorbănesci sub
sat, com. Gorbănesci), numele de pîriul Burlei, udând
satul Burla, primesce în stinga pi-
U

riul satului Gorbănesei și pârâul din

Urichidia, iaz deâ
BC

hectare, format valea Popii. intră în com. Drac-

de piiul Sicna pe moşia Cucoreni
, şani sub numele de Ursia şi se
com. Cucoreni,
varsă lângă Suliţa în stânga Sicnei,
 Y
229 229

AR
vV

IBR
Vacei, vale pe moşia Rădiul în par- Valea-Grajdiului, iaz, format de

L
tea de Sud a com. Comândăresci, pârâul Puturosul, în satul Valea-
pl. Jijia. Grajdiului, com. Mănăstireni.

ITY
Văcăria-Veche, poiană în pădurea Vaiea-de-la-Livadă, pârâu, isvo-
Vorona, com. Poiana-Lungă. - resce de pe moşia Săpăveni, com.

S
Ungureni şi sc varsă in drepta Jijiei.
Văcăria-Nouă,
Vorona, com.
poiană în pădurea
Poiana-Lungă, pt.
IV ER
Valea-Marcului, vale
Buda și delul Marcv,
între delul
in comuna
Siret,
Coșula.
UN

Valea-Adîncă, del în com. Dobir- Valea - Marcului, pădure, îi! com,

ceni, pl. Stefănesci. Coşula, a Statu'ui.
L

Valea-Boilor, vale pe moșia Hâr- Valea-Mare, vale, în partea de Sud

RA

lău, pl. Coşula, a com. Storesci, pl. Coşula.

Gu- Vaiea-Popii, pârâu, isvoresce de pe

iaz. pe moşia
NT

Valea-Bunei,
moşia Şoldănesci și se varsă în
randa, com. Băbiceni.
pârâul Satului şi împreună în pâ-
râul Burlei (Ursâia) com. Gor-
CE

Valea - Fundâia, (vezi Flămândi,

bănesci.
sat, com. Flămândi).
Valea-Rea, vaie, intre deui Neli-
I/

Vatea-Grajdului, sat, în valea cu pesci şi dilul Prăjeni in con. Lă-

AS

acelaş nume, in partea de Nord tăi, pl. Coşula.

a comunei Mânăstireni, pl. Târgu,
Valea-Rea, iaz, în valea cu acelaş
cu o suprafața de 858 hect. şi o
UI

populaţie de 30 familii sau 8o nume în com. Lătăi,

suflete şi 23 contribuabili.
Valea-Sacă, del, în partea de Nord
BC

Numărul vitelor e de 20 boi și

vaci, 1ş cai, 44 oi şi 12 porci. a com. Zlătuadia, pl. Miletin.
 Y
230 V
230

AR
Valea-Sacă, vale, intre delul Valea riaşi. Despre vechimea satului se
Sacă și Cornu Tsâcă, în com. Zlă- spune:

IBR
tundia. <Locul ocupat astă-di de satul
Valea-Sacă, pârât, curge prin va- Varatic și pământul de cultură al
lea cu acelaş nume în com. Zlă-
locuitorilor era În vechime un

YL
tundia şi se varsă în Sicna pe
adeverai codru prin mijlocul că-
Stânga, lângă satul Lunca.
ruia, printr'o vale ripâsă curge
pârâul astă-di numit Varatic sai

SIT
Valea-Sanţului, del, pe moşia Stân-
al Gheorghicesei ; în partea de
ceni, com. Bălușeni, Vest a pârâului era pădure de
mesteacăn, iar în partea de Est
Valea-Velniţei, (vedi
muvă, pl. Coşula).
Coșula co-
ER
pădure de stejar. Acest loc fiind
mânos şi avend poeni bogate în
NIV
ierbă, locuitorii din satul Dumbră=
Valea-Velniţei, vale, pe care
:se veni ţineau vitele aice la varat
află parte din satul Coșula,
com. de unde a remas şi numele locu-
Coşula,
LU

intre delul Marcului și lui <la Varatic».

delul Mănăstirei.
Apropierea de apa Suceava, po-
sițiunea frumssă a locului inclinat
Vama-Dracilor, ponor,
RA

pe moşia spre: Sud, abundența lemnului, a

Deleni, com. Deleni.
atras aice locuitori, așa că pe la
anul 17 50,familia Îui Simeon Bucșă,
NT

Varatec, sat, pe moşia Dumbră

veni, care se dice, a fi venit din ţera
în partea de Sud-Vest a
comunei ungurescă, e cea dintâi familie
Dumbrăveni, pl. Siret,
CE

pe valea aşedată, cu timpul sa mai adu-

“pârâului Varatic sau Ghi
orghice- nat şi alții precum
sei, are o David cel bi-
populație de 116 fa- trin, Miron, Timofiei, etc., dar mai
milii sai 312 suflete şi
I/

104 con- cu semă români din Bucovina fu-

tribua bili,
Siţi spre a scăpa de armata aus-
IAS

Are 1 biserică cu 1 preot şi 2

triacă.
cântăreți Şi 1 şcâlă cu 1 inv&ţă-
Pe la anul 1795 construesc o
tor şi 40 școlari.
biserică din lemnul tăeat chiar de
Numărul vitelor e de 192
U

boi pe loc şi ait adus pe preotul Pa-

şi vaci, 14 cai, 345 oi,
34 porci vel din Drăgoesci (Bucovina).
BC

şi 27 stupi cu albine, este

1 câr- Cât privesce despre
ciumă, 2 comercianţi şi stăpânilorii
4 mese- cei mai vechi ai locurilor se crede
 Y
231 231

AR
a fi fost mai mulţi moșneni, ale gârla Remnicilor şi se scurge în
căror părţi treptat le-au luat fa- Siret prin gârla Sapata la satul

IBR
milia Balş. Slobozia, com. Fântânele; are o
suprafață de 12 hectare, este bo-
Varatic, (vegi Gheorghiceşca, pârâti gat în pesce şi mulţi raci.

L
com. Dumbrăveni).

ITY
Vălcesci, (vegi Bucecea sat, com,
Varatic, del, pe teritoriul satului
Câlinesci, pl: Siret).
Varatic, com. Dumbrăveni.
Vălcelele, pârâu, isvoresce din pă-

S
Varniţei, del, în partea de Vest a durea Hântesci (Dorohoii), for-

ER
comunei Copălău, pl. Coşula. mând hotarul între Hăntesci și
Grigore:ci (com. Căline:ci) şi se
varsă în drepta Siretului.
IV
Vasiliului, iaz, format de pârâul
Sicna în com. Popoţăti.
Vătăjenilor, biltă, cu o suprafață
UN

de 8 hectare pe moşia Redeni,

Vasilincea, pârâu, udă partea de
com. Rădeni, pl. Coşula, e bogată
Vest a com. Costinesci, despăr-
în stuh și rogoz.
țind'o de com. Călinesci şi se varsă
L

în stânga în pârâul Isvorul sati

RA

Vărăria, dumbravă, pe delul Cer-

Bucecea şi se varsă în Sicna. bătorea (a ierbe), com. Feredi
NT

Vasilincea, del, în partea de Vest Velniţa-veche, pârâu isvoresce din

a comunei Costine:ci, lângă pâ- delul Petrăria, trece pria satu! De-
râul Vasilincea. leni, com. Deleni și se varsă în
CE

pârâul Jose:itor.
Văcăriţa, pârâu curge prin codri
Deleni şi spre Nord de pârâul, Velniţa-veche, iaz, in partea de
I/

Răco;, se varsă in stânga Humo- Sud-Vest a comunei Siobozia-Se-

<ului, care e un brațal Bahluiului. Coşula.

AS

cătura, pl

in com. Cristesci,
Văduleţ, iaz, în partea de Nord- Velniţa, vale,
UI

a
Est a com. Fântânele, pl. Siret, „pl. Coșuia.
pe şesul Siretu lui, moşia Bănesci,
poiior, in com. Deleni, pl.
Velniţei,
formăt din gârla lui Boghian, pri-
BC

Coșula.
mind apele din gărla Morii şi
 Y
23: 232

AR
Velniţei, del, în partea de Sud-Est fe. Vişnovețehi la anul 1363. (Le-
a comunei Slobozia-Secătura, numit top., Tom. Î, pag. 444).

IBR
ast-tel de la o velniţă ce se dice
că ar fi existat în valea cu asemenea Venătorii, sat, situat pe valea pâ-
numire, la polele acestui del. râului Satului Gorbănesci, pe moşia

YL
Statului, în partea de Sud-Vest a
Velniţa, şes, pe moșia Băiceni, com. com. Gorbănesci, p!. Miletin, este
Curtesci. întemeiat la 1776 cu noi impro-

SIT
prietăriți are 82 familii sai 349
Veresci, sat, pe şesul riului Suceva suflete în 5o contribnabili,
în stânga şi în parte de Sud a com. Are 1 șcâlă mixtă cu 1 inv&-
Dumbrăveni, pl. Siret, pe moşia
Dumbrăveni, are o; populaţie de ER
țător plătit de județ și 30 şcolari,
este 1 biserică cu 1 preot și 1
113 tamilil sait 370 suflete şi 103
NIV
cântăreţ.
contribuabili. Numerul vitelor e de 200 vite
Are 1 şcâlă mixtă cu 1 inve- cornute, 25 cai, 300 oi, 4 capre,
țător plătit de județ și 63 şcolari, 40 porci şi ro stupi; se află
LU

Numerul vitelor este de 160 boi 2 cârciume și 2 comercianți.

şi vaci, 19 cai, 143 0i, 37 mas-
curi şi 22 stupi; sunt 3 cârciume, Verteju, şes, pe moşia Vorona, com,
RA

3 comercianți şi 3 meseriaşi. Poiana-Lungă.

„n asest.sât este o Staţie a dru-
NT

mului de fer în partea sa de Vicoleni, sat, pe drepta Jijiei în

Nord,
pe linia Pașcani-lţcani şi partea de Est a com. Ungureni,
tot de
aici plecă linia secundară Veresci pl. Jijia, cu o suprafaţă de 1087
CE

-
Botoşani, lungă de 44 km. hect. şi o populație de ş6 familii
sai 220 suflete.
Vercicani, loc isolat, în stânga
I/

Sire-
tului în partea de Sud-Est a com. Vidra, (vedi Rădiul sat, com. Co-
IAS

Fântânele, pl. Siret, pe

mândăresci, pl. Jijia).
aici trece
şoscua Botoşani-Fălticeni,
Za Vercicani la un pod, Vidra, pădure pe moşia Statului, Co-
se îu-
simnă în istorie lupta între Ștef mândăresci, com. Comândăresci, în
U

an
Zomşa şi Dumitraşcu Vişnovez întindere de ro hect.
ehi
BC

cu Gate leşescă pentru domnia Mol.

Vidra, vale, pe moșia Comândăresci,
dovel şi ait bătul stea lui Tom
şa com. Comândăresci.
 Y
233 233

AR
Viforeni-Cerchez, sat, în partea de Viei, del, în partea de Est a com.
Nord a com. Şoldănesci, pl. Mi- Mânăstireni, pl. Jijia.

IBR
letin, cu o suprafaţă de 1144 hect.
şi o populaţie de 65 familii sait Viei, del, pe moșia Măşcăteni, com.
311 suflete şi 50 contribuabili. Trusesci, pl. Jijia.

L
Numărul viielore de 1şoboi și
vaci, 44 cai, 176 oi, 4 bivoli, 23 Viei, del, pe moşiile Săpăveni și

ITY
porci și 10 stupi, sunt 2 cârciume Epureii, com. Ungureni.
și $ meseriaşi.
Viei, del, pe moşia luresci în partea

S
de Esta com. Zlătundia, pl. Miletin.
Viei, del, în Satul Burdujeni, com.
Sat-Burdujeni, pl. Siret, aici se dice
că a urmat o bătălie între Şteian-
IVER
Viei, del, în
Ştefănesci.
com. Dobirceni, pl.
cel-Mare şi Turci.

Viiş6ra, del, pe moşia Rediul în

UN

Viei, del, pe moşia R&useni, com. partea de Sud a comunei Comân-

Comândăresci, pl. Jijia, spre Sud
dăresci, pl. Jijia.
de satul Rsuseni , numit ast-fel de
L

la viile ce se află aici Viişâra, del, pe moșia Ostopceni-

RA

Răzaşi sau Ciuru, com. Ostop-

Viei, del, ramificare spre Sud-Est din ceni, pl. Ştefănesci.
delul Holm, sădit cu viile săteni-
NT

lor şi proprietarului din Vlădeni, Viişra, vale, pe moşia Vorona lângă

com. Redeni, pl. Coșula. delul Mestecăn în partea de Sud-
CE

Est a com. Poiana-Lungă.

Viei, del, care se prelungesce din
moșia Lehnesci-Ră-
com. Corni, pe lângă pârâul Glo- Viilor, del, pe
I/

zăşi spre Vest de Lehnesci sădit

dinâsa, până în Siret la Joldesci,
in com, Movila-
se află in com. Poiana Lungă, pl. cu câte-va vii,
AS

Siret, Ruptă, pl. Ştefânesci.

UI

Vierului, vale, pe moșia Dobirceni,

ui
Viei, del, în partea de Sud a satul pl. Ştefănesci.
Curte sci, pl. Târg u, com. Dobirceni,
Orăşeni, com.
BC

de
este sădită o vie pe acest del, Vlădenilor
e. Vlădeni, sat, pe pârâul
unde i-a r&mas numel
 Y
234
234

AR
şi pe costa de Esta delului Holm, Vlădeni, pârâu, isvoresce din delul
în partea de Vest a com. Rădeni, Holm, curge prin ponorele satului

IBR
pl. Coșula, cu o suprafață de Vlădeni, com. Rădeni, portă 4 mori
1088 hectare, din care parte aco- de apă, formeză iazul Sanca pe
perit cu păduri și o populaţie de Vlădeni, se unesce cu mai multe

YL
204 familii sau 996 suflete și 138 pârae de la Storesci Şi se varsă
contribuabili. în Miletia,
Satul fiind udat de pârâul VIă- Apa acestui pârâu este vecinic

SIT
deni pe care se află 4 mori de tulbure şi 6menii b&trâni mărtu-
apă ; valea acestui pârâu e bogată risesc că tot așa ati apucat: causa
în petriş pentru şosele, care se pote să fie inclinația prea repede
transportă de aice în diferite părți.
În acest sat se află
1 biserică
ER
a terenuiui pe
și pămenyul,
care curge, tirînd
NIV
e lemn cu 2 cântăreți, făcută de
locuitori, se dice, pe temelia unei Vlădenilor,!
vale prin care curge
alte biserici vechi, are 1 şclă cu pârâul Vlădeni, com. Rădeni ; aice
LU

1 înveţător și 33 școlari. Sunt se insemnă cariere de prunt pentru

271 boi şi vaci, 76 cai, 389 oi şosele.
şi 29 porci.
RA

Vlădenilor, iaz, format din părâul

Vlădeni, sat, în partea de Nord lui Axinte și părâul de la Ti-
a
NT

com. Brehuesci, pl. Siret, cu

mofteni în satul Vlădeni, com.
o
suprafață de 1002 hectare, şi o Brehuesci, pl. Siret, are 1 mâră
populaţie de 269 familii sau 1145 de apă.
CE

suflete şi 323 contribuabiii.

Are 1 iaz şi 1 mâră de apă. Vladnic, iaz pe moşia Măşcăteni,
In acest sat se află 1 biserică com. Trusesci, pl. Jijia, cu o su-
I/

cu 1 preot şi 2 cântăreți, făcută prafață de 2 hectare.

IAS

de locuitori și 1 scâlă de fete cu

1 înveţătore, plătită de județ și Vlădianu, pod, pe moşia Stăncescii,
30 fete.
com. Curtesci, pl. Târgu.
Numerul vitelor e de 335 boi
U

şi vaci, 44 cai, 936 oi, 9o porci Voloca, dt!, iu stânga Mi'etinului

BC

şi 40 stupi cu albine ; sunt 2 câr-

și în partea de Est a comunei
ciume şi 4 meseriaşi.
Uriceni, pl. Coşula.
 Y
V 235
235

AR
Voloca, vale, intre delul Voloca şi rilor şi 343 hectare ale proprie-
delul Tamba, prin ea curge pârâul taru'ui, având şi 6 hectare pădure

IBR
Miletin, iîn- com. Uriceni. şi o populație de 60 familii sau
171 suflete şi şo contribuabili.
Voloca, iaz, format de mici isvâre Numerul vitelor e de 76 boi și

L
in partea de Est a com. Uriceni, vaci, 28 cai, 35 ol şi 30 porci.

ITY
pl. Coşuia.
Vorona, mănăstire de călugări, pe
Vorona-Carale, numit şi Vorona- moşia Statului Vorona, în pădure,

S
Dobrovoi!schi sat, situat în partea în partea de Eit a com. Poiana-
Lungă, pl. Siret, este intreținută

ER
de Sud a com. Poiana-Lungă, pl.
Siret cu o suprafaţă de 629 hect,, de Stat şi are 3o călugări.
din cari 343 hectare ale locuito- Acestă mănăstire se zice a fi
IV
rilor şi 286 hectare ale proprie- fondată pe la anul 1600 de nisce
tarului, având şi 4 hectare pă- călugări ruşi cu ajutorul hatma-
UN

nului Ilie Jora.

dure, cu o populaţie de 8o fa-
Are 2 biserici în ograda mă-
milii saă 260 suflete și 65 co —
năstirei şi una afară la cimitirul
„tribuabili.
L

zidită la 1860 călugărilor.

Are 1 biserică
RA

Una din biserici, din curtea mă-

de Dobrovolschi, cu 2 cântăreți.
boi năstirei, cu hramul Nascerea Maicei
Numărul vitelor e de 138
145 Oi, 26 porci Domnului, care e cea d întâi zidită,
şi vaci, 14 cai,
NT

a fost rezidită din petră la 1835

şi 160 stupi cu albine.
de Arh. Rafail, în locul vechei bi-
„serici de lemn,
CE

Vorona-Dobrovolschi, (vedi Vo-

sat, com. Poiana- A doua biserică cu hramul Ador-
rona - Carale, ince-
p!. Siret). mirea Maicei Domnului este
Lungă, termina tă la 1803
pută la 1793 şi
I/

paharni cu cu
de lordache Panaite
Vorona-Musteaţă, (vedi Vorona- Maria.
AS

sora sa Safta şi soția sa

Theodor, sat, com. Poiana-Luagă.

numit şi Vorona-Mare, sat, în comuna Tu-

UI

Voro na
- Theo dor, sat,
de Sud-Est dora, pi. Siret, cuo populație de
Pancu, situat in partea
Poiana-Lungă, pl. Si- 104 familii sai 458 suiete şi 80
a comunei
BC

are O biserică cu
contribuabili ;
ret, cu o suprafață de 6oo hect.,
1 preot și 1 cântăreț.
din ca;i 257 hectare ale locuito-
 Y
236
236

AR
Numărul vitelor e de 261 vite Vulturul, pârâu, curge dintr'un mic
cornute, 20 cai, 932 oi. 85 porci iaz pe valea Vultur de pe moşia

IBR
7o stupi cu albine ; se mai află Re&useni, trece prin satul Pogo-
3 cârciume. resci și se varsă în Jijia; are apă
numai în timpuri ploisse.
Vorona,

YL
pădure a Statului, pe mo-
şia Vorona, comuna Poiana-Lungă, Vulturului, del, în partea de Sud
pl. Siret, are o întindere de 2145 a com, Mănăstireni, pl. Târgu,

SIT
hectare, compusi dia fag, stejar
şi teii, se exploateză regulat şi Vulturului, vale, intre d*ul Vul-
produce un venit de 2500 lei turului şi delurile Crucei, Stânci
pe an.

Voronca, pârâu, isvoresce din

ER
Părului
pl. Târgu.
in com. Mănăstireni,

pă-
NIV
durea Statului Vulturului, movilă, in parteade
Vorona, com. Po-
iana-Lungă, formeză mai Sud a satuiui Călugăreni, com,
multe
iazuri pe moşia Voroza, Mânăstireni.
intre
LU

cari cel mai însemnate lacul Mare

Vuitur, dti, pe teritoriul satu-ui
al Voronei, primesce o mulțime
Baiceni în pădure, în partea de
de pârae cari curg prin pădure,
RA

Vest a com. Curtesci,

trece în com. Fântânele și for-
meză iazul din Joldesci și se varsă Vultur, ponor, pe delul Vuitur, din
NT

în stânga Siretului. sat, Băiceni, com. Curtesci.

Vorona, lacul mire, pe mo;ia Vulturâia, baltă, pe șesul Sirc:utui,

Sta..
CE

tului Vorona, com. Poia sa Lunga, pe teritoriul moşiei Fântânele, com.

format din pârâul Voronca, cu o Fântânele, pl. Siret, are o supra-
suprafață de 20 hectare. față de 3 hectare.
I/

Vultur, de, pe moşiile Ciornohal Vulpea, vale, intre delutile Chiri-

IAS

şi Reuseni, intre comunele Co- vâci şi Hulmu, in pădure, pe te-

mândăresci şi Ringhilesci. ritorul satului Orășeni, com. Cur-
tesci,
U

Vultur, vale, intre delul Vultur și Vulpăria. dl, pe moșia Pogoresci,

delul
BC

Mihăiasa pe moșia Rău- in partea de Est a comunei Co-

seni, com. Comândăresci,
mândăresci, pl. Jijia.
 Y
237 237?

AR
Z,

IBR
Zahoreni, sat, pe valea Sarata, în Zerna, vale, în pădurea Tudora,
partea de Nord-Vest a comunei com. Tudora.

L
Movila-Ruptă, pl. Ştefănesci, cu

ITY
o suprafață de 784 hectare şi o Zlătunâia, comună rurală, se iu-
populaţie de 87 familii sai 385 tinde în partea de Sud-Est a plă-
suflete şi 80 contribuabili. şei Miletin, pe valea Sicnei şi Co-

S
zancea şi delurile din dreptă și
stânga Sicnei și se compune din

ER
Zahoreni, (vedi Bâtrinesci, sat, com.
Şoldănesci, pl. Miletin). satele : B4zn6sa, Cernescl, Cociur-
gen, Gârbdesci, Jurestl, Lunca,
IV
Zaton, baltă, pe moşia Tudora, com. AWovacl, Stănesci, Stroesci şi Zld-
Tudora, pl. Siret. fundia.
UN

Teritoriul comunei e deluros,

Zaton, vale. pe moşia Tudora, com. dar de bună calitate şi are o su-
Tudora. prafaţă de 13401 hectare și se
L

împarte ast-fel : arătura 7900 hect,,

Zamca, movilă, în partea de Nord-
RA

fânețe 2938 hectare, imaș 2283

Vest a satului Lunca, com. Zlă-
hectare și 278 hectare pădure de
tunoia. stejar în partea de Nord, sunt și
NT

16 hectare vii.
Zeicesci, sat, în partea de Vest a
Cerealele produc: grâit 29090
comunei Bălu;eni, pl. Târgu, cu 8300 hectol., ovăs
CE

hectol., orz
o suprafaţă de 957 hectare și o 5000 hectol., secară 800 hectol.,
populaţie de 133 familii sau 424
păpuşoi 29400 hectol., cartofi 800
suflete și 8o contribuabili. hectol., fasole 250 hectol., ra-
I/

Are o biserică cu 2 cântăreţi.

piță 1500 hectol.
Numărul vitelor e de 300 boi
AS

Numărul vitelor e de 2500

,
şi vaci, 15 cai, 70 oi, 2 bivoli boi şi- vacă, 350 cai, 8400
oi,
porci şi 100 stupi; are 1 câr- cu albine.
441 625 porci şi 354 stupi
UI

ciumă şi 2 meseriaşi. 14 COmMer-

Sunt 9 cârciumi,
de Vest cianţi, şi 2 meseriași,
Zeicesci, baltă, în partea
BC

Se instmnă 1 fabrică de spirt

a moşiei Zeicesci, com. Bălușeni.
 Y
238

AR
ÎN
a ci
—— 233
(velniră) care produc
e 5000 hee-
25 Scolari. Aici e

IBR
tolitri spirt pe an; reşedinţa com,
are 3 iazuri,
3 mori de apă pe Zlătunia.
Sicna Și 1 moră
de vânt, Numele satului se dic
e că derivă
Are o populaţie de de la nisce zlătari sai

YL
10r4 familii lucrători de
sai 4017 suflete ŞI argint ce a Staţionat
1052 contri- aice,
buabili cari locues Numerul vitelor
c în 8oo case. e de 520 boj

SIT
Sunt 7 biserici cu şi vaci, 30 cai, 126
5 preoţi, ro 0 oi, 2 capre,
cântăreţi şi 3 Sco 60 porci şi 40
li mixte din car stupi cu albine;
I a Statului şi i este 1 cârciumă şi
2 ale comunei 2 comercianţi,
cu
ER
3 Înveţători şi
100 băeți şi
fete ; copiii în 10 Zlătungia,
etate de $colă del, numit şi Bisericei,
520. sun t pe care se află ase
| zat satul Zlă-
NIV
Budgetul Comune tundia, com, Zlătun
i are 11803 dia, in drepta
lei la venituri Pârâului şi vaăei Coz
Şi 11571 lei ancea.
bani la Cheltueli. şi 53
LU

Zlătungia, Vale, într

e de!ul Benchiu
Zlătunsia, si Cozancea,
sat, aşedat Pe în com. Zlătundia,
tunia delul Zia-
sati Bisericei, pl. Miletin.
RA

în partea
Nord a comunei de
Zlătunsia, pl.
Miletin, Zlătundia-Mică, sat, in partea de
Mojia este Pr
NT

oprietatea pr Sud-Est a comunei

inţu'ui Dracșani, pl.
Gr. M. Stur Miletiu,
za şi are cu O suprafață
de o Su pr afață de rr
6493 hectare din hectare Păment al loc
uitorilor şi
CE

hectare sunt cari 862

ale locuitoril 9 populație de 20 familii
Zlătunsia; or din sau 8o
pe moşia Zl suflete și 36 contribuabil
ătundia se ,
Numerul viteler e de
42 boi
I/

Gârbesci, Lu şi vaci, 8 Cai, 95 oi,

nca, Novaci 18 porci
şi Zlătungia, , Stroesci
Şi 12 stupi cu albine,
IAS

Are o pădure
de stejar în
de Sud a sa partea
tului, Zosin, (vedi Bălușeni, com. Bălu-
Satul Zlătundi $eni, pl. Târgu).
a are O popu
de 344 fami lație
U

lii saă I1
şi 300 Contri 41 sufere
buabili ; are Zosin, fost schit, situat în partea de
BC

rică CU I bise-
1 preot şi Sud a moșiei Bălușeni, com.
2 Cântăreţi Bă-
! ŞCOlă mixtă cu 1 şi luşeni, pl.
Înveţător şi Târgul este zidit de
Iordache Zosin, vechiu proprietar,
 Y
AR
239 Z, 239

IBR
astă-di nu mai este locuit de că- | Zosin, (gârla morii), nu e alt-ceva
lugări, este intreţinut de particulari. de cât scurgerea Sicnei din iazul
Zosin În lacul Dracşani.

L
Zosin, iaz, numit şi Băluşenilor, e
format de pârâul Sicna şi scurgerea | Zosin, del, care se întinde în drepta

ITY
apelor din numerâsele iazuri ce Sicnei, până la unirea sa cu pâ-
se află pe acestă vale, între cari râul Dresleuca, e o prelungire a
şi iazul Stâncenilor, cel mai in- platoului pe care se află aședat-

S
semnat, este situat în com. Bălu- parte din orașul Botoşani; costa
şeni, pl. Târgu şi areo
_1oa- hectar
suprafață
bogat. în stuh
-e e,
IV ER
sa de Veste acoperită cu pădure,

și papură are şi mult pesce; aice |

este o mâră de apă sistem noii. |
UN

SPIRŞIT
L
RA

Universitatea Af.i, iza lasij

Bibliutem a Gaolaz s-a0 afie
Cota vecis
NT

$
CE
I/
AS
UI
BC
BC
U IAS
I/
CE
NT
RA
LU
NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR
Y
BC
UI
AS
I/
CE
NT
RA
L UN
IV ER
SITY
L IBR
AR
Y