Caiet de Practica Amg1

CAIET DE PRACTICA
ASITENTA MEDICALĂ GENERALA
ANUL 1
NUME : ANDREEA STEFANIU

ȘCOALA : FEG BUCUREȘTI
CNP: 2860924045357
CLASA: AMG1 I
SĂPTĂMÂNA 1
1. Circuitele in cadrul spitalului.
Activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor nozocomiale se desfăşoară într-un cadru organizat, ca

obligaţie permanentă a ecărui cadru medico-sanitar.
Activitatea de supraveghere şi prevenire a infecţiilor nozocomiale face parte din obligaţiile profesionale ale
personalului şi este înscrisă în şa postului ecărui salariat.
Infecții nosocomiale ( intraspitaliceşti) = afecţiune infecţioasă contractată de către pacient în spital pe lângă
afecţiunea cu care s-a internat acesta.
Circuitul (traseul) funcţional are 2 componente principale:
I. Mediul (circuit) septic = circuit septic = mediul cel infectat
II.Mediul (circuit) aseptic = circuit aseptic = mediul
steril/neinfectat
Circuitul funcțional = un traseu urmat în practica medicală. Este un sens de circulație în interiorul unităţilor
spitaliceşti (sanitare) a bolnavilor, personalului medical, a unor materiale, instrumente, tuturor materialelor.
Sunt 2 trasee diferite cel aseptic (steril) de cel septic (infectat).
I. Circuit septic (infectat) - Este sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni, generatori
de infecţii, în interiorul unităţilor sanitare.
II. Circuit aseptic (steril, neinfectat) - Este sensul de circulaţie ce asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor, în interiorul unităţilor sanitare.
fi
fi
fi
Observații :
- Niciodată nu se încrucişează circuitul septic cu cel aseptic
- Circuitele septice sunt separate de cele aseptice
- Dacă se intersectează, rezultă infecţiile nosocomiale
Circuitele funcţionale trebuie să faciliteze o activitate corespunzătoare şi să împiedice contaminarea

mediului extern reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor.
Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele:
1- circuitul bolnavului
2- circuitul personalului medico-sanitar, studenţilor şi elevilor practicanţi
3- circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor
4- circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate în practica medicală aseptică
5- circuitul blocurilor operatorii
6- circuitul alimentelor şi al veselei
7- circuitul lenjeriei
8- circuitul rezidurilor
2. Spălarea mâinilor.
Spălarea mâinilor asigură igiena, protecţia şi securitatea persoanei şi a mediului său, prevenind transmiterea
germenilor purtaţi pe mâini, responsabili de o mare parte dintre infecţiile nosocomiale
Tipuri de spălare a mâinilor:
Lavajul simplu
Elimină ora tranzitorie formată din enterobacterii, virusuri, levuri, ciuperci mai mult sau mai puţin patogene
şi care nu se multiplică. Ea se elimină în totalitate după o spălare meticuloasă şi contactul cu un antiseptic
Lavajul igienic sau antisepti
Elimină în totalitate ora tranzitorie şi diminuează ora comensuală sau rezidentă, adică germenii oportunişti
care se găsesc în mod natural pe piele (sta lococul auriu de exemplu) care se multiplică anormal, în absenţa
măsurilor de igienă şi duc la scăderea rezistenţei organismului.
Fracțiunea igienic
Cu un produs hidro-alcoolic elimină ora tranzitorie şi diminuează ora comensuală.
Lavajul chirurgica
Se practică în sălile de operaţii, sălile de naştere, sălile de pansamente serviciile de urgenţă
3. Schimbarea lenjeriei de pat si lenjeriei de corp a pacientului imobilizat.
- Schimbarea pijamalei
Obiectivele procedurii:
- Men inerea st rii de igien i confort
- Prevenirea escarelor de decubit
- Cre terea demnit ii pacientului
- P strarea identit ii
ş
ă
ț
fl
ă
ă
l
ț
ă
fl
ț
ă
ș
c
fl
fi
fl

fl

Pregatirea materialelor
- Pijama nc lzit – Cuvertur - Pudr de talc - Sac pentru lenjeria murdar - M nu i de unic folosin
Pregatirea pacientului:
a) Psihică - Informa i pacientul i explicai i-i necesitatea procedurii
- Explica i pacientului cum poate participa la procedur
- Ob ine i consim m ntul informat
b) Fizica - Asigura i intimitatea i respecta i pudoarea
- ntreba i pacientul dac are nevoie de plosc sau urinar inainte de procedur
Efectuarea procedurii:
- A eza i lenjeria curat pe un scaun n apropierea patului
- Ob ine i informa ii despre posibili ile de mobilizare a pacientului
- Aprecia i resursele zice ale pacientului
- Explica i-i procedura
- Plia i p tura la picioarele pacientului
- nveli i pacientul cu un pled nc lzit
- Sp la i-v m inile, mbr ca i m nu i de cauciuc
a) Dezbr carea i mbrac rea bluzei la pacientul care se poate ridica n pozi ie ez nd
- Descheia i nasturii pijamalei
- Ridica i pacientul n pozi ie ez nd
- Rula i pijamaua de la spate spre ceaf i trece i-o peste cap rug nd pacientul s ecteze capul
- Rula i ecare m nec i mbr ca i pe r nd bra ele
- Scoate i m inile n afara m necilor
- Ridica i bluza pe spatele bolnavului i mbraca i umerii
- Fric iona i u or spatele pacientului
- ncheia i nasturii
b) Dezbr carea i mbr carea bluzei la pacientul care nu se poate ridica
- Descheia i nasturii
- ntoarce i pacientul n decubit lateral i dezbr ca i bra ul eliberat
- ntoarce i pacientul n decubit lateral invers i dezbr ca i cel lalt bra ndep rt nd bluza
- Men ine i pacientul n decubit lateral
- Rula i m neca i mbr ca i bra ul liber
- ntoarce i cu bl nde e pacientul n decubit lateral invers i mbr ca i celalalt bra intinz nd bluza pe spate
- Aduce i pacientul n decubit dorsal
- ncheia i nasturii
c) ndep rtarea i mbr carea pantalonilor
- Ridica i regiunea lombosacrat a pacientului i trage i cu grij pantalonii spre picioare
- Aseza i pacientul pe pat
- Ridica i u or membrele inferioare i continua i dezbr carea
- Pune i pantalonii murdari n sac
- Observa i aspectul membrelor inferioare
- Ruga i persoana care v ajut s ridice membrele inferioare ale pacientului
- mbr ca i pe r nd ecare membru i trage i pantalonii p n aproape de ezut
- Cobor i i a eza i pe pat membrele inferioare
- Ridica i regiunea fesier i trage i n sus pantalonii
- Veri ca i dac cear aful e bine ntins
- ncheia i nasturii
Îngrijirea pacientului:
- A eza i pacientul n pozi ie comod
- Observa i faciesul, m sura i pulsul
- Reface i patul i nveli i pacientul cu p tur
- Veri ca i dac pacientul se simte bine
Î
Î
Î
ş
Î
Î
Î
Î
Î
Î
Î
ă
ş
fi
fi
ț
ț
ă
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
â
ț
ț
ț
ț
î
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
fi
ț
ț
ț
ț
ă
ț
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ț
ț
ț
ț
ț
ă
ț
ț
ş
ț
ț
ț
ț
â
ț
ă
ț
ț
ş
â
â
ş
ş
ă
ă
â
ă
ş
ş
ş
ş
â
ş
ț
â
ț
î
ț
ț
î
î
î
ă
î
î
fi
î
î
ț
î
î
ş
fi
â
î
î
î
ț
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ț
ă
ş
ț
î
ă
ț
î
ț
ț
â
ş
ă
ş
î
ă
ă
ă
ă
î
ț
ş
â
ă
ț
î
ț
ă
î
ă
ş
ş
ă
ş
ț
î
ş
ă
ț
ş
ă
î
â
ş
ț
ă
ț
ş
ă
ț
ă
ş
ț
ț
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ț
â
ț
ş
ă
î
ă
ă
ă
â
ț
î
ț
î
ă
ş
ț
ă
ă
ă
ş
â
ț
ş
ă
â
fl
â
ă
ț
ă
4. Toaleta pacientului imobilizat la pat.
Obiective
- Men inerea pielii in stare de cur enie, prevenirea apari iei leziunilor cutanate, asigurarea st rii de igien i
confort a pacientului prin sp larea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va
sp la
Pregatirea materialelor
- Paravan- sort de unic folosin pentru nurs /e- mas mobil pentru materiale, acoperit cu un camp-
trei prosoape de culori diferite- m nu i de baie de culori diferite (fa , trunchi i membre, organe
genitale)- m nu i de unic folosin - s pun neutru i sapunier - perii de unghii- foarfece pentru unghii /
pil de unghii- perie de din i / past de din i- pahar pentru sp lat pe din i- pahar cu solu ie antiseptic
pentru gargar - lighean/bazin cu ap cald / termometru de baie- plosc (bazinet), g leata pentru ap
murdar - mu ama, alez - cuvertur de anel /un cear af - alcool mentolat- pudr de talc- deodorant-
pijamale i lenjerie de pat curate- Sac pentru lenjeria murdar
Pregătirea pacientului:
a)Psihică
- Informa i i explica i pacientului procedura
- Stabili i de comun acord cu pacientul ora efectu rii toaletei inand seama de orarul mesei, investiga iile
tratamentului
- Ob ine i consim mantul informat i a a i preferin ele sale in leg tur cu igiena
b)Fizica
- Aprecia i starea pacientului pentru a evita o toalet prea lung , obositoare
- Dac starea pacientului ii permite incuraja i-l s spele singur, asigurandu-i independen a i ajuta i-l doar
la nevoie
- Asigura i intimitatea pacientului
- Intreba i pacientul dac dore te s i se serveasc urinarul sau plosca
Efectuarea procedurii
- Asigura i-v c temperatura din salon este peste 20°C
- Asigura i-v c geamurile i u a s e inchise pe tot timpul procedurii
- A eza i paravanul in jurul patului
- Umple i bazinul 2/3 cu apa cald (37°C—38°C), controland temperatura apei cu termometrul de baie
- A eza i pacientul in pozi ie decubit dorsal
- Dezbr ca i i acoperi i cu cear af i anel
- Plia i p tura i a eza i-o pe un scaun sau pe pat la picioarele bolnavului
- Descoperi i progresiv numai partea care se va spala
- Indep rta i una dintre perne, iar pe cealalt acoperi i-o cu o mu ama icear af,saualeza
- Pune i in fa a bolnavului un prosop pentru a proteja invelitoarea
RESPECTA I ORDINEA IN CARE SE VA EFECTUA TOALET FA I GAT
- Sp la i-v mainile
- Imbr ca i prima m nu de baie, umeziti-o, i sp la i ochii de la comisura intern la cea extern ; folosi i
par i separate din m nu pentru ecare ochi
- terge i imediat cu primul prosop
- Sp la i fruntea de la mijloc spre tample
- Sp la i cu mi c ri circulare regiunea perioral i perinazal
- Insista i la urechi in an urile pavilionului i regiunea retroauricular
- Sp la i cu / f r s pun, limpezi i de cateva ori cu ap i terge i imediat
- Sp la i gatul, limpezi i
- Usca i prin tamponare cu prosopul
Ş
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
Ţ
ş
ă
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ş
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ă
ă
ş
ţ
ă
ş
ş
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
fi
ţ
ş
ş
ă
ă
ă
fi
ă
fl
ş
fl
ă
fl
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ă
ă
ş
ş
ş
ţ
ă
ţ
Ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
Ţ
ă
Ă
ţ
ă
ă
Ş
ş
ţ
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
- Schimba i apa i m nu a
Partea anterioară a toracelui
- Sp la i cu mi c ri ferme, evitand gadilarea pacientului; insista i la axile- Limpezi i i usca i foarte bine:
folosi i deodorant, dac pacientul dore te- Insista i la femei, la pliurile submamare- Observa i respira ia
pacientului i eventuale irita ii ale pielii sau altemodi c ri- Acoperi i toracele i membrele superioare
Membrele superioare
Muta i mu amaua i aleza i intinde i-le sub intreg membrul superior, desuprainvelitorii- Sp la i prin mi c ri
lungi i blande; incepe i de la articula ia pumnului spreum r, stimuland astfel circula ia venoas - Limpezi i
cu ap i terge i imediat cu al doilea prosop- Daca este posibil a eza i mana pacientului in bazinul cu ap
cald , pentru at ia mai u or unghiile sau pentru a le cura a: sp la i mana pacientului cu s puninsistand in
spa iile interdigitale: limpezi i cu ap i usca i foarte bine.- Sp la i celalat membru superior dup acela i
principiu
Abdomenul
Dezveli i abdomenul pacientului- Insista i la nivelul pliurilor inghinale, unde datorit transpira iei i lipseide
igiena a unor persoane pot ap rea foarte u or irita ii ale pielii.- Insista i la nivelul ombilicului care la unii
pacien i poate foarte murdar; proceda i astfel:a) indep rta i depozitul de murd rie cu ajutorul unui tampon
de vat inbibat
in benzin i montat pe un porttampon b) sp la i ombilicul cu ap i s punc) usca i foarte bine i unge i

regiunea cu vaselin - Acoperi i pacientul cu cear aful i anela
Partea posterioară a toracelui si regiunea sacrat
- A eza i pacientul in pozi ie de decubit lateral, ind sus inut de o alt nurs - Muta i mu amaua i aleza i
intindeti-le sub trunchiul pacientului- Sp la i, limpezi i i usca i regiunea- Masa i spatele pacientului cu
alcool mentolat; observa i proeminen ele osoase iveri ca i starea pielii in punctele de sprijin- Aplica i
pudra de talc intr-un strat foarte sub ire- Acoperi i spatele pacientului- Sp la i regiunea anal dinspre fa
spre spate, astfel incat s evita icontaminarea regiunii perineale; limpezi i i usca i foarte bine regiunea-
Observa i atent starea pielii in zonele predispuse apari iei escarelor.
Membrele inferioare
- Inlocui i apa, m nu a de baie i prosopul cu altele curate- Intinde i mu amaua i aleza sub jum tatea
inferioar a pacientului- Readuce i pacientul in decubit dorsal,- Insista i la nivelul genunchiului, plicii
poplitee, in regiunea tendonului luiAhile i a calcaneului- Sp la i cu ap i supun prin mi c ri blande dinspre
glezn spre old pentru astimulacircula ia venoas ;
ATEN IE! NU SE MASEAZ !
- Dup ecare s punire limpezi i bine cu ap i usca i cu prosopul
- Observa i atent starea pielii in zonele predispuse apari ie escarelor - Sp la i picioarele prin introducerea
lor intr-un bazin cu ap , a ezat pe pat; proteja i patul cu mu amaua, aceast metod u ureaz cur irea
i t iereaunghiilor!- Pudra i intr-un strat foarte sub ire plicile naturale- Taia i unghiile-Acoperi i pacientul cu
cear aful i anela.
Organele genitale si regiunea perianala
Incheie toaleta la pat a pacientului; dac starea generala a pacientului ii permite, acesta se poate sp la
singur, in timp ce asistenta va controla dac s-aefectuat corect- Inlocui i apa, m nu a de baia i prosopul
cu altele curate- Imbr ca i m nu a de unic folosin - A eza i bolnavul in pozi ie ginecologica.
- Izola i patul cu mu ama i aleza pe care le introduce i sub regiunea sacrat , introduce i plosca sub
pacient, imbr ca i m nu a de baie peste m nu a de cauciuc, sp la i regiunea genital dinspre anterior
spre posterior, evitand regiunea anal ; folosi i s pun neutru (neiritant pentru piele i mucoase), limpezi i
cu ap curat foarte atent pentru indep rtarea s punului; se poate face cu ajutorul unui jet de ap turnat
ş
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
ţ
ţ
ă
ţ
ş
Ţ
ă
ă
fi
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ş
ş
ş
ş
fl
ş
ă
ă
ă
ş
fi
ş
ă
ţ
ţ
ă
ă
ş
ş
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
ş
ţ
ş
ă
ţ
ş
ţ
ş
ţ
Ă
ş
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ş
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ş
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ţ
ţ
ă
fi
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ţ
ş
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
ţ
ă
ş
fl
ţ
ş
ă
ţ
ă
ţ
ş
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ş
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ş
ă
ţ
ă
ş
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ă
ă
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ş
ş
ţ
ă
ş
ţ
ă
ş
ş
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ş
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ş
ş
ţ
ă
ţ
ă
ă
dintr-o cana, pute i folosi tampoane i o pens porttampon, avand grij s cur a i toate pliurile i s
schimba i des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anal spre cea genital .
- Indep rta i bazinetul de sub pacient i terge i foarte bine organele genitale i regiunea din jur folosind al
treilea prosop.
IN TIMPUL PROCEDURII EXAMINA I TEGUMENTELE I OBSERVA I EVENTUALE MODIFIC RI

(RO EA / IRITA IE)
- Fric iona i cu alcool mentolat, in special regiunile predispuse la escare,
pentru activarea circula iei sanguine, schimba i lenjeria de corp i pat i intinde i bine p tura pentru a nu
jena pacientul, acoperi i pacientul i asigura i-v c este intr-o pozi ie de confort zic i psihic.
Supraveghea i func iile vitale, dac pacientul este purt tor de sonde asigura i-v c sunt permeabile i bine
pozi ionate.
SĂPTĂMÂNA 2
1. Schimbarea poziției pacientului imobilizat, adinamic, mobilizarea pacientului.
- Prevenirea complicațiilor (escare, tromboze, încetinirea tranzitului)
- Promovarea stării de confort.
Pregătirea materialelor:
- Perne, pătura făcută sul, suluri de materiale textile, sprijinitor pentru picioare sau sac de nisip.
- Informați pacientul asupra necesității schimbării poziției.
- Explicați pacientului importanta schimbării poziției la anumite intervale de timp.
A. Schimbarea poziției din decubit dorsal in decubit lateral:
- Identi cați pacientul si evaluați resursele acestuia.
- Aduceți materialele auxiliare lângă pat.
- Așezați-vă de partea patului spre care întoarceți pacientul.
- Ridicați cu mâna dinspre cap umărul pacientului, ridicându-l cu blândețe si introduceți pătura sub spate
(sau un sul) pentru al îngriji.
- Susțineți toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate si cu mâna dinspre picioare rotati bazinul si
membrele inferioare.
- Sprijiniți spatele pacientului cu un sul de cearceaf.
- Flectati membrul inferior de deasupra si introduceți sub el o pătura.
- Acoperiți pacientul cu o pătura sau anuntați-l când va o noua schimbare.
B. Schimbarea poziției din decubit lateral in decubit dorsal:
- Așezati-va de partea patului spre care este orientat spatele pacientului si rugați o persoana sa va ajute.
- Prindeți pacientul de sub axila si sprijiniți-i capul pe antebrat.
- Rugați ajutorul sa introducă o mâna sub bazinul pacientului.
- Sincronizați-va miscarile si executați o mișcare de rotație aducând pacientul in decubit dorsal.
- Introduceți sub regiunea lombara si sub genunchi pernuțe subțiri sau materiale textile împăturite pentru a
respecta curbura ziologică a coloanei si pentru a evita hiperextensia membrelor.
- Întindeți lenjeria de corp si de pat.
- Acoperiți pacientul, anuntați ora următoarei schimbări.
Ş
ţ
ţ
fi
ă
Ţ
ţ
Ă
ţ
ţ
ţ
Ţ
fi
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ş
Ţ
ş
ş
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
fi
ă
Ş
ş
ţ
Ţ
ş
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ă
fi
ţ
ă
ş
ă
Ă
ş
ă
ă
ş
C. Reașezarea pacientului in decubit dorsal din poziția sezand:
- Îndepărtați pernele si sulurile.
- Prindeți pacientul ca si in cazul ridicării.
- Lăsați ușor pe spate.
- Reașezati patul, întindeți lenjeria.
- Fixați sulurile sub regiunea lombara si genunchi.
D. Readucerea pacienților alunecați din poziție semisezand sau sezand:
- Rugați pacientul sa întoarcă fata spre partea opusa.
- Rugați-l sa se sprijine pe tălpi si sa se ridice puțin la comanda.
- Introduceți mâna sub axile si conduceti mișcarea de ridicare ajutând pacientul sa se deplaseze ușor spre
capătul patului.
- Asigurați-vă ca pacientul este relaxat si se simte bine.
- Veri cați lenjeria si materialele auxiliare folosite sa nu jeneze pacientul.
- Vizitați pacientul între doua schimburi pentru a vedea dacă acuza durere.
- Măsurați dacă este cazul: pulsul, TA , respirația.
2. Alimentarea activa si pasiva.
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimenta ia. Asigurarea aportului caloric
necesar pentru sus inerea for elor zice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru
asigurarea condi iilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau arti cial , constituie
sarcini elementare ale ngrijirii oric rui bolnav spitalizat.
n func ie de starea pacientului, alimentarea se face:
- activ – pacienta m n nc singur n sala de mese sau n salon
- pasiv – pacientei i se introduc alimentele n gur
Alimentarea activ se poate face n sala de mese, n salon; la mas sau la pat.
n sala de mese aerisit , cur enia trebuie s e des v r it ; por iile aranjate estetic sunt a ezate pe mese
mici (4 persoane). Se invit pacientele la mas , se invit s se spele pe m ini. Felurile de m ncare se
servesc pe r nd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele
cu m na.
Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se a motivul i se iau
m suri.
n salon la mas : se ndep rteaz tot ce ar putea in uen a negativ apetitul pacientului
(t vi ,scuip tori, plosc ). Se invit pacientul s se spele pe m ini, se ajut s se a eze la mas ; servirea
mesei se face ca n sala de mese.
n salon, la pat: se preg te te salonul ca pentru alimentarea n salon la mas . Se a eaz pacientul n pozi ie
confortabil , este invitat s se spele pe m ini, asistenta servindu-i materialele necesare i protej nd lenjeria
de pat cu mu ama. Se adapteaz masa special la pat i se serve te masa la fel ca n salon la mas .
Alimentarea pasiv - C nd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s e

ajuta i.
Scop
• vor hr ni i bolnavii - imobiliza i, paralizați, epuiza i , adinamici
- n stare grav
- cu u oare tulbur ri de degluti ie
- tav
- farfurii
- pahar cu ap sau can cu cioc
- ervet de p nz
Î
Î
Î
Î
ă
î
ş
ă
fi
ţ
ş
ă
ă
ţ
â
fi
ţ
ă
ă
ă
ţ
ă
â
â
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
î
ă
ţ
ă
î
â
ă
î
â
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
î
ă
ă
ă
fi
ş
î
ă
î
ă
â
î
ă
ă
fi
ă
ă
ă
î
fl
î
ţ
ă
â
ă
ş
ţ
ş
î
ă
ă
î
â
ţ
ă
ş
fl
ă
ă
ţ
â
ă
ă
ă
ă
ş
ş
ş
î
ă
fi
ş
ş
â
ă
ă
â
î
ă
ă
fi
ţ
- can de sup
- tac muri asistenta
- mbrac halatul de protec ie
- a az p rul sub bonet
- se spal pe m ini
Pacientul:
- se a az n pozi ie semi ez nd cu ajutorul rezem toarelor de pat sau n decubit dorsal cu
capul u or ridicat i aplecat nainte pentru a u ura degluti ia
- i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat
- se protejeaz cu un prosop n jurul g tului
- se adapteaz m su a la pat i i se a az m ncarea astfel nc t s vad ce i se introduce n
gur
Servirea mesei
- asistenta se a eaz n dreapta pacientului i i ridic u or capul cu perna
- veri c temperatura alimentelor(pacien ii n stare grav nu simt temperatura, nici gustul
alimentelor), gust nd cu o alt lingur
- i serve te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
- supravegheaz debitul lichidului pentru a evita nc rcarea peste puterile de degluti ie ale
pacientului
- este ters la gur , i se aranjeaz patul
- se ndep rteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor
- schimb lenjeria dac s-a murd rit
- acoper pacientul i aerise te salonul
- str nge vesela i o transport la o ciu
3. Măsurarea si notarea temperaturii.
Temperatura corpului este rezultanta procesului de termoreglare dintre termogeneza (producere de caldura)
si termoliza (pierderea de caldura), proces reglat de centrii termoreglarii situați in hipotalamus.
- Determinarea nivelului curent al căldurii corpului
- Aprecierea evoluției unei boli
- Determinarea răspunsului pacientului la măsurile inițiate in caz de creștere sau scădere a temperaturii
corpului.
- Evaluarea refacerii pacientului după boala.
Locuri de masurare:
- in cavitati semi-inchise: -in axila;
- in plica inghinala;
- in cavitatea bucala;
- in cavitati inchise: -in rect;
- in vagin;
Materiale necesare:
- termometru maximal individual, o casoleta mica cu tampoane de tifon nesterile, prosop individual, sapun,
pahar cu 3⁄4 solutie de cloramina 1-5%, o tava, o sticluta cu ulei de vaselina, tavita renala, sticla cu alcool
medicinal, creion sau pix cu pasta albastru, foaia de temperatura a bolnavului si carnetelul propriu al
asitentei.
ETAPE DE EXECUTIE:
A. Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
- se pregatesc materialele necesare;
- se veri ca integritatea termometrului, functionalitatea si daca mercurul este coborat in rezervor;
- se sterge termometrul de solutia dezinfectanta deoarece irita tegumentele;
B. Pregatirea psihica si zica a bolnavului:
- se anunta bolnavul;
î
î
ş
ă
â
î
â
ă
ş
fi
ă
ş
fi
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
î
ă
ă
ă
ş
ă
â
ă
ă
ş
â
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ţ
î
ă
fi
ă
ş
ţ
î
ş
â
ă
ă
î
ş
ă
ă
fi
ă
ş
â
ţ
ă
î
ş
â
ş
î
î
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
î
â
ă
î
ă
ţ
î
- se aseaza bolnavul in decubit orsal, confortabil, cu capul pe perna sau in pozitie sezanda pe un scaun;
Efectuarea tehnicii:
Masurarea in axila:
- se ridica bratul bolnavului;
- se sterge bine axila bolnavului prin tamponare cu prosopul lui
- termometrul se tine in mana ca pe un creion in pozitia pt scris;
- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei, paralel cu toracele (se evita
lenjeria);
- se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antebratul ectat pe suprafata anterioara a toracelui;
- se mentine termometrul timp de 10 min dupa care se scoate din axila bolnavului, se citeste si se aseaza
pe tava medicala;
- bolnavul va asezat in pozitie comoda;
- inainte de citirea termometrului, acesta se sterge cu o compresa uscata;
- tinut strans ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide departe de obstacole, pt ca mercurul
sa coboare in rezervor;
- se aseaza termometrul la locul lui in recipient;
-
- Măsurarea in cavitatea bucala: (se foloseste termometru utilizat numai in acest scop)
- se umezeste termometru cu apa rece;
- se introduce termometrul in cavitatea bucala a bolnavului, sub limba;
- se atrage atentia bolnavului sa pastreze gura inchisa timp de 5 min si sa nu sparga termometrul cu dintii;
- se scoate termometrul si se citeste valoarea;
- Masurarea temperaturii in rect (masurare rectala)
- se lubri aza bulbul termometrului cu ulei de vaselina;
- cand bolnavul stie si poate, isi introduce singur termometrul in rect;
- cand bolnavul nu poate, este asezat in decubit dorsal sau lateral si i se introduce usor bulbul
termometrului in rect, cu miscari de rotatie si inaintare;
- se mentine timp de 3 min;
- se scoate termometrul, se sterge cu un tampon de vata imbibat cu alcool, si se citeste gradatia;
Notarea cifrata:
-in carnetelul de observatii individual, se noteaza numele bolnavului, nr salonului, nr patului, data si valoarea
temperaturii obtinute urmand a notata si in foaia de temperatura;
Notarea gra ca:
- se noteaza gra c cu un punct de culoare albastra in F.T. pe verticala corespunzatoare datei si timpului zilei;
- pt ecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad;
- se uneste cu valoarea anterioara, printr-o linie albastra, obtinandu-se astfel curba termica;
Interpretarea rezultatelor:
- temperatura normala ( ziologica) este cuprinsa intre 36-37 grade C cand bolnavul este considerat afebril;
-
- Valori patologice:
A. hipertermie: starea de subfebrilitate=37-38 grade C
B. starea febrila= 38-39 grade C (considerta febra moderata) febra ridicata= 39-40 grade C
C. hiperpirexie= 40-41 grade C (b) hipotermia-toate valorile sub 36 grade C
Reorganizarea locului de munca:
- se scutura termometru pana cand mercurul coboara in rezervor;
- se spala termometrul cu apa curenta cu detergenti sau cu sapun lichid;
- se spala recipientul;
- se schimba solutioa dezinfectanta;
- se introduce termometrul in recipient;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fl
4. Măsurarea si notarea pulsului.
Pulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei artere super ciale comprimata
incomplet pe un plan rezistent (os).
Formarea pulsului arterial:- sincron cu sistolele ventriculare, peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul
de sange expulzat din ventricolul stang si aorta. Destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana
de sange sub forma de unda pulsatila.
Calitatile pulsului:
- frecventa (rapiditatea)
- ritmicitatea (regularitatea)
- amplitudinea (intensitatea) -volumul (tensiunea) -celeritatea
Ele depind de frecventa si ritmicitatea inimii, de debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si de presiunea
arteriala.
Scop: este de a obtine informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si a vaselor.
Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu, foaia de temperatura.
Etape de execuție:
1. Pregatirea zica si psihica a bolnavului:
- se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul, i se explica modul de masurare, stiind ca o stare emotiva
creata de necunoscut, ii poate modi ca valorile;
- bolnavul se mentine in stare de repaus zic si psihic, timp de 5-10 min cu bratul sprijinit pt relaxarea
muschilor antebratului;
2. Efectuarea tehnicii:
(a) Masurarea in artera radiala:
- spalare pe maini cu apa si sapun;
- se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui;
- se xeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui, se imbratiseaza antebratul la

acest nivel;
- se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial, cu varful degetelor (index, mediu, inelar) de la mana
dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului;
- se numara zvacniturile peretelui, urmarind secundarul cronometrului timp de 1 min (numaratoarea se
incepe de la o patrime, o doime, trei patrimi sauun min.)
(b) Masurarea in aceiasi succesiune de timpi la alte artere: carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee,
tibiala si pedioasa.
3. Notarea cifrica:
- se noteaza in carnetul propriu, numele si prenumele bolnavului, nr salonului si al patului, data cu

speci carea ‘D’ pt dimineata si ‘S’ pt seara si valoarea masurata.
4. Notarea gra ca:
- pentru ecare liniuta subtire, orizontala a foii de temperatura se socotesc 4pulsatii/min;
- pe ordonata se noteaza frecventa (nr zvacniturilor/min) iar pe abcisa, timpul cand s-a masurat; -se
marcheaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului;
-se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului;
5. Reoganizarea locului de munca:
- foaia de observatie impreuna cu foaia de temperatura, se aseaza in dosarul salonului;
6. Interpretarea frecventei pulsului:
- frecventa pulsului variaza ziologic dupa varsta, emotii, efort zic, etc.
(a) Variatii ziologice ale frecventei pulsului:
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
- puls tahicardic (accelerat) intalnit in ortostatism, efort zic si psihic, emotii puternice, in cursul digestiei.
-puls bradicardic (rarit) intalnit in decubit, stare de repaus, stare de liniste psihica;
(b) Valori patologice ale calitatilor pulsului:
- d.p.d.v. al frecventei, vom avea:puls tahicardic (mai rapid) sau bradicardic (mai rar);
- d.p.d.v. al ritmicitatii vom avea: puls ritmic si puls aritmic;
- d.p.d.v. al amplitudinii vom avea: puls cu amplitudine mica ( liform) sau puls cu amplitudine crescuta;
- d.p.d.v al volumului (tensiunii) avem: puls dur si puls moale;
- d.p.d.v al celeritatii avem: puls saltaret (crestere rapida a T.A.urmata de o cadere brusca) si puls tard
(cadere lenta);
OBSERVATII:
1. Masurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaus zic si psihic;
2. Masurati pulsul pe durata unui minut intreg (pt a se obtine valori exacte);
3. Notati imediat valorile obtinute la masurarea pulsului;
4. Notati valoarea obtinuta cu majuscule, inclusiv ora, daca pulsul a fost masurat in frison sau in situatie de
facies rosu (congestiv);
5. Administrarea unor medicatii (digitale, oxigen) oblige asistenta la masurarea pulsului la interval de 30 min,
1 ora, si 2 ore;
6. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii/
min;
SĂPTĂMÂNA 3
1.Măsurarea si notarea presiunii sângelui.
Presiunea sângelui este denumită si presiunea arterială (TA).
Tensiunea arterială reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Factorii determinanti:
- debitul cardiac;
- forta de contractie a inimii; -elasticitatea si calibrul vaselor;
- vascozitatea sangelui;
Valoarea T.A. ind determinata in primul rand de forta de contractie a inimii, va mai mare in sistola si o
denumim T.A ,axioma sau sistolica deoarece contractia inimii este mai mare in sistola. Valoarea T.A. maxime
va in jurul la 140 mm Hg si mai mica in diastola denumita si T.A minima sau diastolica, valoarea ei
ziologică ind de 80 mm Hg.
T.A. = 140 mmHg T.A. = 140/80 mmHg 80 mmHg
Diferenta dintre T.A. maxima si T.A. minima o numim tensiune diferentiala, avand si aceasta o importanta
diagnostica.
Valorile T.A. sunt variabile in functie de tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor,
volumul sangelui circulant si volumul urinei.
Scop: - este de a descoperi modi carile morfo-functionale ale inimii si ale vaselor.
Materiale necesare:
- tava nedicala, tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau s gmanometru, stetoscopul
biauricular, creion, sau pix cu pasta albastra, foaia de temparatura si un tampon de vata imbibat cu alcool;
ETAPE DE EXECUTIE:
1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
- adunam si transportam materialele necesare, la locul examenului;
- controlam starea de functionare a instrumentelor si a aparatelor;
2. Pregatirea zica si psihica a bolnavului:
- se informeaza bolnavul asupra scopului investigatiei;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
- i se explica masurile necesare pt o masurare corecta si anume 15 min repaus inainte de masurare;
efectuarea masurarii se va face la cel putin 3 ore dupa servirea mesei;
3. Efectuarea tehnicii propriu-zise:
(a) Cu aparatul Riva-Rocci:
(b) - spalare pe maini cu apa si sapun;
- se aseaza manometrul, cel cu mercur, pe noptiera intr-o poxitie fara vizibilitate pt bolnav; -se aplica strans
manseta pe bratul bolnavului, sprijinit in extensie;
- cu mana stanga se xeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei si olivele, in urechi;
- cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile
- privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta, cu ajutorul ventilului de la pompa de
cauciuc, pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa gradatia din manometru, aceasta reprezentand
tensiunea maxima indicata de manometru, tensiune care se memoreaza;
- se continua decomprimarea, ascvultand zgomotele pulsului urmarind in acelas timp gradatiile

manometrului pana la diaparitia undei pulsatile;
- se memoreaza si a doua valoare care repr tensiunea minima indicata de manomatre; -se indeparteaza
manseta de pe bratul bolnavului si se noteaza in carnetlul individual; (b) masurarea cu aparatul Pachon:
- se executa in aceiasi succesiune de timpi insa citirea valorilor T.A. se face pe cadranul manometrului
Pachon;
4. Reorganizarea locului de munca:
-se aseaza stetoscopul si manometrul pe tava medicala;
-se aseaza bolnavul in pozitie comoda;
-spalare pe maini cu apa si sapun;
-se dezinfecteaza stetoscopul (olivele) cu tampoane de vata imbibate in alcool;
-se aseaza aparatul in dulapul pt instrumente si materiale medicale;
5. Notarea cifrica:
- in carnetelul propriu se noteaza cifric valorile tensiunii masurate cu numele si prenumele bolnavului, nr
salonului si data;
6. Notarea gra ca:
- se noteaza gra c in foaia de temperatura cu, culoare albastru hasurat;
- se socoteste pt ecare linie orizontala a foii de temperatura, o unitate coloana de mercur;
- deasupra liniei groase se noteaza T.A. maxima iar dedesubtul liniei groase se noteaza T.A. minima; 7.
interpretarea rezultatelor:
- valorile ziologice si patologice ale T.A. se interpreteaza in functie de varsta;
Observații:
- efectuati cu grija pregatirea psihica si zica a bolnavului;
- pt masurarea T.A. la acelasi bolnav, folositi intotdeauna acelasi aparat;
- nu aplicati manseta prea strans pt ca se intrerupe circulatia;
- nu discutati rezultatele obtinute cu bolnavul;
- aparatele vor veri cate anual de spacialisti;
2.Măsurarea si notarea respirației.
Respirația - este functia organismului prin care se relizeaza aportul necesar de oxigen necesar proceselor
vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din aceasta.
Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) care se realizeaza prin
cele 2 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia, in care volumul cutiei toracice creste respectiv
descreste.
Scopul - constituie un indiciu pt stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea

complicatiilor, prognosticul bolii.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
Caracteristici ale frecventei respiratiei:
Din punct de vedere al frecventei, respiratia poate :
- supla
- regulata -ampla
- pe nas
- lenta
- profunda (in coma)
Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de culoare albastra.
ETAPE DE EXECUTIE:
1. Pregatirea materialelor necesare:
2. Pregatirea bolnavului:
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal;
- nu se anunta bolnavul, astfel se modi ca ritmul respirator si obtinem valori eronate; -de aceea se prefera
perioada de somn a bolnavului;
3. Efectuarea tehnicii:
- se numara frecventa respiratiei prin inspectie (cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme);
- se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;
- se numara inspiratiile (miscare de ridicare a peretelui toracelui) timp de 1 min.
4. Notarea cifrica:
- se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei de ex:24 r/min
5. Notarea gra ca:
- se noteaza gra c in foaua de temperatura cu un punct de culoare albastra si se uneste cu o linie cu

valoarea anterioara;
- pentru ecare linie orizontala foii se socotesc 2 respiratii; 6. interpretarea rezultatelor:
- frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie, temperatura mediului ambiant,
starea de veghe sau de somn;
- in stare ziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si a pulsului;
- patologic, se instaleaza respiratia di cila (sete de aer):
(a) dispnee cu accelerare a ritmului respirator:tahipnee (polipnee)
(b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee-12, 10,8 resp/min) (c) dispnee cu perturbare ritmica si
periodica a respiratiei:
- dispneea Cheyne-Stockes cand respiratia are amplitudini crescande pana la maxim si apoi scazand
pana la lipsa respiratiei (apnee) ce dureaza pana la 10-20 sec.
- dispneea Kussmaul adica respiratia in 4 timpi si anume: o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza
si o expiratie scurta, zgomotoasa dupa care urmeaza alta pauza scurta
Precizări:
- in dispnee se noteaza: orarul, intensitatea, tipul ei, evolutia in timp.
- dispneea paroxistica (Cheyne- Stockes) trebuie depistata sistematic, caci bolnavul nu o semnaleaza.
- dispneea Kussmaul apare cand pH-ul este sub 7.2; este descoperita in come.
3.Măsurarea si notarea greutatii corporale.
Obiectivele procedurii
- m surarea greut ii pacientului pentru stabilirea st rii de nutri ie i a re inerii apei n organism; - aprecierea
raportului dintre n l ime i greutate.
Preg tirea materialelor
- c ntar pentru adul i;
- antropometru (sau c ntar antropometru);
- carnet pentru notarea valorilor.
Preg tirea pacientului
Psihic :
- se explic pacientului m sur torile i se stabile te mpreun ora potrivit ( n cursul zilei); - se asigur
pacientul, dac este cazul, c se respect intimitatea.
Fizic - se ajut pacientul s se dezbrace de halat ;
â
ă
ă
ă
ă
ă
fi
fi
ă
ă
fi
ă
fi
î
ă
ă
ţ
ţ
ţ
â
ş
ă
ă
ă
ă
ş
fi
fi
ă
ş
fi
ă
î
ă
ţ
ş
ţ
ă
î
î
ă
- se instruie te pacientul s nu m n nce, s urineze i s elimine scaunul.
Efectuarea procedurii
M surarea n l imii
- se a eaz pacientul n picioare cu spatele la tij i la cursorul taliometrului;
- se roag pacientul s stea cu spatele drept i c lc iele lipite de tija taliometrului ; - se coboar cursorul
p n la capul pacientului i se cite te pe tij grada ia n l imii.
M surarea greut ii
- se aduce balan a n echilibru i se imobilizeaz tija indicatoare ;
- se veri c dac sunt ndeplinite condi iile
: - pacient nem ncat;
- vezica urinar golit ; - scaun eliminat;
- se asigur c poart acelea i haine la ecare c nt rire; - se folose te acela i c ntar;
- se adaug cursoarele pe kilograme i grame, sau cursorul aproape de greutatea estimat a pacientului;
- se cere pacientului s urce pe c ntar;
- se deschide bra ul (tija) i se mi c cele dou cursoare (cursorul) p n acul se stabile te din nou la zero;
- se xeaz scara cursorului i se cere pacientului s coboare.
Finalizarea procedurii
- se conduce pacientul la pat (dac este nevoie); - se ajut s se a eze n pat.
Notarea procedurii
- se noteaz valorile n l imii i greut ii;
- se precizeaz dac din diverse motive nu pot ndeplinite toate condi iile impuse pentru realizarea de
m sur tori exacte.
Evaluarea e cacit ii procedurii
Rezultate a teptate
- c nt rirea s-a f cut corect;
- rezultatul atest o evolu ie bun .
Rezultate nedorite
- valorile ob inute arat sc derea greut ii la pacien ii sl bi i, denutri i, cre terea greut ii i re inerea apei n
organism;
- se veri c respectarea regimului alimentar
SĂPTĂMÂNA 4
1.Recoltarea sângelui pentru examene de laborator ( puncția venoasa)
Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanțe energetice si plastice( glucoza, aminoacizi, acizii
grași ), săruri minerale, apa si oxigen. Sângele transporta si produsele rezultate din metabolizarea celulara,
ureei, acid uric, amoniac, CO2.
Scop:
- Con rma sau in rma diagnosticul clinic
- Vin in completarea simptomatologiei, ajutând la stabilirea unui diagnostic.
- Re ecta evoluția bolii.
- Arata e cacitatea tratamentului sau răspunsul organismului la tratament.
- Con rma vindecarea.
- Con rma prezenta agenților patogeni la persoane purtătoare sau bolnave.
- Tulburări de coagulare, hemostaza, status trombo lic.
- Identi ca tulburări metabolice sau endocrine.
- Screeningul- diagnosticarea bolii in stadii in care poate curabila.
â
ă
ă
ă
â
fl
ă
fi
fi
fi
fi
fi
ş
ă
ă
fi
fi
fi
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
î
fi
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
â
fi
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
î
ă
ă
î
ă
ă
î
ă
ă
ă
î
ţ
ţ
ş
ş
ă
ă
ş
ş
ş
ş
ă
ş
ă
â
ă
ş
ă
â
ă
ş
ţ
ă
ţ
fi
ţ
ă
ă
ş
ă
ă
fi
ă
â
ă
î
ş
fi
ţ
ţ
ă
ă
â
ş
î
ă
ă
fi
ă
ţ
ă
ţ
ă
ş
ş
ţ
â
ă
ţ
î
ş
ş
â
ă
ţ
ş
ş
ă
ţ
ă
î
Metode de recoltare:
- Punctie capilară : punctia pulpei degetului, punctia lobului urechii, punctia halucelui sau a călcâiului la
copil.
- Punctia venoasa : frecvent venele de la plica cotului ( cefalică sau bazilica) sau orice vena accesibila.
- Punctia arterială : artera femurală, humerala, radială, cubitala, carotidă ( punctia arterială este de
competenta medicului)
- Alte metode pentru făt si nou născut din cordonul ombilical sau din scalp- de competentă medicului.
Punctia venoasa : reprezintă crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop:
- Explorator - pentru examene de laborator.
- Terapeutic - administrarea medicamentelor sub forma de injecție sau perfuzie intravenoasa, transfuzii,
sângerare in hipertensiune sau edem pulmonar acut.
Locuri de elecție pentru punctia venoasa:
- Venele de la plica cotului ( bazilica si cefalică)
- Venele antebratului
- Venele de la fata dorsala a mâinii
- Venele subclaviculare, femurale, maleolare interne, jugulare si epicraniene la copil si sugar.
Materiale necesare:
- Perna pentru sprijinirea brațului pacientului.
- Tampoane sterile, alcool sanitar, garou, mănuși sterile, seringi in funcție de scop, medicamente ( dacă se
administrează), tăviță renală, bandaj pentru locul punctiei.
- Se cere consimțământul pacientului, i se aplica tehnica si necesitatea acesteia.
- Se asigura confortul zic si psihic.
- Se aseaza pacientul intr-o poziție comoda, luând in calcul si posibilitatea lipotimiei.
Tehnica punctiei venoase:
- Se aseaza brațul pe perna, in extensie.
- Se examinează calitatea si starea venelor.
- Se evita locurile cu răni, cicatrici, hematoame sau edeme.
- Se palpează vena si se alege locul punctiei.
- Asistenta își pune mănuși sterile.
- Se aplica garoul la 7-8 cm deasupra locului de punctie.
- Se dezinfecteaza locul ales cu mișcări circulare de la locul punctiei, in afara.
- Se recomanda ca pacientul sa strângă pumnul pentru ca vena sa devină turgescente.
- Se xează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitând o ușoară compresiune
in jos asupra țesuturilor vecine.
- Se ia seringa cu mana dreapta între police si restul degetelor.
- Se pătrunde in vena cu acul mentinand un unghi de aproximativ 30 de grade, învingându-se o rezistența

elastică a pielii, pana când acul înaintează in gol cca 1-2 cm, cu bizoul in sus si gradațiile seringii in sus.
- Se veri ca poziția acului in vena prin aspirație in seringa
- Se continua tehnica in funcție de scopul urmărit.
- Se cere bolnavului sa deschidă pumnul si se îndepărtează garoul.
- Se retrage acul brusc si se aplica un tampon steril la locul punctiei.
- Se menține tamponul cca 1-3 min, fără a se îndoi brațul.
2. Recoltarea probelor de urina pentru examene de laborator.
Urina - este un lichid secretat de rinichi, depozitat in vezica urinară si eliminat prin micțiune. Micțiunea este
emisia de urina, actul ziologic conștient de eliminare. Diureza este cantitatea de urina eliminată in 24 de
ore.
fi
fi
fi
fi
Scop:
- informații asupra funcției rinichiului si a cailor urinare, precum si asupra stării întregului organism.
Tipuri de examene:
- Examen sumar de urina, se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul.
- Examene biochimice, albumina, glucoza, creatinina, ureea, pigmenții urinare, corpii cetonici, ionograma
(Ca, K, Na, sedimentul urinar)
- Examen bacteriologic ( urocultura )
Modalități de colectare:
- Urina de dimineața prin emisia spontana din mijlocul jetului urinar.
- Sondaj urinar steril
- Punctie suprapubiana ( efectuată de medic)
- Urina colectata in decurs de 24 de ore ( sau 2 ore, 12 ore)
Materiale necesare:
- Recipient steril
- Apa si săpun pentru toaletarea zonei genito- urinare.
- Comprese sterile.
- Se explica tehnica si necesitatea efectuării acesteia.
- Se instruiește pacientul cum sa își recolteze singur urina
- Se instruiește pacientul cu privire la toaletarea zonei înainte de recoltare pentru un rezultat corect
- Explicarea pacientului cum sa folosească prima urina de dimineața.
- Se explica pacientului cum sa facă toaletarea zonei intime cu apa si săpun înainte de a se recolta
- Explicați sa urineze in recipient după ce a lăsat sa curgă primul jet urinar.
- Luați proba de la pacient si etichetați pentru a trimite la laborator
3. Recoltarea materiilor fecale pentru examene de laborator.
Coprocultura - este recoltarea si insamantarea materiilor fecale pentru examen bacteriologic pe un mediu
de cultura.
Scop:
- explorator: punerea in evidenta a unui agent patologic, depistarea unor purtători sanatosi de germeni,
descoperirea modi cărilor patologice din organism in vederea stabilirii diagnosticului.
Elemente de urmărit:
- efectuarea tehnicii in condiții corecte de maxima asepsie.
Materiale necesare:
- Manusi sterile si manusi de unica folosinta
- Recipient cu lingurita pentru colectarea materiilor fecale cu mediu
de cultura (coprorecoltor), eprubete cu medii de cultura;
- Tampoane sterile montate pe port-tampon, introduse in eprubete
sterile;
- Sonda Nelaton, lubre ant;
- Tava medicala, seringa pentru aspiratie;
- Purgativ salin (20-30 g de MgSO4 - sulfat de magneziu);
- Musama, aleza, paravan;
- Prosoape, materiale necesare pentru toaleta, prosoape de hartie;
- 2 bazinete (dintre care unul steril).
fi
fi
- Psihica: i se explica pacientului necesitatea si modul de derulare
al tehnicii;
- pacientul este instruit sa nu urineze in vasul in care a
defecat si sa foloseasca bazinetul steril pentru defecare;
- Fizica: in seara de dinaintea examenului se administreaza
purgativul salin;
- dimineata, bolnavul isi goleste vezica urinara; se protejeaza patul cu musama si aleza;
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau in functie de metoda utilizata
Tehnici:
1.Recoltarea din scaun spontan:
- Asistenta se spala pe maini si imbraca manusile sterile;
- Se dezbraca pacientul;
- Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu picioarele ectate;
- Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se efectueaza toaleta
regiunii perineale cu miscari de sus in jos;
- Se sterge bolnavul si se schimba bazinetul cu cel steril, iar cel
nesteril se acopera;
- Pentru respectarea pudorii, se acopera pacientul pana la terminarea
actului defecarii;
- Se efectueaza toaleta perianala si organelor genitale cu
miscari de sus in jos;
- Se recolteaza in mod aseptic aproximativ 3-4 g fecale din diferite
parti suspecte cu continut mucos, cu puroi sau sangvinolente, cu ajutorul linguritei din recipientul de
recoltat, iar daca scaunul este lichid, se recolteaza apoximativ 5 ml in coprorecoltor;
- Se indeparteaza bazinetul din salon;
- Se imbraca bolnavul si se spala mainile acestuia.
2. Recoltarea din rect:
- Se aseaza pacientul in decubit lateral stang, cu membrul
inferior stang intins, iar cel drept in exie;
- Se umezeste tamponul in ser ziologic si se xeaza bine pe o tija
lunga;
- Se indeparteaza fesele pacientului si se introduce tamponul steril
prin miscari de rotatie si inaintare prin anus in rect si se
sterge mucoasa rectala;
- Tamponul se introduce in eprubeta sterila.
3. Recoltarea la copii:
- Se face toaleta ano-perineala;
- Se aseaza copilul in decubit lateral, cu piciorul de jos intins si
cel de deasupra ectat;
- Se indeparteaza fesele si se evidentiaza ori ciul anal;
- Se introduce sonda Nelaton sterila prin anus in rect, la o
distanta de 10-15 cm
SĂPTĂMÂNA 5
1.Recoltarea exudatului faringian.
Exudatul reprezintă orice lichid care ltrează din sistemul circulator cu țesuturile vecine in cazul unor leziuni
sau zone de in amație.
Scop:
- explorator, depistarea germenilor patogeni in vederea tratamentului si depistarea agenților patogeni la

purtător sănătoși, efectuarea antibiogramei.
fl
fl
fi
fl
fi
fi
fi
fl
Materiale necesare:
- Spatula linguală sterila de unica folosință
- Eprubeta cu mediu de cultura
- Mănuși de unica folosință
- Masca de protecție
- Tăviță renală
- Eticheta
- Se explica procedura si necesitatea acesteia
- Se obține consimțământul si colaborarea pacientului
- Se încurajează pacientul
- Se atenționează pacientul sa nu își administreze nici un fel de tratament, sa nu mănânce, sa nu bea apa,
sa nu se spele pe dinti cu 4 ore minim in prealabil.
- Se aseaza pacientul in poziție sezanda
Tehnica:
- Asistenta se spală pe mâini sa se dezinfecteze
- Își pune mănuși de unica folosință
- Se invita pacientul sa deschidă gura larg
- Dacă pacientul are senzația de voma se retrage spatula si i se recomanda s se relaxeze, se introduce
spatula puțin mai adânc.
- Se șterge cu tamponul depozitul faringian si amigdalian si dacă este cazul se dezlipește si o falsa
membrana.
- Se retrage tamponul fără sa se atingă dinții, limba sau obrajii.
- Se plasează aplicatori in tubul cu mediul de cultura si se etichetează, apoi este trimisa la laborator.
2. Recoltarea sputei prin expectoratie.
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secrețiilor ce se expulzează prin cavitatea bucala.
Recoltarea sputei se face in scop explorator pentru examinări macroscopice, bacteriologice, citologice,
parazitologice.
Materiale necesare:
- sterile : cutie Petri, pahar conic, scuipături speciale, pahar cu apa, șervețele sau batiste de unica
folosință, spatula, apa distilată, eprubete.
Pregătire pacient:
- Psihic: se anunța si i se explica necesitatea execuției examinării
- Fizic : se instruiește pacientul sa nu înghită sputa, sa expectoreaze numai in vasul dat, sa nu introducă si
saliva in vas
Metode de recoltare:
- Prin expectoratie
- Prin frotiului faringian si laringian
- Recoltarea sputei prin spălătura gastrica
- Recoltarea sputei prin spalatura bronsica
Tehnica:
- se oferă pacientului un pahar cu apa sa-si clătească gura si faringele.
- Se solicita sa expectoreze după un efort de tuse si i se oferă vasul de colectare.
- In funcție de examenul cerut se recoltează sputa matinala sau din 24 de ore.
3. Recoltarea secrețiilor purulente
Secrețiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor, din plagi supurate, ulceratii, organele
genitale, conjunctiva oculara, leziuni ale cavitatii bucale si din conductul auditiv extern.
Scopul:
- Explorator - depistarea orei microbiene generatoare si efectuarea antibiogramei
- Terapeutic - evacuarea si tratarea colectiilor purulente
Materiale necesare :
1.Sterile:
-eprubete,
-ansa de platina
-2-3 lame de sticla bine degresate
-seringi si ace
-ser ziologic, solutie dezinfectanta, tinctura de iod, pipeta Pasteur, comprese
-manusi
-tampoane
-lame de laborator
2.Nesterile: -creion dermatograf ,lampa de spirt si chibrituri, leucoplast, tava medicala, prosop, săpun
Pregătire pacient
1.Psihică :
-se informează pacientul cu privire la tehnica -i se inlatura anxietatea
-se cere consimtamantul informat
2.Fizica :
-se asigura intimitatea pacientului
-pozitia pacientului in functie de locul leziunii(plaga chirurgicala cu supuratie parietala, plagi septice, abces,
egmon deschis, vezicule,pustule)
Tehnica:
-se identi ca pacientul
-se veri ca prescriptia medicala
-asistenta medicala se spala pe maini, se dezinfecteaza, imbraca
manusi sterile
-se curata suprafata leziunii
-se va recolta din vezicule, pustule, ulceratii astfel :
*se curata si se dezinfecteaza suprafata veziculelor, pustulelor, ulceratiilor
*se sterilizeaza ansa prin incalzire la rosu si se asteapta
sa se raceasca
*se recolteaza o mica portiune de puroi de sub crusta sau de la marginea ulceratiilor
*materialul recoltat se trece pe o lama de sticla sterila
*se efectueaza frotiu
SĂPTĂMÂNA 6
1. Recoltarea prin punctie capilară.
Punctia capilară - prelevarea de sânge capilar pentru analize de laborator (HLG, dozarea hemoglobinei,
glicemiei) prin înțepătura.
- tava medicală
- Ace, seringa, latenta sterila
- Tampoane de vata
- Soluție dezinfectanta
- hârtie de ltru
- Mănuși de protecție
- Lame de sticla
- Tuburi, pipete, seruri
Psihică: - informați si explicați pacientului procedura si obtineți consimțământul acestuia
fl
fi
fi
fi
fi
fl
Fizica:
- poziționați pacientul sezand cu mâna sprijinita sau decubit, in funcție de starea generală.
- Alegeți locul de elecție:
* adult - pulpa degetului inelar sau mijlociu - lobul urechii
* copil - fata planetară a halucelui - călcâi
- veri cați recomandarea medicală
- Spălați-va pe mâini
- Puneți manusile de protecție
- Masați ușor locul efectuării punctiei
- Aseptizati regiunea aleasa cu tampon de vata îmbibat in dezinfectant
- Așteptați evaporarea soluției deinfectante
- Pe locul perfect uscat în geti acul la 2-3 mm profunzime ( ca sângele sa țâșnească singur),
perpendicular pe straturile cutanate.
- Ștergeți prima picătura cu hârtie de ltru sau compresa uscata
Se prelevează sângele in funcție de scopul urmărit:
- Pe lama perfect uscata si curată( frotiu - hemograma, grupa sanguina, timp de sângerare si coagulare)
- Se aspira in tuburi ( pentru analiza gazelor sanguine)
- 2, 3 picături pe ecare extremitate a lamei
- Ștergeți cu un tampon steril
- Faceți o ușoară compresie.
2. Prevenirea escarelor de decubit.
Escarele sunt modi cări locale de țesuturi, cauzate de comprimarea îndelungată între proeminentele osoase
si suprafața patului. Escarele sunt leziuni interpuse între doua planuri, os si pat.
Țesuturile nu sunt irigate su cient, este redus aportul de sânge, celulele mor si astfel iau naștere escarele
de decubit.
Etapele de formare:
- in prima faza pielea prezintă o culoarea rosiatica ( eritem)
- In a doua faza apare ictena si mai apoi soluția de continuitate (ruperea pielii) si se formează ulcerația
care este dureroasa
- Ulceratia se extinde la straturile adânci, subcutanat si mușchi
- Ulceratia merge pana la os si apare necroza.
Prevenire:
- pat bine făcut, evitarea cutelor lenjeriei de pat
- Saltea antidecubit, perne de diverse dimensiuni si forme
- Schimbarea periodica a poziției
- Igiena
- Corpul bolnavului va menținut uscat, după mictiune sau defecare, va spălat, uscat si pudrat cu talc,
lenjeria udata va schimbată imediat.
- Alimentație si hidratare echilibrata
Îngrijirea escarelor:
- substanțe antiseptice pentru curățarea si dezinfecția plăgii
- Apa oxigenată, divanul, cloramina, betaina, alcool iodat 2%, tinctura de iod
- Comprese sterile, mănuși sterile, apa, săpun, tăviță renală, pudra, unguent
- Cutie cu instrumentar steril
Tehnica:
- Se spală mâinile si se pun manusile
- Se toaleteaza regiunea si tratează in funcție de gradul escarei
- Se aplica pudra, unguent apoi se aplica comprese sterile
fi
fi
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
fi
- In cazul unei escare de grad 3 sau 4 se va face toaleta chirurgicală a plăgii, debridarea ei, utilizarea
pansamentelor hidroactive
- Plaga/ escara se tratează ca o plaga infectata, aplicând tehnica pansamentului.
3. Transportul bolnavului cu fotoliu rulant.
Fotoliile rulante sunt cărucioare in care pacienții pot transportați in poziția sezand, sunt folosite pentru
deplasarea in interiorul spitalului.
Pacientul va asezat in fotoliu de către doua asistente care se a a de o parte si alta a patului.
Initial pacientul, imbracat cu halatul gros, este adus in pozitie sezand in pat si rotit apoi astfel încât sa
ajunga transversal pe pat , ind sprijinit de catre asistente in tot timpul mobilizarii lui in pat.
O asistenta de la spatele pacientului il va sustine de sub axile si il va trage spre ea pana ajunge cu spatele la
marginea patului.
O cealalta asistenta ii va aranja pozitia picioarelor , si apoi va aduce fotoliul pana la marginea patului chiar in
spatele pacientului.
Asistentele se vor pozitiona de-o parte si de alta a fotoliului , vor sustine pacientul de sub axile cealalta
mana o vor introduce sub genunchi , il ridica si il vor aseza in fotoliu.
Asistentele vor aranja picioarele pe sustinatorul de picioare.
Pacientul va acoperit cu o patura pe membrele inferioare.
Fotoliul va impins din spate de catre asistenta / brancardier astfel încât pacientul sa stea pozitionat in
directia de mers.
4.Pozițiile pacientului in pat.
A. Decubit ( culcat) dorsal : asigura relaxarea completa a corpului
B. Decubit ventral : creează o senzație de presiune toracică, hiperextensia coloanei cervicale, accentuarea
lordozei lombare
C. Decubit lateral : dreapta sau stânga, pe pat sau aparate
D. Poziția in asezat
fi
fi
fi
fi
fi
fl

Caiet de Practica Amg1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Practica Amg1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE PRACTICA

ASITENTA MEDICALĂ GENERALA

NUME : ANDREEA STEFANIU

1. Circuitele in cadrul spitalului.

Activitatea de prevenire şi combatere a infecţiilor nozocomiale se desfăşoară într-un cadru organizat, ca

Circuitul (traseul) funcţional are 2 componente principale:

I. Mediul (circuit) septic = circuit septic = mediul cel infectat

II.Mediul (circuit) aseptic = circuit aseptic = mediul

Sunt 2 trasee diferite cel aseptic (steril) de cel septic (infectat).

- Niciodată nu se încrucişează circuitul septic cu cel aseptic

- Circuitele septice sunt separate de cele aseptice

- Dacă se intersectează, rezultă infecţiile nosocomiale

Circuitele funcţionale trebuie să faciliteze o activitate corespunzătoare şi să împiedice contaminarea

Principalele circuite funcţionale din spital sunt următoarele:

2- circuitul personalului medico-sanitar, studenţilor şi elevilor practicanţi

3- circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor

4- circuitul instrumentarului şi a diferitelor materiale utilizate în practica medicală aseptică

5- circuitul blocurilor operatorii

6- circuitul alimentelor şi al veselei

Lavajul igienic sau antisepti

Cu un produs hidro-alcoolic elimină ora tranzitorie şi diminuează ora comensuală.

Se practică în sălile de operaţii, sălile de naştere, sălile de pansamente serviciile de urgenţă

3. Schimbarea lenjeriei de pat si lenjeriei de corp a pacientului imobilizat.

- Men inerea st rii de igien i confort

- Prevenirea escarelor de decubit

- Cre terea demnit ii pacientului

a) Psihică - Informa i pacientul i explicai i-i necesitatea procedurii

- Explica i pacientului cum poate participa la procedur

- Ob ine i consim m ntul informat

b) Fizica - Asigura i intimitatea i respecta i pudoarea

- A eza i lenjeria curat pe un scaun n apropierea patului

- Ob ine i informa ii despre posibili ile de mobilizare a pacientului

- Aprecia i resursele zice ale pacientului

- Explica i-i procedura

- Plia i p tura la picioarele pacientului

- nveli i pacientul cu un pled nc lzit

- Sp la i-v m inile, mbr ca i m nu i de cauciuc

- Descheia i nasturii pijamalei

- Ridica i pacientul n pozi ie ez nd

- Rula i ecare m nec i mbr ca i pe r nd bra ele

- Scoate i m inile n afara m necilor

- Ridica i bluza pe spatele bolnavului i mbraca i umerii

- Fric iona i u or spatele pacientului

b) Dezbr carea i mbr carea bluzei la pacientul care nu se poate ridica

- ntoarce i pacientul n decubit lateral i dezbr ca i bra ul eliberat

- Men ine i pacientul n decubit lateral

- Rula i m neca i mbr ca i bra ul liber

- Aduce i pacientul n decubit dorsal

c) ndep rtarea i mbr carea pantalonilor

- Ridica i regiunea lombosacrat a pacientului i trage i cu grij pantalonii spre picioare

- Aseza i pacientul pe pat

- Ridica i u or membrele inferioare i continua i dezbr carea

- Pune i pantalonii murdari n sac

- Observa i aspectul membrelor inferioare

- Ruga i persoana care v ajut s ridice membrele inferioare ale pacientului

- mbr ca i pe r nd ecare membru i trage i pantalonii p n aproape de ezut

- Cobor i i a eza i pe pat membrele inferioare

- Ridica i regiunea fesier i trage i n sus pantalonii

- Veri ca i dac cear aful e bine ntins

- A eza i pacientul n pozi ie comod

- Observa i faciesul, m sura i pulsul

- Reface i patul i nveli i pacientul cu p tur

- Veri ca i dac pacientul se simte bine

- Informa i i explica i pacientului procedura