Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caiet de Practica Amg1
Caiet de Practica Amg1
ANUL 1
SĂPTĂMÂNA 1
Activitatea de supraveghere şi prevenire a infecţiilor nozocomiale face parte din obligaţiile profesionale ale
personalului şi este înscrisă în şa postului ecărui salariat.
Infecții nosocomiale ( intraspitaliceşti) = afecţiune infecţioasă contractată de către pacient în spital pe lângă
afecţiunea cu care s-a internat acesta.
steril/neinfectat
Circuitul funcțional = un traseu urmat în practica medicală. Este un sens de circulație în interiorul unităţilor
spitaliceşti (sanitare) a bolnavilor, personalului medical, a unor materiale, instrumente, tuturor materialelor.
I. Circuit septic (infectat) - Este sensul de circulaţie care indică introducerea germenilor patogeni, generatori
de infecţii, în interiorul unităţilor sanitare.
II. Circuit aseptic (steril, neinfectat) - Este sensul de circulaţie ce asigură condiţii de protecţie împotriva
infecţiilor, în interiorul unităţilor sanitare.
fi
fi
fi
Observații :
1- circuitul bolnavului
7- circuitul lenjeriei
8- circuitul rezidurilor
2. Spălarea mâinilor.
Spălarea mâinilor asigură igiena, protecţia şi securitatea persoanei şi a mediului său, prevenind transmiterea
germenilor purtaţi pe mâini, responsabili de o mare parte dintre infecţiile nosocomiale
Tipuri de spălare a mâinilor:
Lavajul simplu
Elimină ora tranzitorie formată din enterobacterii, virusuri, levuri, ciuperci mai mult sau mai puţin patogene
şi care nu se multiplică. Ea se elimină în totalitate după o spălare meticuloasă şi contactul cu un antiseptic
Elimină în totalitate ora tranzitorie şi diminuează ora comensuală sau rezidentă, adică germenii oportunişti
care se găsesc în mod natural pe piele (sta lococul auriu de exemplu) care se multiplică anormal, în absenţa
măsurilor de igienă şi duc la scăderea rezistenţei organismului.
Fracțiunea igienic
Lavajul chirurgica
- Schimbarea pijamalei
Obiectivele procedurii:
- P strarea identit ii
ş
ă
ț
fl
ă
ă
l
ț
ă
fl
ț
ă
ș
c
fl
fi
fl
fl
Pregatirea materialelor
- Pijama nc lzit – Cuvertur - Pudr de talc - Sac pentru lenjeria murdar - M nu i de unic folosin
Pregatirea pacientului:
- ntreba i pacientul dac are nevoie de plosc sau urinar inainte de procedur
Efectuarea procedurii:
a) Dezbr carea i mbrac rea bluzei la pacientul care se poate ridica n pozi ie ez nd
- Rula i pijamaua de la spate spre ceaf i trece i-o peste cap rug nd pacientul s ecteze capul
- ncheia i nasturii
- Descheia i nasturii
- ntoarce i pacientul n decubit lateral invers i dezbr ca i cel lalt bra ndep rt nd bluza
- ntoarce i cu bl nde e pacientul n decubit lateral invers i mbr ca i celalalt bra intinz nd bluza pe spate
- ncheia i nasturii
- ncheia i nasturii
Îngrijirea pacientului:
Î
Î
Î
ş
Î
Î
Î
Î
Î
Î
Î
ă
ş
fi
fi
ț
ț
ă
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
â
ț
ț
ț
ț
î
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
ț
fi
ț
ț
ț
ț
ă
ț
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ț
ț
ț
ț
ț
ă
ț
ț
ş
ț
ț
ț
ț
â
ț
ă
ț
ț
ş
â
â
ş
ş
ă
ă
â
ă
ş
ş
ş
ş
â
ş
ț
â
ț
î
ț
ț
î
î
î
ă
î
î
fi
î
î
ț
î
î
ş
fi
â
î
î
î
ț
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ț
ă
ş
ț
î
ă
ț
î
ț
ț
â
ş
ă
ş
î
ă
ă
ă
ă
î
ț
ş
â
ă
ț
î
ț
ă
î
ă
ş
ş
ă
ş
ț
î
ş
ă
ț
ş
ă
î
â
ş
ț
ă
ț
ş
ă
ț
ă
ş
ț
ț
ț
ț
ă
ă
ț
ă
ț
â
ț
ş
ă
î
ă
ă
ă
â
ț
î
ț
î
ă
ş
ț
ă
ă
ă
ş
â
ț
ş
ă
â
fl
â
ă
ț
ă
4. Toaleta pacientului imobilizat la pat.
Obiective
- Men inerea pielii in stare de cur enie, prevenirea apari iei leziunilor cutanate, asigurarea st rii de igien i
confort a pacientului prin sp larea intregului corp pe regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va
sp la
Pregatirea materialelor
- Paravan- sort de unic folosin pentru nurs /e- mas mobil pentru materiale, acoperit cu un camp-
trei prosoape de culori diferite- m nu i de baie de culori diferite (fa , trunchi i membre, organe
genitale)- m nu i de unic folosin - s pun neutru i sapunier - perii de unghii- foarfece pentru unghii /
pil de unghii- perie de din i / past de din i- pahar pentru sp lat pe din i- pahar cu solu ie antiseptic
pentru gargar - lighean/bazin cu ap cald / termometru de baie- plosc (bazinet), g leata pentru ap
murdar - mu ama, alez - cuvertur de anel /un cear af - alcool mentolat- pudr de talc- deodorant-
pijamale i lenjerie de pat curate- Sac pentru lenjeria murdar
Pregătirea pacientului:
a)Psihică
- Stabili i de comun acord cu pacientul ora efectu rii toaletei inand seama de orarul mesei, investiga iile
tratamentului
- Ob ine i consim mantul informat i a a i preferin ele sale in leg tur cu igiena
b)Fizica
- Dac starea pacientului ii permite incuraja i-l s spele singur, asigurandu-i independen a i ajuta i-l doar
la nevoie
Efectuarea procedurii
- Umple i bazinul 2/3 cu apa cald (37°C—38°C), controland temperatura apei cu termometrul de baie
- Indep rta i una dintre perne, iar pe cealalt acoperi i-o cu o mu ama icear af,saualeza
- Sp la i-v mainile
- Imbr ca i prima m nu de baie, umeziti-o, i sp la i ochii de la comisura intern la cea extern ; folosi i
par i separate din m nu pentru ecare ochi
- Sp la i gatul, limpezi i
Ş
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ţ
Ţ
ş
ă
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ş
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ă
ă
ş
ţ
ă
ş
ş
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
fi
ţ
ş
ş
ă
ă
ă
fi
ă
fl
ş
fl
ă
fl
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ă
ă
ş
ş
ş
ţ
ă
ţ
Ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
Ţ
ă
Ă
ţ
ă
ă
Ş
ş
ţ
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
- Schimba i apa i m nu a
- Sp la i cu mi c ri ferme, evitand gadilarea pacientului; insista i la axile- Limpezi i i usca i foarte bine:
folosi i deodorant, dac pacientul dore te- Insista i la femei, la pliurile submamare- Observa i respira ia
pacientului i eventuale irita ii ale pielii sau altemodi c ri- Acoperi i toracele i membrele superioare
Membrele superioare
Muta i mu amaua i aleza i intinde i-le sub intreg membrul superior, desuprainvelitorii- Sp la i prin mi c ri
lungi i blande; incepe i de la articula ia pumnului spreum r, stimuland astfel circula ia venoas - Limpezi i
cu ap i terge i imediat cu al doilea prosop- Daca este posibil a eza i mana pacientului in bazinul cu ap
cald , pentru at ia mai u or unghiile sau pentru a le cura a: sp la i mana pacientului cu s puninsistand in
spa iile interdigitale: limpezi i cu ap i usca i foarte bine.- Sp la i celalat membru superior dup acela i
principiu
Abdomenul
Dezveli i abdomenul pacientului- Insista i la nivelul pliurilor inghinale, unde datorit transpira iei i lipseide
igiena a unor persoane pot ap rea foarte u or irita ii ale pielii.- Insista i la nivelul ombilicului care la unii
pacien i poate foarte murdar; proceda i astfel:a) indep rta i depozitul de murd rie cu ajutorul unui tampon
de vat inbibat
- A eza i pacientul in pozi ie de decubit lateral, ind sus inut de o alt nurs - Muta i mu amaua i aleza i
intindeti-le sub trunchiul pacientului- Sp la i, limpezi i i usca i regiunea- Masa i spatele pacientului cu
alcool mentolat; observa i proeminen ele osoase iveri ca i starea pielii in punctele de sprijin- Aplica i
pudra de talc intr-un strat foarte sub ire- Acoperi i spatele pacientului- Sp la i regiunea anal dinspre fa
spre spate, astfel incat s evita icontaminarea regiunii perineale; limpezi i i usca i foarte bine regiunea-
Observa i atent starea pielii in zonele predispuse apari iei escarelor.
Membrele inferioare
- Inlocui i apa, m nu a de baie i prosopul cu altele curate- Intinde i mu amaua i aleza sub jum tatea
inferioar a pacientului- Readuce i pacientul in decubit dorsal,- Insista i la nivelul genunchiului, plicii
poplitee, in regiunea tendonului luiAhile i a calcaneului- Sp la i cu ap i supun prin mi c ri blande dinspre
glezn spre old pentru astimulacircula ia venoas ;
- Observa i atent starea pielii in zonele predispuse apari ie escarelor - Sp la i picioarele prin introducerea
lor intr-un bazin cu ap , a ezat pe pat; proteja i patul cu mu amaua, aceast metod u ureaz cur irea
i t iereaunghiilor!- Pudra i intr-un strat foarte sub ire plicile naturale- Taia i unghiile-Acoperi i pacientul cu
cear aful i anela.
Incheie toaleta la pat a pacientului; dac starea generala a pacientului ii permite, acesta se poate sp la
singur, in timp ce asistenta va controla dac s-aefectuat corect- Inlocui i apa, m nu a de baia i prosopul
cu altele curate- Imbr ca i m nu a de unic folosin - A eza i bolnavul in pozi ie ginecologica.
- Izola i patul cu mu ama i aleza pe care le introduce i sub regiunea sacrat , introduce i plosca sub
pacient, imbr ca i m nu a de baie peste m nu a de cauciuc, sp la i regiunea genital dinspre anterior
spre posterior, evitand regiunea anal ; folosi i s pun neutru (neiritant pentru piele i mucoase), limpezi i
cu ap curat foarte atent pentru indep rtarea s punului; se poate face cu ajutorul unui jet de ap turnat
ş
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
ţ
ţ
ă
ţ
ş
Ţ
ă
ă
fi
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ş
ş
ş
ş
fl
ş
ă
ă
ă
ş
fi
ş
ă
ţ
ţ
ă
ă
ş
ş
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
ş
ţ
ş
ă
ţ
ş
ţ
ş
ţ
Ă
ş
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ş
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ş
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ţ
ţ
ă
fi
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ţ
ş
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
ă
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ţ
ţ
fi
ţ
ă
ş
fl
ţ
ş
ă
ţ
ă
ţ
ş
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ş
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ş
ă
ţ
ă
ş
ă
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ă
ă
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ţ
ş
ş
ţ
ă
ş
ţ
ă
ş
ş
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ă
ş
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ţ
ţ
ş
ţ
ş
ş
ţ
ă
ţ
ă
ă
dintr-o cana, pute i folosi tampoane i o pens porttampon, avand grij s cur a i toate pliurile i s
schimba i des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anal spre cea genital .
- Indep rta i bazinetul de sub pacient i terge i foarte bine organele genitale i regiunea din jur folosind al
treilea prosop.
Îngrijirea pacientului:
pentru activarea circula iei sanguine, schimba i lenjeria de corp i pat i intinde i bine p tura pentru a nu
jena pacientul, acoperi i pacientul i asigura i-v c este intr-o pozi ie de confort zic i psihic.
Supraveghea i func iile vitale, dac pacientul este purt tor de sonde asigura i-v c sunt permeabile i bine
pozi ionate.
SĂPTĂMÂNA 2
Obiectivele procedurii:
Pregătirea materialelor:
- Perne, pătura făcută sul, suluri de materiale textile, sprijinitor pentru picioare sau sac de nisip.
Pregătirea pacientului:
Efectuarea procedurii:
- Ridicați cu mâna dinspre cap umărul pacientului, ridicându-l cu blândețe si introduceți pătura sub spate
(sau un sul) pentru al îngriji.
- Susțineți toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate si cu mâna dinspre picioare rotati bazinul si
membrele inferioare.
- Așezati-va de partea patului spre care este orientat spatele pacientului si rugați o persoana sa va ajute.
- Introduceți sub regiunea lombara si sub genunchi pernuțe subțiri sau materiale textile împăturite pentru a
respecta curbura ziologică a coloanei si pentru a evita hiperextensia membrelor.
Ş
ţ
ţ
fi
ă
Ţ
ţ
Ă
ţ
ţ
ţ
Ţ
fi
ţ
ţ
ţ
ţ
ă
ş
Ţ
ş
ş
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
fi
ă
Ş
ş
ţ
Ţ
ş
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ă
fi
ţ
ă
ş
ă
Ă
ş
ă
ă
ş
C. Reașezarea pacientului in decubit dorsal din poziția sezand:
- Introduceți mâna sub axile si conduceti mișcarea de ridicare ajutând pacientul sa se deplaseze ușor spre
capătul patului.
Îngrijirea pacientului:
- Vizitați pacientul între doua schimburi pentru a vedea dacă acuza durere.
Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimenta ia. Asigurarea aportului caloric
necesar pentru sus inerea for elor zice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru
asigurarea condi iilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau arti cial , constituie
sarcini elementare ale ngrijirii oric rui bolnav spitalizat.
Alimentarea activ se poate face n sala de mese, n salon; la mas sau la pat.
n sala de mese aerisit , cur enia trebuie s e des v r it ; por iile aranjate estetic sunt a ezate pe mese
mici (4 persoane). Se invit pacientele la mas , se invit s se spele pe m ini. Felurile de m ncare se
servesc pe r nd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele
cu m na.
m suri.
n salon la mas : se ndep rteaz tot ce ar putea in uen a negativ apetitul pacientului
(t vi ,scuip tori, plosc ). Se invit pacientul s se spele pe m ini, se ajut s se a eze la mas ; servirea
mesei se face ca n sala de mese.
n salon, la pat: se preg te te salonul ca pentru alimentarea n salon la mas . Se a eaz pacientul n pozi ie
confortabil , este invitat s se spele pe m ini, asistenta servindu-i materialele necesare i protej nd lenjeria
de pat cu mu ama. Se adapteaz masa special la pat i se serve te masa la fel ca n salon la mas .
Scop
- n stare grav
Pregătirea materialelor:
- tav
- farfurii
- ervet de p nz
Î
Î
Î
Î
ă
î
ş
ă
fi
ţ
ş
ă
ă
ţ
â
fi
ţ
ă
ă
ă
ţ
ă
â
â
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
î
ă
ţ
ă
î
â
ă
î
â
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
î
ă
ă
ă
fi
ş
î
ă
î
ă
â
î
ă
ă
fi
ă
ă
ă
î
fl
î
ţ
ă
â
ă
ş
ţ
ş
î
ă
ă
î
â
ţ
ă
ş
fl
ă
ă
ţ
â
ă
ă
ă
ă
ş
ş
ş
î
ă
fi
ş
ş
â
ă
ă
â
î
ă
ă
fi
ţ
- can de sup
- se spal pe m ini
Pacientul:
gur
Servirea mesei
- i serve te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
- supravegheaz debitul lichidului pentru a evita nc rcarea peste puterile de degluti ie ale
pacientului
- se ndep rteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor
Temperatura corpului este rezultanta procesului de termoreglare dintre termogeneza (producere de caldura)
si termoliza (pierderea de caldura), proces reglat de centrii termoreglarii situați in hipotalamus.
Obiectivele procedurii:
- Determinarea răspunsului pacientului la măsurile inițiate in caz de creștere sau scădere a temperaturii
corpului.
Locuri de masurare:
- in plica inghinala;
- in cavitatea bucala;
- in vagin;
Materiale necesare:
- termometru maximal individual, o casoleta mica cu tampoane de tifon nesterile, prosop individual, sapun,
pahar cu 3⁄4 solutie de cloramina 1-5%, o tava, o sticluta cu ulei de vaselina, tavita renala, sticla cu alcool
medicinal, creion sau pix cu pasta albastru, foaia de temperatura a bolnavului si carnetelul propriu al
asitentei.
ETAPE DE EXECUTIE:
- se anunta bolnavul;
î
î
ş
ă
â
î
â
ă
ş
fi
ă
ş
fi
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
î
ă
ă
ă
ş
ă
â
ă
ă
ş
â
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ţ
î
ă
fi
ă
ş
ţ
î
ş
â
ă
ă
î
ş
ă
ă
fi
ă
ş
â
ţ
ă
î
ş
â
ş
î
î
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
î
â
ă
î
ă
ţ
î
- se aseaza bolnavul in decubit orsal, confortabil, cu capul pe perna sau in pozitie sezanda pe un scaun;
Efectuarea tehnicii:
Masurarea in axila:
- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axilei, paralel cu toracele (se evita
lenjeria);
- se mentine termometrul timp de 10 min dupa care se scoate din axila bolnavului, se citeste si se aseaza
pe tava medicala;
- tinut strans ca un creion, termometrul se scutura cu miscari rapide departe de obstacole, pt ca mercurul
sa coboare in rezervor;
-
- Măsurarea in cavitatea bucala: (se foloseste termometru utilizat numai in acest scop)
- se atrage atentia bolnavului sa pastreze gura inchisa timp de 5 min si sa nu sparga termometrul cu dintii;
- cand bolnavul nu poate, este asezat in decubit dorsal sau lateral si i se introduce usor bulbul
termometrului in rect, cu miscari de rotatie si inaintare;
Notarea cifrata:
-in carnetelul de observatii individual, se noteaza numele bolnavului, nr salonului, nr patului, data si valoarea
temperaturii obtinute urmand a notata si in foaia de temperatura;
- se noteaza gra c cu un punct de culoare albastra in F.T. pe verticala corespunzatoare datei si timpului zilei;
- se uneste cu valoarea anterioara, printr-o linie albastra, obtinandu-se astfel curba termica;
Interpretarea rezultatelor:
- temperatura normala ( ziologica) este cuprinsa intre 36-37 grade C cand bolnavul este considerat afebril;
-
- Valori patologice:
B. starea febrila= 38-39 grade C (considerta febra moderata) febra ridicata= 39-40 grade C
- se spala recipientul;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fl
4. Măsurarea si notarea pulsului.
Pulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei artere super ciale comprimata
incomplet pe un plan rezistent (os).
Formarea pulsului arterial:- sincron cu sistolele ventriculare, peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul
de sange expulzat din ventricolul stang si aorta. Destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana
de sange sub forma de unda pulsatila.
Calitatile pulsului:
- frecventa (rapiditatea)
- ritmicitatea (regularitatea)
Ele depind de frecventa si ritmicitatea inimii, de debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si de presiunea
arteriala.
Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu, foaia de temperatura.
Etape de execuție:
- se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul, i se explica modul de masurare, stiind ca o stare emotiva
creata de necunoscut, ii poate modi ca valorile;
- bolnavul se mentine in stare de repaus zic si psihic, timp de 5-10 min cu bratul sprijinit pt relaxarea
muschilor antebratului;
2. Efectuarea tehnicii:
- se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial, cu varful degetelor (index, mediu, inelar) de la mana
dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului;
(b) Masurarea in aceiasi succesiune de timpi la alte artere: carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee,
tibiala si pedioasa.
3. Notarea cifrica:
- pe ordonata se noteaza frecventa (nr zvacniturilor/min) iar pe abcisa, timpul cand s-a masurat; -se
marcheaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului;
- frecventa pulsului variaza ziologic dupa varsta, emotii, efort zic, etc.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
- puls tahicardic (accelerat) intalnit in ortostatism, efort zic si psihic, emotii puternice, in cursul digestiei.
-puls bradicardic (rarit) intalnit in decubit, stare de repaus, stare de liniste psihica;
- d.p.d.v. al frecventei, vom avea:puls tahicardic (mai rapid) sau bradicardic (mai rar);
- d.p.d.v. al amplitudinii vom avea: puls cu amplitudine mica ( liform) sau puls cu amplitudine crescuta;
- d.p.d.v al celeritatii avem: puls saltaret (crestere rapida a T.A.urmata de o cadere brusca) si puls tard
(cadere lenta);
OBSERVATII:
2. Masurati pulsul pe durata unui minut intreg (pt a se obtine valori exacte);
4. Notati valoarea obtinuta cu majuscule, inclusiv ora, daca pulsul a fost masurat in frison sau in situatie de
facies rosu (congestiv);
5. Administrarea unor medicatii (digitale, oxigen) oblige asistenta la masurarea pulsului la interval de 30 min,
1 ora, si 2 ore;
6. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii/
min;
SĂPTĂMÂNA 3
Tensiunea arterială reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Factorii determinanti:
- debitul cardiac;
- vascozitatea sangelui;
Valoarea T.A. ind determinata in primul rand de forta de contractie a inimii, va mai mare in sistola si o
denumim T.A ,axioma sau sistolica deoarece contractia inimii este mai mare in sistola. Valoarea T.A. maxime
va in jurul la 140 mm Hg si mai mica in diastola denumita si T.A minima sau diastolica, valoarea ei
ziologică ind de 80 mm Hg.
Diferenta dintre T.A. maxima si T.A. minima o numim tensiune diferentiala, avand si aceasta o importanta
diagnostica.
Valorile T.A. sunt variabile in functie de tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor,
volumul sangelui circulant si volumul urinei.
Scop: - este de a descoperi modi carile morfo-functionale ale inimii si ale vaselor.
Materiale necesare:
biauricular, creion, sau pix cu pasta albastra, foaia de temparatura si un tampon de vata imbibat cu alcool;
ETAPE DE EXECUTIE:
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
- i se explica masurile necesare pt o masurare corecta si anume 15 min repaus inainte de masurare;
efectuarea masurarii se va face la cel putin 3 ore dupa servirea mesei;
- se aseaza manometrul, cel cu mercur, pe noptiera intr-o poxitie fara vizibilitate pt bolnav; -se aplica strans
manseta pe bratul bolnavului, sprijinit in extensie;
- cu mana stanga se xeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei si olivele, in urechi;
- cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile
- privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta, cu ajutorul ventilului de la pompa de
cauciuc, pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa gradatia din manometru, aceasta reprezentand
tensiunea maxima indicata de manometru, tensiune care se memoreaza;
- se memoreaza si a doua valoare care repr tensiunea minima indicata de manomatre; -se indeparteaza
manseta de pe bratul bolnavului si se noteaza in carnetlul individual; (b) masurarea cu aparatul Pachon:
- se executa in aceiasi succesiune de timpi insa citirea valorilor T.A. se face pe cadranul manometrului
Pachon;
5. Notarea cifrica:
- in carnetelul propriu se noteaza cifric valorile tensiunii masurate cu numele si prenumele bolnavului, nr
salonului si data;
- deasupra liniei groase se noteaza T.A. maxima iar dedesubtul liniei groase se noteaza T.A. minima; 7.
interpretarea rezultatelor:
Observații:
Respirația - este functia organismului prin care se relizeaza aportul necesar de oxigen necesar proceselor
vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din aceasta.
Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) care se realizeaza prin
cele 2 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia, in care volumul cutiei toracice creste respectiv
descreste.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
Caracteristici ale frecventei respiratiei:
- supla
- regulata -ampla
- pe nas
- lenta
Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de culoare albastra.
ETAPE DE EXECUTIE:
2. Pregatirea bolnavului:
- nu se anunta bolnavul, astfel se modi ca ritmul respirator si obtinem valori eronate; -de aceea se prefera
perioada de somn a bolnavului;
3. Efectuarea tehnicii:
- se numara frecventa respiratiei prin inspectie (cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme);
4. Notarea cifrica:
- frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie, temperatura mediului ambiant,
starea de veghe sau de somn;
(b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee-12, 10,8 resp/min) (c) dispnee cu perturbare ritmica si
periodica a respiratiei:
- dispneea Cheyne-Stockes cand respiratia are amplitudini crescande pana la maxim si apoi scazand
pana la lipsa respiratiei (apnee) ce dureaza pana la 10-20 sec.
- dispneea Kussmaul adica respiratia in 4 timpi si anume: o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza
si o expiratie scurta, zgomotoasa dupa care urmeaza alta pauza scurta
Precizări:
- dispneea paroxistica (Cheyne- Stockes) trebuie depistata sistematic, caci bolnavul nu o semnaleaza.
- dispneea Kussmaul apare cand pH-ul este sub 7.2; este descoperita in come.
Obiectivele procedurii
- m surarea greut ii pacientului pentru stabilirea st rii de nutri ie i a re inerii apei n organism; - aprecierea
raportului dintre n l ime i greutate.
Psihic :
- se explic pacientului m sur torile i se stabile te mpreun ora potrivit ( n cursul zilei); - se asigur
pacientul, dac este cazul, c se respect intimitatea.
â
ă
ă
ă
ă
ă
fi
fi
ă
ă
fi
ă
fi
î
ă
ă
ţ
ţ
ţ
â
ş
ă
ă
ă
ă
ş
fi
fi
ă
ş
fi
ă
î
ă
ţ
ş
ţ
ă
î
î
ă
- se instruie te pacientul s nu m n nce, s urineze i s elimine scaunul.
Efectuarea procedurii
M surarea n l imii
- se roag pacientul s stea cu spatele drept i c lc iele lipite de tija taliometrului ; - se coboar cursorul
p n la capul pacientului i se cite te pe tij grada ia n l imii.
M surarea greut ii
- se adaug cursoarele pe kilograme i grame, sau cursorul aproape de greutatea estimat a pacientului;
- se deschide bra ul (tija) i se mi c cele dou cursoare (cursorul) p n acul se stabile te din nou la zero;
Finalizarea procedurii
Notarea procedurii
- se precizeaz dac din diverse motive nu pot ndeplinite toate condi iile impuse pentru realizarea de
m sur tori exacte.
Rezultate a teptate
Rezultate nedorite
- valorile ob inute arat sc derea greut ii la pacien ii sl bi i, denutri i, cre terea greut ii i re inerea apei n
organism;
SĂPTĂMÂNA 4
Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanțe energetice si plastice( glucoza, aminoacizi, acizii
grași ), săruri minerale, apa si oxigen. Sângele transporta si produsele rezultate din metabolizarea celulara,
ureei, acid uric, amoniac, CO2.
Scop:
â
ă
ă
ă
â
fl
ă
fi
fi
fi
fi
fi
ş
ă
ă
fi
fi
fi
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
î
fi
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
â
fi
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
î
ă
ă
î
ă
ă
î
ă
ă
ă
î
ţ
ţ
ş
ş
ă
ă
ş
ş
ş
ş
ă
ş
ă
â
ă
ş
ă
â
ă
ş
ţ
ă
ţ
fi
ţ
ă
ă
ş
ă
ă
fi
ă
â
ă
î
ş
fi
ţ
ţ
ă
ă
â
ş
î
ă
ă
fi
ă
ţ
ă
ţ
ă
ş
ş
ţ
â
ă
ţ
î
ş
ş
â
ă
ţ
ş
ş
ă
ţ
ă
î
Metode de recoltare:
- Punctie capilară : punctia pulpei degetului, punctia lobului urechii, punctia halucelui sau a călcâiului la
copil.
- Punctia venoasa : frecvent venele de la plica cotului ( cefalică sau bazilica) sau orice vena accesibila.
- Punctia arterială : artera femurală, humerala, radială, cubitala, carotidă ( punctia arterială este de
competenta medicului)
- Alte metode pentru făt si nou născut din cordonul ombilical sau din scalp- de competentă medicului.
Punctia venoasa : reprezintă crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop:
- Terapeutic - administrarea medicamentelor sub forma de injecție sau perfuzie intravenoasa, transfuzii,
sângerare in hipertensiune sau edem pulmonar acut.
- Venele antebratului
Materiale necesare:
- Tampoane sterile, alcool sanitar, garou, mănuși sterile, seringi in funcție de scop, medicamente ( dacă se
administrează), tăviță renală, bandaj pentru locul punctiei.
Pregătirea pacientului:
- Se xează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitând o ușoară compresiune
in jos asupra țesuturilor vecine.
Urina - este un lichid secretat de rinichi, depozitat in vezica urinară si eliminat prin micțiune. Micțiunea este
emisia de urina, actul ziologic conștient de eliminare. Diureza este cantitatea de urina eliminată in 24 de
ore.
fi
fi
fi
fi
Scop:
- informații asupra funcției rinichiului si a cailor urinare, precum si asupra stării întregului organism.
Tipuri de examene:
- Examen sumar de urina, se determina volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul.
- Examene biochimice, albumina, glucoza, creatinina, ureea, pigmenții urinare, corpii cetonici, ionograma
(Ca, K, Na, sedimentul urinar)
Modalități de colectare:
Materiale necesare:
- Recipient steril
- Comprese sterile.
Pregătirea pacientului:
- Se instruiește pacientul cu privire la toaletarea zonei înainte de recoltare pentru un rezultat corect
- Se explica pacientului cum sa facă toaletarea zonei intime cu apa si săpun înainte de a se recolta
Coprocultura - este recoltarea si insamantarea materiilor fecale pentru examen bacteriologic pe un mediu
de cultura.
Scop:
- explorator: punerea in evidenta a unui agent patologic, depistarea unor purtători sanatosi de germeni,
descoperirea modi cărilor patologice din organism in vederea stabilirii diagnosticului.
Elemente de urmărit:
Materiale necesare:
sterile;
fi
fi
Pregătirea pacientului:
al tehnicii;
purgativul salin;
- dimineata, bolnavul isi goleste vezica urinara; se protejeaza patul cu musama si aleza;
Tehnici:
- Se dezbraca pacientul;
nesteril se acopera;
actului defecarii;
parti suspecte cu continut mucos, cu puroi sau sangvinolente, cu ajutorul linguritei din recipientul de
recoltat, iar daca scaunul este lichid, se recolteaza apoximativ 5 ml in coprorecoltor;
lunga;
3. Recoltarea la copii:
distanta de 10-15 cm
SĂPTĂMÂNA 5
Exudatul reprezintă orice lichid care ltrează din sistemul circulator cu țesuturile vecine in cazul unor leziuni
sau zone de in amație.
Scop:
fl
fl
fi
fl
fi
fi
fi
fl
Materiale necesare:
- Masca de protecție
- Tăviță renală
- Eticheta
Pregătirea pacientului:
- Se încurajează pacientul
- Se atenționează pacientul sa nu își administreze nici un fel de tratament, sa nu mănânce, sa nu bea apa,
sa nu se spele pe dinti cu 4 ore minim in prealabil.
Tehnica:
- Dacă pacientul are senzația de voma se retrage spatula si i se recomanda s se relaxeze, se introduce
spatula puțin mai adânc.
- Se șterge cu tamponul depozitul faringian si amigdalian si dacă este cazul se dezlipește si o falsa
membrana.
- Se plasează aplicatori in tubul cu mediul de cultura si se etichetează, apoi este trimisa la laborator.
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secrețiilor ce se expulzează prin cavitatea bucala.
Recoltarea sputei se face in scop explorator pentru examinări macroscopice, bacteriologice, citologice,
parazitologice.
Materiale necesare:
- sterile : cutie Petri, pahar conic, scuipături speciale, pahar cu apa, șervețele sau batiste de unica
folosință, spatula, apa distilată, eprubete.
Pregătire pacient:
- Fizic : se instruiește pacientul sa nu înghită sputa, sa expectoreaze numai in vasul dat, sa nu introducă si
saliva in vas
Metode de recoltare:
- Prin expectoratie
Tehnica:
Secrețiile purulente se recolteaza de pe suprafata tegumentelor, din plagi supurate, ulceratii, organele
genitale, conjunctiva oculara, leziuni ale cavitatii bucale si din conductul auditiv extern.
Scopul:
Materiale necesare :
1.Sterile:
-eprubete,
-ansa de platina
-seringi si ace
-manusi
-tampoane
-lame de laborator
2.Nesterile: -creion dermatograf ,lampa de spirt si chibrituri, leucoplast, tava medicala, prosop, săpun
Pregătire pacient
1.Psihică :
2.Fizica :
-pozitia pacientului in functie de locul leziunii(plaga chirurgicala cu supuratie parietala, plagi septice, abces,
egmon deschis, vezicule,pustule)
Tehnica:
manusi sterile
sa se raceasca
*se recolteaza o mica portiune de puroi de sub crusta sau de la marginea ulceratiilor
SĂPTĂMÂNA 6
Punctia capilară - prelevarea de sânge capilar pentru analize de laborator (HLG, dozarea hemoglobinei,
glicemiei) prin înțepătura.
Pregătirea materialelor:
- tava medicală
- Tampoane de vata
- Soluție dezinfectanta
- hârtie de ltru
- Mănuși de protecție
- Lame de sticla
Pregătirea pacientului:
fl
fi
fi
fi
fi
fl
Fizica:
- poziționați pacientul sezand cu mâna sprijinita sau decubit, in funcție de starea generală.
Efectuarea procedurii:
- Spălați-va pe mâini
- Pe locul perfect uscat în geti acul la 2-3 mm profunzime ( ca sângele sa țâșnească singur),
perpendicular pe straturile cutanate.
- Pe lama perfect uscata si curată( frotiu - hemograma, grupa sanguina, timp de sângerare si coagulare)
Escarele sunt modi cări locale de țesuturi, cauzate de comprimarea îndelungată între proeminentele osoase
si suprafața patului. Escarele sunt leziuni interpuse între doua planuri, os si pat.
Țesuturile nu sunt irigate su cient, este redus aportul de sânge, celulele mor si astfel iau naștere escarele
de decubit.
Etapele de formare:
- In a doua faza apare ictena si mai apoi soluția de continuitate (ruperea pielii) si se formează ulcerația
care este dureroasa
Prevenire:
- Igiena
- Corpul bolnavului va menținut uscat, după mictiune sau defecare, va spălat, uscat si pudrat cu talc,
lenjeria udata va schimbată imediat.
Îngrijirea escarelor:
- Apa oxigenată, divanul, cloramina, betaina, alcool iodat 2%, tinctura de iod
- Comprese sterile, mănuși sterile, apa, săpun, tăviță renală, pudra, unguent
Tehnica:
fi
fi
fi
fi
fl
fi
fi
fi
fi
fi
- In cazul unei escare de grad 3 sau 4 se va face toaleta chirurgicală a plăgii, debridarea ei, utilizarea
pansamentelor hidroactive
Fotoliile rulante sunt cărucioare in care pacienții pot transportați in poziția sezand, sunt folosite pentru
deplasarea in interiorul spitalului.
Pacientul va asezat in fotoliu de către doua asistente care se a a de o parte si alta a patului.
Initial pacientul, imbracat cu halatul gros, este adus in pozitie sezand in pat si rotit apoi astfel încât sa
ajunga transversal pe pat , ind sprijinit de catre asistente in tot timpul mobilizarii lui in pat.
O asistenta de la spatele pacientului il va sustine de sub axile si il va trage spre ea pana ajunge cu spatele la
marginea patului.
O cealalta asistenta ii va aranja pozitia picioarelor , si apoi va aduce fotoliul pana la marginea patului chiar in
spatele pacientului.
Asistentele se vor pozitiona de-o parte si de alta a fotoliului , vor sustine pacientul de sub axile cealalta
mana o vor introduce sub genunchi , il ridica si il vor aseza in fotoliu.
Fotoliul va impins din spate de catre asistenta / brancardier astfel încât pacientul sa stea pozitionat in
directia de mers.
B. Decubit ventral : creează o senzație de presiune toracică, hiperextensia coloanei cervicale, accentuarea
lordozei lombare
D. Poziția in asezat
fi
fi
fi
fi
fi
fl