Sunteți pe pagina 1din 25

DREPT Psihologie juridica (opŃional)

MULTIPLE CHOICE

1) Care sunt consecinŃele nerespectării exigenŃelor psihologice pe terenul dreptului?

1 rezultă un act de justiŃie care nu respectă personalitatea umană


2 rezultă un proces judiciar fără respectarea dreptului la apărare
3 rezultă un exerciŃiu steril, tehnicist, lipsit de credibilitate, erodat de ineficienŃă şi căzut în
desuetitudine
REF: curs pag. 15, tratat pag. 29

2) CompletaŃi enunŃul definiŃiei psihologiei judiciare din textul lacunar pe care vi-l supunem
analizei: “Psihologia judiciară se defineşte ca fiind disciplină distinctă cu un pronunŃat caracter
…… (1) şi de cultură profesională a magistratului în statul de drept, având drept obiect …… (2),
în scopul obŃinerii …… (3), apte să fundamenteze …… (4)”.
A – pragmatic, informativ-formativă
B – studierea fiinŃei umane, persoana implicată în drama judiciară
C – cunoştinŃelor şi evidenŃierii legităŃilor psihologice
D – interpretarea corectă a conduitelor umane cu finalitate judiciară sau
criminogenă

1 1-A, 2-C, 3-D, 4-C


2 1-A, 2-B, 3-C, 4-D
3 1-A, 2-D, 3-B, 4-C
4 1-D, 2-A, 3-B, 4-C
REF: curs pag. 16, tratat pag. 29

3) Care este mecanismul psihologic în virtutea căruia autorul se face vinovat de fapta săvârşită cu
intenŃie directă?

1 autorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte
2 autorul prevede rezultatul faptei sale şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii
lui
REF: curs pag. 20, tratat pag. 29

4) Care este mecanismul psihologic în virtutea căruia autorul se face vinovat de fapta săvârşită din
culpă cu neglijenŃă?

1 autorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă socotind fără temei că el nu se va
produce
2 autorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.
REF: curs pag. 20, tratat pag. 28
5) CompletaŃi enuŃul lacunar pe care vi-l supunem analizei: “Agentul juridic, pentru a-şi exprima
libertatea contractuală, are garantată exprimarea …… (1) manifestată prin producerea de ……
(2) care se bazează pe …… (3), în toată amplitudinea sa psihologică”, selecŃionând termenii puşi
la dispoziŃie:
A – raŃiunii independente
B – voinŃei libere
C – tulburării afective
D – garanŃii materiale
E – efecte juridice
F – conceptul psihologic de voinŃă
G – duelului judiciar

1 1-B, 2-E, 3-F


2 1-A, 2-E, 3-F
3 1-B, 2-D, 3-G
4 1-D, 2-E, 3-F
REF: curs pag. 18, tratat pag. 27

6) SelecŃionaŃi dintre competenŃele supuse analizei actului infracŃional (ca perspectivă


exploratorie), pe cele specifice psihologului criminalist:
A – să ridice urmele existente la faŃa locului şi să le interpreteze
B – să reproducă prin propria-i imaginaŃie împrejurările şi acŃiunile derulate de
făptuitor, oferind organelor de urmărire penală “FILMUL CRIMEI ÎN
DINAMICA SA”
C – să interogheze persoanele cuprinse în cercurile de bănuiŃi identificaŃi la faŃa
locului
D – să-şi imagineze profilul personalităŃii făptuitorului, oferind organelor de
urmărire penală “AMPRENTA SA PSIHO-COMPORTAMENTALĂ”
E – să anticipeze “COMPORATMENTUL URMĂTOR PRETABIL”, contracarând
pentru viitor “MIŞCĂRILE” autorului, prin intuirea versiunilor optime cu grad
ridicat de credibilitate, în identificarea acestuia

1 B+D+E
2 A+B+D
3 A+D+E
REF: curs pag. 29-30, tratat pag. 28

7) Dintre caracteristicile modului de operare enumerate, selecŃionaŃi-le pe cele specifice


criminalului de tip dezorganizat:
A – plănuieşte atacul
B – controlează conversaŃia
C – viol agresiv înainte de omorârea victimei
D – atac spontan
E – act sexual după omorârea victimei
F – conversŃie minimă
G – victima este aleasă brusc, cu violenŃă
H – cadavrul este ascuns
I – arma crimei şi urmele sunt prezente
J – cadavrul este lăsat la locul crimei

1 A+B+C+G
2 D+E+F+G+I+J
3 A+B+E+F+G+I
REF: curs pag. 38-39, tratat pag. 43

8) SelectaŃi particularităŃile psihologice ale majorităŃii marilor delincvenŃi (după Jean Pinatel) –
“NUCLEUL PERSONALITĂłII CRIMINALE”:
A – egocentrismul
B – labilitatea
C – agresivitatea
D – indiferenŃa afectivă
E – inadaptarea socială
F – frustrarea

1 B+C+E+F
2 A+B+E+F
3 A+B+C+D
REF: curs pag. 53, tratat pag. 51-52

9) Ce înŃelege Jean Pinatel prin “PRAG DELINCVENłIAL” ca “ECUAłIE PERSONALĂ ÎN


TRECEREA LA ACTUL INFRACłIONAL”?
A – structura dinamică a nucleului personalităŃii criminale
B – mediul criminogen facilitează structura personalităŃii în trecerea la act
C – unii nedelincvenŃi au nevoie de evenimente, de presiuni grave, pentru a le
provoca o reacŃie delincvenŃială, alŃii trec la fapt dintr-o incitaŃie exterioară
foarte uşoară
D – delincventul format, în opoziŃie cu nedelincventul, nu aşteaptă ivirea unei
ocazii propice, unei incitaŃii exterioare, ci provoacă el însuşi ocaziile în care
apoi operează

1 A+B+C
2 C+D
3 B+C
REF: curs pag. 49-50, tratat pag. 55-56

10) CompletaŃi definiŃia dată de O.H. MAWRER, referindu-se la “LEGEA SECVENłEI


TEMPORALE”, pentru a explica “PARADOXUL CRIMINAL”, identificat în materia
comportamentului recidivist de către H.J. EYSENCK: “Un anumit act infracŃional (uman), este
determinat nu numai de …… (1), cât şi de …… (2) a respectivelor consecinŃe. Când o acŃiune
are două consecinŃe, una premială (pozitivă) şi alta de sancŃiune (negativă), ambele consecinŃe
fiind (teoretic) …… (3) (echitabile), atunci situaŃia (conflictuală) se rezolvă în funcŃie de
consecinŃa probabilă …… (4) în cazul unui act infracŃional, consecinŃa imediată este premial
pozitivă în sensul că …… (5) morală sau materială, câtă vreme sancŃiunea legală, deşi
provocatoare de suferinŃe, este …… (6) şi comportă un grad de incertitudine”.
A – egale ca pondere
B –îndepăratată în timp
C – apariŃia în timp
D – forŃa fizică a infractorului
E – consecinŃele lui
F – agresivitatea actului criminal
G – cea mai apropiată (ca apariŃie în timp)
H – premial pozitivă
I – echitatea raportului juridic
J – dă o satisfacŃie imediată

1 1-J, 2-C, 3-A, 4-G, 5-I, 6-B


2 1-D, 2-C, 3-A, 4-G, 5-I, 6-B
3 1-E, 2-C, 3-A, 4-G, 5-J, 6-B
REF: curs pag. 61-62, tratat pag. 60-61

11) OrdonaŃi în variantă corectă reprezentările algoritmului formării mărturiei (schiŃa formării
mărturiei – etapele):
A – decodare
B – eveniment judiciar
C – recepŃie
D – element testimonial
E – memorare
F – redare
G – uitare
H – imaginaŃie
I – raŃionament
J - completare

1 A, B, C, F, G, H, J
2 B, C, A, E, F, D
3 A, B, E, D, C, J
REF: curs pag. 116, tratat pag. 107

12) AlegeŃi tipologia specifică descrierii următoarei categorii de martori: „Se caracterizează prin
precizie, bun observator, descrie lucrurile după însuşirile lor exterioare, nu este preocupat de
semnificaŃia scenei la care a participat, percepŃia se desfăşoară în absenŃa participării afectiv-
emoŃionale”:

1 martorul senzitiv şi apatic


2 martot subiectiv
3 martor obiectiv
4 martor interpretativ
5 martor inventiv
REF: curs pag. 148-149, tratat pag. 131

13) Cărui tip de mărturii aparŃin: „mărturiile persoanelor care au perceput în mod nemijlocit, în
condiŃii similare de loc şi timp aceleaşi fapte şi împrejurări de fapt”:

1 mărturii succesive
2 mărturii repetate
3 mărturii similare
REF: curs pag. 150-151, tratat pag. 132-133

14) AlegeŃi cele două cerinŃe pe care se fundamentează convingerea intimă a judecătorului vis-á-vis
de mărturie:
A – integralitatea
B – sinceritatea
C – onestitatea
D - fidelitatea
1 A+B
2 A+C
3 B+D
REF: curs pag. 166, tratat pag. 144

15) SelecŃionaŃi variantele care exprimă „SITUAłIA DE INCERTITUDINE A MARTORULUI”,


conform „GRADULUI DE CREDIBILITATE SUBIECTIVĂ”:
A – atunci când martorul se contrazice în afirmaŃii
B – atunci când martorul este de vădită rea-credinŃă
C – atunci când este confruntat cu alternative dintre care nici una nu este
dominantă
D – atunci când repetă afirmaŃiile făcute anterior
E – atunci când gradul de incertitudine se află în raport atât cu numărul de soluŃii,
cât şi cu forŃa relativă a reacŃiilor faŃă de alternative

1 A+B
2 B+D
3 B+C
4 C+E
REF: curs pag. 166, tratat pag. 143

16) CompletaŃi textul lacunar care defineşte: „convingerea intimă ca realitate psihologică”, după
cum urmează: „Intima convingere este starea psihologică a persoanelor răspunzătoare cu
aplicarea legilor, bazată pe ...... (1) care sunt împăcate cu propria lor ...... (2), care le-a călăuzit în
...... (3) prin utilizarea ...... (4) şi în stabilirea ...... (5)”.
A – mijloacele legale
B – duelul judiciar
C – stare sufletească
D – bună-credinŃă
E – gândire
F – conştiinŃă morală
G – aflarea adevărului
H – probelor administrate
I – măsurilor legale, consecutive stărilor de fapt stabilite

1 1-C, 2-B, 3-G, 4-A, 5-I


2 1-D, 2-B, 3-G, 4-A, 5-C
3 1-D, 2-F, 3-G, 4-A, 5-I
REF: curs pag. 141-143, tratat pag. 122-123

17) SelecŃionaŃi trăsăturile caracteristice comportamentului expresiv al martorilor de rea-credinŃă


(nesinceri):
A – atitudinea francă, deschisă
B – fluenŃa relatărilor
C – evitarea privirii
D – sudoraŃie
E – expunere riguroasă
F – disconfort psihic
G – spasm glotic
H – perioade de latenŃă în răspunsuri
I – modificări de paloare
J – gesturi parazitare
K – privirea directă, neezitantă
L – lividităŃi de paloare
M – siguranŃa şi precizia expunerii
N – iniŃiativa argumentărilor
O – cerinŃe reflexe

1 C+D+E+F+G+H+I+J+L+O
2 A+B+C+D+E+F+G+H
3 A+B+E+F+G+H+I+J+L+O
REF: curs pag. 142-143, tratat pag. 122-123

18) Cărei tipologii de martori i se adresează următoarea descriere: „forŃă creatoare încorporată în
limbajul încărcat cu metafore şi simboluri, imaginaŃie, fantezie, asociaŃii imprevizibile,
incapacitatea deosebirii realului de posibil, experienŃă redusă, incapacitatea de a înŃelege
anumite fapte, împrejurări sau de a deduce raporturile dintre ele”:

1 martorul aflat în eroare


2 martorul de rea-credinŃă
3 martorul minor
4 martorul bolnav psihic
REF: curs pag. 121-133, tratat pag. 108-117

19) CompletaŃi textul lacunar din definiŃia interogatoriului cu termenii care vi se oferă, după cum
urmează: „Interogatoriul este contactul interpersonal verbal, relativ ...... (1) desfăşurat ......
(2) pe care îl poartă ...... (3) cu ...... (4) în scopul ...... (5) despre ...... (6) în vederea
prelucrării şi lămuririi împrejurărilor în care s-a comis fapte, a identifica făptuitorii şi în
funcŃie de adevăr ...... (7)”:
A – strângerea probelor
B – tensionat emoŃional
C – pentru stabilirea vinovăŃiei
D – sistematic şi organizat ştiinŃific
E – reprezentantul organului de stat
F – persoana bănuită
G – descoperirii adevărului
H – culegerii de date şi informaŃii
I – a stabili apărările
J – a stabili răspunsurile
K – faptă infracŃională

1 1-A, 2-D, 3-B, 4-C, 5-H, 6-K, 7-J


2 1-B, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-J
3 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-H, 6-K, 7-I
REF: curs pag. 174, tratat pag. 150
20) Care dintre caracteristicile interogatoriului este definită prin aceea că: „Anchetatorul este
motivat de standardele sale profesionale, aflarea adevărului cu privire la făptuitor şi faptă, pe
când infractorul este motivat de diminuarea responsabilităŃii sale în cauză”:

1 tensiunea comportamentului expresiv


2 demersul contradictoriu
3 intimitatea, stresul şi riscul
4 opozabilitatea intereselor
5 opozabilitatea intereselor
REF: curs pag. 175-177, tratat pag. 151-152

21) Care dintre planurile situaŃionale este caracterizat de faptul că „datele despre comiterea
infracŃiunii, probelor materiale şi informaŃionale sunt cunoscute numai de anchetator”:

1 planul situaŃional ascuns


2 planul situaŃional necunoscut
3 planul situaŃional orb
4 planul situaŃional deschis.

22) În care dintre strategiile de interogare se identifică mai întâi „veriga slabă”?

1 interogatoriul pentru verificarea alibiului


2 interogatoriul prin tactica complexului de vinovăŃie
3 interogarea unui participant despre activitatea celorlalŃi
REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

23) Cărei categorii de infractori se recomandă a li se administra probele în mod gradual, ca strategie
de interogare?

1 infractori recidivişti
2 infractori ocazionali
3 infractori primari
REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

24) Cum se numeşte strategia de interogare în care “procedeul este ofensiv şi constă în ascultarea
aceluiaşi învinuit de către doi sau mai mulŃi anchetatori care s-au pregătit special pentru
aceasta”:

1 interogatoriul detaliat
2 interogatoriul încrucişat
3 intereogatoriul sistematic
REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

25) În ce situaŃie infractorul realizează “un construct mintal cognitiv-demonstrativ parŃial acoperit
faptic prin care caută: în timp - să rămână cât mai aproape de timpul comiterii; în spaŃiu - cât
mai departe de locul comiterii, unde îşi face simŃită prezenŃa”:

1 în situaŃia când este dat în urmărire generală


2 în situaŃia când i s-a impus interdicŃia de a părăsi o localitate
3 în situaŃia când îşi fabrică un alibi
REF: curs pag. 204-212, tratat pag. 171-176

26) Cărei strategii de interogare îi sunt caracteristice:


• asociaŃiile de idei
• lapsusurile
• actele simptomatice
• uitarea de cuvinte şi nume proprii

1 interogatoriul detaliat
2 interogatoriul prin tehnica complexului de vinovăŃie
3 interogatoriul încrucişat
4 interogatoriul psihanalitic
5 interogatoriul repetat

27) Care sunt condiŃiile de respectat în cazul recunoaşterilor de persoane din grup (de către martor)?
A – grupul să fie format din bărbaŃi şi femei
B – grupul să nu fie mai mare de şapte persoane
C – persoanele din grup să reprezinte semnalmente şi vestimentaŃie asemănătoare
şi vârste apropiate
D – persoanele din grup să participe voluntar la formarea grupului
E – persoana de recunoscut să îşi aleagă singură locul în cadrul grupului
F – persoana care face recunoaşterea, să fie de acelaşi sex cu persoana care trebuie
recunoscută
G – persoana care face recunoaşterea, să îl identifice pe cel recunoscut prin
“punerea mâinii pe acesta”
H – activităŃile procedurale de recunoaştere (respectiv procesul-verbal), să fie
semnat de martorii asistenŃi

1 A+B+C+D
2 C+E+G+H
3 A+B+G+H
REF: numai pentru studentii de la zi – curs (exemplificari); seminarii (analize de caz si
prezentari foto)

28) Care dintre tipurile de anchetatori se caracterizează prin: “atitudine rigidă, gravă, cu accent de
solemnitate, impunându-şi la modul imperativ voinŃa de interlocutor”:

1 anchetatorul cabotin
2 anchetatorul amabil
3 anchetatorul terŃiar
4 anchetatorul autoritar
5 anchetatorul temperat

29) Care este denumirea realităŃii psihologice pe identificarea căreia se bazează detecŃia
comportamentului simulat, şi definită ca fiind: “realitate a conştiinŃei infractorului, filmul
netrucat şi netrucabil al derulării infracŃiunii, autoimplementat secvenŃă cu secvenŃă, în memoria
infractorului”:
1 temperament
2 memorie latentă
3 matrice infracŃională
4 matrice morală
5 matrice psihanalitică
REF: curs pag. 232, tratat pag. 204

30) Fundamentarea ştiinŃifică a utilizării tehnicii polygraph (detectorul de minciuni) se bazează pe


două principale realităŃi. SelecŃionaŃi-le din variantele oferite:
A – raŃionarea excesivă şi interorizarea stării de nevinovăŃie (ca sentiment)
B – o minciună spusă conştient, pe lângă efortul mintal pe care-l necesită, produce
şi o anumită stare de tensiune emoŃională (teama de a fi descoperit)
C – activitatea psihică este comutată asupra conştientizării pericolului
D – producerea tensiunii emoŃionale îşi are originea în declanşările involuntare ale
sistemului neurovegetativ (care nu pot fi supuse autocontrolului), concomitent
conştientizării pericolului şi trezirea prin aceasta a instinctului de
autoconservare

1 A+B+C
2 B+D
3 A+D
REF: curs pag. 257; analize de spete – exemple; curs de zi - expunere; tratat pag. 221-222

31) IndicaŃi parametrii psiho-fiziologici monitorizaŃi în diagramele polygraph:


A – mişcările musculare
B – secreŃia de salivă
C – secreŃia sudoripară
D – temperatura pielii
E – modificări puls – T.A.
F – reacŃia electrodermică
G – modificările lumenului pupilar
H – reacŃia respiratorie

1 A+E+F+H
2 A+B+E+H
3 B+E+G+H
4 B+E+F+H
REF: curs pag. 224-226, tratat pag. 223

32) MenŃionaŃi care este condiŃia obligatorie (sub amendamentul invalidării juridice), în efectuarea
examinărilor polygraph:

1 subiectul să fi împlinit vârsta de 16 ani


2 subiectul să fi comis infracŃiuni cu violenŃă
3 subiectul să-şi fi declarat consimŃământul scris la examinare.
REF: curs pag. 257-263, tratat pag. 229

33) Care sunt categoriile de persoane exceptate de la testările polygraph:


A – femeile gravide
B – bolnavii psihic
C – suferinzii cardiaci
D – suferinzii pulmonari
E – persoanele anchetate excesiv
F – minorii
G – alcoolicii cronici
H – persoanele care nu-şi exprimă acordul (consimŃământul scris)
I – persoanele de vârstă înaintată
J – orice alte persoane care din varii motive (rămâne la aprecierea expertului
psiholog), pot îngreuna acurateŃea concluziilor

1 A+B+C+D+E+F+G+H+I+J
2 B+C+D+E+H+I+J
3 A+B+C+G+H+I+J
REF: curs pag. 262-263; curs de zi – exemplificari; tratat pag. 228

34) AlegeŃi variantele corecte (după practica criminalisticii române în materie), cu privire la statutul
legal şi forŃa probantă a concluziilor expertizelor polygraph:
A – are forŃă probantă fiind prevăzută de lege
B – nu este interzisă expres de lege
C – are valoarea unor indicii orientativi, utilizaŃi în cadrul urmăririi penale şi a
primelor cercetări
D – are forŃă probantă în contextul coroborării cu alte probe
E – este interzisă de lege

1 B+C
2 A+E
3 C+D
REF: curs pag. 258-264, tratat pag. 258-263

35) SelecŃionaŃi condiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească întrebările puse inculpatului în cadrul
interogatoriului (anchetei), specific cercetării judecătoreşti:
A – să nu fie obositoare şi lungi
B – să nu fie adresate repede
C – să fie clare şi precise
D – să fie formulate la nivelul de înŃelegere a celui interogat
E – să fie adresate în limbajul juridic
F – să nu sugereze răspunsul
G – să nu-l pună în încurcătură pe învinuit
H – să-l oblige pe învinuit să relateze şi să nu determine răspunsuri doar de “DA”
şi “NU”

1 C+D+F+G+H
2 A+B+C+G+H
3 A+C+D+F
REF: curs la zi – tratat pag. 269
36) SelecŃionaŃi componentele emotiv-afective ale personalităŃii judecătorului, apte să provoace
disfuncŃii de evaluare în cauză:
A – gândirea analitică
B – memoria latentă
C – simpatia faŃă de învinuit
D – intuiŃia
E – prejudecăŃile
F – antipatia faŃă de învinuit

1 A+C
2 A+D
3 C+F
REF: curs pag. 273, tratat pag. 273

37) SelecŃionaŃi principalele caracteristici ale memoriei judecătorului:


A – memoria cifrelor
B – memoria latentă
C – memoria de lungă durată
D – memoria vizuală
E – memoria de scurtă durată

1 A+B
2 C+E
3 C+D+E
REF: curs pag. 270, tratat pag. 294

38) SelecŃionaŃi principalele caracteristici ale gândirii judecătorului:


A – intindere
B – rapiditate
C – claritate
D – profunzime
E – creativitate
F – rigoare
G – reflexie critică

1 C+D+F+G
2 A+B+C+D
3 A+B+F+G
REF: curs pag. 270, tratat pag. 294

39) Cum se numeşte “capacitatea judecătorului de a intui şi înŃelege motivele, stările afective, rolul
real sau fictiv, reacŃiile şi atitudinile justiŃiarilor”:

1 capacitate senzorio-perceptivă
2 integritate cognitivă
3 empatie
REF: curs pag. 271, tratat pag. 295-296
40) Care instituŃie de drept întâlnită pe terenul judecăŃii se fundamentează pe “forŃa convingerii
intime, existenŃa unei coloane vertebrale profesionale şi de conştiinŃă, simŃul etic şi juridic al
judecătorului”?

1 rechizitoriul
2 sentinŃa
3 opinia separată
4 referatul de terminare a urmăririi penale
REF: curs pag. 275, tratat pag. 298

41) Care sunt componentele algoritmului formării convingerii intime a judecătorului?


A – trăirea psihică de nezdruncinat (părerea fermă)
B – echivalenŃa stării de fapt cu cea de drept
C – echilibrul mental afectiv sufletesc al judecătorului
D – gândirea reflexivă
E – logica simbolică
F – sentimentul că nu a greşit

1 A+B+C+F
2 A+B+D+E+F
3 B+C+D+E+F
REF: curs pag. 274-278, tratat pag. 284

42) SelecŃionaŃi principalele calităŃi cerute în profesia de avocat:


A – facultatea de a argumenta şi construi
B – capacitatea de memorare
C – imaginaŃia creatoare
D – gândirea reflexivă
E – spirit de sinteză
F – spirit critic
G - adaptabilitate

1 A+C+E+F+G
2 A+C+D+E
3 B+C+E+F+G
REF: curs pag. 289, tratat pag. 307

43) CompletaŃi definiŃia argumentării, selecŃionând termenii adecvaŃi: “ArgumentaŃia este o acŃiune
intelectuală …… (1), prin care avocatul prezintă probe şi dovezi legate prin …… (2), în scopul
de a …… (3) şi a …… (4) atât juriul, cât şi auditoriul de …… (5) punctelor sale de vedere, a
tezelor şi ideilor susŃinute în fapt şi drept”:
A – probitatea
B – autenticitatea
C – raŃională
D – demonstra
E – raŃionamente
F – convingere
G - selectivitatea

1 1-C, 2-E, 3-D, 4-F, 5-A


2 1-B, 2-E, 3-D, 4-F, 5-A
3 1-C, 2-G, 3-D, 4-F, 5-A
REF: curs pag. 296, tratat pag. 311

44) Ce se înŃelege prin “capacitatea de influenŃare, de a convinge pe cineva să facă un lucru, să


adopte o anumită conduită folosind argumente logice şi afective”?

1 atitudine
2 temperament
3 persuasiune
4 argumentare
5 empatie
REF: curs pag. 296, tratat pag. 311

45) EnumeraŃi procedeele psihologice pe care se bazează pledoaria avocatului apărării:


A – explicaŃia
B – naraŃiunea
C – organizarea topică
D – clarificarea
E – comparaŃia
F – analogia
G – demonstraŃia
H - alternativa

1 A+B+C+D+E+F+G+H
2 A+C+D+E+F+G+H
3 A+B+D+E+F+G+H
REF: curs pag. 298, tratat pag. 312-313

46) DefiniŃi eroarea juridică, completând următorul text lacunar cu variante de termeni puşi la
dispoziŃie: “Prin eroare judiciară înŃelegem perceperea, interpretarea, sancŃionarea …… (1) cu
…… (2) sau …… (3), a datelor …… (4) şi …… (5) ridicate în cadrul procesului de …… (6)”:
A – corectă
B – clară
C – greşită
D – bună-credinŃă
E – rea-credinŃă
F – faptice
G – juridice
H – intenŃionate
I – culpabile
J – înfăptuire a justiŃiei

1 1-A, 2-D, 3-E, 4-F, 5-B, 6-J


2 1-C, 2-D, 3-E, 4-F, 5-G, 6-J
3 1-B, 2-C, 3-E, 4-F, 5-G, 6-J
REF: curs pag. 348, tratat pag. 322

47) SelecŃionaŃi afirmaŃiile care explică “PARADOXUL PENITENCIAR”:


A – în detenŃie pot să apară efecte de corupŃie reciprocă a deŃinuŃilor, având loc un
proces de socializare inversă
B – inexistenŃa spaŃiului personal şi absenŃa unui refugiu
C – condamnatul se simte eliminat de societate, astfel încât îşi dezvoltă o tehnică
de reacŃie faŃă de controlul formal
D – tratamentul diferenŃiat în mediul privativ, nu este o discriminare

1 A+C
2 A+B
3 B+C
4 C+D
REF: curs pag. 385, tratat pag. 347

48) Cărui tip de infractor (deŃinut) îi corespunde următoarea descriere: “Acesta are un comportament
repetitiv obişnuit, care face să apese o ameninŃare gravă asupra securităŃii semenilor săi prin
agresivitate persistentă şi indiferenŃă absolută în privinŃa consecinŃelor”?

1 infractor dificil
2 infractor primejdios
3 infractor inveterat
REF: curs pag. 388, tratat pag. 349-350

49) SelecŃionaŃi tulburările implicate în “IMATURIZAREA CARACTERIALĂ”, specifică


deŃinuŃilor recidivişti:
A – debilitate mintală
B – instabilitate afectivă
C – abandonul şcolar
D – autocontrol ineficient
E – impulsivitate, agresivitate
F – conformism
G – subestimarea greşelilor
H – respingerea normelor

1 B+D+E+G+H
2 A+B+D+E+G
3 B+C+E+G+H
REF: curs pag. 386, tratat pag. 348

50) SelecŃionaŃi caracteristicile psihologice ale infractorului recidivist:


A – tendinŃa de a acŃiona în bandă
B – comunicarea în jargon
C – inadaptarea socială
D – labilitatea emoŃională
E – vanitos şi egocentric
F – ostil dezvoltării (reactiv)
G – stimulat de aprobare

1 A+C+E+F+G
2 A+B+E+F+G
3 B+C+E+F+G
REF: curs pag. 390, tratat pag. 351

51) Care dintre fenomenele psiho-sociologice menŃionate mai jos corespund următoarei descrieri:
“Acest lucru determină o gamă complexă de frământări psihice şi psiho-sociale, începând cu
criza de detenŃie manifestată de la închiderea în carapacea tăcerii, până la comportamente
agresive şi autoagresive”?

1 agresivitatea şi violenŃa
2 panica
3 şocul depunerii (încarcerării)
4 stresul
5 suicidul
REF: curs pag. 391-398, tratat pag. 353-360

52) Cărei forme de comporatment penitenciar i se poate atribui următoarea caracterizare:


“Interiorizarea, izolarea deŃinutului primar de comunitatea celorlalŃi deŃinuŃi şi de viaŃa din
penitenciar, construindu-şi o lume imaginară, unde încearcă să se refugieze”?

1 comportament agresiv
2 comportament defensiv
3 comportament de consimŃire
4 comportament de integrare
REF: curs pag. 391-398, tratat pag. 353-360

53) IdentificaŃi efectele sentimentului de simpatie (compasiune) resimŃite de martori:


A – estompează împrejurările acuzatoare
B – deformează momentul recepŃiei
C – contribuie la fenomenul iluziei
D – evidenŃiază circumstanŃele atenuante

1 A+D
2 B+C
3 B+D
REF: curs pag. 11

54) Care sunt efectele faptului că martorul ar putea fi implicat (amestecat) în vreun fel în fapta
penală?
A – martorul păstrează tăcerea
B – martorul apelează la relaŃiile sale
C – martorul prezintă fals realitatea
D – martorul îndreaptă bănuielile spre persoane nevinovate

1 A+C+D
2 B+D
3 A+B+C
REF: curs pag. 114

55) Ce este mitomania vis-á-vis de minciună?


1 obiceiul de a se justifica în situaŃii de inculpare
2 tendinŃa de a raŃionaliza datele faptelor
3 tendinŃa patologică de a denatura lucrurile
REF: curs pag. 118

56) IdentificaŃi trăsăturile dominante ale minorului recidivist:


A – autoculpabilizarea
B – spiritul practic
C – conştiinŃa juridică
D – precocitate
E – perfidie (viclenie)
F – duplicitate (simulare)

1 B+D+E+F
2 A+B+C
3 A+D+F
REF: curs pag. 120

57) Ce face anchetatorul când are îndoieli asupra stării psihice a minorului?

1 solicită internarea urgentă a acestuia


2 studiază fişa medicală a acestuia
3 ordonă o expertiză medicală
REF: curs pag. 133

58) În situaŃia când minorul nu spune adevărul organul de urmărire penală poate recurge la persoana
care îl asistă şi care îi poate da sfaturile necesare pentru a fi sincer?

1 da
2 nu
REF: curs pag. 133

59) Pentru ce este utilizată tactica „ascultării repetate” a martorilor?


A – pentru ca martorii să reŃină mai bine datele
B – pentru ca martorii să se familiarizeze cu audierile
C – pentru completarea şi precizarea depoziŃiilor iniŃiale
D – înlăturarea unor contradicŃii

1 C+D
2 A+B
3 A+C+D
REF: curs pag. 155-165

60) Ce presupune „persistenŃa în eroare”?

1 martorul deformează voit realitatea


2 martorul optează pentru una din alternativele posibile
3 martorul este supus fenomenului de iluzie
REF: curs pag. 165

61) Ce fel de întrebări se pun martorului de rea-credinŃă pentru a-i demonstra falsitatea relatărilor
sale?

1 întrebări referitoare la raporturile sale cu pricina şi părŃile


2 întrebări referitoare la antecedentele sale
3 întrebări imprevizibile cu privire la împrejurări de detaliu
REF: curs pag. 164

62) ApreciaŃi sub aspectul corectitudinii următorul enunŃ privind revenirea martorului asupra primei
sale depoziŃii „retractarea se poate produce spontan sub influenŃa unor forŃe lăuntrice, afective
sau forŃe străine (externe), dar întotdeauna este rezultatul unor temeiuri serioase”:

1 total corect
2 parŃial corect
3 incorect
REF: curs pag. 159

63) De ce se recomandă ca în cabinetul de interogare să nu intre şi alte persoane în afară de


anchetator?

1 pentru ca în caz de atac, anchetatorul să se apere mai bine


2 pentru ca anchetatorul să nu fie sustras de la tema anchetei
3 pentru ca învinuitul să-şi învingă teama şi ruşinea într-o relaŃie interpersonală de încredere
REF: curs pag. 177-178

64) Atitudinea caracterizată prin „umeri căzuŃi, trunchiul înlcinat în faŃă, capul plecat, mâinile
întinse de-a lungul corpului” denotă:
A – stare de agitaŃie
B – stare de atac
C – stare de oboseală
D – stare depresivă
E – stare optimistă
F – atitudine defensivă

1 C+D+F
2 A+B+C
3 B+C+F
REF: curs pag. 184

65) Care categorie de gesturi permit a se interpreta „dinamica personalităŃii”?

1 gesturile retorice
2 gesturile reactive
3 gesturile instrumentale
REF: curs pag. 183

66) Ce componentă somato-morfo-expresivă „reprezintă ansamblul modificărilor expresive la care


participă părŃile mobile ale feŃei: ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii”?

1 gesturile
2 mersul
3 atitudinea
4 mimica
REF: curs pag. 182

67) Ce metodă specifică investigaŃiei personalităŃii se defineşte prin „concentrarea tuturor


mecanismelor senzoriale prin care omul ia act de structura unui obiect sau de particularităŃile
desfăşurării unui fenomen”?

1 metoda testelor proiective


2 metoda statistică
3 metoda observaŃiei
REF: curs pag. 181

68) Ce semnifică faptul că în interogatoriu direcŃia privirii – celui anchetat -este în jos, în lateral sau
este oscilantă?
A – respect
B – sfidare
C – umilinŃă (ruşine)
D – vinovăŃie
E - agresivitate

1 C+D
2 A+B+E
3 D+E
REF: curs pag. 184

69) Ce trăsătură comportamentală se defineşte prin „caracterul brusc al răspunsurilor şi descărcările


sacadate ale reacŃiilor”?

1 egoismul
2 insensibilitate afectivă
3 impulsivitatea
REF: curs pag. 190

70) IdentificaŃi cele patru tipuri temperamentale:


A – blasfemicul
B – colericul
C – androginul
D – sanguinicul
E – metastaticul
F – flegmaticul
G - melancolicul

1 B+D+F+G
2 A+B+C
3 D+E+F+G
REF: curs pag. 191

71) Care tip de temperament este caracterizat astfel: „liniştit, calm, imperturbabil, lent în mişcări, nu
are reacŃii emoŃionale vii şi rapide, deseori indiferent şi greu impresionabil”:

1 sanguin
2 flegmatic
3 melancolic
4 coleric
REF: curs pag. 191

72) Cărui comporatment specific investigaŃiilor judiciare îi este caracteristic următorul tablou
simptomatic: „negări stereotipe, evitarea privirii, latenŃe în răspunsuri, spasm glotic, sudoraŃie,
tremorul vocii şi tremurul mâinilor”:
A – comportamentul anchetatorului patern
B – comportamentul persoanei sincere
C – comportamentul autorului faptei (făptuitorului)
D – comportamentul martorului mincinos
E – comportamentul victimei mincinoase
F – comportamentul martorului sincer

1 C+D+E
2 A+B+F
3 C+D
REF: curs pag. 195

73) ApreciaŃi din punct de vedere al corectitudinii următorul enunŃ: „Labilul emoŃional (chiar fără a
fi vinovat) va reacŃiona şi-şi va argumenta spusele împovărat de disconfortul inhibant al temerii
naturale, pe care o resimte faŃă de implicaŃiile conjuncturale referitoare la învinuire”:

1 corect
2 parŃial corect
3 incorect
REF: curs pag. 194

74) IdentificaŃi numele cercetătorilor români care efectuează experimente în materia psihologiei
mărturiei şi martorului:
A – prof. Nicolae Minovici – exp. vizând sinuciderea martorilor
B – prof. Tiberiu Bogdan – exp. din Halele Obor
C – prof. Nicolae Mitrofan – exp. martorilor de rea-credinŃă
D – prof. Alexandru Roşca – exp. fidelităŃii martorilor - Cluj

1 B+D
2 A+C
3 A+D
REF: curs pag. 77-78

75) Care trăsătură de personalitate este caracterizată prin „decalajul persistent între procesele
cognitive şi afective în favoarea acestora din urmă”:

1 frustrarea
2 imaturitatea intelectuală
3 imaturitatea afectivă
4 hipersensibilitatea
REF: curs pag. 52

76) Care trăsătură de personalitate este caracterizată prin „stare emoŃională resimŃită în plan afectiv-
cognitiv ca o stare dezorganizatoare de criză faŃă de o complexitate de privaŃiuni, obstacole”:

1 complexul de inferioritate
2 imaturitatea afectivă
3 frustrarea
4 angoasa
REF: curs pag. 53

77) Care este tendinŃa omuciderilor criminalilor în serie în raport cu factorul timp:

1 se diminuează
2 rămâne constantă
3 tendinŃă crescătoare
REF: curs pag. 4

78) Ce trăsături de personalitate determină la criminalul în serie „atât calmul cât şi sângele rece” cu
care sunt comise actele violente:
A – hiperexcitabilitatea
B – impulsivitatea
C – indiferenŃa afectivă
D - egocentrismul

1 C+D
2 A+B
3 B+D
REF: curs pag. 55

79) Cum se numeşte forma vinovăŃiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente
periculos şi urmăreşte producerea acestuia prin utilizarea resurselor sale fizice şi psihice”:

1 culpă din neglijenŃă


2 intenŃie indirectă
3 praeterintenŃie
4 intenŃie directă
REF: curs pag. 20

80) Cum se numeşte forma vinovăŃiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente
periculos şi deşi nu-l urmăreşte acceptă posibilitatea producerii acestuia”:

1 intenŃie indirect
2 culpă cu superficialitate
3 praeterintenŃie
4 intenŃie directă
REF: curs pag. 20

81) Cum se numeşte forma vinovăŃiei făptuitorului dacă acesta „prevede rezultatul socialmente
periculos, dar crede fără just temei că acesta nu se va produce”:

1 praeterintenŃie
2 culpă din neglijenŃă
3 culpă cu superficialitate
4 intenŃie directă
REF: curs pag. 20

82) Cum se numeşte forma de vinovăŃie a făptuitorului dacă acesta „nu prevede rezultatul
socialmente periculos, deşi putea şi trebuia să-l prevadă”:

1 intenŃie directă
2 praeterintenŃie
3 culpă din neglijenŃă
4 culpă cu superficialitate
REF: curs pag. 20

83) VinovăŃia din punct de vedere psihologic este rezultatul interacŃiunii:

1 afectivităŃii şi instinctelor
2 conştiinŃei cu voinŃa
3 voinŃa şi agresivitatea
REF: curs pag. 20

84) Cum definim situaŃia în care „voinŃa liber exprimată” nu este conformă cu „voinŃa internă”:

1 voinŃă consensuală
2 voinŃă alterată (viciată)
3 voinŃă liber asumată
REF: curs pag. 19

85) În ce constă „proba testimonială ca factor de eroare”:


A – audierea obositoare a martorilor
B – tăcerea martorilor din teamă, interes sau indiferenŃă
C – testarea comportamentului simulat al martorilor
D – denaturarea adevărului din frică, interes sau rea-credinŃă
1 B+D
2 A+B
3 C+D
REF: curs pag. 365

86) În ce constă „competenŃa ca factor de eroare”:


A – admiterea unor probe fără suficientă fundamentare ştiinŃifică
B – aprecierea concluziilor în coroborare cu alte mijloace relevante de probă
C – ignorarea experienŃei şi rezultatelor practicii în speŃe similare

1 A+C
2 A+B
3 B+C
REF: curs pag. 365

87) În ce constau „exigenŃele moral-juridice şi etice ca surse de eroare”:


A – influenŃarea morală sau materială a magistratului
B – formarea convingerii intime a magistratului sub imperiul relei-credinŃe
C – formarea intimei convingeri a magistratului la luminile propriei conştiinŃe în
spiritul legii şi bunei-credinŃe

1 A+B
2 B+C
3 A+C
REF: curs pag. 365-366

88) Care este percepŃia deŃinutului despre timp?


A – poziŃie activă, competitivă, reconstructivă
B – poziŃie coercitivă, apăsătoare, artificială
C – poziŃie revendicativă, proiectată în trecut
D – viitorul incert şi nesigur

1 B+D
2 A+B
3 B+C
REF: curs pag. 383

89) Care sunt factorii favorizanŃi „principiului deschiderii mediului privativ”:


A – creşterea infracŃiunilor comise de minori şi tineri
B – nereuşita detenŃiei de a scade criminalitatea
C – aspectul dezumanizant al întemniŃării
D – etichetarea socială a deŃinuŃilor

1 B+C
2 A+C
3 A+B
REF: curs pag. 384
90) IdentificaŃi tulburările specifice „imaturizării caracteriale”:
A – raŃionalizarea excesivă
B – instabilitatea afectivă
C – violenŃa comportamentală
D – autocontrol insuficient
E – impulsivitate – agresivitate
F – inhibiŃie cognitivă
G – subestimarea greşelilor
H – respingerea normelor

1 B+D+E+G+H
2 A+B+C+D
3 A+D+E+F+H

91) Care este atmosfera „climatul” specific în grupul deŃinuŃilor cu temperament „flegmatic”:

1 linişte meditativă
2 climat rece – indiferent
3 activism controlat
4 tensiune cu raptusuri agresive
REF: curs pag. 388

92) Care este atmosfera „climatul” specific grupului deŃinuŃilor cu temperament „coleric”:

1 climat rece – indiferent


2 activism controlat
3 tensiune cu raptusuri agresive
4 linişte meditativă
REF: curs pag. 388

93) Care este atmosfera „climatul” specific grupului deŃinuŃilor cu temperament „sanguin”:

1 linişte meditativă
2 activism controlat
3 climat rece – indiferent
4 tensiune cu raptusuri afective
REF: curs pag. 388

94) Care este atmosfera „climatul” specific grupului deŃinuŃilor cu temperament „melancolic”:

1 activism controlat
2 linişte meditativă
3 climat rece – indiferent
4 tensiune cu raptusuri afective
REF: pag. 388

95) Din ce motive deŃinutul se proiectează ca neîmpăcat, revendicativ, ostil şi victimizat vis-á-vis de
pedeapsă:
1 pedeapsa este prea mică
2 pedeapsa este prea mare
3 pedeapsa este nedreaptă
REF: curs pag. 388

96) Care este reacŃia resimŃită de deŃinut faŃă de „apariŃia neaşteptată a unui obstacol real sau
imaginar care inversează fluxul normal al acŃiunii, creând o dificultate majoră, dezorganizând
individul şi aducându-l într-o situaŃie de criză”:

1 stare de agresivitate
2 stare de defensivă
3 stare de frustrare
REF: curs pag. 396

97) Din perspectiva „teritorialităŃii” apreciaŃi care este „zona intimă”:

1 până la 45 cm
2 până la 1,5 m
3 până la 2 m
REF: curs pag. 398

98) Din perspectiva „teritorialităŃii” apreciaŃi care este „zona personală”:

1 între 45 – 120 cm
2 între 2 – 2,5 m
3 între 2,5 – 3,5 m
REF: curs pag. 398

99) Din perspectiva „teritorialităŃii” apreciaŃi care este „zona socială”:

1 între 1,2 – 3,6 m


2 între 2 – 2,5 m
3 între 1,5 – 4 m
REF: curs pag. 398

100) AlegeŃi variantele corecte (după practica criminalisticii române în materie), cu privire la statutul
legal şi forŃa probantă a concluziilor expertizelor polygraph:
A – are forŃă probantă fiind prevăzută de lege
B – nu este interzisă expres de lege
C – are valoarea unor indicii orientativi, utilizaŃi în cadrul urmăririi penale şi a
primelor cercetări
D – are forŃă probantă în contextul coroborării cu alte probe
E – este interzisă de lege

1 B+C
2 A+E
3 C+D
REF: curs pag. 258-264, tratat pag. 258-263