PARTEA I
Anul 190 (XXXIV) — Nr. 150 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
ACTE ALE SENATULUI
10. — Hotărâre pentru modificarea și completarea art. 68
alin. (2) din Regulamentul Senatului ..........................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 826 din 9 decembrie 2021 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 611 din
Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac
în materie de atribuire a contractelor de achiziție
publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de
concesiune de lucrări și concesiune de servicii,
precum și pentru organizarea și funcționarea
Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru
modificarea și completarea unor acte normative
cu impact asupra sistemului achizițiilor publice..........
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
187. — Hotărâre pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-
economici ai obiectivului de investiții „Modernizarea
infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii
adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței
navigației în Portul Constanța” ..................................
188. — Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit
prin schimb de scrisori semnate la București la
28 octombrie 2021 și la Tokyo la 22 decembrie 2021 între
Guvernul României și Agenția Internațională de Cooperare
a Japoniei la Acordul de împrumut pentru Proiectul privind
realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul
Marți, 15 februarie 2022
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
Internațional Henri Coandă Otopeni—București dintre
Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei și
România, semnat la Tokyo la 10 martie 2010 .................... 8–9
2
189. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 221/2020 privind aprobarea ocupării temporare a
terenului în suprafață de 16,8810 ha, din fondul
forestier național, de către Societatea Națională de
Transport Gaze Naturale „Transgaz” — S.A. Mediaș
pentru proiectul de importanță națională în domeniul
gazelor naturale „Conductă de transport gaze naturale
DN 250 Pojorâta—Vatra Dornei” ................................ 10–11
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
249/C. — Ordin al ministrului justiției pentru modificarea
anexei nr. 2 la Metodologia-cadru de organizare și
desfășurare a concursului de admitere în Școala
2–6 Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare
Târgu Ocna, aprobată prin Ordinul ministrului justiției
nr. 3.917/C/2021 ........................................................ 11–12
3.123. — Ordin al ministrului educației pentru modificarea și
completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului
nr. 3.035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru
7 de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și
a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse
în calendarul activităților educative, școlare și
extrașcolare................................................................ 13–15

Rectificări .............................................................................. 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N AT U L

HOTĂRÂRE
pentru modificarea și completarea art. 68 alin. (2)
din Regulamentul Senatului
În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României,
republicată,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — La articolul 68 din Regulamentul Senatului, aprobat prin
Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 513 din 18 mai 2021, cu modificările ulterioare, alineatul (2) se
modifică și se completează după cum urmează:
1. Punctul XII se modifică și va avea următorul cuprins:
„XII. Comisia pentru învățământ;”.
2. După punctul XXIII se introduc două noi puncte, punctele XXIV
și XXV, cu următorul cuprins:
„XXIV. Comisia pentru antreprenoriat și turism;
XXV. Comisia pentru tineret și sport.”

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 14 februarie 2022,

cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIU

București, 14 februarie 2022.

Nr. 10.

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 826
din 9 decembrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016
privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică,
a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii,
precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact
asupra sistemului achizițiilor publice
Valer Dorneanu — președinte 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
Cristian Deliorga — judecător a dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016 privind remediile
Marian Enache — judecător și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție
Daniel Marius Morar — judecător publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune
de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru
Mona-Maria Pivniceru — judecător organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare
Gheorghe Stan — judecător a Contestațiilor, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40
Livia Doina Stanciu — judecător din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru
Elena-Simina Tănăsescu — judecător modificarea și completarea unor acte normative cu impact
Varga Attila — judecător asupra sistemului achizițiilor publice, excepție ridicată de
Ionița Cochințu — magistrat-asistent Societatea Erpia — S.A. din Craiova în Dosarul
nr. 1.230/54/2018 al Curții de Apel Craiova — Secția contencios
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții
Loredana Brezeanu. Constituționale nr. 1.236D/2018.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca
neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții
Constituționale în materie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 31 iulie 2018, pronunțată în Dosarul
nr. 1.230/54/2018, Curtea de Apel Craiova — Secția
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016 privind remediile
și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de
achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor
de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum
și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național
de Soluționare a Contestațiilor, astfel cum au fost introduse
prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 45/2018 pentru modificarea și completarea unor acte
normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice,
excepție ridicată de Societatea Erpia — S.A. din Craiova într-o
cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 101/2016.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține, în esență, că, deși legiuitorul, în virtutea dispozițiilor
constituționale cuprinse în art. 21, art. 126 alin. (2) și art. 129,
are libertatea de a stabili cazurile și condițiile în care pot fi
exercitate căile de atac, precum și de a impune anumite condiții
de formă în ceea ce privește accesul liber la justiție, ținând
seama de natura și exigențele administrării justiției, aceste
condiționări nu trebuie să aducă atingere substanței dreptului
sau să îl lipsească de efectivitate. Or, art. 611 din Legea
nr. 101/2016, astfel cum a fost introdus prin art. IV pct. 40 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018, îngrădește
accesul liber la justiție consacrat prin Constituție și prin
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale atât prin cuantumul cauțiunii, cât și prin
configurația juridică, fiind de natură a impieta asupra dreptului
operatorilor economici la un remediu efectiv împotriva actelor
autorităților contractante. Astfel, cauțiunea în discuție, în fapt,
se constituie ca o sancțiune aplicată ofertanților/operatorilor
economici și nicidecum ca o garanție, aducând atingere
accesului efectiv la o cale de atac împotriva actelor autorităților
contractante, precum și caracterului gratuit al jurisdicțiilor
administrative. Accesul liber la justiție este obstrucționat și prin
faptul că, pe de o parte, se impune părții vătămate ce
promovează o contestație la Consiliul Național de Soluționare a
Contestațiilor plata unei cauțiuni prealabile, sub sancțiunea
respingerii acesteia, și, pe de altă parte, introducerea plângerii
la instanța de judecată competentă este condiționată, din
punctul de vedere al admisibilității, de existența și valabilitatea
acestei garanții/cauțiuni în faza prealabilă contestației formulate
la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
6. De asemenea, se învederează că prin reținerea
necondiționată a cauțiunii, care nu este similară cu taxele judiciare
de timbru al căror cuantum se stabilește în funcție de costurile
judiciare pe care le presupune buna funcționare a justiției și în
cazul cărora există posibilitatea scutirii, eșalonării etc., legiuitorul
ignoră prezumția bunei-credințe în exercitarea drepturilor
procedurale aplicabile în materie civilă, precum și în domeniul
dreptului administrativ, prezumând automat reaua-credință și
comportamentul necorespunzător ale operatorului economic a
cărui contestație este respinsă. În ceea ce privește drepturile
procesuale, buna-credință este prevăzută de Codul de
procedură civilă, astfel că, în virtutea normelor legale, instanța
de judecată și, după caz, Consiliul Național de Soluționare a
Contestațiilor trebuie să țină seama de modul concret în care a
3
avut loc exercitarea drepturilor procesuale pentru a răsturna
prezumția inițială. Or, în cazul cauțiunii în discuție, legiuitorul
instituie o veritabilă sancțiune aplicabilă persoanei care, în
apărarea intereselor legitime, atacă actul autorității contractante
la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, fără ca vreo
autoritate îndrituită în acest sens să stabilească caracterul
abuziv al unei astfel de contestații.
7. În contextul criticilor de neconstituționalitate este
menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
(Hotărârea din 9 octombrie 1979, pronunțată în Cauza Airey
împotriva Irlandei, Hotărârea din 13 mai 1980, pronunțată în
Cauza Artico împotriva Italiei, și Hotărârea din 9 noiembrie 2004,
pronunțată în Cauza Saez Maeso împotriva Spaniei), prin care
este dezvoltat înțelesul conținutului art. 6 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și prin
care s-a statuat că scopul Convenției este să apere drepturi
concrete și efective, iar nu drepturi teoretice sau iluzorii, astfel că
normele legale referitoare la formele de acces la o instanță,
respectiv condițiile de admisibilitate a unei căi de atac nu trebuie
să fie de o astfel de manieră încât să suprime chiar dreptul
respectiv.
8. Curtea de Apel Craiova — Secția contencios
administrativ și fiscal opinează că impunerea obligației de a
achita o cauțiune drept condiție de formulare a contestației la
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor se circumscrie
marjei de legiferare a legiuitorului de care dispune în materie
procedurală. Cu toate acestea, în măsura în care cuantumul
cauțiunii, prin modalitatea de calcul stabilită de legiuitor, devine
împovărător și de natură a descuraja în mod nerezonabil
exercitarea căilor de atac și utilizarea remediilor puse la
dispoziție tot de legiuitor, aceste drepturi devin iluzorii. Astfel,
impunerea unei cauțiuni prin raportarea procentului de 2% la
valoarea estimată cea mai mare a contractului ar putea
reprezenta o ingerință în exercitarea dreptului fundamental
prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție.
9. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum
reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 611
din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în
materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a
contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări
și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și
funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393
din 23 mai 2016, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018 pentru
modificarea și completarea unor acte normative cu impact
asupra sistemului achizițiilor publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 4 iunie 2018.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
Prevederile criticate au următorul conținut: „(1) Pentru
soluționarea contestației formulate în condițiile art. 8 sau art. 49,
sub sancțiunea respingerii acesteia, persoana care se consideră
vătămată trebuie să constituie în prealabil o cauțiune stabilită
după cum urmează:
a) 2% din valoarea estimată a contractului, în cazul în care
aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările
ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările
și completările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016,
cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de
35.000 lei;
b) 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este
mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din
Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, art. 12
alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările
ulterioare, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016, cu modificările
și completările ulterioare, dar nu mai mult de 88.000 lei;
c) 2% din valoarea estimată a contractului, dacă aceasta este
egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările
ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările
și completările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016,
cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de
220.000 lei;
d) 2% din valoarea stabilită a contractului, dacă aceasta este
egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 7
alin. (1) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările
ulterioare, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, cu modificările
și completările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 100/2016,
cu modificările și completările ulterioare, dar nu mai mult de
880.000 lei.
(2) În cazul unei proceduri de atribuire a acordului-cadru,
prevederile alin. (1) se raportează la valoarea estimată a celui
mai mare contract subsecvent ce se intenționează a se atribui
în baza acordului-cadru respectiv.
(3) În cazul în care contestația a fost respinsă de către
Consiliu, persoana care se consideră vătămată care utilizează
calea de atac în condițiile art. 29 sau art. 51 alin. (3), după caz,
nu trebuie să constituie o cauțiune suplimentară.
(4) În cazul în care calea de atac reglementată de art. 29 sau
art. 51 alin. (3) este utilizată de o altă persoană decât cea care
a constituit cauțiunea conform alin. (1), pentru soluționarea
plângerii sau recursului, după caz, trebuie constituită în prealabil
o cauțiune egală cu 50% din cauțiunea prevăzută la alin. (1).
(5) Cauțiunea depusă se restituie, la cerere, după
soluționarea prin hotărâre definitivă a plângerii, respectiv după
încetarea efectelor suspendării procedurii de atribuire și/sau a
executării contractului.
(6) Cauțiunea se restituie celui care a depus-o, nu mai
devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
sau, după caz, de la data încetării efectelor suspendării
procedurii de atribuire și/sau a executării contractului.
(7) Consiliul sau instanța, după caz, se pronunță asupra
cererii de restituire a cauțiunii cu citarea părților, printr-o încheiere
supusă numai recursului la instanța ierarhic superioară. Recursul
este suspensiv de executare.
(8) În situația în care nu sunt aplicabile prevederile de la
alin. (5)—(7), cauțiunea se constituie venit la bugetul de stat la
împlinirea termenului de 3 ani calculat de la data la care aceasta
putea fi solicitată.
(9) Sunt scutite de la depunerea cauțiunii autoritățile
contractante.”
13. Dispozițiile criticate, în dinamica legislativă, au fost
modificate, succesiv, prin art. IV pct. 38 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 114/2020 privind modificarea și
completarea unor acte normative cu impact în domeniul
achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 614 din 13 iulie 2020, și prin art. IV pct. 7 din
Ordonanța Guvernului nr. 3/2021 pentru modificarea și
completarea unor acte normative în domeniul achizițiilor publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din
27 august 2021. Însă, având în vedere Decizia Curții
Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea
urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra
prevederilor criticate în forma avută inițial, astfel cum au produs
efecte în cauza în care a fost invocată excepția de
neconstituționalitate.
14. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale
sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 [alin. (1), (2)
și (4)] — Accesul liber la justiție, ale art. 135 [alin. (1) și alin. (2)
lit. a)] — Economia și ale art. 148 [alin. (2) și (4)] — Integrarea
în Uniunea Europeană. De asemenea, din motivarea excepției
de neconstituționalitate reiese că sunt vizate și dispozițiile
constituționale cuprinse în art. 57 — Exercitarea drepturilor și a
libertăților.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că prevederile criticate au mai format obiectul
controlului de constituționalitate, în raport cu prevederi
constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 269 din
22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1028 din 28 octombrie 2021, Decizia nr. 865 din
17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 444 din 27 mai 2020, și Decizia nr. 501 din
17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 334 din 24 aprilie 2020, decizii prin care Curtea a
constatat că soluția legislativă criticată este constituțională în
raport cu criticile formulate.
16. În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta
cauză, Curtea observă că aceasta impune constituirea unei
cauțiuni pentru soluționarea contestației formulate atât pe cale
administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului Național de
Soluționare a Contestațiilor, cât și pe cale judiciară în fața
instanței judecătorești, aspect care, în opinia autoarei excepției
de neconstituționalitate, este contrar prevederilor constituționale
privind accesul liber la justiție și gratuitatea jurisdicțiilor
administrative speciale.
17. Referitor la dispozițiile art. 21 din Constituție, invocate în
susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că
aceste prevederi dispun, în general, cu privire la accesul liber la
justiție, aspect ce semnifică faptul că orice persoană poate
sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că
drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost
încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei
condiționări, competența de a stabili regulile de desfășurare a
procesului în fața instanțelor judecătorești revenindu-i
legiuitorului, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor
constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora
„Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată
sunt prevăzute numai prin lege”. Mai mult, exercitarea unui drept
de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea
cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit textului din Legea
fundamentală menționat, are deplina legitimare constituțională
de a stabili procedura de judecată (a se vedea în acest sens,
spre exemplu, Decizia nr. 283 din 27 martie 2012, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012,
sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010).
18. De asemenea, atât în jurisprudența Curții Europene
a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în
Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57), cât
și în cea a Curții Constituționale (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187
din 24 martie 2010, Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din
30 decembrie 2014, paragraful 18, sau Decizia nr. 160 din
24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 23), s-a statuat că
o caracteristică a dreptului de acces liber la justiție este aceea
că nu este un drept absolut și că el poate fi supus unor restricții
legitime, cum ar fi termenele legale de prescripție sau
ordonanțele care impun depunerea unei cauțiuni judicatum solvi;
important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere
substanței dreptului, să urmărească un scop legitim și să existe
un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate
și scopul urmărit (Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată în
Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 39, sau
Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z. și alții
împotriva Regatului Unit, paragraful 93).
19. Față de această împrejurare, Curtea a reținut că
stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în
justiție, în general, nu constituie, în sine, o încălcare a accesului
liber la justiție, el presupunând accesul la mijloacele procedurale
prin care se înfăptuiește justiția (Decizia Plenului Curții
Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Însă
legiuitorul este ținut să o facă orientându-se după principiul est
modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigențele
instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub
semnul întrebării însăși existența dreptului (Decizia nr. 39 din
29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, și Decizia nr. 40 din
29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004).
20. Referitor la jurisdicțiile speciale administrative, parte
componentă a art. 21 din Constituție, Curtea, analizând
dispozițiile ce reglementează procedura soluționării
contestațiilor în fața Consiliului Național de Soluționare a
Contestațiilor, a constatat că nu există nicio normă care să
ateste existența vreunei taxe sau cauțiuni care să se facă venit
la bugetul de stat sau la bugetul autorității administrativ-
jurisdicționale având ca destinație plata unui serviciu
jurisdicțional sau administrativ-jurisdicțional. Curtea a reținut că
gratuitatea consacrată de norma constituțională cuprinsă în
art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestații pecuniare
din partea persoanei care, alegând calea contenciosului
administrativ-jurisdicțional, beneficiază gratuit de serviciul
prestat de autoritatea administrativ-jurisdicțională (a se vedea
în acest sens Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie
2015, paragraful 31, și Decizia nr. 282 din 27 martie 2012,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din
11 mai 2012). Astfel, verificând, spre exemplu, compatibilitatea
garanției de bună conduită prevăzute de actele normative
anterioare Legii nr. 101/2016 cu prevederile constituționale ale
art. 21 alin. (4), Curtea a constatat că soluția legislativă în
discuție respectă cerința constituțională referitoare la caracterul
neoneros al procedurii administrativ-jurisdicționale, întrucât
sumele reprezentând garanția de bună conduită se fac venit la
autoritatea contractantă, fără a constitui o taxă pentru
administrarea justiției sau prestarea unor servicii de către
aceasta sau, după caz, de către Consiliul Național de
Soluționare a Contestațiilor.
21. Aceste considerente sunt valabile, mutatis mutandis, și în
ceea ce privește normele criticate prin care se instituie cauțiunea
în discuție, având în vedere faptul că, astfel cum a reținut Curtea
Constituțională în Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, precitată,
paragraful 41, instituirea unei garanții de bună conduită are
semnificația unei cauțiuni menite să asigure exercitarea
corespunzătoare și neabuzivă a drepturilor procesuale, cu toate
consecințele procesuale care decurg din finalitatea urmărită prin
stabilirea acesteia.
5
22. De asemenea, Curtea observă că prin Decizia nr. 865
din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 46, instanța de
contencios constituțional a constatat că nu sunt încălcate
normele constituționale ale art. 21 alin. (4) din Constituție,
întrucât cauțiunea este restituită contestatorului, în condițiile
legii, caracterul gratuit al procedurii administrativ-jurisdicționale
continuând să subziste și în prezent.
23. În ceea ce privește instituirea unei cauțiuni prin legislația
ce reglementează remediile și căile de atac în materie de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor
sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și
concesiune de servicii, respectiv cuantumul acesteia, Curtea,
având în vedere jurisprudența sa anterioară în materia cauțiunii
în general, spre exemplu, Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din
10 decembrie 2014, a reținut că acesta este rezonabil, legiuitorul
impunând și un prag maxim până la care poate fi fixată
cauțiunea, iar opțiunea acestuia este pe deplin justificată.
Contractele de achiziții publice presupun, de cele mai multe ori,
efectuarea de lucrări publice cu un anumit grad de complexitate.
Nu orice operator economic are capacitatea logistică și
financiară de a efectua aceste lucrări, mai ales că, de cele mai
multe ori, mecanismul de efectuare a lucrărilor presupune
investiții inițiale ale operatorului economic ce sunt decontate
ulterior de stat. Așadar, operatorii economici nu se află în
aceeași situație juridică, ei neavând toți aceeași capacitate
economică de realizare a obiectivelor vizate de contractele de
achiziții publice. Or, dinamica raporturilor juridice existente în
domeniul achizițiilor publice demonstrează că intervenția
legiuitorului era necesară, în condițiile în care drepturile
procesuale au fost exercitate frecvent cu rea-credință de către
operatori economici care nu aveau capacitatea efectivă de a-și
executa obligațiile ce rezultau din încheierea contractelor de
achiziții publice. Interesul național impune ca statul să poată
realiza cu celeritate obiectivele propuse în vederea îmbunătățirii
vieții cetățenilor săi, cu respectarea, bineînțeles, a drepturilor și
a intereselor legitime ale eventualilor participanți la procedurile
de achiziție publică. Prin instituirea cauțiunii legiuitorul a urmărit,
pe de o parte, să descurajeze cererile nefundamentate sau
exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale, iar, pe de
altă parte, să constituie o garanție destinată acoperirii
eventualelor pagube ce ar putea fi produse părții împotriva
căreia se cere luarea unor măsuri, în condițiile în care cererea
celui care plătește cauțiunea se respinge. Instanța de
contencios constituțional a reținut că obiectivele urmărite prin
adoptarea de către legiuitor a măsurii criticate se circumscriu
unui scop legitim și că instituirea acestei obligații de consemnare
a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și
care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general
protejate de legiuitor — prevenirea exercitării cu rea-credință a
drepturilor procesuale — și interesul individual al justițiabilului
de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii
mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa (a se vedea în
acest sens Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, precitată,
paragrafele 33—36).
24. Prin urmare, având în vedere jurisprudența sa în materie,
Curtea constată că soluția legislativă supusă controlului de
constituționalitate, în raport cu criticile formulate, nu este
contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21.
25. În ceea ce privește critica referitoare la prezumția
bunei-credințe în exercitarea drepturilor procedurale aplicabile în
materie civilă, precum și în domeniul dreptului administrativ,
prezumând automat reaua-credință și comportamentul
necorespunzător ale contestatorului, prin Decizia nr. 865 din
17 decembrie 2019, precitată, paragrafele 48 și 49, Curtea a
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022

reținut faptul că art. 57 din Constituție se referă la exercitarea
drepturilor și a libertăților cu bună-credință și reglementează o
îndatorire fundamentală aplicabilă tuturor cetățenilor români,
cetățenilor străini și apatrizilor de a-și exercita drepturile cu
bună-credință, obligație ce revine și persoanelor juridice în egală
măsură (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 485 din
23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragraful 27).
26. De altfel, prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015,
precitată, paragraful 44, Curtea a arătat că răsturnarea
prezumției de bună-credință, prevăzută ca atare de dispozițiile
art. 57 din Legea fundamentală, nu poate fi realizată decât prin
probarea relei-credințe față de circumstanțele de fapt ale cauzei,
și nu prin faptul că persoana și-a exercitat anumite drepturi și
libertăți fundamentale. În ceea ce privește drepturile procesuale,
buna-credință a fost transpusă la nivel infraconstituțional prin
art. 12 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247
din 10 aprilie 2015, conform căruia drepturile procesuale trebuie
exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia
au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată
trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc
o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a
răsturna prezumția inițială. Prin urmare, Curtea nu a contestat
faptul că o prezumție poate fi răsturnată, ci a subliniat că o atare
operațiune juridică trebuie să se circumscrie unor elemente de
fapt, adecvate, obiective și cuantificabile, pentru a duce la
finalitatea urmărită, astfel încât nu orice circumstanță a cauzei
să ducă la răsturnarea prezumției de bună-credință, aspecte
valabile, mutatis mutandis, și în privința prevederilor Legii
nr. 101/2016.
27. Cu privire la celelalte dispoziții constituționale enumerate
în susținerea excepției de neconstituționalitate [art. 135 alin. (1)
și alin. (2) lit. a) — Economia și art. 148 alin. (2) și (4) —
Integrarea în Uniunea Europeană], Curtea observă că autoarea
acesteia se limitează la a le menționa, fără însă a arăta
modalitatea prin care normele criticate sunt contrare acestora.
Or, Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să
și răspundă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din
4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
28. Cu toate acestea, distinct de cele de mai sus, având în
vedere că prevederile art. 148 din Constituție vizează dreptul
european, instanța de contencios constituțional reține că, la nivel
european, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a avut ocazia
să se pronunțe cu privire la compatibilitatea dintre legislația
Uniunii Europene și instituirea unei garanții de bună conduită,
care, astfel cum s-a arătat mai sus și cum a reținut și Curtea
Constituțională prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, precitată,
paragraful 41, are semnificația unei cauțiuni menite să asigure
exercitarea corespunzătoare și neabuzivă a drepturilor procesuale,
cu toate consecințele procesuale care decurg din finalitatea
urmărită prin instituirea acesteia. Curtea de Justiție a Uniunii
Europene a statuat în Hotărârea din 15 septembrie 2016,
pronunțată în Cauzele C-439/14 și C-488/14, S.C. Star Storage —
S.A. împotriva Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică (ICI) (C-439/14) și S.C. Max Boegl România —
S.R.L., S.C. UTI Grup — S.A., Astaldi Sp.A., S.C. Construcții
Napoca — S.A. împotriva R.A. Aeroportul Oradea, S.C. Porr
Construct — S.R.L., Teerag-Asdag Aktiengesellschaft,
S.C. Col-Air Trading — S.R.L., AVZI — S.A., Trameco — S.A.,
Iamsat Muntenia — S.A. (C-488/14), paragraful 63, că normele
europene în materie trebuie să fie interpretate în sensul că nu se
opun unei reglementări naționale precum cea în discuție în
litigiile principale, care condiționează admisibilitatea oricărei căi
de atac împotriva unui act al autorității contractante de obligația
reclamantului de a constitui garanția de bună conduită pe care
o prevede în beneficiul autorității contractante, din moment ce
această garanție trebuie să îi fie restituită reclamantului
indiferent de soluția pronunțată în calea de atac.

29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Erpia — S.A. din Craiova în Dosarul
nr. 1.230/54/2018 al Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 611 din Legea
nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale
și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național
de Soluționare a Contestațiilor, astfel cum au fost introduse prin art. IV pct. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice, sunt constituționale în
raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022 7

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții
„Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor
și a siguranței navigației în Portul Constanța”
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele
publice, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai Programul operațional Infrastructură mare 2014—2020, și de la
obiectivului de investiții „Modernizarea infrastructurii portuare bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și
prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această
siguranței navigației în Portul Constanța”, prevăzuți în anexa destinație.
care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3. — Ministerul Transporturilor și Infrastructurii răspunde
Art. 2. — Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 de modul de utilizare a sumelor aprobate potrivit prevederilor
se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 10 februarie 2022.
Nr. 187.

ANEXĂ

C A R A C T E R I S T I C I L E P R I N C I PA L E Ș I I N D I C AT O R I I T E H N I C O - E C O N O M I C I
ai obiectivului de investiții „Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea
creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în Portul Constanța”
Titular: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
Beneficiar: Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. — Constanța
Amplasament: județul Constanța — Port Constanța, UAT Constanța
Indicatori tehnico-economici:
— Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): mii lei 227.834
(la cursul InforEuro din februarie 2018, 1 euro = 4,6513 lei),
din care C+M (inclusiv TVA): mii lei 188.504
Valoare rest de finanțat (inclusiv TVA): mii lei 53.891
din care C+M: mii lei 27.438
— Capacități:
• suprafață totală dragaje mp 1.815.655,80
• suprafață dragaj în portul de lucru mp 371.456,20
• lungime chei care necesită protecție ml 1.250
— platformă portuară nou-creată mp 2.533,50
— sistem hidrografic buc. 1
— Durata de execuție a investiției luni 32
— Durată rest de execuție a investiției luni 2
Factori de risc
Obiectivul de investiții se va proteja antiseismic potrivit prevederilor Normativului „Cod de proiectare
seismică” P100-1/2013, cu modificările și completările ulterioare.
Finanțarea investiției
Finanțarea investiției se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operațional
Infrastructură mare 2014—2020, și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor
și Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori
semnate la București la 28 octombrie 2021 și la Tokyo la 22 decembrie 2021
între Guvernul României și Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei la Acordul de împrumut
pentru Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional
Henri Coandă Otopeni—București dintre Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei
și România, semnat la Tokyo la 10 martie 2010
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 6 alin. (2) din Legea nr. 228/2010 privind ratificarea
Acordului de împrumut pentru Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă
Otopeni—București dintre Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei și România, semnat la Tokyo la 10 martie 2010,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă amendamentul convenit prin
schimb de scrisori*) semnate la București la 28 octombrie 2021
și la Tokyo la 22 decembrie 2021 între Guvernul României,
prin Ministerul Finanțelor, și Agenția Internațională de
Cooperare a Japoniei la Acordul de împrumut pentru
Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu
Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni—București
dintre Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei
și România, semnat la Tokyo la 10 martie 2010, ratificat prin
Legea nr. 228/2010.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin Mihai Grindeanu
București, 10 februarie 2022.
Nr. 188.

*) Traducere.

MINISTERUL FINANȚELOR

Cabinet ministru
Nr. 728009 București, 28 octombrie 2021

Dlui Matsunaga Hideki, Director general

Departamentul Orientul Mijlociu și Europa
Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei

Referitor la: Acord de împrumut pentru Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou
cu Aeroportul Internațional București (ROM P5), din data de 10 martie 2010 — Amendament
la Acordul de împrumut

Stimate domnule Matsunaga,

Permiteți-mi să exprim cea mai înaltă apreciere a autorităților române pentru sprijinul și atenția
acordate proiectului de partenerii noștri JICA și să vă asigur că întreprindem măsuri pentru a accelera
implementarea sa.
În ceea ce privește acordul menționat mai sus, aș dori să supun atenției dumneavoastră următorul
aspect:
După cum cunoașteți, din diverse motive care au fost discutate pe larg cu stimații noștri omologi din
partea JICA, implementarea proiectului a fost considerabil întârziată și perioada de tragere inițială stabilită
prin Acordul de împrumut va expira la 22 decembrie 2021, cu doar 1.103.536.602 JPY trase până în
prezent în cadrul Categoriei B (Servicii de consultanță), în timp ce nicio sumă nu a fost trasă încă în cadrul
categoriilor A și C (Lucrări de construcții civile și Situații neprevăzute).
Toate aprobările legale cerute de investiție sunt în vigoare și, conform informațiilor primite de la
Ministerul Transporturilor, Metrorex va lansa până la sfârșitul acestei luni procedura de achiziție pentru
proiectarea și execuția lucrărilor structurale pentru Lotul 1.2. Având în vedere toți pașii necesari până la
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022 9

plata finală, inclusiv perioada de garanție pentru lucrări, Ministerul Transporturilor și Metrorex estimează
că va fi necesară o extindere cu 11 ani.
Având în vedere cele menționate mai sus, dorim să solicităm sprijinul JICA pentru a ne permite
finalizarea proiectului, prin amendarea Acordului de împrumut în sensul extinderii perioadei de tragere cu
11 ani.
Ulterior, vom dori să solicităm de asemenea o amendare a anexei 3 la Acordul de împrumut —
Graficul de rambursare, mai exact, revizuirea graficului de rambursare a principalului (II), în vederea
ajustării ratelor de capital în conformitate cu suma trasă actuală.
Așteptând cu nerăbdare primirea unui răspuns favorabil din partea dumneavoastră, rămân al
dumneavoastră,

Dan Vîlceanu,
ministrul finanțelor
ministrul transporturilor și infrastructurii, interimar

JICA Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei

Data: 22 decembrie 2021

Ref. nr.: JICA (7R) 202112220001

E.S. Adrian Câciu,

Ministru
Ministerul Finanțelor
România

Referitor la: Acord de împrumut nr. ROM-P5 din data de 10 martie 2010 pentru proiectul privind
realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional București

Stimate E.S. Adrian Câciu,

Cu referire la scrisoarea dvs. nr. 728009 din 28 octombrie 2021 și Nota verbală nr. 122/221 din data
de 14 decembrie 2021 între Guvernul Japoniei și Guvernul României, prin prezenta suntem de acord
după cum urmează:
1. Secțiunea 2 3. a articolului 1 din Acordul de împrumut nr. ROM-P5 menționat mai sus din data de
10 martie 2010 pentru proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional
București (denumit în continuare „Acordul de împrumut”) se modifică după cum urmează:
„Tragerea finală în temeiul Acordului de împrumut se va face în cadrul perioadei de la data intrării
în vigoare a Acordului de împrumut până la 22 decembrie 2032, cu excepția cazului în care s-a convenit
altfel între JICA și Împrumutat (denumită în continuare «Perioada de tragere»), și nicio altă tragere nu va
mai fi efectuată de către JICA după ce perioada de tragere a expirat.”
2. Prezentul amendament la Acordul de împrumut va intra în vigoare începând cu 22 decembrie 2021.
3. Cu excepția celor specificate în mod expres aici, această scrisoare nu va fi interpretată să
amendeze sau să autorizeze orice altă amendare a Acordului de împrumut.
Al dvs. cu adevărat,

De:
Matsunaga Hideki
Director general,
Departamentul Orientul Mijlociu și Europa
AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ DE COOPERARE A JAPONIEI

CC:
— Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
— Metrorex — S.A.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 221/2020 privind aprobarea ocupării temporare
a terenului în suprafață de 16,8810 ha, din fondul forestier național, de către Societatea Națională
de Transport Gaze Naturale „Transgaz” — S.A. Mediaș pentru proiectul de importanță națională în
domeniul gazelor naturale „Conductă de transport gaze naturale DN 250 Pojorâta—Vatra Dornei”
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 221/2020 privind
aprobarea ocupării temporare a terenului în suprafață
de 16,8810 ha, din fondul forestier național, de către Societatea
Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” — S.A.
Mediaș pentru proiectul de importanță națională în domeniul
gazelor naturale „Conductă de transport gaze naturale DN 250
Pojorâta—Vatra Dornei”, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 266 din 31 martie 2020, se modifică după
cum urmează:
1. Titlul hotărârii va avea următorul cuprins:
„H O T Ă R Â R E
privind aprobarea ocupării temporare a terenului în
suprafață de 16,5290 ha, din fondul forestier național,
de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale
«Transgaz» — S.A. Mediaș pentru proiectul de importanță
națională în domeniul gazelor naturale «Conductă de
transport gaze naturale DN 250 Pojorâta—Vatra Dornei»”
2. La articolul 1, alineatele (1)—(3), (7) și (9) vor avea
următorul cuprins:
„Art. 1. — (1) Se aprobă ocuparea temporară a terenului
forestier în suprafață de 16,5290 ha, din fondul forestier național,
de către Societatea Națională de Transport Gaze Naturale
«Transgaz» — S.A. Mediaș pentru proiectul de importanță
națională în domeniul gazelor naturale «Conductă de transport
gaze naturale DN 250 Pojorâta—Vatra Dornei».
(2) Terenul prevăzut la alin. (1) este compus din terenul
forestier în suprafață de 12,0016 ha, aflat în proprietatea publică
a statului, terenul forestier în suprafață de 0,3401 ha, aflat în
proprietatea publică a comunei Pojorâta, terenul forestier în
suprafață de 0,5294 ha, aflat în proprietatea publică a comunei
Șaru Dornei, terenul forestier în suprafață de 0,3325 ha, aflat în
proprietatea publică a municipiului Vatra Dornei, terenul forestier
în suprafață de 1,012 ha, aflat în proprietatea privată a
persoanelor fizice, și terenul forestier în suprafață de 2,3134 ha,
aflat în proprietatea unităților de cult ortodoxe proprietare de
păduri din cadrul Protopopiatului Câmpulung.
(3) Terenul forestier în suprafață de 12,0016 ha, aflat în
proprietatea publică a statului și în administrarea Regiei
Naționale a Pădurilor — Romsilva este localizat pe raza Ocolului
Silvic Pojorâta, Direcția Silvică Suceava, în U.P. II, u.a. 162A1% =
0,0700 ha, u.a. 172D% = 0,0032, u.a. 109L% = 0,0459 ha, u.a.
110I% = 0,1325 ha, u.a. 110A% = 0,2420 ha, u.a. 110J% =
0,2281 ha, u.a. 110H% = 0,1313 ha, u.a. 110B% = 0,2546 ha,
u.a. 111J% = 0,0431 ha, u.a. 111K% = 0,1666 ha, u.a. 111I% =
0,1109 ha, u.a. 111M% = 0,2977 ha, u.a. 111A% = 0,3576 ha,
u.a. 111H% = 0,0357 ha, u.a. 112A% = 0,0680 ha, u.a. 174D% =
0,0029 ha, u.a. 123C% = 0,0867 ha, u.a. 124B% = 0,0767 ha,
u.a. 175D% = 0,0041 ha, u.a. 124A% = 0,8487 ha, u.a. 125C% =
0,0603 ha, u.a. 127H% = 0,3262 ha, u.a. 127B% = 0,0539 ha,
u.a. 127A% = 0,4553 ha și în U.P. III, u.a. 96A% = 0,9765 ha,
u.a. 96J% = 0,2356 ha, u.a. 97L% = 0,0463 ha, u.a. 97A% =
0,1513 ha, u.a. 180D% = 0,0048 ha, u.a. 97A2% = 0,0932 ha,
u.a. 97N% = 0,0272 ha, u.a. 151E% = 0,0196 ha, u.a. 151C% =
0,1261 ha, u.a. 151V% = 0,2185 ha, u.a. 200H% = 0,0509 ha,
u.a. 194V3% = 0,0899 ha, u.a. 200V4% = 0,2080 ha, u.a.
194V2% = 0,5885 ha, u.a. 194C% = 0,1351 ha, u.a. 194V1% =
0,1427 ha, u.a. 200D% = 0,1349 ha, u.a. 200A% = 0,0741 ha,
u.a. 200V1% = 0,2733 ha, u.a. 200C% = 0,0817 ha, u.a.
200V2% = 0,2914 ha, u.a. 200K% = 0,0088 ha, u.a. 195V% =
0,0145 ha, u.a. 190D% = 0,0036 ha, u.a. 199A% = 0,3016 ha,
u.a. 199B% = 0,0657 ha, u.a. 199C% = 0,5352 ha, u.a. 142C1 =
0,0242 ha, u.a. 142A% = 0,2883 ha, u.a. 141B% = 0,1103 ha,
u.a. 189D% = 0,0035 ha, u.a. 141C1% = 0,0102 ha, u.a.
140C1% = 0,0213 ha, u.a. 140I% = 0,4858 ha, u.a. 139A% =
0,1831 ha, u.a. 139C2 = 0,0867 ha, u.a. 139C1% = 0,0933 ha,
u.a. 188D% = 0,0036 ha, u.a. 138F% = 0,0211 ha, u.a. 138E% =
0,0795 ha, u.a. 138I% = 0,1353 ha, u.a. 138H% = 0,1647 ha,
138D% = 0,1449 ha, u.a. 138J% = 0,8731 ha și u.a. 137C% =
0,2717 ha.
.......................
(7) Terenul forestier în suprafață de 1,0120 ha aflat în
proprietatea privată a persoanelor fizice este în administrarea
Ocolului Silvic Pojorâta, Direcția Silvică Suceava pentru
suprafața de 0,8520 ha localizată în U.P. II, u.a.97B = 0,2072 ha,
97A% = 0,3024 ha, 98A% = 0,2728 ha, u.a. 100% = 0,0136 ha,
101H% = 0,0560 ha și în administrarea Ocolului Silvic Vatra
Dornei, Direcția Silvică Suceava pentru suprafața de 0,1600 ha
localizată în U.P. IX, u.a. 84G = 0,1600 ha.
.......................
(9) Ocuparea temporară din fondul forestier național a
terenului prevăzut la alin. (3) se face cu defrișarea vegetației
forestiere pe suprafața de 9,6363 ha, după cum urmează: U.P. II
Giumalău, u.a. 109L% = 0,0459 ha, u.a. 110I% = 0,1325 ha,
u.a. 110A% = 0,2420 ha, u.a. 110J% = 0,2281 ha, u.a. 110H% =
0,1313 ha, u.a. 110B% = 0,2546 ha, u.a. 111J% = 0,0431 ha,
u.a. 111K% = 0,1666 ha, u.a. 111I% = 0,1109 ha, u.a. 111M% =
0,2977 ha, u.a. 111A% = 0,3576 ha, u.a. 111H% = 0,0357 ha,
u.a. 112A% = 0,0680 ha, u.a. 124B% = 0,0767 ha, u.a. 124A% =
0,8487 ha, u.a. 125C% = 0,0603 ha, u.a. 127H% = 0,3262 ha,
u.a. 127B% = 0,0539 ha, u.a. 127A% = 0,4553 ha și U.P. III
Valea Putnei, u.a. 96A% = 0,9765 ha, u.a. 96J% = 0,2356 ha,
u.a. 97L% = 0,0463 ha, u.a. 97A% = 0,1513 ha, u.a. 151E% =
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022 11

0,0196 ha, u.a. 151C% = 0,1261 ha, u.a. 200H% = 0,0509 ha,
u.a. 194C% = 0,1351 ha, u.a. 200D% = 0,1349 ha, u.a. 200A% =
0,0741 ha, u.a. 200C% = 0,0817 ha, u.a. 200K% = 0,0088 ha,
u.a. 199A% = 0,3016 ha, u.a. 199B% = 0,0657 ha, u.a. 199C% =
0,5352 ha, u.a. 142A% = 0,2883 ha, u.a. 141B% = 0,1103 ha,
u.a. 140I% = 0,4858 ha, u.a. 139A% = 0,1831 ha, u.a. 138F% =
0,0211 ha, u.a. 138E% = 0,0795 ha, u.a. 138I% = 0,1353 ha,
u.a. 138H% = 0,1647 ha, 138D% = 0,1449 ha, u.a. 138J% =
0,8731 ha și u.a. 137C% = 0,2717 ha.”
3. La articolul 4, alineatele (2) și (3) vor avea următorul cuprins:
„(2) Terenurile forestiere în suprafață de 14,1105 ha,
prevăzute la art. 1 alin. (9), (10) și (11), se redau apte de a fi
împădurite și fără restricții în ceea ce privește reinstalarea
vegetației forestiere.
(3) Terenurile forestiere în suprafață de 2,4185 ha care nu
fac obiectul defrișării se redau în circuitul silvic la categoria de
folosință de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și fără
restricții în utilizarea terenurilor.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 10 februarie 2022.

Nr. 189.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL JUSTIȚIEI

ORDIN
pentru modificarea anexei nr. 2 la Metodologia-cadru de organizare și desfășurare
a concursului de admitere în Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna,
aprobată prin Ordinul ministrului justiției nr. 3.917/C/2021
În temeiul prevederilor art. 44 alin. (81) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,
precum și ale art. 13 alin. (1) lit. a), alin. (5) și (6) din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare, cu modificările
și completările ulterioare; și
având în vedere art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu
modificările și completările ulterioare,
ministrul justiției emite următorul ordin:

Art. I. — Anexa nr. 2 — Borderou de verificare a dosarului de
înscriere la Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a
concursului de admitere în Școala Națională de Pregătire a
Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, aprobată prin Ordinul
ministrului justiției nr. 3.917/C/2021, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 776 din 11 august 2021, se modifică și
va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul justiției,
Marian-Cătălin Predoiu
București, 27 ianuarie 2022.
Nr. 249/C.
 ANEXĂ
(Anexa nr. 2 la metodologia-cadru1)
12
BORDEROU
de verificare a dosarului de înscriere

Numele, prenumele tatălui și prenumele candidatului ...............................................................................................................................

Rezultatul verificării
DOCUMENTUL Existent Inexistent
Admis/Respins
Număr Denumire/Conținut
1. Cererea de înscriere
actului de identitate (buletin/carte de identitate/carte de identitate provizorie/pașaport) —
vârsta minimă este de 18 ani
certificatului de naștere
2. Copii ale:
documentelor care atestă schimbarea numelui, dacă este cazul
livretului militar, dacă este cazul (persoanele care dețin grad militar sau profesional, în activitate sau
în rezervă, superior gradului de agent de poliție penitenciară nu se pot înscrie la concurs)
3. Curriculum vitae model european
Diploma de bacalaureat (copie) sau adeverința care atestă absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat pentru
candidații care au absolvit în anul desfășurării concursului, pe care să fie specificate media și notele obținute la
4.
examenul de bacalaureat. În cazul în care candidatul urmează cursurile unei instituții de învățământ superior,
adeverința care să ateste existența diplomei de bacalaureat.
Foaia
5.
matricolă Existentă pentru fiecare an de studiu
(copie)
Fișa
6. Încheiată de către medicul unității cu mențiunea „Apt/Inapt”, conform ordinului ministrului justiției în vigoare
medicală tip
7. Adeverința medicală
8. Acordul scris al candidatului în vederea obținerii cazierului judiciar
9. Aviz psihologic eliberat de Serviciul psihologia personalului din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor
Chitanța privind achitarea taxei de participare la concurs/Adeverința eliberată de organele competente care atestă
10.
faptul că este scutit de plata taxei de participare la concurs (după caz)
11. 2 fotografii color, mărimea 2,5/3 cm
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022

Comisia de selecție a dosarelor: Rezultatul verificării dosarului: Admis/Respins

Președinte: .................................................................... Motivația în cazul respingerii:

(numele și prenumele, semnătura) .......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Membri: .......................................................................... .......................................................................................................................................
(numele și prenumele, semnătura)
.......................................................................................................................................
........................................................................................
(numele și prenumele, semnătura)

1 Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului UE 679/2016.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022 13

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului nr. 3.035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru
de organizare și desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare
a activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare
Având în vedere:
— prevederile art. 57 alin. (4) și ale art. 94 alin. (2) lit. a) și s) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare;
— prevederile Ordinului ministrului educației și al ministrului sănătății, interimar, nr. 5.338/2015/2021 pentru aprobarea
măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru
prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările și completările ulterioare;
— Referatul de aprobare nr. 7/DGIP din 3.01.2022 al proiectului de ordin pentru modificarea anexei nr. 1 a Ordinului
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.035/2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și
desfășurare a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților educative,
școlare și extrașcolare, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației emite prezentul ordin.

Art. I. — Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului nr. 3.035/2012 privind
aprobarea Metodologiei-cadru de organizare și desfășurare a
competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a
activităților cuprinse în calendarul activităților educative, școlare
și extrașcolare, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2012, cu modificările ulterioare,
se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 9, prevederile literei h) se suspendă pentru
anul școlar 2021—2022.
2. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Pentru anul școlar 2021—2022, inspectoratele școlare
pot decide să nu organizeze etapele pe școală și/sau locală ale
unei olimpiade naționale, organizând direct etapa județeană/a
sectoarelor municipiului București, în funcție de evoluția
pandemiei de COVID-19 și în cazul în care numărul de unități de
învățământ/elevi care pot participa este mic.”
3. La articolul 15, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
„(31) Pentru anul școlar 2021—2022, pentru etapa națională
a olimpiadelor cu participare internațională se atribuie, după caz,
locuri suplimentare, conform regulamentelor specifice de
olimpiadă.”
4. La articolul 15, prevederile alineatului (7) se suspendă
pentru anul școlar 2021—2022.
5. La articolul 15, după alineatul (7) se introduce un nou
alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:
„(71) În anul școlar 2021—2022, pentru a participa la etapa
națională a olimpiadei, participanții la etapa județeană/sector al
municipiului București trebuie să obțină cel puțin punctajul minim
stabilit prin regulamentele specifice.”
6. La articolul 15, prevederile alineatelor (4), (5), (6) și (8)
se suspendă pentru anul școlar 2021—2022.
7. Pentru anul școlar 2021—2022, la articolul 17,
alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Comisia județeană/a sectorului municipiului București de
organizare, evaluare și de soluționare a contestațiilor este
propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor cu cel
puțin 10 zile înainte de desfășurarea olimpiadei și este numită
prin decizie a inspectorului școlar general, având următoarea
componență:
a) președinte: inspector școlar general sau inspector școlar
general adjunct/inspector management instituțional cu atribuții
de coordonare la nivel de sector al municipiului București;
b) președinte executiv: inspector școlar/profesor metodist de
specialitate;
c) vicepreședinți pentru subcomisii: cadre didactice de
specialitate din învățământul preuniversitar, cu probitate morală
și rezultate deosebite în activitatea profesională;
d) secretar: informatician sau profesor, din unitatea de
învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția,
având competențe de operare pe calculator;
e) membri: profesori de specialitate din învățământul
preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională,
în număr proporțional cu numărul elevilor participanți;
f) echipa tehnică — asigură infrastructura, numai în situația
organizării și desfășurării olimpiadei în format online/digital.”
8. La articolul 17 alineatul (3), după litera b) se introduce
o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:
„b1) asigură logistica necesară desfășurării competiției,
inclusiv în situația în care organizarea și desfășurarea
olimpiadelor școlare se realizează în format online/digital, în
anul școlar 2021—2022;”.
9. La articolul 17 alineatul (3), după litera e) se introduce
o nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:
„e1) asigură securitatea igienico-sanitară a elevilor și a
întregului personal implicat în desfășurarea etapelor
olimpiadelor școlare, în conformitate cu reglementările în
vigoare, în anul școlar 2021—2022;”.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
10. La articolul 17 alineatul (4), după litera a) se introduce
o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:
„a1) pentru anul școlar 2021—2022, elaborează subiectele
și baremele de evaluare pentru etapa județeană a olimpiadei,
după caz, în funcție de prevederile regulamentelor specifice
pentru olimpiadă;”.
11. Pentru anul școlar 2021—2022, la articolul 18,
alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) Comisia județeană/a municipiului București de
organizare a olimpiadei naționale are următoarea componență:
a) președinte: inspectorul școlar general/inspectorul școlar
general adjunct al județului/municipiului București unde se
desfășoară etapa națională;
b) vicepreședinte: inspector școlar/profesor metodist din
județul organizator;
c) secretar: informatician sau profesor, având competențe de
operare pe calculator;
d) membri: inspectori, directori ai unităților de învățământ
implicate în organizarea competiției și cadre didactice;
e) echipa tehnică — asigură infrastructura, numai în situația
organizării și desfășurării olimpiadei în format online/digital.”
12. La articolul 18, prevederile alineatului (7) se
suspendă pentru anul școlar 2021—2022.
13. La articolul 18, după alineatul (7) se introduce un nou
alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:
„(8) În anul școlar 2021—2022, Comisia centrală a olimpiadei
naționale, propusă de către inspectorul/inspectorul de
specialitate/expert/consilier din cadrul direcțiilor de specialitate
din învățământul preuniversitar, este aprobată de către
secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar/secretarul
de stat pentru învățământ în limbile minorităților naționale.”
14. La articolul 19, după litera b) se introduce o nouă
literă, litera b1), cu următorul cuprins:
„b1) asigurarea logisticii necesare desfășurării competiției,
inclusiv în situația în care organizarea și desfășurarea
olimpiadelor școlare se realizează în format online/digital, în
anul școlar 2021—2022;”.
15. La articolul 19, după litera c) se introduce o nouă
literă, litera d), cu următorul cuprins:
„d) asigură securitatea igienico-sanitară a elevilor și a
întregului personal implicat în desfășurarea etapelor
olimpiadelor școlare, în conformitate cu reglementările în
vigoare, în anul școlar 2021—2022.”
16. Prevederile articolului 27 se suspendă pentru anul
școlar 2021—2022.
17. După articolul 27 se introduce un nou articol,
articolul 271, cu următorul cuprins:
„Art. 271. — (1) În anul școlar 2021—2022, pentru probele
scrise, subiectele și baremele de evaluare, pentru etapa
județeană/a sectoarelor municipiului București, sunt elaborate
de un grup de lucru din cadrul subcomisiei de evaluare aprobat
de președintele comisiei județene/a sectorului municipiului
București de organizare, evaluare și de soluționare a
contestațiilor sau de un grup de lucru al Comisiei centrale a
olimpiadei naționale aprobat de secretarul de stat pentru
învățământ preuniversitar/secretarul de stat pentru învățământul
în limbile minorităților naționale, după caz, în funcție de
prevederile regulamentelor specifice de olimpiadă.
(2) În anul școlar 2021—2022, pentru etapa județeană/a
sectoarelor municipiului București a olimpiadelor cu etapă
internațională pentru care au fost atribuite locuri suplimentare
în vederea participării la etapa națională, subiectele și baremele
de evaluare sunt unice și sunt elaborate de grupul de lucru al
Comisiei centrale a olimpiadei naționale.
(3) În anul școlar 2021—2022, pentru etapa națională a
olimpiadei școlare subiectele și baremele de evaluare sunt
elaborate de grupul de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei
naționale. Grupul de lucru al comisiei centrale este coordonat
științific de reprezentantul Centrului Național de Politici și
Evaluare în Educație, denumit în continuare CNPEE, sau, după
caz, de reprezentanții ME sau inspectori școlari/cadre didactice
de specialitate din învățământul preuniversitar desemnați de
DGMRP — Direcția minorități.
(4) În anul școlar 2021—2022, probele practice/experimentale
se desfășoară doar la etapa națională și subiectele și baremele
de evaluare se realizează de către un grup de lucru al Comisiei
centrale a olimpiadei naționale. Excepție fac olimpiadele pentru
informatică și tehnologia informației care au doar probă practică,
desfășurată online/digital și pentru care subiectele și baremele
de evaluare sunt unice și la etapa județeană/a sectoarelor
municipiului București și sunt realizate de un grup de lucru al
Comisiei centrale a olimpiadei naționale.”
18. La articolul 38, prevederile alineatului (2) se
suspendă pentru anul școlar 2021—2022.
19. La articolul 38, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
„(21) În anul școlar 2021—2022, pachetele de lucrări vor fi
transmise spre evaluare subcomisiei județene/a sectoarelor
municipiului București de evaluare și, respectiv, pentru
reevaluare subcomisiei de soluționare a contestațiilor, conform
unei proceduri stabilite de comisia județeană/a sectorului
municipiului București de organizare, evaluare și de soluționare
a contestațiilor. Excepție fac olimpiadele la care subiectele
probelor sunt de tip grilă și la care lucrările se evaluează în fața
elevului pe bază de șablon de corectare și olimpiadele la
disciplina informatică și tehnologia informației la care evaluarea
se realizează cu un sistem automat de evaluare, pe baza
evaluatoarelor construite în cadrul comisiei.”
20. La articolul 52, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), pentru anul
școlar 2021—2022, pentru organizarea olimpiadelor școlare
naționale, cuantumul este stabilit și alocat de către ME pentru
cheltuielile cu participanții (elevi și profesori însoțitori)
reprezentând serviciile de masă, cazare și alte cheltuieli
organizatorice. Acesta poate fi suplimentat de către instituțiile
organizatoare din alte venituri constituite, în condițiile legii.”
21. La articolul 52, prevederile alineatului (3)
se suspendă pentru anul școlar 2021—2022.
22. La articolul 57, după alineatul (2) se introduce un nou
alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Pentru anul școlar 2021—2022, în cazul în care numărul
de unități de învățământ/elevi care pot participa este mic și în
funcție de evoluția pandemiei de COVID-19, inspectoratele
școlare pot decide să nu organizeze etapele pe școală și/sau
locale ale unui concurs național, organizând direct etapa
județeană/a sectoarelor municipiului București.”
23. Pentru anul școlar 2021—2022, la articolul 60,
alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(7) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa
județeană/a sectoarelor municipiului București este propusă de
Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor și este numită prin
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
decizie a inspectorului școlar general, având următoarea
componență:
a) președinte: inspector școlar general sau inspector școlar
general adjunct/inspector management instituțional cu atribuții
de coordonare la nivel de sector al municipiului București;
b) președinte executiv: inspectorul școlar/profesor metodist
de specialitate;
c) vicepreședinți: cadre didactice de specialitate din
învățământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea
profesională;
d) secretar: informatician sau profesor din unitatea de
învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția,
având competențe de operare pe calculator;
e) membri: profesori de specialitate din învățământul
preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională
și, dacă este cazul, cadre didactice universitare, în număr
proporțional cu numărul elevilor participanți;
f) echipa tehnică — asigură infrastructura, numai în situația
organizării și desfășurării concursului în format online/digital.”
24. La articolul 60, după alineatul (8) se introduce un nou
alineat, alineatul (81), cu următorul cuprins:
„(81) Pentru anul școlar 2021—2022, Comisia de organizare
și evaluare pentru etapa județeană/a sectoarelor municipiului
București elaborează criterii de calificare, cu respectarea
prevederilor din regulamentul fiecărei competiții, stabilește
numărul de locuri pentru etapa județeană/a sectoarelor
municipiului București și asigură securitatea igienico-sanitară a
elevilor și a întregului personal implicat în desfășurarea etapelor
concursurilor școlare, în conformitate cu reglementările în
vigoare.”
25. Pentru anul școlar 2021—2022, la articolul 60,
alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(9) Comisia de organizare și evaluare pentru etapa
regională/interjudețeană este propusă de consiliile consultative
ale disciplinei din județele participante și este numită prin decizie
a inspectorului școlar general al inspectoratului școlar
organizator, având următoarea componență:
a) președinte: inspector școlar general/inspector școlar
general adjunct al județului care organizează etapa
regională/interjudețeană;
b) președinte executiv: inspectorul școlar/profesor metodist
de specialitate din județul gazdă;
c) vicepreședinți: inspectori școlari/cadre didactice de
specialitate din învățământul preuniversitar, cu rezultate
deosebite în activitatea profesională, din județele participante;
d) secretar: informatician sau profesor din unitatea de
învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția,
având competențe de operare pe calculator;
e) membri: profesori de specialitate din învățământul
preuniversitar din județele participante, cu rezultate deosebite
în activitatea profesională și, după caz, cadre didactice
p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
București, 9 februarie 2022.
Nr. 3.123.

15
universitare, în număr proporțional cu numărul elevilor
participanți;
f) echipa tehnică — asigură infrastructura, numai în situația
organizării și desfășurării concursului în format online/digital.”
26. Pentru anul școlar 2021—2022, la articolul 62,
alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(4) Comisia de organizare a concursului național are
următoarea componență:
a) președinte: inspector școlar general/inspector școlar
general adjunct al județului/municipiului București unde se
desfășoară etapa națională;
b) vicepreședinte: inspector școlar/profesor metodist din
județul organizator;
c) secretar: informatician sau profesor din unitatea de
învățământ preuniversitar în care se desfășoară competiția,
având competențe de operare pe calculator;
d) membri: inspectori, directori ai unităților de învățământ
implicate în organizarea competiției și cadre didactice;
e) echipa tehnică — asigură infrastructura, numai în situația
organizării și desfășurării concursului în format online/digital.”
27. La articolul 63, după litera b) se introduce o nouă
literă, litera b1), cu următorul cuprins:
„b1) asigurarea logisticii necesare desfășurării competiției,
inclusiv în situația în care organizarea și desfășurarea
concursului școlar se realizează în format online/digital, și
confecționarea ștampilei, în anul școlar 2021—2022;”.
28. La articolul 63, după litera e) se introduce o nouă
literă, litera f), cu următorul cuprins:
„f) asigură securitatea igienico-sanitară a elevilor și a
întregului personal implicat în desfășurarea etapelor
concursurilor școlare, în conformitate cu reglementările în
vigoare, în anul școlar 2021—2022.”
29. După articolul 95 se introduce un nou articol,
articolul (951), cu următorul cuprins:
„Art. 951. — În anul școlar 2021—2022, cu excepția
competițiilor școlare care prin formatul lor se desfășoară
online/digital, organizarea și desfășurarea celorlalte competiții
școlare se pot face în format online/digital, numai în situația în
care evoluția pandemiei de COVID-19 nu permite organizarea
lor în format fizic. Modalitatea de organizare și desfășurare a
competițiilor școlare se stabilește prin regulamentele specifice.”
Art. II. — Prevederile prezentului ordin se aplică pe perioada
anului școlar 2021—2022.
Art. III. — Direcția generală învățământ preuniversitar,
Direcția generală minorități și relația cu Parlamentul, Direcția
generală învățământ universitar, Direcția generală economică,
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație,
inspectoratele școlare județene, respectiv Inspectoratul Școlar al
Municipiului București, instituțiile și unitățile de învățământ duc
la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 150/15.II.2022
RECTIFICĂRI

În Hotărârea Guvernului nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume în
spații protejate pentru anul 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 3 februarie 2022,
se face următoarea rectificare:
— la art. 5 alin. (2), în loc de: „... o marjă de eroare de + 50 mp ...” se va citi: „... o marjă de eroare de ± 50 mp ...”.

La art. 17 alin. (1) lit. c) din Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 312/2021 privind organizarea
sistemului de control și certificare, de aprobare a organismelor de control și de supraveghere a activității acestora în
agricultura ecologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 6 decembrie 2021, se face
următoarea rectificare:
— în loc de: „..., art. 12 alin. (1) lit. i), j) și m), ...” se va citi: „..., art. 11 alin. (1) lit. i), j) și m), ...”.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|333500]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150/15.II.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495