CURSUL 5 FTAR

1. Durabilitatea si Resursa unui autovehicul rutier.

Defnitie: durabilitatea sau durata medie de viata - STAS 8174/1-77, STAS 8069-STAS 12624/1-
88, definesc aceasta notiune dupe cum urmeaza:
• STAS 8174/1-77 - durabilitatea sau durata de viata utila a unui produs, reprezinta
intervalul de timp pentru care rata de defectare nu depaseste limita admisibilia sau
timpul care precede aparitia unui defect nereparabil;
• STAS 8069-87 - durabilitatea la uzare sau timpul de utilizare fara intrerupere,
reprezinta durata in care o componenta a unui tribosistem isi pierde capacitatea de
functionare prin uzura;
• STAS 1624/1-88 - durabilitatea metrologica reprezinta calitatea unui mijloc de
masurare de a avea o durata de vista utila determinate de anumite conditii de
exploatare si mentenanta care sunt stabilite prin specificatii.
Durabilitatea- reprezinta insusirea unui sistem tehnic sau a unei componente de a-§si pastra
capacitatea functionala pe o perioada cat mai lunga pana la reformare, in conditii de exploatare
stabilite initial, cu intreruperi impuse de operatiile de mentenanta, intretinere tehnica, revizii si
reparatii.

Durabilitatea este o marime dependenta de timp, care poate fi estimata, extrapolate, prevazuta
sau preliminata, si este masura duratei de vista a unui produs => indicator de fiabilitate.

Resursa - sau - Potentialul

o reprezinta timpul de functionare a unui sistem sau a unei componente a sistemului

pana la prima reparatie ( reconditionare) , adica pana la aparitia starii limita.
o Reprezinta timpul dintre doua reparatii succesive.

In cazul pieselor nereconditionabile : segmenti, rulmenti, semeringuri, resursa este chiar

durabilitatea lor.
In cazul pieselor reconditionabile: arbori, bloc motor, cilindri, carcase, resursa este durata
de functionare pana la prima reconditionare sau timpul dintre doua reconditionari succesive,
reconditionari determinate de aparitia starii limita si nu de eventualitatea unor defecte aleatorii in
timpul functionarii.

1
Durabilitatea pieselor reconditionabile este suma resurselor pana la aparitia starii limita ( de ex.
uzura maxima) .

Resursa poate fi:

- medie cand reprezinta media aritimetica a resurselor mai multor sisteme sau componente
de acelsi fel;
- procentuala apreciata prin valoarea normala a resursei care trebuie realizate de un
anumit procent de sisteme sau de componente supuse observatiei;
- remanenta apreciata prin timpul de functionare de dupa o anumita perioada fara a se
atinge starea limita;
- totala care .reprezinta timpul de functionare pane la atingerea starii limita ( de ex.
timpul de functionare pana la prima reparatie sau timpul dintre doua reparatii
succesive).

2. Factorii care influenteaza durabilitatea si resursa pieselor pentru autovehiculele

rutiere.
Durabilitatea ca indicator de fiabilitate depinde de urmatorii factori:
- factorul constructiv : reprezinta contiuna perfectionare a tehnicii de proiectare, de
fabricatie si de reparare a autovehicuielor rutiere;
- factorul tehnologic : modul de respectare a procesului tehnologic de fabricatie;
- factorul de exploatare.: apreciază condiţiile de exploatare şi condiţiile de
mentenantă;
- factorul nivel de pregătire : apreciază nivelul de pregătire al personalului tehnic.
Condiţfle care influenţează buna funciionare sau durabilitatea (resursa)
sunt: - in cazul factorului constructiv:
➢ soluţiile tehnice adoptate in faza de conceptie,

➢ soluţiile constructive , calitatea materialelor, tratamentelor termice şi termochimice

utilizate.
- in cazul factorului tehnologic: .
➢ utilizarea unor procedee tehnologice care determină obţinerea pieselor cu
număr minim de operaţii la un grad înalt de mecanizare până la automatizarea
prelucrării, asamblării si controlului, ceea ce asigură eficienţa maxima.
Calitatea şi controlul piesei sunt implicate încă din faza de elaborare ( sectorul
metalurgic care asigură semifabricate de mare precizie) ;

2
 ➢ la realizarea produsului importanţă prezintă tehnologia de prelucrare,
tratamentul termic, montajul şi controlul de calitate care trebuie să se realizeze
după documentaţia elaborată de constructor;
➢ se vor realiza verificările şi încercările pieselor şi ansamblurilor , precum şi
rodajul lor in faza finală.
- in cazul factorului de exploatare:
➢ condiţiile de mediu şi de drum : atmosferice, climă, categoria de drum,
apreciate prin : umiditate, variaţii de temperatură, praf. raze Ultra-violete,
condiţii de transport pe diverse categorii de cai de rulare.
➢ sistemul de mentenanţă şi calitatea acestuia;
➢ nivelul de pregătire profesională a personalului tehnic care se regăseşte in toţi
factorii activităţlor umane.

3. Mentenanţa şi Mentenabilitatea.

Mentenabilitatea - reprezintă aptitudinea unui organ sau ansamblu de a crea posibilitatea de

repunere in stare de functionare a acestuia într-o perioadă dată.
Această trăsătură exprimă nivelul de calitate al actiunilor de întreţinere şi reparaţii prin metode
specificate şi pentru condiţii date ( STAS 8172/2- 77).

Mentenanţa - este ansamblul acţiunilor cu caracter tehnic şi organizatoric întreprinse in scopul

mentinerii sau stabilirii pentru un produs a functiei pentru care este destinat.

Mentenanţa poate fi:

- preventivă : când se efectuează la interva.le de timp prestabilite şi care cuprinde

activitatea de îngrijire zilnică şi reviziile tehnice;
- corectiva : efectuată. după apariţia unei defectări , curpinzând reparaţiile curente
realizate după necesitate neplanificat.

Sistemul de intretineri tehnice şi reparaţii ( preventiv planificat) - reprezintă ansamblul

operaţiilor, metodelor, utilajelor şi a atelierelor tare participă la asigurarea bunei functionări a
Autovehiculelor Rutiere pe toată durata de exploatare până la scoaterea din functiune.

Acest sistem se prezintă din punct de vedere tehnologic ca fiind format din:
-ciclul de reparaţii
-periodicitatea cu care se fac reparaţiile,

3
- conţinutul operaţiilor specifice fiecărul tip de autovehicul.
Realizarea cat mai corectă a instructiunilor cuprinse in sistemul de întreţineri tehnice şi
reparatii are ca efect:
- o creştere a timpului de bună funcţionare între reparatii
- o mărire a duratei de utilizare a Autovehiculelor Rutiere;
- previn apariţia defectelor aleatorii in exploatare;
- determmă creşterea siguranţei circulaţiei in exploatare.

Disponibilitatea autovehiculelor- reprezintă timpul cât Autovehiculul Rutier este in stare

perfectă de functionare şi poate fi utilizat. Disponibilitatea depinde in mare măsură de starea
tehnică a autovehiculului.

Starea tehnică se poate aprecia prin gradul de defectare şi prin uzura ansamblurilor şi a pieselor
componente.

4. Factorii care cţeterinină calitatea întretinerii tehnice şi a reparaţiilor.

Calitatea lucrărilor de întreţinere tehnică este determinată de următorii factori
-factori constructivi

➢ separabilitate uşoară a elementelor componente ( diagnosticare defecte, montare

uşoară),
➢ accesibilitate la elementele constructive ale Autovehiculelor Rutiere pentru efectuarea
lucrărilor de întreţinere, a reglajelor şi a reparaţiîlor, diagnosticarea stării tehnice fară
demontarea părţilor componente şi amplasarea raţională a punctelor de control,
➢ forma adecvată a îmbinănlor şi articulaţflor pieselor,
➢ redundanta ( rezervarea) elementelor sau ansamblurilor supuse la acţiunea mai multor
sarcini dinamice şi a mediului,
➢ protectia materialelor utilizate la realizarea pieselor pentru industria auto.
-factori tehnologici:
➢ metodele tehnologice de realizare a preciziei de fabricatie: interschimbabilitate totală
sau partială , utilizare de compensatori constructivi ( adaosuri fixe sau reglabile) ,
utilizare de compensatori tehnologici ( adaosuri de prelucrare pentru montaj) ,
➢ procedee tehnologice de îmbunătătire a calităţilo fizico-chimice pentru stratul
superficial : tratamente termice şi termochimice, ecruisarea suprafeţelor, depunere de
straturi dure.
➢ Procedee tehnologice de restabilire a caracteristicilor constructive.

4
 -factorii de exploatare
• organizatorici:
➢ sistemul şi metoda de organizare a întreţinerii tehnice,
➢ asigurarea cu personal calificat, aparatură şi dispozitive,
➢ sistemul de asigurare cu materiale şi piese de schimb,
➢ existenţa şi calitatea documentaţiei de exploatare, întretinere şi reparaţii.
• tehnici:

➢ categoria intervenţiei, continutul şi succesiunea operatiilor,

➢ dotarea tehnică.

5. Întretinerea şi Reparaţiile . Tehnice Curente ale Autovehiculelor Rutiere.

Totalitatea lucrărilor de întretinere şi de reparaţii curente pentru un Autovehicul Rutier
reprezintă deservirea tehnică auto.
Lucrările de întretinere a Autovehiculelor Rutiere şi a remorcilor se realizează periodic după
normative şi recomandări ale firmelor constructoare.
Lucrările de reparaţii se executa numai in caz de necesitate şi pe baza documentaliei pusă la
dispoziţie de fabricantul de autovehicule rutiere.

Lucrările de intreţinere se referă la

- controlul şi îngrijirea zilnică- CIZ ,

- spălarea- S,
- revizia tehnică de gradul 1 - RT-1,
- revizia tehnică,de gradul 2- RT- 2,
- revizia tehnică sezoniera RTS.
a. Controlul şi îngrijirea zilnica CIZ - reprezintă lucrările de pregătire şi verificare a stării
tehnice generale sau a componentelor care asigură siguranţa circulatiei înainte de plecare şi
după sosirea din cursa. sau pe parcurs.
CIZ cuprinde: curăţirea interioară, verificarea sumară şi îngrijirea zilnică, controlul zilnic a
sigurantei circulaţiei la plecarea în cursă şi supravegherea pe parcurs

b. Spălarea S - reprezintă mentinerea in stare de curătenie şi facilitarea executării altor lucrări

de deservire tehnică şi desinfecţie şi salubrizare.

5
 Spălare cuprinde : spălarea şasiului, spălarea exterioară a motorului, salubrizarea
autovehiculului şi a remorcii pentru transportul de mărfuri sau persoane.

c. Revizia tehnică de gradul I RT-1 - reprezintă verifcarea, reglarea şi strângerea agregatelor

şi ansamblurilor cu scopul de a menţine o stare tehnica corespunzătoare şi a prevenirii
apariţiei defectelor tehnice pe parcurs.
RT-1 se execută in staţiile de întretinere, in garaje, unităţi de transport auto.

Lucrările RT-1 pentru MAS şi MAC sunt: lucrări de control, strângere, şi reglaje, lucrări
de ungere (ulei motor, gresări). .
d. Revizia tehnica de gradul II RT-2 : reprezintă lucrările cuprinse la RT--l şi lucrări,
suplimentare după un rulaj mai mare.
Calitatea lucrărilor RT-2 este reprezentată de dovada efectuării inspecţiei tehnice periodice
impuse de lege.
e. Revizia tehnică sezonieră RTS- reprezintă ansamblul operatiilor specifice pentru trecerea
de la exploatarea pe timp de vară la exploatarea pe timp de iară şi invers.
RTS - se execută simultan cu RT-1 sau RT-2.

f. Reparaţii curente- reprezintă remedierile şi înlocuirile de piese cu excepţia reparatiilor

capitale. Reparatiile curente pot fi:
- directe: cum ar f schimbarea elementului defect,

- de agregat - când este necesar demontarea ansamblului de pe autovehicul şi

remedierea defectiunii.

6. Planificarea intervenţiilor tehnice.

Planificarea efectuării unei interventii tehnice se realizează după parcursul echivalent al unui
autovehicul rutier

Pechiv = Pef  D1/6 , unde Pechiv;, este parcursul efectiv transformat in Km echivalenţi. Pef parcurs

efectiv realizat in km, D1+s coeficienţi de transformare pentru starea drumului ce corespund
categoriei de încadrare.
Tinând seama că Autovehiculele Rutiere se deplasează pe drumuri cu stări diferite, se
n
calculează parcursul echivalent pentru fiecare categorie de drum Pechiv =  Pef  p  D1/6 , unde Pefp
p =1

reprezintă porţiunea de drum cu o anumită încărcare, p-numărul total al portiunilor de drum.

6
D 1 =0,9 drum de categorie M ( asfalt sau beton )
D2=1 drum de categorie K ( drum cu piatră cubică)
D3=1,1 drum de categorie T ( drum cu pietriş)
D4=1,2 drum de categorie L ( drurn cu piatră de râu)
D5=1,4 drum de categorie E ( drum cu nisip)
D6= 1,6 drum de categorie H ( drum cu pământ).
La autocamioane şi autotractoare cu şa şi autobuze , parcursul echivalent este: Pechiv = Pef  D1/6  T1/3

unde T- coeficient de transformare la tractarea remorcilor : T1=1,05 pentru trailere , semiremorci

articulate, T2=1,1 pentru remorcă obişnuită şi T3=1,2 pentru două remorci.
La autobuzele pentru transport urban de călatori pentru opriri in staţii şi demarări parcursul
echivalent este : Pechiv = Pef  D1/6  O1/3 In cazuI autospecialelor se determină parcursul echivalent

după normative.