Scriitorul dezvaluie nelinistea eroinei datorate intarzierii (saptezeci si trei de zile) peste

obicei, a lui Nechifor Lipan, “dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”, plecat la Dorna
sa cumpere oi. Asteptarea se transforma in banuiala, banuiala in neliniste, nelinistea in
presimtire si de aici decurg actiunile ei.

La sfarsitul romanului, femeia isi reia cursul vietii, preocupandu-se de gospodarie

si de MInodora “S-apoi dupa aceea ne-am intoarce iar la Magura, ca sa luam de
coada toate cate-am lasat. iar pe sura-ta sa stiu ca niciun chip nu ma pot imecei
ca sa-o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor’”.
Pentru femeie, moartea sotului reprezinta inceputul unei noi vieti, in care va
trebui sa-si asume mai multe responsabilitati.
In concluzie putem spune ca adevarul doare insa aceasta poate fi si intrarea intr-
o viata noua , o a doua sansa .

O prima asemanare intre romanul“Baltagul’ si balada “Miorita” este aceea caambele opere sunt
epice,.Sursa de inspiratiei a romanului este marturisita de motto-ul “Stapane,stapane ,/ Mai
cheama s-un cane”, versuri apartinand baladei populare. O alta asemanare intre cele douaopere ar
fi aceea ca o serie de motive din“Miorita” ce se regasesc si in romanul sadovenian, caci in “Baltagul” se
gasesc motive literare alebaladei: motivul transhumantei, motivulcomplotului, motivul animalului
credicios simotivul maicutei batrane.

O alta asemanare intre cele doua

opere literare se desprinde din portretul
baciului modovean si al lui Nechifor;
amandoi aveau ochii negri, parul negru si
mustata.
\