See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/327963625

Aplicatii GIS pentru proiectarea, dezvoltarea si managementul domeniilor

schiabile din România

Thesis · December 2016

CITATION READS

1 818

1 author:

Madalina Teodor
University of Bucharest
21 PUBLICATIONS   22 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

2015-RO-TM-0435-W Early Warning Intelligent System for Road Transportation Risks View project

All content following this page was uploaded by Madalina Teodor on 29 September 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Școala Doctorală Simion Mehedinți – Natură și Dezvoltare Durabilă

Aplicații GIS pentru proiectarea, dezvoltarea și managementul domeniilor

schiabile din România
- rezumatul tezei de doctorat -

Îndrumător științific:
Prof. univ. dr. BOGDAN MIHAI

Doctorand:
Asist. drd. MĂDĂLINA TEODOR

București 2016
 CUPRINS

Capitolul 1. Obiective și concepte ........................................................................................... 4

1.1. Introducere ........................................................................................................................ 4
1.2. Scopul și obiectivele studiului........................................................................................... 4
1.4. Concepte teoretice ............................................................................................................. 5
2.1. Baze de date ....................................................................................................................... 6
2.1.1. Baze de date utilizate ....................................................................................................................... 6
2.1.2. Baze de date rezultate...................................................................................................................... 6
Capitolul al 3-lea. Munții Carpați - particularități morfo-litologice de impact pentru
proiectarea, dezvoltarea și amenajarea domeniilor schiabile .............................................. 7
3.1. Arealul de studiu ............................................................................................................... 7
3.1. Domeniile schiabile și geomorfologia aplicată în spațiul montan ................................. 7
3.3. Factori naturali ce condiționează domeniile schiabile ................................................... 8
3.3.1. Factori geologici .............................................................................................................................. 8
3.3.2. Factori morfometrici și morfografici ai reliefului ........................................................................... 8
3.3.3. Factori pedologici ............................................................................................................................ 9
3.3.4. Factori climatici ............................................................................................................................. 10
3.4. Factori antropici ce condiționează existența și dezvoltarea unui domeniu schiabil . 10
3.3.1. Infrastructura de transport ............................................................................................................ 10
3.2.2. Arii cu densitate mare a populației ............................................................................................... 11
3.2.3. Infrastructura turistică .................................................................................................................. 11
3.2.4. Economia ....................................................................................................................................... 12
Capitolul al 4-lea. Analiza domeniilor schiabile din România ........................................... 12
4.1. Istoricul domeniilor schiabile ......................................................................................... 12
4.2. Caracteristicile domeniilor schiabile ............................................................................. 12
4.3. Identificarea disfuncționalităților domeniilor schiabile. Studii de caz....................... 14
4.6. Tendințe în funcționarea domeniilor schiabile din România ...................................... 14
5.1. Analiza reliefului pentru identificarea pretabilității - model GIS .............................. 14
5.2.1. Factorii analizați ........................................................................................................................... 14
5.2.3. Pretabilitatea reliefului pentru domeniul schiabil în funcție de caracteristicile reliefului ........... 16
5.2.2. Factorii analizați ........................................................................................................................... 16
5.2.3. Crearea și aplicarea modelului ..................................................................................................... 17
5.2.4. Pretabilitatea reliefului pentru domeniul schiabil în funcție de condițiile climatice .................... 17
5.3. Harta pretabilității reliefului pentru proiectarea, amenajarea și dezvoltarea domeniilor
schiabile ................................................................................................................................... 17
5.4. Relația dintre grosimea stratului de zăpadă și altitudinea reliefului ......................... 19
5.5. Model GIS creat pentru identificarea și de evidențierea a interfluviilor ................... 20

2
5.6. Relația dintre lungimea pârtiei de schi și diferența de nivel. Elemente de statistică 20
Capitolul al 6-lea. Propuneri privind managementul domeniilor schiabile din România25
6.1. Managementul domeniilor schiabile.............................................................................. 25
6.3. Propuneri privind managementul domeniilor schiabile .............................................. 25
6.4. Modele GIS de promovare și management pentru domeniilor schiabile. Catalogul de
schi ai României ...................................................................................................................... 25
Capitolul al 7-lea. Propuneri pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din România ..... 26
7.1. Modele ale domeniilor schiabile în funcție indicele de lungime al pârtiilor de schi (Il)26
7.2. Modele ale domeniilor schiabile în funcție de rata de rentabilitate............................ 27
7.4. Modele de dezvoltare sustenabilă pentru domeniile schiabile .................................... 29
7.4.1. Calcularea ratei de ocupare a domeniilor schiabile (Ro)............................................................. 29
7.4.2. Calcularea coeficientului de confort (Ccf) .................................................................................... 30
7.4.3. Propuneri pentru dezvoltarea sustenabilă .................................................................................... 31
7.4.4. Concluzii........................................................................................................................................ 38
Capitolul al 8-lea. Propuneri pentru proiectarea unui domeniu schiabil folosind modele GIS
.................................................................................................................................................. 39
8.1. Argument ......................................................................................................................... 39
8.2. Etape de realizare ale unui nou domeniu schiabil ........................................................ 41
8.2.1. Etapa de analiză a reliefului privind pretabilitatea pentru construcția pârtiilor de schi ............. 41
8.2.2. Etapa de proiectare a amenajării.................................................................................................. 42
8.2.3. Etapa de implementare .................................................................................................................. 47
8.2.4. Etapa de funcționare ..................................................................................................................... 47
8.3. Modificări introduse de realizarea domeniului schiabil .............................................. 47
8.4.1. Costuri ........................................................................................................................................... 48
8.4.2. Finanțare ....................................................................................................................................... 49
8.5. Echilibre și dezechilibre introduse de amenajarea domeniului schiabil .................... 49
8.6. Analiza impactului generat de proiect asupra factorilor fizico-geografici ................ 50
8.6.1. Pârtiile de schi............................................................................................................................... 50
8.6.2. Instalațiile de transport pe cablu .................................................................................................. 50
8.6.3. Infrastructura turistică conexă ...................................................................................................... 51
Capitolul al 9-lea. Integrarea domeniilor schiabile în aplicații GIS interactive ............... 52
9.1. Aplicații web-GIS interactive ale domeniilor schiabile din România ........................ 52
9.2. Harta localizării domeniilor schiabile din România .................................................... 52
9.3. Harta interactivă a domeniilor schiabile din România ................................................ 53
9.4. Aplicație web-GIS a domeniilor schiabile din România .............................................. 53
9.5. Website dedicat domeniilor schiabile din România ..................................................... 54
Concluzii .................................................................................................................................. 55
Bibliografie .............................................................................................................................. 57

3
 Capitolul 1. Obiective și concepte
1.1. Introducere

Teza de doctorat ”Aplicații GIS pentru proiectarea, dezvoltarea și managementul domeniilor schiabile
din România” constituie un demers științific ce îmbină analiza teoretică cu cea practică. Tematică tezei de
doctorat vizează un domeniu relativ nou, domeniul schiabil, cu potențial mare și insuficient în România.
Lucrarea urmărește analiza complexă a factorilor de favorabilitate și restrictivitate pentru identificarea arealelor
pretabile pentru amenajarea, dezvoltarea proiectarea domeniilor schiabile.
Obiectivul principal este de a dezvolta și de a crea un model parametric și de a crea nouă metodologie
de studiu și de analiză a factorilor de relief și de mediu care au rol decisiv în extinderea domeniului schiabil. Se
vizează două aspecte: analiza parametrilor reliefului (hipsometria, geodeclivitatea, expoziția versanților,
geologia, utilizarea terenului, solurile) și analiza factorilor climatici (grosimea stratului de zăpadă, temperatura
medie anuală). Fiecare parametru este analizat, clasificat în funcție de caracteristicile comune, reclasificat în
categorii de pretabilitate și introdus într-un model care are ca finalitate realizarea unei hărți a pretabilității pentru
dezvoltarea domeniului schiabil. Metodologia are ca element de noutate faptul că are în spate un model aplicabil
pe orice spațiu din România și poate fi folosită de autoritățile interesate de amenajarea, dezvoltare sau
proiectarea domeniilor schiabile.
Metoda tehnică de bază se încadrează în tehnologia Sistemelor Informatice Geografice. S-a îmbinat
utilizarea tehnicilor GIS cu cercetarea pe teren, studiul materialelor cartografice și studierea literaturii de
specialitate. S-au extras și prelucrat informațiile privind caracteristicile legate de geodeclivitate, expoziția
versanților, rocă, utilizarea terenului, geologie, procese geomorfologice, stratul de zăpadă, modul în care aceasta
influențează domeniul schiabil și extinderea prin realizarea unor hărți de pretabilitate și propunerea unui proiect
utilizând ca studiu de caz arealul munților Făgăraș.
Tehnica GIS s-a însușit de-a lungul anilor de studiu (2008-2016). Pe lângă activitatea de asistent în
cadrul Departamentului de Geomorfologie – Pedologie – Geomatică, Facultatea de Geografie, Universitatea din
București s-au realizat documentări în domeniile GIS și Geomorfologie, atât prin participări la simpozioane,
conferințe și workshop-uri în domeniu cât și prin colaborări cu instituții sau firme cu experiență în domeniu
(Ministerul Transporturilor, SC Teamnet International SA).
Lucrarea este structurată în 9 capitole în care se regăsesc 752 de figuri și 151 de tabele, care sunt unite
print-o concepție comună, aceea ca prin utilizarea tehnicilor GIS să se pună în evidență arealele pretabile pentru
existența și dezvoltarea domeniilor schiabile.
Adresăm mulțumiri domnului profesor Mihai Bogdan, coordonatorul științific al tezei, pentru sfaturile
utile, pentru explicațiile și încrederea acordată de-a lungul întregului stagiu. Dorim să mulțumim pentru susținere
și încredere doamnei profesor dr. Laura Comănescu și domnului profesor dr. Alexandru Nedelea, pentru sfaturile
bune doamnei profesor dr. Florina Grecu. Dorim să adresăm mulțumiri colegului și prietenului Robert Dobre
care ne-a ajutat cu idei, informații, sugestii și ne-a susținut, colegului și prietenului Ionuț Săvulescu pentru idei,
sugestii și materiale. Dorim să adresăm mulțumiri tuturor persoanelor și instituțiilor ce ne-au pus la depoziție
date și ne-au ajutat în campaniile de teren. De asemenea dorim le să mulțumim colegilor profesori și studenților
din Facultatea de Geografie cu care am interacționat profesional pe parcursul celor trei ani de studiu.

1.2. Scopul și obiectivele studiului

Scopul acestui studiu se urmărește analiza complexă a factorilor de forabilitate și restiricivitate pentru
identificarea arealelor pretabile proiectării, dezvoltării și managementului unui domeniu schiabil integrat.
Rezultatele studiului se doresc a fi utile pentru viitoare cercetări științifice în domeniu iar din punct de vedere
practic, rezultatele se doresc a fi integrate în infrastructura turistică pentru practicarea sporturilor de iarnă în zona
montană naturală sau în condiții artificiale.
De asemenea, obiectivele acestui vizează analiza, dezvoltarea și propunerea unui sistem comparabil cu
cele internaționale în România. Se urmărește identificarea punctelor slabe din funcționalitatea domeniilor
schiabile din România și trasarea unor direcții strategice privind modul în care se poate restructura infrastructura
turistică actuală, precum și planuri prin care acest domeniu se poate extinde.

Obiective
1. Dezvoltarea unui model în vederea identificării pretabilității reliefului pentru amenajarea
domeniilor schiabile care i-a în calcul toți parametrii geografici care influențează existența
domeniilor schiabile;
2. Crearea unor modele de analiză și de propunere de dezvoltare sustenabilă a domeniilor schiabile;
3. Realizarea unei baze de date actualizate și complete care stochează date vectoriale și date raster
privind toate domeniile schiabile din Româna;
4. Crearea unei hărți de localizare a tuturor domeniilor schiabile;

4
 5. Realizare unei hărți interactive de interogare a bazelor de date referitoare la domeniile schiabile
din țară
6. Crearea metodologiei pentru realizarea ”Catalogului de schi al României“
Realizarea unei aplicații GIS de interogare a profilelor topografice ale pârtiilor de schi.
7. Realizarea unui website dedicat domeniilor schiabile din România. Site-ul va conține cele mai
complete informații cu privirea la domeniile schiabile existente în România;

Analizând cele mai importante stațiuni montane europene se observă o bună valorificare a domeniului
schiabil, a domeniului schiabil comun dintre două sau mai multe stațiuni, o bună gestionare și un management
integrat al facilităților și infrastructurii turistice utilizate de schiori. Se dorește implementarea unui sistem
comparabil și în spațiul carpatic românesc.
Prezența lanțului Carpatic pe teritoriul României a determinat implicit posibilitatea dezvoltării unor
domenii schiabile într-un spațiu montan. Deși este o temă de actualitate, se remarcă prezența redusă a studiilor
de specialitate.

1.3. Problematica privind domeniile schiabile naționale și internaționale

Skade a fost cunoscută ca zeița schiului, a iernii și a munților. Se spune că fiind la vânătoare de reni,
ca sa nu îi rateze, și-a pus în picioare niște lemne ca să alunge mai repede. Cele mai vechi schiuri, de acum 8000
de ani, au fost descoperite în zonele mlăștinoase ale Rusiei. Originea cuvântului “schi” provine de la termenul
skith – skio - ski (cuvânt din limba norvegiană de la mijlocul secolului al XVIII- lea) și înseamnă “băț lung din
lemn”. Fiecare țară a adaptat cuvântul în limba ei: englezii în “ski”, spaniolii în “esquis” sau norvegienii “ skiŭ”.
De-a lungul timpului au existat mai multe tendințe de realizare și de dezvoltare ale domeniilor schiabile.
Primul model de realizare a domeniilor schiabile a apărut în apropierea unor stațiuni recunoscute (Davos,
Chamonix, Megeve, Val Gardena). A doua generație de domenii schiabile au fost create în zone ne-turistice
(Courcheval Savoie, Aspen, Breckenridge). A treia generație a fost caracteristică domeniilor schiabile construite
de la zero cu scopul de a se practica sporturi de iarnă (Flaine, La Palgene, Isola 2000) iar ultima generație, a
domeniilor schiabil construite după anul 1970 a dat trendul de a se construi domenii schiabile de la zero aflate în
apropierea unor localități.

1.4. Concepte teoretice

Proiectarea domeniilor schiabile presupune identificarea celui mai pretabil spațiu pentru realizarea unui
nou domeniu schiabil, comparabil cu domeniile schiabile europene. Domeniul schiabil cel mai sustenabil în
condițiile actuale ale schimbărilor climatice este domeniul schiabil de altitudine. Din analizele domeniilor
schiabile internaționale s-a identificat că altitudinea favorabilă la care se dezvoltă domeniile schiabile funcționale
este în jurul altitudinii de 2000 m. În cadrul proiectării se ține cont de unitate și funcționalitate într-un sistem
integrat.
Dezvoltarea domeniilor schiabile presupune realizarea unei strategii care are ca scop extinderea și
îmbunătățirea condițiilor existente. Pentru extinderea domeniilor schiabile ar fi de dorit să se realizeze studii de
prefezabilitate și de fezabilitate care să surprindă în primul rând potențialul geografic prin analiza pretabilității
reliefului în vederea realizării unor infrastructuri noi, fie că este vorba de noi pârtii de schi deservite de instalație
de transport pe cablu, de spații de cazare, restaurante, parcări, alte servicii, prin realizarea de alternative turistice
(parc de aventură, snow parc, piste/trasee de cicloturism pe timpul verii care să utilizeze instalația de transport pe
cablu – telegondole etc.).
Managementul unui domeniu schiabil presupune buna gestionare a infrastructurii turistice și a pârtiilor
de schi. Managementul implică mentenanța pârtiilor de schi, gestionarea proceselor geomorfologice ce se
dezvoltă în sezoanele calde pe solul defrișat, a instalațiilor de transport pe cablu, a spațiilor de cazare, a
restaurantelor, parcărilor etc. De asemenea, de managementul domeniului schiabil ține și promovarea acestuia.
Un domeniu schiabil poate fi promovat pin realizarea unui website propriu, prin organizarea de evenimente, prin
prezența sa în mass-media, prin realizarea unor afișe și flayere de promovare, prin afișarea unor bannere în
stațiune, în incinta spațiilor de cazare.
Tot în cadrul managementului se încadrează sistemul integrat de utilizare a instalațiilor de transport pe
cablu (în cazul în care, în aceeași stațiune se regăsesc mai multe tipuri de instalații de transport pe cablu, acestea
ar trebui să poată fi utilizate folosind aceeași cartelă de acces). De asemenea, tot de managementul domeniilor
schiabile ține și punerea la dispoziția turiștilor un mijloc de transport care să facă legătura între domeniul schiabil
și punctele principale în care sosesc turiștii în stațiune: gară, autogară, centrul stațiunii, marile spații de cazare
etc.

5
 Capitolul al 2-lea. Metodologie

Documentarea științifică și tehnică necesară proiectării și realizării bazei de date spațiale pe care se
bazează lucrarea de față a fost demarată începând cu anul 2011, la începerea realizării tezei de disertație.
Validarea datelor culese prin intermediul tehnicilor GIS (Sisteme Informatice Geografie) s-a realizat în etapa de
teren care a vizat analiza și verificarea datelor din toate domeniile schiabile din România.

2.1. Baze de date

Pentru realizarea materialului cartografic și a analizelor au fost vectorizate numeroase elemente folosind
sursele de date raster. Layerele rezultate au fost geoprocesate (reclasificări de pixeli, înmulțiri de griduri),
interpolate (Topo to Raster), rasterizate (conversie de la date vectoriale la date raster), introduse într-un model
paramatric (construit folosind platforma ArcGIS) prin intermediul căreia s-au realizat calcule și analize.

2.1.1. Baze de date utilizate

Realizarea acestui studiu a început prin colectarea și structurarea unui volum mare de date geografice
din care s-au extras elementele esențiale necesare analizei. Realizarea bazei de date digitale a reprezentat o etapă
de durată deoarece nu există date digitale valabile în teren.
Date raster:
- Harta Topografică la scara 1:25.000 (1975 – 1984
- Harta Topografică la scara 1:100.000 (1997)
- Harta Geologică la scara 1:50.000 și 1:200.000 (1964 - 1968)
- Planuri Directoare de Tragere la scara 1:20.000 (1924 - 1951)
- Hărți Sovietice la scara 1:50.000, 1:100.000 (1900 - 1930)
- Atlasul Căilor de Comunicații (1897)
- Ortofotoplanuri 2005, 2008-2009, 2012 (digital, ortorectificat) cu rezoluție spațială de 0.5 metri
- Model digital altimetric EU-DEM
- Imagini stelitare

Date vectoriale:
- seturi de date Open Street Map (OSM)
- Corine Land Cover 2000, 2006 și 2012
- seturi de date geo-spatial.org
- seturi de date ANCPI
- seturi de date Ministerul Mediului – limitele ariilor naturale protejate

2.1.2. Baze de date rezultate

Reprezintă unul dintre rezultatele studiului. Este foarte important ca informațiile din mediul GIS să fie
stocate și gestionată într-o bază de date ce este alcătuită din toate datele utilizate și rezultate în acest studiu și
este foarte utilă pentru domeniul de studiu. Este prima bază de date GIS din domeniul sporturilor de iarnă și
poate fi pusă la dispoziția autorităților din domeniu în vederea gestionării acesteia și simplificării
managementului domeniilor schiabile.
- Date vectoriale
- Date raster
- Date atribut

Tabel 1 - Bază de date utilizată și rezultată în analiza GIS

Curbe de nivel cu MNA(DEM), hipsometrie, orientarea
Harta topografică cu scara 1:25.000 Vector - linie
echidistanță de 5 m versanților, geodeclivitatea, hillshade.
DEM Harta topografică 1:25.000, imagini Raster Diverse hărți
SRTM Hărți de pretabilitate
Rețea hidrografică Harta topografică cu scara 1:25.000, Vector - linie Diverse hărți
date OSM
Rețea rutieră Harta topografică cu scara 1:25.000, Vector - linie Diverse hărți
date OSM
Rețea de cale ferată Harta topografică cu scara 1:25.000, Vector - linie Diverse hărți
date OSM
Cote altimetrice, Harta topografică cu scara 1:25.000 Vector - punct Diverse hărți
vârfuri
Localități Harta topografică cu scara 1:25.000, Vector - poligon Diverse hărți

6
 date OSM
Localități Harta topografică cu scara 1:25.000, Vector - punct Diverse hărți
date OSM
Procese Harta topografică 1:25.000 Vector – poligon, Harta geomorfologică, Hărți de
geomorfologice linie, punct pretabilitate
Litologia Harta Geologică a României scara Vector - poligon Harta geologică
1:50.000, 1:200.000 Hărți de pretabilitate
Solurile Harta solurilor 1:200.000 Vector - poligon Harta solurilor
Hărți de pretabilitate
Utilizarea terenului Date Corine Land Cover, harta Vector - poligon Utilizarea terenului
ortofotoplan Hărți de pretabilitate
Gradientul termic date meteorologice Raster Harta gradientului termic vertical, Harta
vertical distribuției temperaturii medii anuale

Capitolul al 3-lea. Munții Carpați - particularități morfo-litologice de impact pentru proiectarea,

dezvoltarea și amenajarea domeniilor schiabile

3.1. Arealul de studiu

Arealul de studiu este reprezentat de spațiul carpatic românesc în care s-au identificat 92 de domenii
schiabile. Stațiunile însumează 256,7 de km schiabili aferenți a 266 de pârtii de schi dintre care, 112 de pârtii
ușoare (89,5 km), 114 de pârtii medii (116,6 km) și 40 de pârtii dificile (50,6). Instalația de transport pe cablu
însumează 5 telecabine, 8 telegondole, 30 telescaune, 140 de teleschiuri, 8 baby-schiuri și 5 benzi transportoare.
Harta distribuției domeniilor schiabile pe județe în funcție de numărul domeniilor schiabil (Error!
Reference source not found.Figura 2) indică prezența a 44 de domenii schiabile în județul Harghita, 33 de
domenii schiabile în județul Prahova, 29 în județul Hunedoara, 26 de domenii schiabile în județul Maramureș. La
polul opus, cele mai puține domenii schiabile se înregistrează în județele Iași, Bacău, Argeș, Bacău, Gorj, Iași (1
domeniu schiabil), Bihor și Bistrița Năsăud (câte 3 domenii schiabile), Neamț și Mureș (4 domenii schiabile)
.

Figura 1 - Localizarea domeniilor schiabile pe trepte de altitudine

3.1. Domeniile schiabile și geomorfologia aplicată în spațiul montan

Studiul se constituie într-o analiză de geomorfologie aplicată deosebit de utilă factorilor de decizie și
autorităților locale în dorința acestora de a accesa proiecte finanțabile. Geomorfologia aplicată este o disciplină
care s-a dezvoltat în a doua parte a secolului trecut însă studiile detaliate s-au realizat în ultimii ani.
“Geomorfologia aplicată are ca arie de preocupare interacțiunea dintre procesele geomorfologice și comunitățile
umane din spațiul montan, utilizarea terenului și situațiile de risc ce rezultă de aici” (Slamzmaker 2004 citat de
Dobre). Geomorfologia aplicată presupune o aplicare a cunoștințelor de geomorfologie la soluționarea

7
problemelor privind folosirea terenurilor, exploatarea resurselor, planificarea și amenajarea mediului (Jones,
1980, citat de Rădoane și Rădoane, 2004).
Studii legate de influența reliefului în amenajarea domeniilor schiabile au fost realizate de către: Spânu,
M., (2000); Oprea , R., Șandric,I., (2001); Ionescu, G., (2004); Surd, V.,, Bold, I., Zotic, V., Chira, C., (2005);
Nicula, V., (2008); Iancu, F.C., Siddu, F., (2009); Gheorghe, V.I., (2010); Ghinculescu, D.M., (2010),
Voiculescu, M., (2011, 2012); Inocenti, P., Merciu, C., Merciu, G.L., (2012); Iordache, C.M, Cebuc, I.,
Chiocahină I., Decuseară, R., (2012); Torok-Onaca, M, Voiculescu, M., Ardelean, M., Ardelean, F., (2010);
Popescu, F., (2011, 2012, 2013); Voiculescu, M., Popescu, F., Olaru, M., (2012), Voiculescu, M., Onaca M.,
(2013); Teodor, M., Dobre, R., (2015) etc.

3.3. Factori naturali ce condiționează domeniile schiabile

Presupune identificarea pretabilității reliefului care implică:

- existența unor pante ideale pentru dezvoltarea pârtiilor de schi de dificultăți variate, care să aibă înclinările
ideale pentru realizarea pârtiilor de schi;
- expunerea generală a reliefului să fie favorabilă, pe cât se poate, domeniul schiabil propus să aibă expunere
nordică, necesară pentru menținerea stratului de zăpadă cât mai mult pe parcursul anului;
- altitudinea stațiunii să fie cât mai mare, pentru a se menține temperatura scăzută care să favorizeze depunerea
și menținerea stratului de zăpadă;
- diferența de nivel de la stația de plecare la stația de sosire să fie cât mai mare astfel încât noile pârtii de schi să
fie cât mai diversificate,
- accesibilitatea către domeniul schiabil să se facă cât mai ușor, atât cu transport auto personal cât și cu mijloace
de transport în comun: autobus, tren, autocar, avion;
- poziția domeniului schiabil să fie favorizantă din punct de vedere al numărului de turiști care să aibă acces –
proximitatea față de centre urbane mari sau față de zone populate.
Fiecare parametru al reliefului a fost analizat și i s-a atribuit un punctaj de pretabilitate de 1 la 100 (1-
nepretabil, 100 – foarte pretabil). Factorii au fost incluși într-un model GIS în care după rulare generează harta
pretabilității pentru domeniul schiabil în funcție de parametrii reliefului.

3.3.1. Factori geologici

Geologia este un element important de care trebuie să se țină seama când se studiază favorabilitate
pentru construcții a reliefului. Geologia prin duritatea rocilor poate influenta pozitiv sau negativ construcția
avută în vedere și poate fi factor favorabil sau restrictiv.
Rocile dure – magmatice și metamorfice și rocile semi-dure, roci sedimentare cimentate: calcare, gresii,
conglomerate favorizează construcția unui domeniu schiabil în timp ce rocile neconsolidate: nisipuri, pietrișuri,
loess, marnă, argilă și stâncăriile sunt nepretabile pentru sustenabilitatea unui domeniu schiabil (Error!
Reference source not found.).
Pentru a determina pretabilitatea reliefului din punct de vedere geologic este necesară o analiză detaiată
a tipurilor de roci.

3.3.2. Factori morfometrici și morfografici ai reliefului

Hipsometria
Hipsometria reprezintă se impune semnificativ în dezvoltarea și amenajarea domeniilor schiabile, fiind
un factor restrictiv direct și indirect prin influențarea parametrilor climatici. Astfel, cu cât domeniile schiabile se
află la o altitudine mai mare, cu atât acestea sunt mai funcționale, mai dezvoltate și mai fezabile în timp, în
contextul actual al creșterii temperaturii și diminuării duratei prezenței stratului de zăpadă

Geodeclivitatea
Panta suprafeței terestre reprezintă înclinarea acesteia față de planul orizontalei. Panta este dată de
unghiul dintre planul suprafeței terestre și planul orizontalei. Calculul pantei se face în triunghiul dreptunghic
determinat de planul suprafeței terestre (ipotenuza), planul verticalei și planul orizontalei (catete) folosind
funcția trigonometrică tangentă. Se exprimă în grade sexagesimale (360 0) sau centezimale (4000), prin înclinarea
suprafeței topografice (m/km), în procente (%) sau în promile (‰).

Orientarea versanților
Reprezintă un factor foarte important de care trebuie să se țină cont la proiectarea și dezvoltarea
domeniului schiabil deoarece orientarea influențează în mod direct cantitate de radiație solară care ajunge la
suprafața terestră și care determină mai departe topirea stratului de zăpadă.

8
 Cea mai favorabilă orientare pentru menținerea stratului de zăpadă și deci pentru dezvoltarea
domeniului schiabil sunt versanții cu expoziție nordică și nord-estică. Solul este înghețat o perioadă mai lungă de
timp. Versanții umbriți, semi umezi și semi reci sunt cei cu expoziție estică și cei nord-estică. Versanții cu
orientare vestică și sud-vestică sunt versanți semi calzi și semiuscați, fiind puțin nefavorabili menținerii stratului
de zăpadă și deci a dezvoltării domeniului schiabil. Versanții însoriți primesc cea mai mare cantitate de radiație
solară, fiind cei mai calzi și cei mai uscați versanți. Topirea stratului de zăpadă se realizează mai repede decât pe
versanții cu alte expoziții, acestea fiind orientările cele mai nefavorabile pentru prezența domeniilor schiabile.
În concluzie, orientările cele mai favorabile, datorită cantității mai mici de radiație solară, sunt cele
nordice (unde soarele uneori nu bate direct nici în timpul zilei) sunt cele nordice, urmate de cele nord-vestice și
nord-estice. Energie calorică puțin mai mare se înregistrează pe versanții cu orientare vestică și estică urmați de
cei sud-vestici, sud-estici și sudic care sunt versanți mai calzi și mai uscați, unde soarele este prezent pe o
perioadă destul de îndelungată în timpul zilei.

Energia de relief
Este o metodă potrivită de exprimare a caracteristicilor cantitative ale reliefului, prin realizarea unui
caroiaj kilometric prin intermediul căruia se calculează adâncimea fragmentării reliefului pentru fiecare celulă a
acestuia. Softurile GIS oferă o variantă foarte precisă și mai flexibilă pentru aceste calcule decât metodele
tradiționale, dimensiunile caroiajului putând fi alese de utilizator în funcție de dimensiunile arealului analizat.
Zonele în care se înregistrează energie mare de relief sunt favorabile dezvoltării domeniilor schiabile.
Diferența de nivel a unei pârtii de schi este o caracteristică foarte importantă având influență directă atât asupra
lungimii pârtiei de schi cât șui asupra gradului de dificultate (cu cât energia de relief este mai mare cu atât
pârtiile de schi pot fi mai diversificate). Energia de relief este importantă și la analiza pretabilității reliefului
pentru proiectarea instalației de transport pe cablu (Error! Reference source not found.). Harta confirmă
suprapunerea domeniilor schiabile din țară cu zonele cu energie de relief mare (1000 - 2000 m/km2) și lipsa
acestora în zonele cu energie de relief mică și foarte mică (1-7000 m/km2).

Densitatea fragmentării reliefului

Reprezintă un indicator morfometric de bază deoarece raportează lungimea rețelei erozionale la unitatea
de suprafață.
Densitatea fragmentării reliefului reprezintă un indicator important pentru proiectarea unui domeniu
schiabil deoarece oferă informații referitoare la densitatea interfluviilor pe unitatea de suprafață. Cu cât
densitatea fragmentării reliefului este mai mare, cu atât, pe anumit spații se regăsesc mai multe interfluvii ce pot
fi utilizate pentru proiectarea unor noi pârtii de schi. Este important să se analizeze acest factor deoarece în unele
cazuri poate fi restrictiv pentru proiectarea unui și amenajarea unui domeniu schiabil deoarece prezența văilor
limitează extinderea pârtiilor de schi sau a infrastructurii aferente unui domeniu schiabil. Astfel, acest factor
trebuie analizat pentru a se putea stabili zonele pretabile și zonele în care se impune realizarea unor amenajări
speciale (structuri care să supra traverseze rețeaua de văi).

Utilizarea terenului
Utilizarea terenului este un parametru important în analiza pretabilității pentru dezvoltarea unui
domeniu schiabil. Analiza claselor de utilizare ale terenului indică faptul că zonele acoperite de pajiști naturale,
pășuni, vegetație subalpină, păduri de conifere, păduri mixte, păduri de foioase sunt favorabile amenajării și
dezvoltării domeniilor schiabile în timp ce clasele de utilizare ale terenurilor de tipul zonelor construite, zonele
industriale, zone agricole irigate, zone viticole, turbării, zone mlăștinoase, corpuri de apă sunt nefavorabile
dezvoltării domeniilor schiabile (Error! Reference source not found., Error! Reference source not found.).

Procesele de modelare actuală

Procesele geomorfologice constituie factori restrictivi dacă se dezvoltă sau apar în preajma domeniului
schiabil. Pentru determinarea pretabilității extinderii domeniului schiabil este foarte important să se inventarieze
și gestioneze procesele geomorfologice deoarece acestea pot influența negativ atât pârtia de schi cât și siguranța
schiorilor.
Gestiunea proceselor geomorfologice reprezintă o acțiune foarte importantă ce ține de managementul
domeniilor schiabile.

3.3.3. Factori pedologici

Textura solului reprezintă un factor foarte important de care trebuie să se țină seama înainte de
amenajare unui domeniu schiabil. Pentru evitarea unor măsuri de gestiune a solului după realizarea unui
domeniu schiabil este bine să se evite solurile cu textură lutoasă sau nisipoasă.
Dacă textura solului este lutoasă vor apărea probleme în momentul topirii stratului de zăpadă apa
infiltrându-se până la gonflarea argilelor și băltind ulterior distrugând suprafața schiabilă. Gestionarea acestui
rezultat fiind ulterior mult mai costisitoare.

9
 De asemenea este de evitat o textură nisipoasă a solului când se urmărește proiectarea unui nou
domeniu schiabil. Textura nisipoasă, necoezivă cauzând deplasări ale orizontului superior al solului și va duce
implicit la apariția proceselor geomorfologice pe pârtiile de schi.

3.3.4. Factori climatici

Factorii climatici sunt foarte importanți în funcționarea domeniilor schiabile deoarece există o
dependență directă între temperatura aerului, grosimea și persistența stratului de zăpadă și funcționarea
domeniilor schiabile. Dacă nu se îndeplinesc condițiile climatice pentru practicarea acestui sport atunci
domeniile schiabile devin nefuncționale.
Pentru analiza factorilor climatici s-au analizat datele meteorologice de la trei stații: Predeal – 1000 m,
Sinaia 1500 – 1500 m și Vf. Omu – 2500 m. S-au ales aceste stațiuni meteorologice datorită poziției altimetrice
pe care o au (1000 m, 1500 m respectiv 2500 m). Baza de date (Error! Reference source not found.) a datelor
climatice utilizare acoperă 51 de ani (1061-2012). Pentru analizele privind Domeniul schiabil din România s-au
utilizat datele climatice din perioada noiembrie – aprilie a fiecărui an.

Temperatura medie anuală

Este un element cuantificabil extrem de important pentru dezvoltarea și funcționarea în bune condiții a
domeniului schiabil. Pentru realizarea gradientului termic vertical și a distribuției temperaturii medii anuale s-au
utilizat date climatice de la mai multe stații meteorologice.

Grosimea stratului de zăpadă

Este un element important deoarece condiționează existența pârtiilor de schi profitabile. Reprezentarea
grafică a stratului de zăpadă s-a realizat folosind datele stațiile meteorologice prin realizare a unui gradient
vertical al stratului de zăpadă. Prezenta metodologie admite completări în urma analizei altor factori ce pot
influența extinderea și funcționarea domeniului schiabil.

Vântul
Reprezintă un factor limitativ pentru domeniile schiabile aflate la mare altitudine (Sinaia, Transalpina
Ski Resort, Straja, Parâng, Șureanu, Mogoșa) din cauza faptului că pot cauza închiderea instalațiilor de transport
pe cablu, pot determina disconfort în activitatea schiorilor sau pot cauza chiar accidente.

Nebulozitatea
Nebulozitatea poate influența activitate domeniilor schiabile prin crearea unui disconfort în practicarea
sporturilor de iarnă.

3.4. Factori antropici ce condiționează existența și dezvoltarea unui domeniu schiabil

Presupune identificare zonelor cu potențial pentru realizarea unui domeniu schiabil care să determine
dezvoltarea zonei prin atragerea turiștilor.

3.3.1. Infrastructura de transport

Infrastructura de transport reprezintă un factor ce indică accesibilitatea unui domeniu schiabil. Un

domeniu schiabil este considerat accesibil dacă turiștii pot ajunge ușor. Acest lucru se traduce atât prin
infrastructura de transport dezvoltată cât și prin distanța și durata călătoriei pe care acestuia o realizează de acasă
până la destinație. Cu cât domeniul schiabil se află mai aproape de infrastructura de transport (rețea rutieră, cale
ferată, aeroport) cu atât acesta va fi mai accesibil. Un domeniu schiabil foarte accesibil este considerat un
domeniu schiabil care se află cel mai aproape de domiciliu schiorului iar durata călătoriei este cât mai scurtă și se
poate ajunge cu cât mai multe mijloace de transport (pe jos, mașina personală, tren, autobuz, microbuz, avion
etc). Cu cât legătura între domeniu schiabil și spațiile de transport în comun este facilitată, cu atât domeniul
schiabil este mai atractiv pentru o gamă mai variată de turiști.
Deși accesibilitatea domeniului schiabil este foarte importantă pentru tragerea turiștilor, din analiza de
teren și din discuțiile purtate cu administratorii domeniilor schiabile s-a observat lipsa serviciilor de transport de
la stațiile mijloacelor de transport în comun (gară, autogară) la majoritatea pârtiilor de schi din țară.
Administratorii au explicat că se bazează pe turiștii care vin cu mașinile personale, dat fiind faptul că schiatul
este un sport scump și nu se adresează oricui.

10
 3.2.2. Arii cu densitate mare a populației

Apropierea domeniului schiabil de arii mari de populare sau de marile centre urbane reprezintă un
avantaj și o sursă permanentă de turiști care vor practica sporturi de iarnă (Poiana Brașov, Sinaia, Predeal,
Azuga, Straja, Parâng, Vatra Dornei).

3.2.3. Infrastructura turistică

3.2.3.1. Infrastructura de transport pe cablu

Pentru practicarea sporturilor de iarnă, tipul și volumul instalației de transport pe cablu pot să
influențeze turiștii în alegerea domeniului schiabil.
Din punct de vedere al volumului de schiori transportați, infrastructura de transport pe cablu se poate
clasifica astfel:
- transport cu volum foarte mare (30 - 60 persoane) – caracteristic telecabinelor;
- transport cu volum mare (6 - 8 persoane) – caracteristic telegondolelor;
- transport cu volum mediu (2 - 4 persoane) – caracteristic telescaunelor care au câte 4 locuri/vehicul
(Sinaia, Bușteni, Poiana Brașov, Parâng, Gura Humorului, Luna Șes, Nemira, ), 2 persoane/vehicul (Sinaia,
Suior, Borsec, Vatra Dornei, Borșa, Păltiniș, Prislop, Sovata); sau teleschiurilor bi-post (Toplița, Vatra Dornei,
Tolvajos, Semenic, Harghita Mădăraș);
- transport cu volum mic (1 persoană) – sunt cele mai frecvente și sunt specifice teleschiurilor mono
post (Arena Platoș, Arieșeni, Azuga, Predeal, Băile Harghita, Poiana Brașov, Băile Homorod, Băile Tușnad,
Comandău, Durău, Copou, Cavnic, Icoana, Cheile Grădiștei,
Ghimeș, Mățău, Muntele Mic, Șureanu etc.), benzilor transportoare pentru copii (Azuga, Arena Platoș, Cavnic
etc.) și telescaunului Mogoșa.
Din punct de vedere al capacității de transport (număr de schiori/oră), infrastructura de transport pe
cablu se poate clasifica astfel:
- transport foarte eficient (1800 – 2400 pers/h) – caracteristic telegondolelor care au capacitatea cea
mai mare de transport de persoane;
- transport eficient (750 – 2000 pers/h) – caracteristic telescaunelor;
-transport mediu eficient (500 – 900 pes/h)- caracteristic instalațiilor de transport pe cablu de tip
teleschi;
- transport ineficient (200 – 500 pes/h) – caracteristic transportului pe cablu de tip telecabină. Deși
volumul de transport al telecabinei este
- transport special – bandă transportoare (200-300 pes/h)
Din studiile realizate s-a observat câțiva factori ce influențează preferințele turiștilor în ceea ce privește
instalația de transport pe cablu:
- volumul și capacitatea de transport - volumul prea mic al instalației de transport pe cablu respectiv
capacitatea de transport (număr de schiori/oră) mai mică decât numărul de turiști prezenți in stațiune pot
nemulțumi turiștii și îi pot determina să aleagă alt domeniu schiabil mai eficient deoarece foarte mult timp este
alocat așteptării la coadă pentru a urca în partea superioară a domeniului schiabil;
- cabine acoperite - domeniile schiabile care dispun de instalație de transport pe cablu cu cabine
acoperite (telecabină, telegondolă sau telescaun cu hublou) sunt preferate de turiști mai ales când condițiile
meteorologice nu sunt cele mai favorabile (temperatură scăzută, vânt, ninsoare, ceață etc).
- odihnă în timpul urcării - domeniile schiabile care sunt dotate cu instanție de transport pe cablu care
oferă schiorilor posibilitatea de a sta jos, de a se relaxa, de a se odihni sau de a discuta în timpul urcării
(telegondolă, telescaun) sunt mai căutate de către turiști decât instalațiile de transport care îi transportă în
picioare (teleschi) acestea fiind obositoare și incomode.
- transportul schiorilor la urcare – este un alt factor care poate influența preferința turiștilor în ceea ce
privește alegerea tipului de transporta pe cablu. Turiștii preferă să transporte să nu dea schiurile jos iar pentru
această condiție cel mai util mijloc de transport este telescaunul deoarece turiștii pot schia și urca într-un proces
continuu, neîntrerupt. Celelalte mijloace de transport pe cablu (telecabină și telegondolă, excluzând teleschiul
sau bandă transportoare) solicită schiorii să depună efort pentru a își scoate schiurile la urcarea în cabină, la
coadă de așteptat, să aibă grijă la depozitare (în interiorul cabinei – telecabină, în exteriorul cabinei -
telegondolă) la transport și să le pună iar în partea superioară a pârtiei. Acest lucru poate fi incomod și solicitant
din punct de vedere al efortului și al timpului alocat pregătirii pentru a schia.
Concluzionând, am putea afirma că cea mai rentabilă din de vedere al numărului de turiști transportați,
care poate fi folosită în toate anotimpurile, este instalația de transport pe cablu de tip telegondolă dar cea mai
utilă, atât din punct de vedere al numărului de turiști, al confortului dar și al costului și impactului asupra
mediului, este instalația de transport pe cablu te din telescaun. Aceasta poate fi folosită și vara dar mai puțin
pentru ciclism (din cauza lipsei spațiului de depozitare al bicicletelor).

11
 3.2.3.2. Infrastructura turistică conexă
Cu cât stațiunea sau domeniul schiabil dispune de o infrastructură turistică variată, cu atât se va putea
valorifica potențialul turistic mai mult, atât în sezonul rece cât și pe tot parcursul anului. Studiile realizate au
arătat că domeniile schiabile care dispun de infrastructură de transport pe cablu de tip telecabină, telegondolă sau
telescaun care funcționează pe tot parcursul anului sunt mai rentabile, atrag mai mulți turiști și au profit mai
mare decât domeniile schiabile în care funcționează doar instalații de transport pe cablu de tip teleschi. De
asemenea, în contextul actual climatic în care numărul de zile în care stratul de zăpadă este suficient pentru ca
domeniul schiabil să funcționeze la capacitate maximă, noua tendință este de a dezvolta infrastructura turistică în
vederea atragerea turiștilor și folosirea instalației de transport pe cablu și în celelalte sezoane.

3.2.3.3. Infrastructura de cazare și alimentație

Aceasta are un rol foarte important în atragerea și fidelizarea turiștilor. Cu cât prețurile sunt mai
scăzute, serviciile de calitate și ofertele mai avantajoase, cu atât clienții sunt mai satisfăcuți și se vor fideliza
unităților de cazare care au oferit servicii la nivelul sau peste nivelul lor de așteptare.

3.2.4. Economia

Sporturile de iarnă de tip schi și snowboard sunt sporturi de iarnă costisitoare deoarece necesită
echipament și îmbrăcăminte specială. Echipamentul unui schior este alcătuit din schiuri/placă snowboard,
clăpari, bețe de schi, ochelari de schi. Îmbrăcămintea schiorului este compusă din pantaloni și geacă speciali din
material impermeabil și rezistent la vânt, bluză și pantaloni de corp, căciulă, mănuși, șosete speciale. Un schior
trebuie să aloce o sumă medie de 3000 lei pentru procurarea echipamentului și a îmbrăcămintei speciale.
Pe lângă aceste costuri se mai adaugă și alte costuri (300-400 lei/zi) costul de transport (50-100 lei),
costul cartelei de acces la instalațiile de transport (50 – 150 lei), costurile de cazare (100 lei/zi) și masă
(aproximativ 50-100 lei/zi).
Dacă domeniul schiabil se află într-o stațiune montană, numărul turiștilor ce vor alege ca activitate
practicarea sporturilor de iarnă poate fi mai mare. Domeniul schiabil poate atrage atât turiștii care vin special
pentru a schia cât și turiștii care se află în stațiune și au venit inițial cu alte scopuri. De asemenea, existența unui
domeniu schiabil asociat unei stațiuni va determina creșterea numărului de turiști care vor frecventa stațiunea
(exemplu: stațiunea Vidra care este ocupată la capacitate de aproape 100% iarna în timp ce, în celelalte
anotimpuri capacitatea de ocupare a unităților de cazare este mult mai mică).
Existența unui domeniu schiabil într-o stațiune poate crește economia locala a stațiunii și se creează
locuri de muncă ceea ce duce la creșterea economiei naționale.

Capitolul al 4-lea. Analiza domeniilor schiabile din România

4.1. Istoricul domeniilor schiabile

4.2. Caracteristicile domeniilor schiabile

Analizând graficul ponderilor domeniilor schiabile (Figura 2, Figura 3) în funcție de județ, se observă
predominanța acestora în județul Harghita (18% respectiv 18 stațiuni) urmat de județul Brașov (4%), Maramureș
și Suceava (7%), Sibiu și Covasna (8%), Alba, Bistrița Năsăud. Doar 1 % din totalul domeniilor schiabile se
întâlnesc în județele: Satu Mare, Mureș, Iași, Gorj, Bacău, Bacău Argeș și Arad. Prezența marea a stațiunilor din
județul Harghita se pune pe seama existenței încă de la începuturile practicării sporturilor de iarnă în Romania
dar și pe seama atragerii de fonduri europene nerambursabile. De asemenea, condițiile climatice locale au
favorizat persistența stratului de zăpadă mai multe zile pe an decât în alte regiuni geografice cu condiții de
altitudine asemănătoare.

12
 Figura 2 – Distribuția domeniilor schiabile pe județe Figura 3 – Ponderea domeniilor schiabile în funcție
în funcție de număr de județ și de numărul lor

Histograma distribuției domeniilor schiabile pe județe în funcție de numărul domeniilor schiabil (Figura
2) indică prezența celor mai multe domenii schiabile în județul Harghita – 44 de de pârtii de schi urmat de
județul Prahova – 30, Hunedoara – 29, Maramureș - 26 și cele mai puține pârtii de schi se regăsesc în județele
Argeș, Bacău, Gorj, Iași – 1 urmate de Bistrița Năsăud și Bihor cu 3 pârtii de schi, Neamț și Mureș – 4 pârtii de
schi.

Figura 4 – Distribuția pârtiilor de schi pe grade de Figura 5 – Distribuția pârtiilor de schi pe grade de
dificultate în funcție de numărul lor dificultate în funcție de lungimea lor (în kilometri

Din analiza graficelor de mai sus (Figura 4, Figura 5) privind distribuția pârtiilor de schi în funcție de
gradul de dificultate se observă că acestea diferă în funcție de cum sunt cuantificate. Dacă se cuantifică luând în
calcul numărul pârtiilor de schi din țară în funcție de graful de dificultate se observă că predomină pârtiile cu
nivel de dificultate mediu (43%) urmate de pârtiile cu nivel de dificultate mică (42%) și de cele dificile (15%)
(Figura). Totuși, pentru o abordare mai corectă s-a luat în calcul lungimea totală a pârtiilor de schi la nivelul
țării. Rezultatul cuantificării numărului de kilometri măsurați pentru fiecare pârtie de schi, pe nivele de
dificultate arată cu 45% din lungimile pârtiilor de schi sunt de nivel mediu, 35% de nivel mic de dificultate și
20% de avansat. Diferența dintre cele două tipuri de cuantificări ne duce la concluzia că pârtiile ușoare sunt mai
multe dar au lungimi mai mici în timp ce pârtiile dificile sunt mai puține dar au lungimi mai mari.
8 realizată s-au identificat 226 de pârtii de schi ce au o lungime totală de 256,7 km (89,5 cu grad ușor și
foarte ușor de dificultate, 116,6 km cu grad mediu de dificultate și 50,5 km cu grad mare de dificultate).
Instalația de transport pe cablu este cel mai bine reprezentată de teleschiuri – 140 (70%), telescaune –
30 (15%), baby skiuri (7%) – 13, telegondole – 8 (4 %) și apoi de telecabine – 5 (3%) (Figura 6).

Analiza repartiției ponderilor tipurilor instalațiilor de transport pe cablu

existente în România (Figura 6) scoate în evidență predominarea instalațiilor de
tip teleschi (71%) urmate de instalații de transport pe cablu de tip telescaun
(15%) prezent în stațiuni precum Predeal, Poiana Brașov, Sinaia, Transalpina
Ski Resort, Gura Humorului, Vatra Dornei, Perișani, Nemira etc.. Cele mai
mici ponderi le au instalațiile de transport pe cablu de tip telecabină (3%) –
Poiana Brașov, Sinaia; telegondolă (4%) – Straja, Sinaia, Poiana Brașov,
Azuga, etc. De asemenea se remarcă și prezența instalațiilor specifice
sportivilor începători – 7 % instalații de tip bandă transportoare și babyski
(Azuga, Predeal, Poiana Brașov, Straja, Cavnic, Arena Platoș, Vatra Dornei etc) Figura 6 – Ponderea tipurilor de instalații
de transport pe cablu existente în
România

13
4.3. Identificarea disfuncționalităților domeniilor schiabile. Studii de caz

Este etapa de studiu a infrastructurii tehnice, a facilităților și serviciilor oferite dar mai ales a reliefului
ca suport pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă (schi, snowboard, săniuș, etc.). De asemenea, în această etapă
presupune tratarea deficiențelor existente, coordonarea ineficientă și managementul deficitar, lipsa de baze

4.6. Tendințe în funcționarea domeniilor schiabile din România

În condițiile actuale ale încălzirii temperaturii, multe domenii schiabile s-au confruntat în ultimii ani
(sezonul 2014-2015 și sezonul 2015-2016) cu problema topirii stratului de zăpadă foarte rapid sau chiar cu lipsa
acestuia, devenind astfel nerentabile. În acest context, domeniile schiabile aflate la altitudini mici (400-600, 600-
800 m) este posibil să devină nefuncționale chiar și cu utilizarea instalației de producere a zăpezii artificiale (care
în ultima perioadă este indispensabilă pentru asigurarea unei grosimi optime a stratului de zăpadă și practicarea
sporturilor de iarnă în bune condiții).
Primele stațiuni care devin nefuncționale practicării schiului în condițiile încălzirii climatice și a lipsei
statului de zăpadă vor fi: Copou, Hidișel Moneasa (aflate la altitudini de 100-400 m) urmate de Gura Humorului,
Sucevița, Wonderland (care, deși se știe de problema temperaturilor ridicate pentru altitudinea la care se află,
este încă în construcție), Șuior, Băile Homorod, Gura Râului, Ciucea, Mălini, Șumuleu Cliuc, Merești. Datorită
unor condiții locale, domenii schiabile care se află la altitudini relativ mici (600-800) vor funcționa mai bine alte
stațiuni aflate la aceeași altitudine (Toplița, Băile Tușnad)
Cele mai funcționale domenii schiabile vor rămâne cele de altitudine: Sinaia, Transalpina, Rânca,
Muntele Mic, Bâlea, Băile Harghita, Cavnic etc).

Capitolul al 5-lea. Modele GIS în analiza pretabilității pentru amenajarea, dezvoltarea și managementul
domeniilor schiabile

5.1. Analiza reliefului pentru identificarea pretabilității - model GIS

5.2.1. Factorii analizați

5.2.1.1. Geodeclivitatea

Reprezintă un factor foarte important pentru domeniul schiabil. Astfel, diferitelor grade de dificultate li
s-a atribuit o valoare conform tabelului următor (Error! Reference source not found.). Se observă înregistrarea
unor valori cu pretabilitate scăzută în zonele aproape plate care se regăsesc la nivelul culoarelor de vale sau la
nivelul culmilor versanților (Error! Reference source not found.).
A rezultat astfel harta pretabilității (Error! Reference source not found.) reliefului pentru dezvoltarea
domeniilor schiabile în funcție de geodeclivitate. Se observă că 35 % din suprafața țării este foarte pretabilă
pentru dezvoltarea domeniului schiabil, 9% din suprafața țării se încadrează în clasa cu pretabilitate crescută și
54 %, pondere cea mai mare o au suprafețele nepretabile din punct de vedere al geodeclivității.

5.2.1.2.Orientarea versanților
Reprezintă un factor foarte important de care trebuie să se țină cont când la realizarea sau dezvoltarea
domeniului schiabil deoarece orientarea influențează în mod direct cantitate de radiație solară care ajunge la
suprafața terestră și care determină mai departe topirea stratului de zăpadă. Orientările cele mai favorabile
datorită cantității mai mici de radiație solară sunt cele nordice (unde soarele uneori nu bate direct nici în timpul
zilei) sunt cele nordice, urmate de cele nord-vestice și nord-estice (Error! Reference source not found.). În
funcție de cantitatea de radiație solară, teritoriul țării a fost împărțit în clase de pretabilitate. Orientările nordice și
nord vestice au fost încadrate în clase de pretabilitate ridicată și li s-a acordat punctajul maxim – 100 de puncte.
Un punctaj de 90 de puncte au primit și orientările nord-estice, fiind și acestea încadrate în clasa de pretabilitate
ridicată dar fiind mai puțin pretabile ca cele anterioare.

5.2.1.3. Geologia
Geologia este un factor foarte important fiind restrictiv de multe ori. În cadrul aerelor mici, omogenitate
din punct de vedere geologic va determina obținerea acelorași punctaje pe toată suprafața analizată.

14
 Pentru a introduce acest factor în modelul de analiză propus în această teză, s-au urmărit câteva etape de
pregătire a datelor de intrare. Pentru aceasta factor s-a folosit vectorul geologie la scara 1:200.000 pentru toată
țara.

5.2.1.4. Textura solului

Solul este un element foarte important care trebuie luat în calcul când se vorbește de planificarea
teritoriului. Pentru analiza pretabilității reliefului pentru dezvoltarea domeniului schiabil trebuie să se ia în calcul
textura solului deoarece prezența unui sol argilos poate reprezenta o problemă datorită spălării elementelor
componente de către apa meteorică și apariția unor procese geomorfologice care ar influenta negativ pârtia de
schi. De asemenea, prezent unui sol foarte nisipos foarte friabil și necoeziv poate cauza probleme din punct de
vedere al realizării și managementului domeniilor schiabile (impunându-se mai multe lucrări de realizare și de
întreținere a pârtiilor de schi).
Astfel s-a analizat textura solului și s-a clasificat în clase de pretabilitate în funcție de componența
acestuia.

5.2.2. Crearea și aplicarea modelului

Pentru a realiza un model aplicabil pentru orice spațiu este necesar să se integreze datele și să se
reculeze ușor în așa fel încât modelul să poată fi folosit foarte ușor de către beneficiari.
Cel mai util este realizarea unui flux de lucru care să fie aplicabil pe orice spațiu. Pentru a realiza acest
lucru în mediul GIS cel mai recomandat este modulul Model Builder din programul ArcGIS. Modelul creat poate
fi editat, updatat și aplicat în funcție de datele digitate deținute. Pentru început trebuise stabilite datele de intrare
care vor fi manipulate prin intermediul modelului creat.
Pentru determinarea pretabilității reliefului (a parametrilor morfometrici) pentru amenajarea domeniilor
schiabile s-a aplicat următoarea formulă:

𝑷𝒓 = 𝑮 ∗ 𝑶 ∗ 𝑻𝒔

Unde:
P – pretabilitatea pentru amenajarea pârtiilor de schi
Pr – pretabilitatea reliefului pentru amenajarea pârtiilor de schi
G – geodeclivitatea reliefului
O – orientarea/expoziția versanților
Ts – textura solului

Figura 7 – Model GIS creat pentru realizarea hărții pretabilității reliefului având ca imput date referitoare la
indicatorii morfometrici ai reliefului

Figura 8 – Model GIS parametric

15
5.2.3. Pretabilitatea reliefului pentru domeniul schiabil în funcție de caracteristicile reliefului

Pentru spații restrânse ca suprafață peste posibil ca arealul fie omogen din punct de vederea al anumitor
factori (precum geologia sau utilizarea terenului) acest lucru neafectând rezultatul modelului (Figura 9).

Pentru un mai bun rezultat privind pretabilitatea reliefului pentru domeniul schiabil se vor lua în calcul
procesele geomorfologice. Procesele geomorfologice constituie factori restrictivi dacă se dezvoltă sau apar în
preajma domeniului schiabil. Pentru determinarea pretabilității pentru extinderea sau dezvoltarea domeniului
schiabil este foarte important să se inventarieze și gestioneze procesele geomorfologice deoarece acestea pot
influența negativ atât pârtia de schi cât și siguranța schiorilor. Acestea se suprapune peste harta finala a
pretabilității se reprezintă elemente importante de luat în calcul când se realizează proiectarea pârtiilor.

Figura 9 – Harta pretabilității reliefului în funcție de caracteristicile reliefului (factorii morfometrici,

morfografici ai reliefului și factorii geologic

5.2. Analiza parametrilor climatici pentru identificarea pretabilității - model GIS

5.2.2. Factorii analizați

5.2.2.1. Grosimea stratului de zăpadă

Grosimea stratului de zăpadă a fost calculată utilizând grosimea stratului de zăpadă din perioada 1961 –
2012 de la stațiile meteorologice Predeal (cota 1000) și Sinaia 1500 (cota 1500). Cele două stații meteorologice
sunt sunt relevante pentru arealul de studiu deoarece se situează în cadrul arealului studiat sau în apropierea
acestuia, înregistrând date atât de la altitudinea cea mai joasă a arealului de studiu (900 m) cât și de la o
altitudine aproximativ egală cu cea maximă înregistrată în acest areal

5.2.2.2. Temperatura medie a lunilor decembrie-aprilie

Temperatura medie anuală este un indicator cuantificabil extrem de important pentru dezvoltarea și
funcționarea în bune condiții a domeniului schiabil.
Pentru realizarea gradientului termic vertical și a distribuției temperaturii medii anuale s-au utilizat date
climatice de la trei stații meteorologice relevante, poziționate strategic: Stația Predeal la 1000 metri altitudine,
stația Sinaia 1500 la 1500 metri și stația Vf. Omu la 2505 m. Datele analizate acoperă perioada 1961 – 2012.

16
 Temperatura media anuală se va calcula prin înmulțirea gradientului termic coeficientul de însorire-
umbrire al teritoriului. Pentru a se putea calcula acest indicator pentru orice zona de interes s-a realizat un model
parametric care are următoarea schemă de lucru:

5.2.3. Crearea și aplicarea modelului

Pentru aplicarea modelului (Figura 10, Error! Reference source not found.), cei doi factori (grosimea
stratului de zăpadă și temperatura medie a lunilor decembrie-aprilie) au fost introduși în formula:

𝑷𝒄 = 𝒁 ∗ 𝑻𝒂
Unde:
Pc - pretabilitatea factorilor climatici pentru
amenajarea pârtiilor de schi
Z – grosimea stratului de zăpadă
Ta – temperatura media lunilor decembrie-aprilie
ajustată în funcție de gradul de însorire-umbrire al versanților

5.2.4. Pretabilitatea reliefului pentru domeniul schiabil în funcție de condițiile climatice

Figura 10 – model GIS aplicat pentru realizarea harta distribuției stratului de zăpadă în funcție de distribuția
temperaturii medii anuale în funcție de configurația topografică și de condițiile locale

Figura 11 – Harta pretabilității pentru dezvoltarea domeniilor schiabile în funcție de factorii climatici
(grosimea stratului de zăpadă, temperatura media lunilor decembrie-aprilie)

5.3. Harta pretabilității reliefului pentru proiectarea, amenajarea și dezvoltarea domeniilor schiabile

Determinarea pretabilității reliefului se realizează prin aplicarea parametrilor reliefului și a celor

climatici în funcție de zona analizată.

17
 S-au luat în calcul următorii parametrii
- parametrii geologici: duritatea rocilor
- parametrii morfometrici: geodeclivitatea și orientarea versanților
- parametrii pedologici: textura solului
- parametrii climatici: temperatura medie anuală ajustată în funcție de gradul de însorire-umbrire și grosimea
stratului de zăpadă.
Factorilor considerați în analiză li s-au atribuit valori de la 1 la 100 în funcție de influența lor asupra
condiționalității domeniului schiabil, valorile cele mai mari fiind date pentru condițiile de pretabilitate mare iar
valorile mici au fost acordate pentru pretabilitate scăzută.
Acești factori au fost introduși într-o formulă aplicată printr-un model GIS (Error! Reference source
not found.):

𝑷 = 𝑷𝒓∗ 𝑷𝒄
unde

𝑷𝒓 = 𝑮 ∗ 𝑶 ∗ 𝑻𝒔
𝑷𝒄 = 𝒁 ∗ 𝑻𝒂

sau
𝑷 = [(𝑮 ∗ 𝑶 ∗ 𝑻𝒔) ∗ (𝒁 ∗ 𝑻𝒂)]

Unde:
P – pretabilitatea pentru amenajarea pârtiilor de schi
Pr – pretabilitatea reliefului pentru amenajarea pârtiilor de schi
Pc - pretabilitatea factorilor climatici pentru amenajarea pârtiilor de schi
G – geodeclivitatea reliefului
O – orientarea/expoziția versanților
Ts – textura solului
Z – grosimea stratului de zăpadă
Ta – temperatura media lunilor decembrie-aprilie ajustată în funcție de
gradul de însorire-umbrire al versanților

Tabel 2 – Clasificarea factorilor morfometrici, geolog

ici și climatici în clase de pretabilitate
Factor Clase Valori Clase de pretabilitate Factor Clase Valori Clase de pretabilitate

Geodeclivitate <50 10 Scăzută Argiloasa 10 Scăzută

5 0 -7 0 80 Ridicată Fara textura (stancarie) 10 Scăzută
7 0 - 45 0 100 Foarte ridicată Lutoargiloasa 50 Medie
45 - 60 80 Ridicată Lutoargiloasa 50 Medie
> 60 0 10 Scăzută Lutoargiloasa-argiloasa 20 Scăzută
Orinetarea
Nord 100 Ridicată Lutoasa 100 Ridicată
versanților
Nord-est 90 Ridicată Lutoasa-lutoargiloasă 80 Ridicată
Est 40 Medie Lutoasa - argilorasa 40 Medie - scăzută
Sud-est 20 Scăzută Lutonisipoasa 100 Ridicată
Sud 10 Scăzută Textura solului Lutonisipoasa-argiloasa 30 Scăzută
Sud-vest 30 Scăzută - medie Lutonisipoasa-lutoargiloasa 50 Medie
Vest 50 Medie Lutonisipoasa-lutoasa 60 Medie - ridicată
Nord-vest 90 Ridicată Nisipoasa 10 Scăzută
Suprafete plate 10 Scăzută Nisipoasa-lutoasa 40 Medie - scăzută
Geologie Andezite 100 Foarte ridicată Nisipoasa-nisipolutoasa 30 Scăzută
Bazalt 100 Foarte ridicată Nisipolutoasa 50 Medie
Dacite 100 Foarte ridicată Nisipolutoasa-lutoargiloasa 50 Medie
Filit 100 Foarte ridicată Nisipolutoasa-lutoasa 100 Ridicată
Granit 100 Foarte ridicată Nisipolutoasa-lutonisipoasa 60 Medie - ridicată
Micaşisturi şi paragnaise 100 Foarte ridicată Textura variata 30 Scăzută
Migmatit 100 Foarte ridicată < 70 cm 10 Scăzută
Grosimea stratului de
Riolite 100 Foarte ridicată 70-100 cm 50 Medie
zapadă
Șisturi cristaline 100 Foarte ridicată > 100 cm 100 Ridicată
Calcare 80 Ridicată < -10C 100 Ridicată
Temperatura medie a lunilor
Conglomerate 80 Ridicată -1 - 00C 50 Medie
decembrie-aprilie
Dolomit 80 Ridicată > 0 0C 10 Scăzută
Gipsuri, şisturi argiloase, gresii 80 Ridicată
Gresii 80 Ridicată
Nisipuri, pietrisuri 20 Mai scăzută
Pietrişuri, nisipuri, marne, argile 10 Scăzută
Marne 10 Foarte scăzută
Argilă 10 Foarte scăzută
Diapire de sare 10 Foarte scăzută

18
 Figura 12 – Integrarea modelelor privind pretabilitatea reliefului în funcție de parametrii morfometriciai
reliefului și cei climatici.

Figura 13 – Harta pretabilității reliefului pentru domeniile schiabile

5.4. Relația dintre grosimea stratului de zăpadă și altitudinea reliefului

Regresia liniară aplicată pentru determinarea corelației dintre grosimea stratului de zăpadă și altitudinea
reliefului a avut ca variabilă dependentă grosimea stratului de zăpadă iar variabila ca independentă, altitudinea

19
reliefului. Prin reprezentarea grafică rezultă o dependență între cele două variabile de 99,9%. Variabila
dependentă este explicată în proporție de 99,9% de variabila independentă ceea ce indică o legătură puternică
între cele 2 variabile (Figura 14).
Estimarea parametrilor de regresie este y (grosimea stratului de zăpadă)= 0,1282x (altitudinea) -
9,5457.

Stabilirea unei corelații între grosimea stratului de zăpadă și altitudinea reliefului

400
y = 0,1282x - 9,5457
Grosimea stratului de
300 R² = 0,9947
zpada (cm)

200

100

0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000

Altitudine (m)
Figura 14 - Corelații între grosimea stratului de zăpadă și altitudinea reliefului

5.5. Model GIS creat pentru identificarea și de evidențierea a interfluviilor

Din punct de vedere geomorfologic, domeniile schiabile se dezvoltă preponderent de-a lungul
interfluviilor sau pe versanții montani. Interfluviile reprezintă porțiunile cele mai înalte care delimitează două
sau mai multe sisteme de văi. Versanții reprezintă sisteme geomorfice bine definite, cu dinamică accentuată iar
ca formă de relief, versantul are elemente morfometrice ce definesc forma geometrică (Grecu, 2006). În
Carpați există cei mai lungi, mai abrupți și mai diverși versanți. (Posea Gr., 2005).
Interfluviile sunt de mai multe categorii, desfășurându-se ramificat, dar în sens invers decât rețeaua de
văi. În Carpați, orientarea culmilor principale diferă după regiunile carpatice. Interfluviile secundare sunt
dominant radiale, sau radial-concentrice pe bazine și depresiuni.
Versanții pot fi, de asemenea utilizați pentru dezvoltarea pârtiilor de schi sau a instalațiilor de transport
pe cablu.
Analizând rezultatul (Error! Reference source not found.) se observă evidențierea foarte clară a
interfluviilor. Rezultatul poate fi foarte util procesul de identificare și de proiectare a unor noi trasee ale pârtiilor
de schi pentru orice areal. Utilitatea modelului este dată de faptul că poate fi aplicat pentru orice zonă atâta timp
cât există date digitale.

5.6. Relația dintre lungimea pârtiei de schi și diferența de nivel. Elemente de statistică

Pentru această etapă au fost folosite informațiile colectate în campaniile de teren și o aplicație GIS –
ArcGIS Online pentru interogarea mai facilă a informațiilor geografice. Prin intermediul acestei aplicații,
informațiile sunt spațializate și suprapuse peste un Model Numeric Altimetric al Terenului (DEM) de precizie.
Astfel au putut fi create profilele longitudinale ale pârtiilor de schi.
Pentru această etapă s-au analizat toate cele 291 de pârtii de schi identificate în țară din cele 84 de
stațiuni de schi și s-au ales primele 156 considerate cele mai funcționale. În această selecție s-a ținut cont de
lungimea pârtiei de schi și de diferența de nivel pe care se dezvoltă.

Elemente statistice aplicate lungimilor pârtiilor de schi

Pentru cele 156 de pârtii de schi selectate s-au calculat elementele statistice: medie, meridiana și mod
(Tabel 3).
- media lungimilor pârtiilor de schi – reprezintă media aritmetică a valorilor lungimilor pârtiilor de
schi. Media s-a calculat prin aplicarea formulei:

∑ 𝑳𝒑
𝑴𝒆𝒑 =
𝒏𝒑
Unde:
Mep – media lungimii pârtiilor de schi
Lp – lungimea pârtiilor de schi

20
Np – numărul pârtiilor de schi

- mediana lungimilor pârtiilor de schi – reprezintă valoarea de mijloc identificată din valorile
lungimilor pârtiilor de schi. Jumătate din valorile lungimilor pârtiilor de schi sunt mai mari și jumătate din
lungimile pârtiilor de schi sunt mai mici. Pentru calcularea medianei s-a aplicat formula MEDIAN din programul
Excel pentru valorile lungimilor pârtiilor de schi (Figura 15 – Elemente statistice (media, mediana, modul)
aplicate lungimilor pârtiilor de schi).
Mediana lungimii pârtiilor de schi este de 770 – jumătate fiind mai mari și jumătate din lungimile
pârtiilor de schi din țară fiind mai mici. Cele mai frecvente lungimi ale pârtiilor de schi, din valorile analizate
sunt de 1200 m. Apar diferențe ale acestor valori dacă sunt analizate în funcție de gradul de dificultate. Se
observă o creștere a mediei lungimii pârtiilor de schi cu cât gradul de dificultate este mai mare (677 m – pârtiile
cu grad mic de dificultate, 1050 – pârtiile cu grad mediu de dificultate și 1130 m – pârtiile cu grad mare de
dificultate (Tabel 3).
Mediana lungimii pârtiilor de schi crește o dată cu creșterea gradului de de dificultate al pârtiilor de
schi. Diferențe mai mari (de 189 m) se înregistrează între mediana pârtiilor cu grad mic de dificultate (611 m) și
a celor cu grad mediu de dificultate (800 m). Între lungimile pârtiilor cu grad mediu de dificultate (800 m) și
lungimile pârtiilor cu grad mare de dificultate (805 m) se înregistrează doar 5 m.
- modul lungimilor pârtiilor de schi – reprezintă valoarea lungimii pârtiilor de schi ce se apare cel mai
frecvent în lungimile pârtiilor de schi analizate. Pentru calcularea modului s-a aplicat formula MODE din pentru
valorile lungimilor pârtiilor de schi.
Rezultatele obținute pentru modul lungimilor pârtiilor diferă de la 600 m pentru pârtiile ușoare la 1000
m pentru pârtiile medii și 540 m pentru pârtiile dificile (Figura 15 – Elemente statistice (media, mediana,
modul) aplicate lungimilor pârtiilor de schi).

Tabel 3 – Elemente statistice (media, mediana, modul) aplicate lungimilor pârtiilor de schi
în funcție de gradul de dificultate
Modul
Grad de Lungimea pârtiilor de Media lungimii Mediana lungimii lungimii
dificultate schi (m) pârtiilor de schi (m) pârtiilor de schi (m) pârtiilor de
schi (m)
Pârtii ușoare 34528 677,02 611 600
Pârtii medii 87176 1050,31 800 1000
Pârtii dificile 24873 1130,59 805 540
Total 146577 939,60 770 1200

1200,00
lungime (m)

1000,00
800,00
600,00
400,00
200,00
0,00
Media Mediana Modul
Series1 677,02 611 600
Series2 1050,31 800 1000
Series3 1130,59 805 540

Figura 15 – Elemente statistice (media, mediana, modul) aplicate lungimilor pârtiilor de schi
în funcție de gradul de dificultate (seria 1 – pârtii cu grad mic de dificultate, seria 2 – pârtii cu grad mediu de
dificultate, seria 3 – pârtii cu grad mare de dificultate)

Graficul realizat pentru evidențierea elementelor statistice aplicate lungimilor pârtiilor de schi în funcție
de gradul de dificultate (Figura 15 – Elemente statistice (media, mediana, modul) aplicate lungimilor
pârtiilor de schi) surprinde în mod evident faptul că valorile mediei și a medianei calculate pentru pârtiile de
schi cresc proporțional cu creșterea gradului de dificultate în timp ce modul calculat pentru pârțile de schi crește
de la pârtiile cu grad mic de dificultate (de la 600 ) la pârtiile cu grad mediu de dificultate (la 1000m) și scade la
pârtiile cu grad mare de dificultate (la 540 m).

Elemente statistice aplicate diferendelor de nivel ale pârtiilor de schi

21
 - media diferenței de nivel a pârtiilor de schi – reprezintă media aritmetică a sumei diferenței de nivel a
pârtiilor de schi. Media s-a calculat prin aplicarea formulei:

∑ 𝑳𝒅
𝑴𝒆𝒅 =
𝒏𝒑

Unde:
Med – media diferenței de nivel a pârtiilor de schi
Ld – lungimea diferenței de nivel a pârtiilor de schi
Np – numărul pârtiilor de schi

Analizând rezultatele obținute (Tabel 4) se observă că media specifică pentru țara noastră pentru
diferența de nivel a pârtiilor de schi este de 187,38 m.
- mediana diferenței de nivel a pârtiilor de schi - reprezintă valoarea de mijloc identificată din valorile
diferenței de nivel a pârtiilor de schi. Jumătate din valorile diferenței de nivel a pârtiilor de schi sunt mai mari și
jumătate din diferenței de nivel a pârtiilor de schi sunt mai mici. Pentru calcularea medianei s-a aplicat formula
MEDIAN din programul Excel pentru valorile diferenței de nivel a pârtiilor de schi.
Mediana diferenței de nivel a pârtiilor de schi este de 152 – jumătate fiind mai mari și jumătate din
diferența de nivel a pârtiilor de schi din țară fiind mai mici. Cele mai frecvente diferențe de nivel a ale pârtiilor
de schi, din valorile analizate sunt de 100 m. Apar diferențe ale acestor valori dacă sunt analizate în funcție de
gradul de dificultate. Se observă o creștere a mediei diferenței de nivel a pârtiilor de schi cu cât gradul de
dificultate este mai mare (104 m – pârtiile cu grad mic de dificultate, 213 – pârtiile cu grad mediu de dificultate
și 287 m – pârtiile cu grad mare de dificultate (Tabel 4).
Mediana diferenței de nivel a pârtiilor de schi crește o dată cu creșterea gradului de dificultate al
pârtiilor de schi de la 100 m – valori înregistrate pentru pârtiile de schi cu grad mic de dificultate la 160 m –
pentru pârtiile medii la 207 m pentru pârtiile dificile.
- modul diferenței de nivel a pârtiilor de schi - reprezintă valoarea diferenței de nivel a de schi ce se
apare cel mai frecvent în valorile analizate. Pentru calcularea modului s-a aplicat formula MODE pentru valorile
diferenței de nivel a pârtiilor de schi.

Tabel 4 – Elemente statistice (media, mediana, modul) aplicate diferențelor de nivel ale pârtiilor de schi
în funcție de gradul de dificultate

Grad de Media diferențelor de Mediana diferenței de Modul diferenței

Diferența de nivel (m)
dificultate nivel (m) nivel (m) de nivel (m)

Pârtii ușoare 5279 103,51 100 100

Pârtii medii 17644 212,58 160 160
Pârtii dificile 6308 286,73 206,5 180
Total 29231 187,38 152 100

Rezultatele obținute pentru modul diferenței de nivel a pârtiilor diferă de la 100 m pentru pârtiile ușoare
la 160 m pentru pârtiile medii și la 180 m pentru pârtiile dificile (Figura 16).

350
300
lungime (m)

250
200
150
100
50
0
Media Mediana Modul
Series1 104 100 100
Series2 213 160 160
Series3 287 207 180

Figura 16 – Elemente statistice (media, mediana, modul) aplicate diferențelor de nivel a pârtiilor de schi

22
în funcție de gradul de dificultate (seria 1 – pârtii cu grad mic de dificultate, seria 2 – pârtii cu grad mediu de
dificultate, seria 3 – pârtii cu grad mare de dificultate)

Graficul realizat pentru evidențierea elementelor statistice aplicate diferențelor de nivel a pârtiilor de
schi în funcție de gradul de dificultate (Figura 15 – Elemente statistice (media, mediana, modul) aplicate
lungimilor pârtiilor de schi) surprinde faptul că media, mediana și modul pârtiilor calculate de schi cresc
proporțional cu creșterea gradului de dificultate.

Corelația dintre lungimea pârtiilor de schi și diferența de altitudine pentru pârtiile cu grad mic de
dificultate

Folosind lungimile pârtiilor de schi și diferența de altitudine s-a stabilit valoarea de 0,7733 privind
regresia liniară dintre aceste valori (Figura 17) și formula:

y = 0,1641x + 33,229

unde pe axa OY sunt valorile referitoare la diferența de altitudine iar pe OX se regăsesc informațiile legate de
lungimea pârtiilor de schi.

1500 y = 0,1641x + 32,972

y - diferența de nivel (m)

R² = 0,7735
1000

500

0
0 2000 4000 6000 8000 10000

x - lungime (m)
Figura 17 - Corelația dintre lungimea pârtiilor de schi și diferența de altitudine pentru cele 156 de pârtii de
schi selectate

Analiza graficului indică faptul că există o corelație de 77% între diferența de nivel și lungimea pârtiei
de schi. Cu cât diferența de nivel este mai mare, cu atât lungimea pârtiei este mai mare. Acest lucru se observă
din analiza caracteristicilor celor 51 de pârtii de schi cu grad mic de dificultate analizate. Se observă astfel că
pârtia de schi Nemira are o lungime de 1414 metri și se desfășoară pe o diferență de nivel de 240 m. Pârtia de
schi Lăptici 1 (Domeniul schiabil Sinaia) are o lungime de 1900 m și o diferență de nivel de 230 m. La polul
opus se află pârtiile de schi cu lungimi mici, de exemplu, pârtia de schi D – Arena (domeniul schiabil Arena
Platoș) are o lungime de 240 m și o diferență de nivel de doar 35 de metri. Pârtia de schi Durău are o lungime de
430 și o diferență de nivel de 40 m.
Această rată rezultată este utilă pentru stabilirea corelației dintre diferența de nivel și lungimea pârtiei
astfel încât pârtiile de schi nou proiectate să fie funcționale și să respecte modelele pârtiilor de schi caracteristice
spațului românesc.
Pentru cele 51 pârtii ușoare s-a determinat formula y = 0,1427x + 6,9299 cu rata R² = 0,831.

300
y = 0,1412x + 7,5185
200 R² = 0,8248
y - diferența de nivel

100
(m)

0
0 500 1000 1500 2000
x - lungime (m)

Figura 18 – Corelația dinte diferența de nivel și lungimea pârtiilor de schi cu grad mic de dificultate

23
 Regresia liniară simplă este o relație matematică între o variabilă dependentă și o variabilă
independentă. Variabila dependentă este diferența de altitudine iar variabila independentă este lungimea pârtiei
de schi. Prin reprezentarea grafică se analizează dacă există o dependență între cele două variabile. Linia de trend
indică legătura dintre cele două variabile iar R2 indică faptul că între cele două variabile există o corelare de
83,1%. Variabila dependentă este explicată în proporție de 83,1% de variabila independentă ceea ce indică o
legătură puternică între cele 2 variabile.

Corelația dintre lungimea pârtiilor de schi și diferența de altitudine pentru pârtiile cu grad mediu de
dificultate

Pentru cele 85 de pârtii cu grad de dificultate mediu s-a determinat formula y = 0,1949x + 30,425 cu
rata R² = 0,6823 (Figura 19).

1500
y - diferență de nivel

y = 0,1476x + 57,951
1000 R² = 0,804
(m)

500

0
0 2000 4000 6000 8000 10000
x - lungime (m)

Figura 19 - Corelația dinte diferența de nivel și lungimea pârtiilor de schi cu grad mediu de dificultate

Din analiza rezultatelor obținute se observă corelarea între lungimile pârtiilor de schi și deferentele lor
de altitudine. De exemplu, pârtia Cocoșul (domeniul schiabil Predeal) are o lungime de 2250 înregistrată pe o
diferență de nivel de 394 de metri, pârtia de schi Dealul negru (domeniul schiabil vatra Dornei) are o lungime de
3000 m și o diferență de nivel de 441 în timp ce, pârtia de schi Borlova 1 (domeniul schiabil Muntele Mic) are o
lungime de 816 m și o diferență de nivel de 122 m.

Corelația dintre lungimea pârtiilor de schi și diferența de altitudine pentru pârtiile cu grad mare de
dificultate

Pentru cele 22 de pârtii cu grad de dificultate mare de dificultate s-a determinat formula y = 0,2026x +
57,699 cu rata R² = 0,8075 indicând o rată de 80% de corelare a datelor (Figura 28).
Regresia liniară indică o corelare de 80% între lungimea pârtiilor de schi și deferența de altitudine
(Figura 20).

1000
y - diferența de nivel (m)

y = 0,1992x + 55,697
800
R² = 0,7754
600
400
200
0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
x- lungime (m)

Figura 20 - Corelația dinte diferența de nivel și lungimea pârtiilor de schi cu grad mare de dificultate

Din analiza rezultatelor se observă faptul că pârtiile de schi cu lungimi mai mici se au diferențe de nivel mai mici
în timp ce pârtiile de schi cu grad mare de dificultate cu lungimi mai mari au diferențe de nivel mai mari. Se
remarcă astfel pârtia de schi Carp (domeniu schiabil Sinaia) cu o lungime de 2500 m și o diferență de nivel de
449 m, pârtia de schi Lupului (Poiana Brașov) cu o lungime de 2620 m i o diferență de nivel de 765. Față de

24
pârtiile de schi cu grad mic sau mediu de dificultate, pârtiile de schi cu grad mare de dificultate prezintă diferențe
de nivel mai mari.
Capitolul al 6-lea. Propuneri privind managementul domeniilor schiabile din România

6.1. Managementul domeniilor schiabile

6.1.1. Managementul domeniilor schiabile iarna

Administratorii pârtiilor de schi sunt obligați de a asigura pe pârtiile de schi, cele mai bune condiții.
Pentru a respecta această regulă se realizează mai multe lucrări:

- delimitarea și marcarea pârtiilor de schi – se realizează cu plase de protecție și indicatoare de semnalizare

(care indică numele și dificultatea pârtiei).
Din analiza în teren s-a remarcat lipsa acestor plase de protecție în majoritatea domeniilor schiabile
(Șureanu, Muntele Mic, Bîule Tușnad, Praid, Straja, Parâng, Translapina Ski Resort, Gura Humorului, Băile
Harghita etc). De asemenea, majoritatea domeniilor schiabile nu sunt dotate cu indicatoare ale pârtiilor de schi
(Șureanu, Nemira, Praid etc) iar dacă acestea există sunt deteriorate (Muntele Mic, Straja, Predeal, Băile
Harghita, Cavnic, Icoana, Șuior etc).Se ademenea, s-a observat lipsa indicatoarelor biligve care ar putea fi utile
pentru turiștii străini.
- asigurarea unui strat de zăpadă continu – trebuie să se realizează după fiecare ninsoare, înainte de a începe
programul de schi și la finalizarea acestuia dar și după funcționarea instalației de producere a zăpezii artificiale –
pentru uniformizarea stratului și evitarea apariției deformărilor rea mari. Se asigură astfel cele mai bune condiții,
asigurându-se de continuitatea și calitatea stratului de zăpadă
- asigurarea accesului către partea superioară a pârtiei de schi folosind instalațiile de transport pe cablu și
marcarea punctelor corespunzătoare a acestora

6.1.2. Managementul domeniilor schiabile în extra-sezon

6.3. Propuneri privind managementul domeniilor schiabile

Pentru a crește eficiența domeniilor schiabile este foarte important ca pârtiile de schi să fie în starea
foarte bună (stratul de zăpadă să fie bine întreținut), pârtiile să fie bine marcate, să existe suficiente informații
referitoare la modul de acces către domeniu schiabil, să fie disponibile caracteristicile domeniului schiabil
(număr de pârtii, grade de dificultate, lungimea traseelor, tipuri de instalații de transport pe cablu, program de
funcționare).

6.4. Modele GIS de promovare și management pentru domeniilor schiabile. Catalogul de schi ai României

Scopul realizării ”Catalogului de schi al României” a fost de a realiza un model de hartă în urma
utilizării informațiilor geologice și geomorfologice, prin intermediul tehnicilor GIS.
Obiectivul urmărit a fost de a propune și de a realizarea hărții panoramice complete și unitare a
domeniilor schiabile din România, folosind ca model hărțile din stațiunile de schi europene.
Metodologia de lucru a vizat crearea unor hărți unitare, complete și complexe pentru domeniile
schiabile din România. Hărțile conțin toate informațiile necesare turiștilor astfel încât acestuia să poată să aleagă
cea mai potrivită stațiune, atât pentru nivelul lor de pregătire sportive cât și din punct de vedere al poziției
geografice în raport cu zona de reședință.
Utilitatea acestui studiu este susținută de necesitatea de a avea un astfel de catalog pentru domeniile schiabile
din România care să ofere informații foarte variate și în același timp, geografice. Versiunea în limba engleză a
acestui atlas reprezintă un pas în plus în vederea atragerii turiștilor străini. În final se urmărește promovarea
României ca destinație turistică națională și internațională.
De cele mai multe ori, în timpul sezonului de iarnă, în weekenduri sau de sărbători se observă o
Hărțile realizate în acest atlas au fost realizate într-o echipă de lucru cu masteranzii de la masterul de
Geomorfologie și Cartografie cu elemente de cadastru, generația 2014.

Metodologie de lucru
1. Stabilirea obiectivului: de a realiza un atlas pentru domeniile schiabile din România folosind
informații geografice și geomorfologice, prin intermediul tehnicilor GIS. Atlasul conține cărți complexe și
detaliate pentru turiștii interesați de practicarea sporturilor de iarnă, în stațiunile de schi din România.
2. Obținerea datelor și a informațiilor necesare
3. Realizarea modelului numeric altimetric
4. Utilizarea imaginilor aeriene și a ortofotoplanurilor pentru a reda efectul 3D

25
 5. Trasarea vectorilor pârtiilor de schi și a transportului pe cablu
6. Completarea hărților panoramice

Rezultate
Catalogul de schi al României este rezultatul acestui capitol. Catalogul conține momentan hărți
panoramice pentru 35 dintre stațiunile de schi din România urmând să fie completat cu toate celelalte domenii
schiabile. Acest catalog a fost prezentat mai multor agenții de turism care au fost încântate de material. De
asemenea a fost prezentat administratorilor pârtiilor de schi și au fost deschiși și încântați de o posibilă
colaborare.

Figura 21 - Componentele hărților panoramice ce alcătuiesc atlasul

Catalogul conține și pagini dedicate ce conțin informații despre:descrieri detaliate ale domeniului
schiabil; Descrierea punctelor de acces; mai multe informații despre practicarea sporturilor de iarnă; reguli
privind schiatul în condiții de siguranță, recomandări de cazare; o fotografie sugestivă a domeniului schiabil;

Validarea rezultatelor în urma analizei de teren

Toate hărțile panoramice realizate în programele GIS necesită validarea în teren. Pentru a realiza
această cerință foarte importantă, hărțile au fost realizate au fost validate în teren, în etapa de studiu a fiecărui
domeniu schiabil analizat. Astfel, hărțile inițial realizate au fost corectate în urma validării informațiilor în teren.

Utilitatea catalogului
Până în acest moment s-au făcut demersuri pentru a se publica acest catalog. Se are în vedere și
publicarea unei versiuni online și a unei versiuni în limba engleză. Următorul pas este de a distribui acest catalog
în toate punctele de informare turistică, în toate stațiunile, în puncta în care densitatea turiștilor este foarte mare
(gări, aeroporturi etc).

Capitolul al 7-lea. Propuneri pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din România

Pentru identificarea celor mai complexe domenii schiabile din România s-au analizat calculat câțiva
indici relevanți care au fost ponderați și introduși într-o formulă pentru a o obține un clasament privind
funcționalitatea domeniilor schiabile din România.

7.1. Modele ale domeniilor schiabile în funcție indicele de lungime al pârtiilor de schi (Il)

Indicele de lungime se calculează prin însumarea lungimilor tuturor pârtiilor din fiecare domeniu
schiabil după formula:
Il = ∑lp

26
 În funcție de rezultatul obținut, domeniile schiabile se împart în trei modele (Tabel 5). Cele trei modele
sunt clasificate în funcție de breack-urile obținute în cadrul rezultatelor.

Tabel 5 – Modele ale domeniilor schiabile în funcție de indicele de lungime al pârtiilor de schi
Nr. Crt. Indicele de lungime Punctaj acordat (maxim 20) Model
1 > 9 km 20 Dezvoltat
2 4 – 9 km 10 Mediu dezvoltat
3 < 4 km 1 Insuficient dezvoltat

Model dezvoltat este specific domeniilor schiabile care însumează mai mult de 9 km de pârtii de schi. Această
categorie cuprinde 6 domenii schiabile din țară (Poiana Brașov – 22,06 km, Straja – 20 km, Sinaia - 19,8 km,
Semenic -10,4 km, Parâng – 9,4 km, Șureanu – 9,4 km) .

Model mediu dezvoltat este specific domeniilor schiabile care însumează între 4 km și 9 km. În această categorie
se încastrează 8 domenii schiabile (Predeal – 7,3 km, Vatra Dornei – 6,8 km, Azuga – 6,8 km, Transalpina Ski
Resort – 6,1 km, Borșa – 5,6 km, Cavnic – 5,2 km, Băile Harghita – 4,7 km, Muntele Mic – 4,6 km).

Model insuficient dezvoltat este specific pentru 67 de domenii schiabile din țară și include domeniile
schiabile care însumează mai puțin de 4 km de pârtii de schi.

7.2. Modele ale domeniilor schiabile în funcție de rata de rentabilitate

Rata de rentabilitate este reprezentată de raportul sumei tuturor pârtiilor dintr-un domeniu schiabil și al
sumei lungimilor instalațiilor de transport pe cablu. Pentru calcularea ratei de rentabilitate ale domeniilor
schiabile s-a aplicat formula:

∑ 𝒍𝒑
𝑹𝒓 = ≥𝟏
∑ 𝒍𝒕
Unde:
Rr = rentabilitatea domeniului schiabil
∑lp = suma lungimilor pârtiilor de schi din domeniul schiabil
∑lp = suma lungimilor instalațiilor de transport pe cablu

Pentru determinarea celor trei modele în funcție de rentabilitate s-au analizat ratele de rentabilitate din
punct de vedere al pragurilor. Primul prag semnificativ de break, de 23 de trepte, se înregistrează între valorile
1,67 și 1,90. Domeniile schiabile ce rata de rentabilitate mai mică de 1,67 pot fi considerate domenii schiabile
mediu de echilibru. Domeniile schiabile ce au rata de rentabilitate între 1,90 și 2,79 (unde se înregistrează 74 de
trepte de break) pot fi considerate a se încadra în modelul mediu eficient iar cele cu valori de la 3,59 până la
valoare maximă de 5,15 pot fi grupate în modelul eficient

Tabel 6 – Modele ale domeniilor schiabile în funcție de indicele durata de rentabilitate a domeniilor schiabile
Nr. Crt Rata rentabilitate Punctaj acordat (maxim 40) Model
1 > 3,53 40 Eficient
2 1,68 – 3,52 20 Mediu – eficient
3 < 1,67 10 De echilibru

Modelul eficient - este reprezentativ pentru domeniile schiabile care au obținut rata de rentabilitate mai
mare de 3,50. Rata de rentabilitate indică faptul că lungimea pârtiilor de schi aste mai mare de peste 3,5 ori decât
instalația de transport pe cablu. În această categorie se încadrează 6 domenii schiabile din țară (Șureanu – 5.14,
Snow Parc Ciumani – 4,53, Drumul Tătarilor – 4,27, Buskat Ski& Summer Resort – 3,6, Borsec – 3,59 și
Semenic – 3,53).

Model mediu eficient – este reprezentativ pentru domeniile schiabile care au obținut valori ale ratei de
rentabilitate între 2 și 2,7. În această categorie se încadrează 17 domenii schiabile (Toplița, Straja, Predeal,
Cavnic, Harghita Mădăraș, Azuga, Borșa, Râușor, Sinaia etc).
Model de echilibru – este reprezentativ pentru domeniile schiabile au o rată de rentabilitate mai mică de
2, ceea ce înseamnă că lungimea pârtiilor de schi este mai lungă de maxim 2 ori decât instalația de transport pe

27
cablu. În această categorie se încadrează 58 de domenii schiabile. Din acestea, 50 de domenii schiabile
înregistrează rata de rentabilitate mai între 1 și 1,5.

7.3. Modele ale domeniilor schiabile în funcție coeficientul de transport (Ct)

Indicele de transport al domeniilor schiabile indică capacitatea maximă de persoane pe care toate
instalațiile de transport pe cablu dintr-un domeniu schiabil le poate transport. Acest indice este calculate în prin
însumarea coeficienților de transport în funcție de tipul instalațiilor de transport existente în fiecare domeniu
schiabil, după formula:

Ct =∑It
Unde :
Ct = capacitate de transport
It = indicele de transport

Pentru calcularea coeficienților de transport s-a analizat fiecare domeniu schiabil și s-au inventariat
tipurile de transport pe cablu și capacitatea acestora de transport, măsurată în număr de persoane maxim de
persoane transportat pe oră. Deoarece capacitatea maximă de transport a instalațiilor ce se regăsesc în domeniile
schiabile din România diferă de la stațiune la stațiune, s-au stabilit câtăva intervale în funcție de care s-a stabilit
un coeficient care se regăsește în tabelul de mai jos (Error! Reference source not found.).
Indicele de transport se determină în funcție de capacitatea de transport a instalațiilor de transport pe
cablu aferente fiecărui domeniu schiabil. În funcție de rezultatul obținut pentru fiecare domeniu schiabil, aceasta
s-au clasificat în trei modele (Tabel 7).

Tabel 7 – Modele ale domeniilor schiabile în funcție de indicele de transport al domeniilor schiabile
Nr. Crt. Indicele de transport Punctaj acordat (maxim 40) Model
1 > 30 40 cu capacitate mare
2 15 - 29 20 capacitate medie
3 < 14 10 cu capacitate mică

Model cu capacitate mare – este caracteristic domeniilor schiabile ce au înregistrat un indice de

transport pe cablu mai mare de 30. Acest lucru indică faptul că instalațiile de transport pe cablu din aceste
domenii schiabile au o capacitate maximă mai mare de 3000 .

persoane/oră. Acest model este caracteristic pentru 11 domenii schiabile (Sinaia – 100, Poiana Brașov – 98,
Straja – 80, Transalpina Ski Resort – 72, Parâng- 54, Rânca – 50, Arena Platoș – 38, Vatra Dornei – 38, Semenic
– 36, Băile Harghita – 30).
Model cu capacitate medie – acest model este caracteristic pentru 11 domenii schiabile, care au indice
de transport pe cablu între 18 și 26 (Predeal, Șureanu, Azuga, Sovata, Cavnic, Harghita Mădăraș, Bușteni, Șuior
etc).

Model cu capacitate mică – domeniile ce înregistrează un indice de transport mai mic de 14 sunt
încadrate în acest model. Acest model este reprezentativ pentru 59 de domenii schiabile din țară (Toplița, Praid,
Nemira, Icoana, Prislop, Jina, Arena Ski Feleacu, Mățău, Mogoșa etc).

Din analiza hărții distribuției domeniilor schiabile în funcție de modelele propuse în urma calculării
coeficientului de transport al instalațiilor de transport pe cablu (Error! Reference source not found.)se observă
concentrarea domeniilor schiabile cu capacitate mare de transport pe cablu în Carpații Meridionali (Parâng,
Transalpina Ski Resort, Straja, Rânca, Muntele Mic), în Munții Semenic (domeniul schiabil Semenic) și în
Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Băile Harghita, Vatra Dornei). Domeniile schiabile cu capacitate mare de
transport pe cablu reprezintă 10% din totalul domeniilor schiabile.
Domeniile schiabile cu capacitate medie a instalaților de transport pe cablu reprezintă 12% din totalul
domeniilor schiabile analizate și se localizează preponderent în zona Văii Prahovei – Sinaia, Poiana Brașov, în
județul Harghita – Harghita Mădăraș, Snow Park Ciumani. Domenii izolate cu indice mediu privind capacitatea
de transport pe cablu se localizează în Munții Șureanu (domeniul schiabil Șureanu) și Munții Cândrel (Păltiniș).
Cea mai mare pondere (78%) o înregistrează domeniile schiabile cu capacitate mică a instalațiilor de
transport pe cablu. Se remarcă astfel zona Munților Apuseni ca fiind reprezentativă pentru această categorie.
Grupa, Grupa Sudică a Carpaților Orientali, zonale subcarpatice (Mățău) și cele deluroase (Copou, Hidișel etc)
sunt de asemenea zone în care coeficientul de transport înregistrează valori mici și determină clasificarea
domeniilor schiabile în modele cu coeficient mic.

28
 Calcularea funcționalității domeniilor schiabile

Formula aplicată a luat în calcul trei indici (suma lungimilor pârtiilor de schi din fiecare domeniu
schiabil care are o pondere de 20%, rata de rentabilitate căreia i s-a acordat o pondere de 40% și capacitatea de
transport folosind toate instalațiile de transport pe cablu din stațiune – 40%).
Valoarea maximă pe care un domeniu schiabil o poate obține este de 100%. Cei trei factori analizați au
fost la rândul lor clasificați in clase de reprezentativitate în funcție de caracteristicile domeniilor schiabile din
România.

Fds = 20% ∑L + 40% Rr + 40% ∑Ct

Unde:
Fds = Funcționalitatea domeniului schiabil
∑L = suma lungimilor pârtiilor de schi din stațiune
Rr = rata de rentabilitate
∑Ct = suma coeficienților de capacitate al instalațiilor de transport pe cablu

Tabel 8 – Clasificarea domeniilor schiabile în funcție de funcționalitate

Nr. Crt. Punctaj Domenii schiabile
1 > 60 Funcționale
2 40 – 59 Mediu funcționale
3 < 39 Puțin funcționale

Domenii schiabile funcționale – sunt acele domenii schiabile care au obținut un punctaj mai mare sau
egal cu 60 în urma aplicării modelului. În această categorie se regăsesc 10 domenii schiabile (Semenic – 100,
Sinaia – 80, Straja -80, Șurenu – 80, Poiana Brașov – 70, Parâng – 70, Băile Harghita – 70,Transaplina Ski
Resort – 60, Vatra Dornei – 60 și Muntele Mic – 60).
Domenii schiabile mediu funcționale – sunt domeniile schiabile ce au obținut un punctaj între 40 și 60
puncte din 100. În această categorie se încadrează 12 domenii schiabile (Arena Platoș, Drumul Tătarilor, Buskat
Ski & Summer Resort, Borsec, SnowPark Ciumani, Predeal, Azuga, Cavnic, Harghita Mădăraș, Bușteni
Kalinderu, Șuior și Borșa).
Domenii schiabile puțin funcționale – sunt celelalte 58 de domenii analizate care au obținut un punctaj
mai mic de 40 de puncte din 100 (Băile Tușnad, Durău, Stâna de Vale, Mățău, Mogoșa etc).

7.4. Modele de dezvoltare sustenabilă pentru domeniile schiabile

Pentru crearea unor modele de dezvoltare sustenabilă s-au folosit rezultatele obținute din analiza
funcționalității domeniilor schiabile și s-au domeniile schiabile care au obținut un punctaj mai mare de 60 de
puncte (cele mai funcționale domenii schiabile) pentru care s-au calculat câțiva indicatori. Pentru acestea s-a
calculat suprafața schiabilă înuncție de lungimea pârtiei de schi, lățimea pârtiei de schi și pantă, folosind
programul ArcGIS.

7.4.1. Calcularea ratei de ocupare a domeniilor schiabile (Ro)

Pentru calcularea ratei de ocupare în vederea stabilirii unui model de dezvoltare sustenabilă este necesar
să se calculeze numărul optim de schiori de pe o pârtie de schi.

Determinarea numărului optim de schiori pe o pârtie

Distanța minimă de siguranță între doi schiori poate fi considerată de 6 m pe pârtiile ușoare, 10 m pe
pârtiile medii și 20 m pe pârtiile dificile (Surd, 2005). Distanța media este de 12 m între schiori.
Pentru a stabili numărul optim de schiori ce se pot afla simultan pe o pârtie de schi s-a considerat un
pătrat cu latura de 12 m. Suprafața domeniilor schiabile a fost împărțită la suprafața unui pătrat (144 kmp) pentru
a se obține numărul de pătrate care acoperă domeniul schiabil (Error! Reference source not found.).
Pentru a se determina numărul optim de schiori care se pot afla simultan pe pârtie, știind numărul de
pătrate ce acoperă suprafața domeniului schiabil se aplică următoarea formulă:

29
 𝑶 = 𝟐𝑷 + 𝟐

Unde:
O = numărul optim de schiori la un moment dat pe pârtie
p =numărul de pătrate ce acoperă suprafața domeniului schiabil

Dacă toți schiorii au aceeași viteză medie însemnă că numărul optim de schiori nu se modifică în timp.
În acest caz, viteza de deplasare a schiorilor nu se mai ia în calcul.

Calcularea ratei de optime de ocupare a pârtiei de schi

Rata optimă de ocupare a unei pârtii de schi indică care este raportul între numărul optimi de schiori
care ar schia simultan pe o pârtie de schi fără a se deranja unul pe altul și numărul maxim de schiori pe care
instalația de transport pe cablu îi poate transport.
Pentru determinarea ratei optime de ocupare s-a aplicat formula :

𝟐𝑷+𝟐 𝟐𝑷+𝟐 𝑶
𝑹𝒐 = ∑ 𝑰𝒕∗𝟏𝟎𝟎
= =
𝑪𝒕∗𝟏𝟎𝟎 𝑪𝒄
unde

𝑶 = 𝟐𝑷 + 𝟐 , Cc = Ct*100 = ∑It*100, Ct =∑It

Unde:
Ro = rata de ocupare
O = numărul optim de schiori
Ct = coeficient de transport
Cc= coeficient de capacitate
It = indicele de transport

Tabel 9 – Rata de ocupare a domeniilor schiabile

Nr. Crt Stațiune Ro
1 Semenic 1,23
2 Sinaia 3,92
3 Straja 1,63
4 Șureanu 4,82
5 Poiana Brașov 1,53
6 Parâng 1,53
7 Băile Harghita 0,71
8 Transalpina Ski Resort 1,38
9 Vatra Dornei 1,12
10 Muntele Mic 1,42

Tabel 10 – Modele ale domeniilor schiabile în funcție de rata de ocupare

Nr. Crt. Ro
1 <1
2 1,01 – 1,20
3 1,21 – 1,50
3 > 1,51
Model
Necesitate dezvoltare pârtii de schi
Necesitate mică dezvoltare transport pe cablu
Necesitate medie dezvoltare transport pe cablu
Necesitate mare dezvoltare transport pe cablu

7.4.2. Calcularea coeficientului de confort (Ccf)

Coeficientul de confort Ccf a fost calculat prin aplicarea formulei:

Ccf = ∑It*100 –( 2P+2) = Ct*100 - (𝟐𝑷 + 𝟐) = Cc - O

Unde:
Ro = rata de ocupare
O = numărul optim de schiori
Ct = coeficient de transport
Cc= coeficient de capacitate
It = indicele de transport

30
 Tabel 11 – Coeficientul de confort al domeniilor schiabile
Nr. Crt Stațiune Ccf
1 Semenic -810,90
2 Sinaia -29232,21
3 Straja -5043,35
4 Șureanu -9163,94
5 Poiana Brașov -5186,50
6 Parâng -2869,09
7 Băile Harghita 878,14
8 Transalpina Ski Resort -2751,44
9 Vatra Dornei -474,58
10 Muntele Mic -1256,78

Tabel 12 – Modele ale domeniilor schiabile în funcție de coeficientul de confort

Nr. Crt. Ro Model
1 >0 Confort scăzut
2 0 – (-1000) Confort mediu
3 < (-1000) Confort mare

7.4.3. Propuneri pentru dezvoltarea sustenabilă

Pentru optimizarea funcționalității domeniilor schiabile s-au identificat soluții în vederea creșterii
profitului domeniilor schiabile. Se remarcă faptul că majoritatea marilor domenii schiabile din țară au o
capacitate scăzută a instalațiilor de transport pe cablu. Acest lucru se simte în confortul schiorilor care de cele
mai multe ori stau la coadă pentru a putea ajunge în partea superioară a pârtiilor de schi în timp ce suprafața
schiabilă nu este utilizată la maxim. Pentru optimizarea schiatului s-au propus câteva soluții (Tabel 13).

Tabel 13 – Soluții propuse pentru funcționarea optimă a domeniilor schiabile în funcție de rata de ocupare a
domeniilor schiabile și coeficientul de confort al schiorilor pe pârtie
Rezultat Soluții
Nr.
Stațiune
Crt

1 Semenic - Necesitate medie de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu

transport pe cablu capacitate de 3000 pers/oră
- Confort mediu al schiorilor pe pârtie
2 Sinaia - Necesitate mare de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 30.000 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie
3 Straja - Necesitate medie de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 5.000 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie
4 Șureanu - Necesitate mare de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 9.100 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie
5 Poiana Brașov - Necesitate mare de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 5.100 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie
6 Parâng - Necesitate mare de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 2.800 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie
7 Băile Harghita - Necesitate dezvoltare pârtii de schi; - dezvoltare pârtii de schi cu capacitate minimă
- Confort scăzut al schiorilor pe pârtie de 880 schiori cu o suprafață de 63.216 m2
8 Transalpina Ski - Necesitate medie de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
Resort transport pe cablu capacitate 2.750 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie
9 Vatra Dornei - Necesitate mică de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 470 pers/oră
- Confort mediu al schiorilor pe pârtie
10 Muntele Mic - Necesitate medie de dezvoltare a instalațiilor de - dezvoltare instalații de transport pe cablu cu
transport pe cablu capacitate 1.250 pers/oră
- Confort mare al schiorilor pe pârtie

31
 În funcție de rata de ocupare (Ro) și de coeficientul de confort (Ccf) calculate pentru cele zece pârtii de
schi s-au propus următoarele modele de dezvoltare:

Domeniul schiabil Semenic

Domeniul schiabil Semenic (Arena Ski Semenic) se localizează la 28 km distanță de orașul Reșița, la 55
km distanță de orașul Caransebeș (județul Caraș-Severin) și la 108 km distanță de orașul Orșova. Din Reșița
accesul se face pe drumul național DN58 – Dj 582 (28 km). Din Caransebeș sau Orșova accesul se face pe
drumul național DN6 (modernizat) până în localitatea Slatina Timiș apoi pe drumul județean – DJ582 până în
localitatea Gărâna (sau până în localitatea Văliug – 8 km) apoi pe drumul județean DJ582E (Slatina Timiș – Vf
Gozna 50 km). De la intrarea pe drumul județean accesul se îngreunează pe timp de iarnă din cauza curbelor
strânse și a pericolului de alunecare.
Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au propus 1 instalație nouă de tip telescaun noi și 1 instalație
de tip teleschi care ar urma să crească capacitatea de transport pe cablu a schiorilor cu 3.840 persoane/h (Tabel
13) (Figura 22).

Figura 22 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe cablu pentru domeniul schiabil Semenic

Domeniul schiabil Sinaia

Domeniul schiabil Sinaia este singurul domeniu schiabil de altitudine din țară. Se află pe Valea
Prahovei iar accesul se face pe DN1 (București Brașov) sau pe DN71 Târgoviște-Sinaia. De asemenea, accesul
se poate face folosind magistrala de cale ferată București-Brașov (stația CF Sinaia). Pârtiile sunt amenajate pe
platoul munților Bucegi și pe versantul Prahovean. Domeniul schiabil se dezvoltă între 1400 m și 2102, 6 m –
Muntele Furnica.
Este un domeniu schiabil funcțional, foarte diversificat, având pârtii de schi cu gard de dificultate ce au
o lungime de 19.87 km deservite de instalație de transport pe cablu diversificată (Figura 23). Nu dispune de
funpark, piste de tubing, de sanie sau de parc de aventură.

Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au propus 12 telescaune noi și 2 instalații de tip teleschi care
ar urma să crească capacitatea de transport pe cablu a schiorilor cu 31.120 persoane/h (Tabel 13) (Figura 26).

32
 Figura 23 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe cablu pentru domeniul schiabil Sinaia

Domeniul schiabil Straja

Domeniul schiabil Straja este foarte
accesibil (pe drum auto) deoarece se
localizează lângă oralul Lupeni, la 26 de km
distanță de orașul Petroșani. Accesul se face
pe drumul național DN 66 - DN 66A până în
orașul Lupeni de unde se poate urca cu
telegondola sau se poate continua pe drumul
județean DJ664A până în Stațiunea Straja (9
km) .
Pârtia este amenajată în Munții
Vâlcan înte 1858 m – Vf. Straja și 760 m –
zona de acces telegondolă.
Altitudinile sunt foarte favorabile
menținerii stratului de zăpadă, mai ales în
partea superioară a domeniului schiabil
(Stațiunea Straja - Vf- Mutu – vf Straja).
Domeniul schiabil prezintă un avantaj mare
din punct de vedere al atragerii turiștilor
deoarece în zonă, competitiv mai este află
doar domeniul schiabil Parând (domeniile
schiabile Cheile Buții, Pasul Vâlcan și
Aninoasa nefiind prea dezvoltate). Este
accesibil atât pentru schiorii din centrul,
sudul sau vestul țării.

Pentru eficientizarea domeniului

schiabil s-au propus 2 instalații noi de tip
telescaun și 1 instalație de tip babyschi care Figura 24 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe
ar urma să crească capacitatea de transport cablu pentru domeniul schiabil Straja
pe cablu a schiorilor cu 5.000 persoane/oră
(Tabel 13) (Figura 24).

33
 Domeniul schiabil Șureanu
Domeniul schiabil Șureanu se localizează la 45 de km distanță de Obârșia Lotrului și la 81 km distanță
de orașul Sebeș și este foarte greu accesibil în orice anotimp. Accesul se face drumul național DN 67C –
Transalpina. De la barajul Oașa se intră pe drum forestier – DJ 704 neasfaltat până în zona Luncile Prigoanei de
unde drumul se înrăutățește și este necesară o mașină de teren (7,8 km de drum aproape impracticabil). Altă
alternativă de acces nu există, drumul județean DJ709k fiind impracticabil cu mașina auto (Error! Reference
source not found., Error! Reference source not found., Error! Reference source not found.).

Domeniul schiabil este amplasat pe Culmea Șureanu din Munții Șureanu la altitudini între 1850 m în
partea superioară și 1700 m la bază. Domeniul schiabil are pârtii de schi cu grade diferite de dificultate cu o
lungime de 9,88 km (Figura 25). Domeniul schiabil are orientarea generală estică.
Altitudinile sunt foarte favorabile menținerii stratului de zăpadă, domeniul schiabil se află în
construcție – dezvoltare. Domeniul schiabil prezintă un avantaj mare din punct de vedere al atragerii turiștilor
datorită distanței față de celelalte domenii schiabile din zonă. Este accesibil pentru schiorii din centru țării.
Programul de funcționare zilnic între 10.00 și 16.30.

Figura 25 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe cablu pentru domeniul schiabil Șureanu

Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au propus 3 instalații noi de tip telescaun la2 instalații de tip
teleschi care ar urma să crească capacitatea de transport pe cablu a schiorilor cu 8.640 persoane/oră (Tabel 13)
(Figura 26).

34
Domeniul schiabil Poiana Brașov
Domeniul schiabil Poiana Brașov se
dezvoltă pe versantul nordic al Munților Postăvaru.
Accesul se face din Poiana Brașov ce se află șa 14,5
km de orașul Brașov și la de 11,9 km distanță de orașul
Râșnov. Domeniul schiabile este foarte accesibil
(acces de pe drumul național modernizat DN1E -
Brașov-Râșnov).
Domeniul are pârtii de schi cu grade diferite
de dificultate ce au o lungime totală de 22,06 km
(Error! Reference source not found.) deservite de
instalație diversificată de transport pe cablu. Pe lângă
parți de schi, domeniul schiabil dispune de zonă de
funpark și pârtii pentru săniuș destinate copiilor.
În anul 2013, în contextul organizării la
Brașov în anul 2013 a Festivalului Olimpic al
Tineretului European (FOTE) s-a mărit cu 70%
lungimea pârtiilor de schi, s-au realizat lucrări de
îmbunătățire a pârtiilor existente, s-au realizat
conexiuni cu pârtiile nou propuse și s-a dezvoltat
infrastructura de transport pe cablu. Tot în aceeași
perioadă, în același context s-a realizat Stațiunea de
Sporturi de Iarnă Râșnov.

Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au propus 2 Figura 26– Propuneri de dezvoltare instalații
telescaune noi și o instalație de tip babyschi care ar transport pe cablu pentru domeniul schiabil Poiana
crește capacitatea de transport a schiorilor cu 5000 Brașov
persoane/oră (Tabel 13) (Figura 26).

Domeniul schiabil Parâng

Domeniul schiabil Parâng este amenajat în Munții Parâng de la altitudinea de 1800 m în partea
superioară la altitudinea de 1100 m. Domeniul schiabil este accesibil aflându-se la 16 de km distanță de orașul
Petroșani (DN66 – DN7A – DJ790F). Accesul se poate face și cu telescaunul (11 km din Petroșani).
Domeniul schiabil are orientarea generală nord-vestică și are pârtii de schi cu grade diferite de
dificultate cu o lungime de 9,42 km. Instalația de transport pe cablu este diversificată (este singurul domeniu din
țară unde se intersectează 2 telescaune – Error! Reference source not found.. De asemenea, telescaunul
realizat inițial stație intermediară în zona unde se intersectează cele două telescaune).

Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au propus 2 instalații de transport pe cablu de tip teleschi
care ar crește capacitatea de transport a schiorilor cu 2880 persoane/h (Tabel 13) (Figura 27).

35
 Figura 27 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe cablu pentru domeniul schiabil Parâng

Domeniul schiabil Băile Harghita

Domeniul schiabil Băile Harghita se află în munții Mădăraș, la 20,7 km de orașul Miercurea Ciuc.
Accesul se face de pe drumul național DN13A și se urcă 6 km pe drumul județean DJ138A până în Băile
Harghita. Domeniul schiabil se află la altitudini cuprinse între 1399,2 m – vf. Cosut - Sicla și 1250 m ce sunt
foarte favorabile menținerii stratului de zăpadă patru luni pe an (este domeniul schiabil aflat la cea mai mare
altitudine din județul Harghita).
Localitatea Băile Harghita este o stațiune bioclimaterică montană ce s-a dezvoltat în urma valorificării
apelor minerale de tratament (sulfuroase si carbogazoase) din zonă și a exploatării de caolin (care reprezintă un
element de dezechilibru al localității).

Figura 28 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe cablu pentru domeniul schiabil Băile Harghita

36
Domeniul schiabil Transalpina Ski Resort
Domeniul schiabil Transalpina Ski
Resort este amenajat pe versantul nordic al
munților Latoriței în apropierea lacului Vidra la
altitudini cuprinse între 1955 m și 1340 m.
Accesul este dificil și se face pe drumul
național DN7A (Petroșani – 39 km, Voineasa –
33 km, Brezoi – 69 km) nemodernizat.
Domeniul schiabil are pârtii de schi cu
grade diferite de dificultate cu o lungime de
6,09 km (Error! Reference source not
found.). Domeniul schiabil are orientarea
generală nord-estică.

Pentru eficientizarea domeniului

schiabil s-au propus 1 telescaun nou și o
instalație de tip babyschi care ar crește
capacitatea de transport a schiorilor cu 2700
persoane/oră (Tabel 13) (Figura 28).

Figura 29 – Propuneri de dezvoltare instalației transport pe

cablu pentru domeniul schiabil Transalpina Ski Resort

Domeniul schiabil Vatra Dornei

Domeniul schiabil Vatra Dornei este foarte accesibil
deoarece se află în sudul orașului Vatra Dornei.
Pârtiile au orientarea generală estică - nord-estică.
Accesul se face din centru pentru pârtiile din Parc și cu
telescaunul pentru pârtiile din Dealul Negru. Domeniul
schiabil se desfășoară între 1260 m altitudine – în
partea superioară și 820 m altitudine la bază.
Altitudinile din partea superioară sunt
favorabile menținerii stratului de zăpadă datorită
climatului specific al acestei zone. Orientarea estică -
nord-estică a pârtiilor de schi nu este foarte favorabilă
menținerii stratului de zăpadă. În partea inferioară a
domeniului schiabil unde altitudinile sunt mici iar
pentru a se menține stratul de zăpadă sunt necesare
instalațiile de producere a zăpezii artificiale.
Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au
propus reabilitarea și punerea în funcțiune a instalației
de teleschi bipost din zona pârtiilor de schi Parc.
Aceasta ar crește capacitatea de transport a schiorilor
cu 1440 persoane/oră (Tabel 13) (Figura 30).

Figura 30– Propuneri de dezvoltare instalații

transport pe cablu pentru domeniul schiabil Vatra
Dornei

37
 Domeniul schiabil Muntele Mic
Domeniul schiabil Muntele Mic este amenajat în muntele Mic la altitudini cuprinse între 1740 m și
1550 m – Complexul turistic Muntele Mic. Domeniul schiabil este greu accesibil se localizează la 26,4 km
distanță de orașul Caransebeș. Accesul se face pe drumul național modernizat DN6 - județean DJ608A
(Caransebeș – Borlova – Teleferic Muntele Mic – Complex turistic Muntele Mic. Drumul direct, aflat la nord de
acesta este impracticabil pentru mașinile auto obișnuite). Din cauza drumului cu serpentine, accesul pe timp de
iarnă este mult îngreunat.

Pentru eficientizarea domeniului schiabil s-au propus dublarea teleschiului Valea Soarelui (care era
prevăzut a fi dublat). Aceasta ar crește capacitatea de transport a schiorilor cu 1440 persoane/oră (Tabel 13)
(Figura 30).

Figura 31 – Propuneri de dezvoltare instalații transport pe cablu petru domeniul schiabil Muntele Mic

7.4.4. Concluzii

În concluzie, în urma calculării indicilor din cadrul acestui capitol (indice de transport, rata de
rentabilitate, rata de ocupare, coeficientul de transport) pentru domeniile schiabile, s-a observat necesitatea
dezvoltării instalațiilor de transport pe cablu în 90% din studiile de caz analizate (Semenic, Sinaia, Straja,
Șureanu, Poiana Brașov, Parâng, Transalpina Ski Resort, Vatra Dornei, Muntele mic). Astfel, din analiza
realizată pe teren și in lucrul cu tehnicile GIS s-a observat ineficiența instalațiilor de transport pe cablu
(identificarea supra-aglomerării stațiilor de plecare ale instalațiilor de transport pe cablu și densitatea mică a
schiorilor pe pârtiile de schi), care au o capacitate maximă de transport mai mică decât numărul de sportivi, mai
ales în zilele de weekend sau în timpul sărbătorilor legale.
Din analizele realizate s-a observat că în 10% (Băile Harghita) din cazuri suprafața pârtiilor de schi este
mai mică decât capacitatea instalațiilor de transport pe cablu. În aceste cazuri s- propus extinderea pârtiilor de
schi pentru creșterea confortului sportivilor.

Tabel 14 – Modele ale domeniilor schiabile în funcție de necesitatea de dezvoltare

Nr. Capacitate suplimentară
Crt. pers/oră
1 > 10.000
2 3.001 – 10.000
3 < 3.000
4 - 100
Model propus
Necesitate mare de dezvoltare transport pe cablu
Necesitate medie de dezvoltare transport pe cablu
Necesitate mică de dezvoltare transport pe cablu
Necesitate mică de dezvoltarea suprafeței pârtiilor de schi

Domenii schiabile cu necesitate mare de dezvoltare transport pe cablu – sunt domeniile schiabile
pentru care s-a calculat un necesar de suplimentare a capacității de transport cu mai mult de 10.000 persoane/oră.
În acest caz se regăsește domeniul schiabil Sinaia cu necesitatea de suplimentare a capacității instalației de
transport pe cablu cu 30.000 pers/oră.

38
 Domenii schiabile cu necesitate medie dezvoltare transport pe cablu - sunt domeniile schiabile
pentru care s-a calculat un necesar de suplimentare a capacității de transport pe cablu între 3.001 și 10.000 de
persoane/oră. În această categorie sunt incluse domeniile schiabile: Semenic (3.000 pers/oră), Straja (5.000
pers/oră), Șureanu (9.100 pers/oră) și Poiana Brașov (5.100 pers/oră).
Domenii schiabile cu necesitate mică dezvoltare transport pe cablu - sunt domeniile schiabile pentru
care s-a calculat un necesar de suplimentare a capacității de transport pe cablu cu mai puțin de 3.000 de
persoane/oră. În această categorie sunt incluse domeniile schiabile: Parâng (2.800 pers/oră), Transalpina Ski
Resort (2.750 pers/oră), Muntele Mic (1.250 pers/oră) și Vatra Dornei care înregistrează necesitatea cea mai
mică de dezvoltare a instalației de transport pe cablu (470 pers/oră).
Domenii schiabile cu necesitate mică de dezvoltarea suprafeței pârtiilor de schi – în această categorie
este inclus domeniul schiabil Băile Harghita unde s-a identificat necesitatea extinderii suprafeței schiabile cu
63.216 m2, capacitate instalațiilor de transport pe cablu depășind capacitate optimă a pârtiilor de schi.

Capitolul al 8-lea. Propuneri pentru proiectarea unui domeniu schiabil folosind modele GIS

8.1. Argument

Analizând tendințele actuale și pe cele viitoare în ceea ce privește funcționalitatea și rentabilitatea

domeniilor schiabile din România, se propune pentru viitor, dezvoltarea unor domenii schiabile de altitudine și
care să fie comparabile cu cele europene.
Avantajele dezvoltării domeniilor schiabile de altitudine sunt:
- posibilitatea de a se crea mai multe variante de pârtii de schi. În cazul domeniilor schiabile de altitudine,
factorul orientarea versanților are o pondere mai mică, altitudinea mai mare determinând înregistrarea unor
temperaturi mai scăzute;
- durata mai mare a prezenței stratului de zăpadă;
- grosimea și consistența mai bună a stratului de zăpadă care poate fi mai ușor de manageriat de către
administratorii pârtiilor de schi;
- prezența unor peisaje montane spectaculoase, cu puncte de belvedere;
- posibilitatea utilizării infrastructurii conexe (instalații de transport pe cablu cabane etc) și în extrasezon, pentru
turiștii ce practică alte sporturi (ciclism, drumeții montane etc).
- promovarea și dezvoltarea turismului montan de altitudine.
Dezavantajele dezvoltării domeniilor schiabile de altitudine sunt:
- accesibilitate îngreunată pentru accesul auto (mai ales pe timpul iernii);
- înregistrarea unor fenomene meteorologice nefavorabile (ger, vânt puternic, ceață, ninsoarea etc) în mai multe
zile pe an ce ar putea limita buna desfășurare a sporturilor de iarnă prin scăderea vizibilității, pericolul de apariție
a unor accidente, nefuncționarea temporară a instalațiilor de transport pe cablu suspendate (telecabine,
telegondole, telescaune);
- posibilitatea dezvoltării mai frecvente a unui strat de gheață pe pârtiile de schi;
- posibilitatea declanșării unor avalanșe în condiții de zăpadă abundentă și pante favorabile (prezența unui bazin
de acumulare a zăpezii în partea superioară și pante favorabile pentru deplasarea zăpezii pe versanții pe care se
dezvoltă pârtiile de schi).
Munții Făgăraș se dezvoltă începând din cretacicul superior și sunt caracterizați de masivitate și
altitudini mari. Munții Făgăraș sunt alcătuiți predominant din roci cristaline și magmatice (ce aparțin de
Autohtonul danubian și Pânza Getică). Rocile calcaroase și conglomeratice mezozoicese regăsesc în exteriorul
masivului (ce aparțin unor grabene, foste bazine de sedimentare) (Ielenicz, 2005). În munții Făgăraș se
înregistrează altitudinea maximă a României (2544 m) și prezintă modelare glaciară și periglaciară. .

Avantaje privind realizarea unui nou domeniu schiabil

Prin intermediul acestui studiu s-au realizat analize privind cel mai pretabil loc pentru amenajarea unui
nou domeniu schiabil care să fie sustenabil în timp. În urma analizelor pe teren, comparativ cu domeniile
schiabile existente și a celor internaționale dar și în programele GIS (prin crearea hărții pretabilității pentru
amenajarea și funcționarea domeniilor schiabile) s-a identificat cel mai pretabil loc (atât din punct de vedere
geografic – altitudinea reliefului, orientarea versanților, diferența de nivel, localizare geografică cât și din punct
de vedere economic-social).
Domeniul schiabil propus se află pe versanții nordici ai munților Făgăraș, în apropierea orașului
Făgăraș, aproximativ în centrul țării. Avantajele acestui nou domeniu propus sunt multiple (Tabel 15).

Tabel 15 – Avantajele realizării domeniului schiabil propus

Turism Infrastructură rutieră Economia locală și națională
Dezvoltarea turismului în zona Modernizarea (lărgirea, asfaltarea, Atragerea fondurilor europene de investiții

39
 nordică a munților Făgăraș prin:
- practicarea sporturilor de iarnă
(schi, snowboard, schi de tură,
săniuș);
- ciclism
- drumeții pe munte
- sporturi de aventură (aventura parc)
- dezvoltarea turisului montan
semnalizarea) drumurilor:
- DJ 104A (Sebeș – Perșani) etapa I
- DJ 104A (Sâmbăta de Jos –
Sebeș) etapa a II-a
- DJ 104B (Făgăraș – Sebeș)
pentru:
- dezvoltarea de pârtii de schi, instalație de
transport pe cablu, instalație pentru zăpadă
artificială, instalație de iluminat;
- crearea de noi spații de cazare și de
alimentație;
- promovarea zonei la nivel național și
internațional;
- promovarea turismului montan de altitudine;

Tabel 16 – Analiza SWOT pentru domeniul schiabil propus

S (Puncte tari) W (Puncte slabe)
- altitudinea ridicată, favorabilă menținerii stratului de zăpadă; - costuri ridicate de realizarea a proiectului;
- configurația reliefului cu prezența culmilor cu lungimi mari și orientare - necesitatea modernizării drumului de acces (fiind
generală nordică, foarte favorabilă pentru amenajarea domeniului schiabil: drum forestier neasfaltat);
- existența drumului forestier din localitate până în centrul viitoarei stațiuni; - lipsa spațiilor de cazare și de alimentație;
- existenta instalației electrice până în centrul stațiunii; - modificări introduse în mediul natural montan;
- existenta drumului forestier (creat pentru realizarea micro- - topirea mai rapidă a stratului de zăpadă la baza
hidrocentraleleor de pe valea Sebeșului) ce poate fi foarte ușor de asfaltat; domeniului schiabil și înregistrarea unor costuri mai
- valorificarea văii prin realizarea unui mijloc de transport de tip autobuz (ce ridicate de întreținere a stratului de zăpadă – prin
are prevăzute 55 de stații deservite de 19 autobuze); punerea în funcțiune a instalațiilor de transport pe
- prezența unor spații largi potrivite pentru realizarea unor parcări, a stațiilor cablu;
de skibus propuse, de realizare a clădirilor (stații de plecare și de sosire a - posibilitatea apariției unor procese
instalațiilor de transport pe cablu, clădiri anexe , case de bilete, magazine de geomorfologice în urma schimbării tipului de
suveniruri, supermarket-uri restaurante, pensiuni etc); utilizare a terenurilor. Aceste vor necesita o atenție
- lipsa construcțiilor (putându-se astfel gestiona construcțiile noi realizate și deosebită pentru identificarea din timp și pentru
aprobarea construcțiilor care respectă specificațiile impuse pentru crearea propunerea unor soluții privind prevenirea și
unei stațiuni montane unitare din punct de vedere a construcțiilor); gestionarea lor;
- prețul relativ ieftin al terenurilor din zonă;
- poziția geografică (domeniul nou propus se află aproximativ în centru
tării);
- accesibilitate ridicată prin prezența actualului drum național DN 1 Brașov
– Sibiu modernizat;
- crearea de noi locuri de muncă;
- îmbunătățirea economiei naționale;
- promovarea României ca destinație pentru practicarea sporturilor de iarnă
(pe plan național și internațional);
O (Oportunități) T (Amenințări)
- dezvoltarea celui mai modern și mai funcțional domeniu schiabil de - întâmpinarea unor dificultăți în atragerea
altitudine din România; fondurilor europene;
- îmbunătățirea imaginii domeniului schiabil din România prin realizarea - întâmpinarea de dificultăți în atragerea de fonduri
unui domeniu schiabil la standarde europene; europene;
- implementarea proiectatelor din Master Planul General de Transport al - posibilitatea apariției unor întârzieri în
României și scăderea duratei de călătorie – creșterea accesibilității planificarea de realizare și implemnetare a
domeniului schiabil; proiectului (întârzieri cauzate de obținerea avizelor
- posibilitatea de obținere de fonduri europene nerambursabile (prin axa de mediu, cauzate de demersurile pentru obținerea
proprietară 5 și 3) pentru dezvoltarea turismului montan regional; terenurilor, de desemnare a firmei câștigătoare a
- posibilitatea valorificării materialului lemnos rezultat în urma schimbării licitației pentru realizarea proiectului);
claselor de utilizare a terenurilor prin implementarea proiectului; - posibilitatea apariției unor accidente în timpul
- organizarea unor evenimente sportive pentru promovarea sporturilor de lucrărilor;
iarnă și implicit a noului domeniu schiabil; - perturbarea ecosistemelor naturale;
- realizarea de parteneriate cu diverse firme pentru realizarea de spoturi
(TV, radio) materiale publicitare (printeze și digitate);

40
8.2. Etape de realizare ale unui nou domeniu schiabil

8.2.1. Etapa de analiză a reliefului privind pretabilitatea pentru construcția pârtiilor de schi

8.2.1.1. Configurația reliefului

Analiza reliefului este foarte importantă pentru proiectarea unui domeniu schiabil sustenabil. Munții
Făgăraș se caracterizează prin prezența abruptului nordic ce prezintă versanți cu lungimi favorabile dezvoltării
unui domeniu schiabil. Altitudinile ridicate de peste 1000 m (asemănătoare altitudinilor la care se regăsesc
domeniile schiabile internaționale) sunt favorabile menținerii stratului de zăpadă în perioada decembrie – aprilie
(asemănător multor domenii schiabile internaționale).
Domeniul schiabil proiectat se dezvoltă de la altitudinea de 650 m până la altitudinea de 2229,5 în
vârful Berivoiul Mare.

Figura 32 – Domeniul schiabil Figura 33 – Domeniul schiabil Figura 34 – Domeniul schiabil

Făgăraș (Foto: Teodor M, 2016) Făgăraș (Foto: Teodor M, 2016) Făgăraș (Foto: Teodor M, 2016)

8.2.1.2. Factorii climatici

Pe versantul nordic al munților Făgăraș temperatura medie a lunilor de iarnă este negativă și foarte
favorabilă dezvoltării unui domeniu schiabil rentabil. Datorită altitudinii și a reliefului montan, grosimea
stratului de zăpadă este optimă pentru funcționarea pârtiilor de schi. Astfel, necesitatea funcționării instalațiilor
de zăpadă artificială va fi mai mică.

8.2.1.3. Harta pretabilității pentru amenajarea domeniului schiabil

Pentru a proiecta pârtiile de schi, instalația de transport pe cablu și infrastructura aferentă s-a utilizat
harta pretabilității reliefului (Figura 13, Error! Reference source not found.) realizată în capitolul 5 prin
aplicarea modelului parametric dezvoltat.

Proiectarea domeniului schiabil s-a făcut ținându-se cont de favorabilitatea reliefului reprezentară în
harta de mai jos. Se observă că arealul este foarte pretabil pentru dezvoltarea unui domeniu schiabil de altitudine.
Pentru zonele cu pretablitate medie se impune găsirea unor soluții. Din analiza factorilor luați în calcul la
aplicarea modelului GIS, s-a identificat făptui că zonele medii pretabile (cu culoare galbenă) peste care s-au
suprapus pârtiile de schi, aparțin acestei clase de pretabilitate din cauza temperaturilor puțin mai ridicate și a
grosimii mai mici stratului de zăpadă. Astfel s-a găsit soluția de a se monta instalații de producere a zăpezii
artificiale pentru ca aceste pârtii de schi să fie la fel de funcționale ca cele ce se supra/pun peste zonele pretabile
(reprezentate cu culoare verde).

41
 Figura 35 – Harta propunerii de amenajare a unui nou domeniu schiabil

8.2.2. Etapa de proiectare a amenajării

În etapa de proiectare se definește și identitatea noului domeniu schiabil.

Nume: Făgăraș Ski Resort/Domeniul schiabil Făgăraș

Siglă:

Figura 36 – Propunere logo domeniu schiabil (variantă în limba română și în limba engleză)

8.2.2.1. Domeniul schiabil (amenajare și management)

Pârtiile de schi

Proiectarea pârtiilor de schi și stabilirea gradelor de dificultate

Pârtiile de schi au fost proiectate în programul ArcGIS in funcție de modelul numeric altimetric al
terenului, harta topografică 1:25.000, harta pretabilității reliefului pentru amenajarea domeniilor schiabile și
rezultatul obținut din aplicarea modelului GIS de identificare a interfluviilor.

42
 Folosind funcția Add Surface Information din Arc Toolbox – Data Management Tools – Functional
Surface, s-au calculat caracteristicile pârtiilor de schi proiectate având ca suprafață de referință modelul numeric
altimetric (creat din interpolarea curbelor de nivel). S-au obținut informații despre altitudinea de pornire și cea de
sosire a pârtiei de schi, panta medie, maximă și minimă și lungimea pârtiilor de schi.

Profile tehnice de amenajare ale pârtiilor de schi proiectate

Profilele tehnice de amenajare ale pârtiilor de schi au fost realizate în programul Global Mapper,
folosind modelul numeric altimetric realizat prin interpolarea curbelor de nivel extrase de pa harta topografică
1:25.000. Pentru a se păstra proporția de reprezentare s-a setat funcția Mach Elevation Scale to Distance Scale.
Profilele topografice au fost realizate pentru cele 80 de pârtii de schi și pentru o parte din variantele acestora.

Figura 37 – Ponderea numărului pârtiilor de schi în Figura 38 – Ponderea lungimii pârtiilor

funcție de gradul de dificultate de schi în funcție de gradul de dificultate

Din analiza celor două grafice al ponderilor numărului pârtiilor de schi respectiv a lungimii pârtiilor de
schi în funcție de gradul de dificultate se observă că noul domeniu schiabil se adresează tuturor schiorilor, de la
cei începători până la cei foarte experimentați. Cele mai multe pârtii de schi: 73 (51%) sunt cele cu grad mediu
de dificultate (Figura 37) urmate de pârtiile cu grad mic de dificultate: 40 (28%) și de cele dificile: 30 (21%).
Cele mai lungi pârtii de schi sunt pârtiile cu grad mediu de dificultate (113,6 km – 55%) urmate de
pârtiile ușoare (63,1 km – 30%) și de cele cu grad mare de dificultate (31,23 km – 15%) (Figura 38).

Infrastructura de transport pe cablu

Proiectarea instalațiilor de transport pe cablu
Instalațiile de transport pe cablu au fost proiectate în programul ArcGIS in funcție de modelul numeric
altimetric al terenului, harta topografică 1:25.000, harta pretabilității reliefului pentru amenajarea domeniilor
schiabile și rezultatul obținut din aplicarea modelului GIS de identificare a interfluviilor.

Profile tehnice de amenajare ale instalaților de transport pe cablu proiectate

Pentru cele 32 de instalații de transport pe cablu proiecte s-au realizat profilele topografice. Din analiza
profilelor topografice realizate (Error! Reference source not found.) se observă că s-au identificate cele mai
pretabile zone pentru proiectarea acestor instalații deoarece altitudinea reliefului crește treptat fără a apărea
denivelări semnificative. În cazul telescaunului T22 se observă denivelări accentuate ale suprafeței terenului.
Acest lucru este dat de altitudinea ridicată și de configurația reliefului din acel areal Acest lucru nu este retractiv
(în prezent în România existând telescaune care urcă și coboară pe traseu – Sinaia, Șuior, Vatra Dornei) dar este
mai costisitor. Pentru celelalte 31 de instalații de transport pe cablu intervențiile asupra terenului pentru
realizarea lucrărilor de instalare vor fi minime și nu necesită costuri suplimentare (iar impactul asupra mediului
va fi minim).

43
 Figura 39 – Identificarea pe teren a spațiilor pretabile pentru amenajarea instalațiilor de transport pe cablu

Instalația de zăpadă artificială

Este necesară pentru suplimentarea stratului de zăpadă în perioadele în care zăpada artificială nu este
suficientă (este necesar un strat de zăpadă cu o grosime minimă de 30 m). Instalația de zăpadă artificială poate fi
fixă sau mobilă și este eficientă atunci când temperatura aerului este mai mică de 5 grade Celsius.
Atât instalația de zăpadă artificială cât și cea fixă necesită un plan de branșare la o rețea de apă prin
realizarea unei stații de pompare, branșarea la rețeaua de energie electrică și se cuplează cu dispozitivele care
împrăștie zăpada (tunurile de zăpadă mobile sau cele fixe) prin hidranți. Pentru ca stația de pompare să fie
performantă și să se economisească energie electrică, poziția stației de pompare este foarte importantă. Dacă
aceasta se află într-un lac amenajat în partea superioară a pârtiilor de schi, energia consumată pentru pomparea
apei va fi mai mică decât atunci când stația de pompare se află la baza pârtiilor.

Necesarul de apă
Instalațiile de producere a zăpezii artificiale e vor alimenta din lacul și bazinele de captare propuse.
Suprafața utilă a pârtiilor propuse este de este de 5005298 m2, la un necesar al stratului de zăpadă cu înălțimea de
30 cm, densitatea zăpezii 400 kg/m3 și procentul de topire, viscolire 20% (Bucur M, 2011), rezultă:

Necesarul de apă = 5005298 x 0,3 x 1.2 = 1801907,3 m3

Necesarul de apă = suprafața pârtii x înălțimea stratului de zăpadă x procentul de viscolire, cantitate
apă topită

Mașini de bătătorit zăpada

Mașinile de bătătorit zăpada sunt necesare deoarece administratorii pârtiilor de schi au obligația de
bătătorit stratul de zăpadă după fiecare ninsoare, înainte de începerea programului de schi și după încheierea unei
zile de schi.
Mașinile de bătătorit zăpada pot fi de mai multe feluri și au autonomii de funcționare diverse (Error!
Reference source not found., Error! Reference source not found.).

Tabel 17 – Caracteristici mașini de bătătorit zăpada pentru domeniul schiabil proiectat

Tip Număr Autonomie/buc Suprafață acoperită
Ratrac cu troliu 20 15 km/h 3,13 kmp
Ratrac cu troliu 12 20 km/h 1,87 kmp
Total 32 5 kmp

Pentru suprafața proiectatade5 kmp s-au prevăzut un necesar de 32 de mașini de bătătorit zăpadă
(Error! Reference source not found.). Dacă proiectul se implementează etapizat, mașinile de bătătorit zăpada
pot fi achiziționate în mai multe treptat, în funcție de suprafața domeniului schiabil inaugurată.

Infrastructura de transport

Localizarea domeniului schiabil aproximativ în centrul țării va reprezenta un mare avantaj din punct de
vedere al accesibilității. Conform situației actuale (Error! Reference source not found.) se observă că exită o
accesibilitate mai mare pentru turiștii din centrul țării (zona Brașov, Sibiu).

44
 Aprobarea Master Planului General de Transport al României din cadrul Ministerului Transporturilor și
realizarea proiectelor de autostrăzi, drumuri expres și drumuri transregio în perioada 2016-2030 va duce la
diminuarea timpilor de parcurs al distanțelor rutiere și îmbunătățirea căsătoriei turiștilor.

Figura 40 - Graficul câștigului de timp în urma implementării proiectului și a realizații proiectelor de

infrastructură din MPGT

Din analiza graficului (Figura 40) să observă diminuarea semnificativă a timpului călătoriei dintre
principalele orale și domeniul schiabil propus. Se observă câștiguri mari de timp (aproape jumătate din durata
inițială) în urma diminuării duratei călătoriei: 116 minute de la București, 47 minute de la Brașov, 60 minute de
la Sibiu, 170 minute de la Iași.

Ski shuttle
Transportul în interiorul domeniului schiabil se va face cu un shuttle. Acesta va funcționa pe baza
cartelei magnetice și va fi gratuit pentru schiori.Pentru domeniul schiabil s-au propus două trasee pe care să
circule autobuzele pentru a transporta schiorii între instalațiile de transport pe cablu (Error! Reference source
not found.). Pe cele două trasee s-au propus 36 de stații. Cele două trasee însumează o lungime de 24,4 km
(Error! Reference source not found.). Autobuzele au o recurență în stație de 5 minute și staționează 20 de
secunde. Pe primul traseu vor circula 10 autobuze dus-întors iar pe al doilea traseu vor circula 9 autobuze. În
funcție de fluxul turiștilor autobuzele pot fi suplimentate sau pot staționa mai mult la bază.
Fiind că traseul nu are diferență mare de nivel, autobuzele nu vor întâmpine dificultăți. Ele vor putea
circula fără probleme cu o viteză medie de 20 m/h. Dacă se impune, se vor achiziționa lanțuri pentru zăpadă
pentru a se echipa cele 19 autobuze ale domeniului schiabil.

Parcări
Pentru eficientizarea spațiului, se propune realizarea unor parcări eficiente, eventual supraetajate.
Avantajul acestor parcări este dat de spațiul mic ocupat de suprafața clădirii. Un dezavantaj ar fi dat de estetica
acestor clădiri în peisaj.
Din analiza realizată pe teren s-au identificat numeroase locuri pretabile pentru construcția de parcări
(Figura 41, Figura 42, Figura 43). Pentru început s-a propus realizare a 11 spații de parcare.

Figura 41 – Identificarea pe teren a Figura 42 – Identificarea pe teren a Figura 43 – Identificarea pe teren a

spatiilor destinate precarilor spatiilor destinate precarilor spatiilor destinate precarilor

8.2.3.2. Infrastructură turistică aferentă

45
 Infrastructura de cazare și de alimentație
Momentan în zonă există 5 spații de cazare ce au o capacitate de 93 de locuri.
Infrastructura de alimentație este forate slab dezvoltată, doar o pensiune din cele existente având un
restaurant funcțional. Celelalte pensiuni pun la dispoziția turiștilor bucătărie pentru asigurarea hranei în regim
propriu.

Pentru funcționarea optimă a noului domeniu schiabil se impune construirea unor clădiri cu destinație
de cazare: hoteluri, pensiuni, vile dar cu condiția să se țină cont de un tipar anume. Pentru a se construi aceste
clădire vor fi obligatorii respectarea unor criterii. Acest lucru se impune pentru a se evita o dezvoltare haotică a
domeniului schiabil. Astfel, investitorii interesați vor avea la dispoziție schițe tehnice ale clădirilor care se pot
ridica în această zonă. Aplicându-se aceste reguli, toate clădirile vor urmări un tipar și se va evita apariția unor
clădiri colorate sau care să nu respecte materiale (lemn și piatră) sau înălțimea impusă (p+2+M).

Tabel 18 – Caracteristicile clădirilor ce vor primi aviz de construcție

Nr. Crt Înălțime maximă a clădirii Materiale permise
1 P+2+M Lemn, piatră

8.2.3.3. Domeniul schiabil în cifre

Tabel 19 – Caracteristicile domeniului schiabil proiectat

Propuneri Tip Număr Lungime
Pârtii de schi 143 (81 pârtii, 62 variante) 207,98 km
Pârtii ușoare 40 63,1 lm
Pârtii de scchi Pârtii medii 73 113,6 km
Pârtii dificile 30 31,3 km
Suprafața - 50025298 m2
Număr 32 47,707 km
Telegondolă 3 7,5 km
Telescaun 24 37 km
Instalație de transport pe cablu
Teleschi 3 2,21 km
Babyschi 2 0,96 km
Capacitate instalații 69520 pers/oră
Rata de rentabilitate 4,35
Număr optim de schiori O=2*(S/144)+2 = 69520 pers/h
cu troliu 20 -
Ratrac Fără troliu 12 -
fără troliu 12 -
Skibuss autobus 19 -
Stații ski bus - 55 -
Gondole - 203 -
Telescaune - 3917 -
T-baruri - 413 -
Traseu ciclism 1 31 km
Stații salvamont - 2 -
Puncte de informare - 2 -
Case de bilete 4
Lacuri de acumulare 4 = 232.566 m2 -
Necesar apă 41.801.907 m3 -
Instalație de înzăpezire
Tunuri fixe 30 -
Tunuri mobile 100 -
* Conform Normei privind omologarea, amenajarea, întreținerea și exploatarea pârtiilor și traseelor de schi
pentru agrement din 05.10.2001, pârtiile de schi cu grad mic de dificultate au cel puțin 30 m lățime în timp ce
pârtiile cu grad mediu și avansat de dificultate au lățimea minimă de 20 m.

8.2.3.4. Protecția mediului

Domeniul schiabil propus se suprapune peste două arii protejate: Munții Făgăraș (ROSCI0122) și
Piemontul Făgăraș (ROSPA98. Investițiile ce se vor realiza vor ține cont de factorul mediu și se vor implementa
cu încercarea de a avea un impact cât mai mic asupra mediului (detalii capitolul Impactul teritorial al amenajării
și funcționării spațiilor schiabile)

46
 Impact asupra mediului vor avea atât lucrările de realizare ale pârtiilor de schi cât și cele ale instalațiilor
de transport pe cablu, a clădirilor (stații de plecare și sosire pentru instalațiile de transport pe cablu, spații de
cazare, restaurante etc), a drumurilor și parcărilor, a lacurilor artificiale.

8.2.3. Etapa de implementare

În această etapă se semnează contractul cu firma/firmele câștigătoare ale proiectului și se demarează

lucrările urmând-se un plan bine realizat.
După finalizarea montării telescaunelor și telegondolelor acestora li se va face revizia tehnică după care
se vor face probe și mai apoi vor fi puse în funcțiune.

8.2.4. Etapa de funcționare

Etapa de funcționare o preceda pe cea de amenajare propriu zisă. În etapa de funcționare vor fi date în
folosință instalațiile de transport pe cablu iar pârtiile de schi vor fi funcționale.
În această etapă se vor face numeroase campanii publicitare (Figura 44) pentru promovarea noului
domeniu schiabil și pentru atragerea cât mai multor turiști. Se urmărește funcționarea domeniului la capacitate
maximă.

Figura 44 – Exemplu de panou publicitar

Figura 45 – Modele de indicatoare rutiere

8.3. Modificări introduse de realizarea domeniului schiabil

Suprafețe cu utilizare schimbată în urma implementării proiectului

În urma implementării proiectului, urmează să se schimbe clasele de utilizare ale terenului pentru o
suprafață totală estimată de 5.376.522 m2. Această suprafață va corespunde pârtiilor de schi proiecte (

Figura 46, Error! Reference source not found.), a realizării instalațiilor de transport pe cablu (291 stâlpi
proiectați cu o suprafață estimată de 95414 m2), a construcțiilor anexe (stații plecare și stații sosire telescaune,
telegondole, telescaune – 64 de stații, 4 case de bilete cu o suprafață estimată de 12100 m2).

Tabel 20 – Suprafețe cu utilizare schimbată în urma implementării proiectului

Nr. Crt. Propunere Suprafață Unitate de Arii protejate
(m2) relief
1 Pârtii 5.005.298 m2 Munții Făgăraș
2 Transport pe cablu 95.414 m2 Munții (ROSCI0122),

47
 3 Clădiri anexe telegondole, 12.100 m2 Făgăraș Piemontul Făgăraș
telescaune, teleschiuri (stații de (ROSPA98)
plecare, de sosire, depozit
telegondole)
4 Parcări 30.000 m2
5 Fundații piloni 1.144 m2
6 Lacuri de acumulare 232.566 m2
7 Suprafețe ocupate de construcții Se stabilesc in
(infrastructura cazare și funcție de
alimentație) investitori
Total 5.376.522 m2

Din analiza graficului ponderilor claselor de

utilizare ale terenurile influențate de realizarea pârtiilor
de schi se remarcă faptul că cea mai mare suprafață –
48 % (2398535,81 m2) este reprezentată de clasa
pădurilor de foioase urmată de clasa pădurilor de
conifere - 24 % (1191523,71 m2). Cele mai puțin
influențate clase de utilizare sunt reprezentate de
zonele de pășunile secundare (63020,28 m2) și de
zonele de tranziție cu arbuști (92892,41 m2).
Figura 46 – Ponderea claselor de utilizare ale
terenului influențate de realizarea pârtiilor de schi

8.4. Indicatori tehnico-economici

8.4.1. Costuri

Pentru realizarea proiectului au fost calculate costuri pentru realizarea și manageriarea pârtiilor de schi,
a instalațiilor de transport pe cablu, a clădirilor anexe instalațiilor de transport pe cablu (stații de plecare, stații de
sosire, clădiri de depozitare, case de bilete), realizarea și punerea în funcțiune a instalațiilor de producere a
zăpezii artificiale, dotarea cu utilități, cheltuieli pentru obținerea terenurilor, costuri pentru realizarea drumurilor
de acces și a parcărilor, costuri pentru realizarea studiului tehnic sau alte cheltuieli neprevăzute (Tabel 21).

Tabel 21 – Costurile de realizare ale proiectului

Investiție Detalii Suprafață/ buc Valoare Valoare totală

Pârtii de schi 60.194.500

Pârtii de schi 207908 m 275 e /mp 57.194.500
Plasă protecție ochiuri 100 mm, 2500
2m î x 20 m 300 e x 400 km 3.000.000
kgf/mp
Instalație de transport pe cablu 9.602.892
Gondole 203 3000 609.000
Telescaune 3917 2000 7.834.000
T-baruri 413 100 413.000
Stâlpi telegondola 30 x 6mp = 180 mp 1000 300.000
Stâlpi telescaun 224 x 4mp = 890 mp 900 219.600
Stâlpi teleschi 22 x 2mp = 44 mp 800 17600
Stâlpi babyschi 15 x 2 mp = 30 mp 800 12.000
Cost teren stâlpi transport pe cablu 1144 mp 6 e/mp 6864
Cablu aluminiu armat 4x25 mmp
45 mm x 95414 m 2,3 e/mp 190.828
acyaby
Clădiri anexe transport cablu 12100 924.600
Stații plecare telegondola 3 x 200 mp 3 20.000 60.000
Stații sosire telegondola 3 x 200 mp 3 20.000 60.000
Clădire depozit telegondole 3 x 2000 mp 3 10.000 30.000
Stații plecare telescaun 24 x 100 mp 24 15.000 360.000
Stații sosire telescaun 24 x 100 mp 24 15.000 360.000
Stații plecare teleschi 2 x 10 mp 2 5.000 10.00

48
 Stații sosire teleschi 2 x 10 mp 2 5.000 10.00
Case de bilete 4 x 10 mp 4 5.000 20.00
Cost teren clădiri anexe 12100 mp 12100 mp 6 e/mp 72600
Instalație de zăpadă artificială 7.218.791
tunuri fixe 30 1000 300.000
tunuri mobile 100 1000 1.000.000
Lancii 1000 100 5.000
Conducte transport apa 200 m conducte 60 e/m 120.000
Stație de pompare apă 50.000 euro 50.000
Cablu aluminiu armat 4x25 mmp
acyaby 95414 m 2,3 euro/m 190.828
Necesarul de apă 1801907,3 m cubi 1 e /mc 1.801.907
Geo-membrana
Lac de acumulare EPDM 232566 mp 10e/mp 2.325.660
Cost achiziție teren 232566 mp 6 e/mp 1.395.396
Cost realizare 30.000 30.000
Mașini de bătătorit zăpada 32 buc 1.790.000
Mașini cu troliu 20 buc x 65.000 euro 1.310.000
Mașini fără troliu 12 buc x 40.000 euro 480.000
Utilități 2.100.000
Alimentare cu energie electrică 600.000
Alimentare cu apă potabilă 800.000
Canalizare 700.000
Drumuri de acces 22.360.900
11,5k m x 0,3
4.650.000
Făgăraș (BV) –Sebeș (BV) mil.euro 300.000 e /km
16,7 km x 0,3
5.600.000
Persani (BV)– Sebeș (BV) mil.euro 300.000 e /km
Sebeș (BV) – domeniu schiabil 15,2 km x 0,4
6.080.000
(45.616490, 25.026200) mil.euro 300.000 e /km
Achiziție autobuze Sghuttle 19 300.000 e buc 5.700.000
Parcări 11 x 100 mp x300 e 300 e/mp 330.000
Indicatoare auto 30 30 900
Cheltuieli pentru obținerea
terenului 5005296 mp 6 e/mp 30.031.776
Management și publicitate 16.660
Realizare și mentenanța site web 1 600 600
Panouri publicitare 20 x 12 luni 800 e/luna 16000
30 (50 m X 100 m =
Bannere 10 mp) 4 e/mp 60
Alte cheltuieli 1.590.000
Lucrări de
Organizare șantier construcții 1.300.000
Cheltuieli conexe 5000
Taxe, cote legale 10.000
Pregătirea
personalului 75.000
Probe tehnice 200.000
Inchiriere utilaje lucru 2.000.000 2.000.000
Cheltuieli neprevăzute 5.000.000
TOTAL 143.635.119
preț/km pârtie schi 690.919

8.4.2. Finanțare
Finanțarea planului propus a se realiza din surse legal constituite. Se urmărește atragerea fondurilor
europene nerambursabile disponibile prin diferite programe de finanțare și realizarea unui mix de fonduri:
fonduri europene + buget de stat.
8.5. Echilibre și dezechilibre introduse de amenajarea domeniului schiabil

Balanța dintre echilibrele și dezechilibrele provocate

Tabel 22 - Balanța dintre echilibrele și dezechilibrele provocate

49
 Nr. Element identificat Plusuri Minusuri
Crt (0-2) (0-2)
0 - neimportant, 1 – neutru, 2 – important
1 Creșterea atractivității și competitivității zonei 2 0
2 Extinderea domeniului schiabil 2 2
Satisfacerea cerințelor schiorilor 2 0
3 Atragerea turiștilor pe perioade îndelungate 2 0
4 Atragerea turiștilor din zone îndepărtate, inclusiv a turiștilor străini 2 0
5 Amenajarea unor pârtii noi pârtiilor de schi (omologate) 2 2
6 Realizarea unei infrastructuri moderne de transport pe cablu 2 2
7 Realizarea infrastructurii de transport auto și a unor noi locuri de parcare 2 1
8 Distrugerea unor ecosisteme și habitate naturale în timpul lucrărilor și 1 1
regenerarea acestora la încheierea lucrărilor
9 Schimbarea utilizării terenului din păduri mixte în zonă de agrement 2 2
10 Crearea de noi locuri de muncă 2 0
11 Dezvoltarea economică și socială 2 0
12 Consum de energie electrică, apă, motorină, uleiuri, generare deșeuri 0 2
13 Implementare proiect costuri/beneficii (amortizarea costurilor) 2 1
14 Promovarea unui sistem de viață activ, sănătos 2 0
15 Producerea de accidente 0 1
Total 27 14

În urma analizei raportului echilibre/dezechilibre (Tabel 22) se observă predominanța beneficiilor

implementării acestui proiect (s-a obținut un punctaj de 27 de puncte pozitive și 14 puncte pentru influența
negativă).
După implementarea proiectului, parte din efectele negative se vor diminua sau chiar vor dispărea.
Ecosistemele astfel afectare vor reveni la stare lor naturală. Zona defrișată se va regenera deoarece activitatea de
schi are loc iarna.

8.6. Analiza impactului generat de proiect asupra factorilor fizico-geografici

8.6.1. Pârtiile de schi

Impactul asupra factorilor fizico-geografici dat de amenajarea și funcționarea pârtiilor de schi este
diferit în funcție de etapa în care se află. În etapa de amenajare a pârtiilor de schi impactul asupra mediului este
mai mare din cauza lucrărilor care au loc și a utilajelor folosite. Acest impact se diminuează după finalizarea
lucrărilor iar elementele de mediu revin la starea inițială.
În cazul pârtiilor de schi, suprafețele pe care acestea se desfășoară vor suferi schimbări ale tipurilor de
utilizare ale terenurilor. În funcție de tipul inițial de utilizare al terenurilor, de lungimea și de lățimea pârtiilor de
schi, impactul asupra mediului diferă. În cazul pârtiilor de schi cu o lungime și o lățime mai mare, impactul
asupra mediului va fi mai mare decât în cazul în care pârtiile de schi au dimensiuni mai mici. De asemenea,
impact mai mare asupra mediului se va înregistra în cazul în care lucrările de amenajare ale pârtiilor de schi sunt
mai mare (nivelare, excavare).
8.6.2. Instalațiile de transport pe cablu
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, instalațiile de transport pe cablu sunt greu de
clasificat din cauza faptului că fiecare tip de instalație poate influențează mediul natural:
- în cazul telecabinelor este necesar să se construiască atât la bază cât și in partea superioară, două
clădiri cu superfață mare în care se regăsește instalația, cele două cabine, zonele de așteptare, de acces la cabine,
toalete, uneori restaurante, zonele de taxare. De asemenea, pilonii de susținere necesită realizarea unei fundații
adânci pe o suprafață destul de mare. Avantajul acestui tip de instalație este dat de faptul că nu este necesar să se
defrișeze culoarul de sub instalație iar schimbările de utilizare ale terenurilor nu sunt foarte mari.
- pentru construcția unei telegondole este necesar un spațiu destul de mare pentru stația plecare și cea de
sosire dar acest spațiu este mult mai mic decât în cazul telecabinelor. Telegondolele necesită în schimb o clădire
anexă cu o suprafață destul de mare în care sunt depozitate cabinele. Ca și în cazul telegondolelor, este necesara
să se realizeze fundație pentru pilonii instalației. Pilonii de susținere al cablului pentru telegondolă sunt mai mici
decât cei necesari pentru telecabină deci și impactul asupra mediului este mai mic. Asemănător telecabinelor,
suprafața de sub instalația transport de tip telegondolă nu suferă alte schimbări de utilizare ale terenurilor,
impactul asupra mediului din acest punct de vedere fiind mic.
- pentru construcția unei instalații de transport de tip telescaun este necesar un spațiu destul mai mic
(decât în cazul telegondolelor sau a telecabinelor) pentru stația plecare și cea de sosire. Telescaunele nu necesită
realizarea unei clădiri anexă pentru depozitarea scaunelor, acestea rămânând monte tot timpul anului. Pilonii de
susținere pentru instalația de telescaun sunt mai mici ici decât cei necesari pentru telegondolă și implicit

50
telecabină deci și impactul asupra mediului este și mai mic. Asemănător telegondolelor și telecabinelor,
suprafața de sub instalația transport de tip telescaun nu suferă alte schimbări de utilizare ale terenurilor, impactul
asupra mediului din acest punct de vedere fiind mic.
- instalația de transport pe cablu de tip teleschi nu presupune construcții mari pentru capetele de stație
dar presupune montarea mai multor stâlpi de susținere, cu dimensiuni mai mici decât în cazul instalațiilor
prezentate anterior. Pe toată suprafața de sub instalația de transport pe cablu se schimbă utilizarea terenurilor și
sunt necesare lucrări de defrișare (dacă este cazul), nivelare și amenajare. Impactul în acest caz poate fi mai mare
dar este direct proporțional cu lungimea instalației (care în cele mai mute cazuri este mult mai mică decât în
cazul instalațiilor de tip telecabină, telegondolă sau telescaun) și cu tipul de utilizare al terenului pe care se
montează instalația (pădure, pășune etc.).
- instalațiile de transport de tip bandă transportoare destinată copiilor are un impact asupra mediului
ridicat din cauza faptului că este reprezentată de o structură artificială (o bandă montată pe un suport) pe toată
lungimea ei. Impactul nu este totuși foarte mare deoarece lungimile și suprafețele pe care se montează sunt mici
și foarte mici (80-150 m lungime, 2-3 m lățime). În unele situații, acest tip de instalație este acoperit pe toată
lungimea (pentru a proteja copii de condițiile meteorologice) lucru care apare ca o discontinuitate în peisajul
natural inițial.
- impactul asupra mediului dat de instalațiile de transport pe cablu de tip teleschi care au montat un
singur cablu, fără piloni intermediari de susținere este cel mai mic, aproape nesemnificativ și datorită faptului că
se întind pe lungimi și suprafețe mici și foarte mici.
Instalația de transport pe cablu va avea un efect negativ asupra mediului din punct de vedere al poluării
fonice mai mare în timpul amenajării și montării instalației, mai mic în timpul funcționării și va fi nul în
perioadele în care nu funcționează.

8.6.3. Infrastructura turistică conexă

Lacuri și instalația de zăpadă artificială

Aceste tipuri de amenajări au impact diferit asupra mediului. În cazul construcției lacurilor necesare
pentru acumularea apei în vederea realizării stației de pompare a apei, terenul de sub acesta își va schimba
utilizarea iar impactul asupra mediului va fi direct proporțional cu suprafața acestuia. Pentru realizarea lacurilor
artificiale sunt necesare lucrări de excavare și de montare a geo-membranelor care au un impact semnificativ
asupra ecosistemelor naturale care se află pe acea suprafață.

Instalația de zăpadă artificială

Are un impact asupra mediului crescut în etapa de montare din cauza realizărilor lucrărilor de excavare
pentru montarea conductelor de transport a apelor, a cablurilor electrice și a stâlpilor în cazul instalației de
zăpadă artificială fixă. După finalizarea lucrărilor, ecosistemele aflate deasupra conductelor pot reveni la starea
inițială, diminuându-se impactul asupra mediului.
Creșterea consumului de apă și de energie electrică pot fi alți indicatori care pot fi analizați pentru
calcularea impactului asupra mediului.

Instalația electrică
Impactul asupra mediului, ca și în cazul instalației de zăpadă artificială, este nesemnificativă deoarece
pe valea pe care se propune realizarea noului domeniu schiabil este deja existenta rețea de energie electrică. În
cazul montării în același timp a instalației de realizare a zăpezii artificiale și a instalației de iluminat, impactul
asupra mediului este mai scăzut. Montarea stâlpilor pentru instalația de iluminat, impactul asupra mediului crește
în cazul domeniilor schiabile care au această dotare. De asemenea, se remarcă creșterea consumului de energie
electrică.

Instalația de scurgere a apelor pluviale și rezultate în urma topirii zăpezii

În urma schimbării utilizării terenurilor, va rezulta mai multă apă pluvială neutilizată și neabsorbită (de
către plantele din ecosistemele naturale) care trebuie gestionată prin realizarea unei instalații de scurgere. În
timpul realizării acestei instalații impactul asupra mediului va fi mai mare, urmând ca acesta să se diminueze
după finalizarea lucrărilor. Cantitatea de apă care se va topi în urma producerii zăpezii artificiale ar putea
influența ecosistemele naturale motiv pentru care este obligatoriu ca aceasta să fie drenată.

Clădiri
Se va înregistra un impact desul de ridicat asupra mediului, prin schimbarea utilizării terenurilor din
terenuri naturale în suprafețe construite. Cu cât numărul clădirilor este mai mare, cu atât impactul asupra
mediului va fi mai mare. Un număr mai mare de clădiri (restaurante, hoteluri, etc) va genera un număr mai mare
de turiști și implicit un impact mai mare asupra mediului (gaze, noxe, ape uzate, etc).

51
 Drumuri și parcări
Asemănător infrastructurilor anterioare, impactul asupra mediului va fi mai mare în perioada de
realizare a acestora dar nu va scădea foarte mult după finalizarea acestora deoarece ecosistemele nu vor reveni la
starea naturală, aceste suprafețe schimbându-și categoria de utilizare a terenurilor. Poluarea va fi mai mare în
cazul drumurilor din cauza noxelor emise de către mașinile care vor circula pe acestea. În cazul în care există
rețea rutieră realizată până la domeniul schiabil, impactul asupra mediului nu va crește la realizarea domeniului
schiabil.
Autovehiculele pot cauza poluare fonică (de la motor, țeava de eșapament, claxon, muzică etc).

Capitolul al 9-lea. Integrarea domeniilor schiabile în aplicații GIS interactive

Pentru un bun management al domeniilor schiabile este absolut necesar să se cunoască date despre toate
domeniile schiabile existente, indiferent de starea sau de statutul lor.

Pe măsură ce situația din teren se va modifica, informațiile se vor updata și pe aceste platforme.
Cele trei produse prin care se diseminează rezultatele au avut un flux de lucru:
1. Validarea prin campanii de teren a informațiilor identificate și obținerea unor date actualizate și
corecte
Această etapă este obligatorie deoarece sursele online nu pot fi de încredere în totalitate. Domeniile
schiabile au cunoscut o dezvoltare destul de dinamică în ultima perioadă, acest lucru fiind identificat de cele mai
multe ori doar prin deplasarea pe teren.
2. Publicarea într-un program GIS a informațiilor identificate și validate. Informațiile stocate în mediul
GIS au fost publicate printr-un service în mediul online, a fost create o hartă care ulterior a fost integrată într-o
aplicație GIS online pentru afișare și interogare..
3. Crearea unei harți interactive folosind platforma Google Maps pentru spațializarea, poziționarea și
obținerea rutelor pentru a facilita accesul către orice domeniu schiabil din țară.
4. Integrarea programelor GIS pe o platformă de internet. Aplicației GIS a fost integrată într-o pagina
HTML. Pentru acest lucru a fost necesară dezvoltarea unui cod html care să integreze aplicația în cadrul site-ului
web.
5. Publicarea paginii web pe internet pentru a putea fi consultată de către publicul larg. Pagina web
creată, în care a fost integrate aplicația GIS, se publică pe un server, folosind un spațiu de stocare și obținându-se
un link la care aceasta poate fi accesată de către publicul larg.

9.1. Aplicații web-GIS interactive ale domeniilor schiabile din România

Realizarea unei aplicații online prin intermediul căreia să poată fi interogată baza de date rezultată în urma
acestui studiu reprezintă un avantaj pentru faptul că se acordă o utilitate practică și absolut necesară pentru cei
interesați atât de practicarea sporturilor de iarnă cât și celor interesați de dezvoltarea acestui domeniu.
Această aplicație a fost realizată cu programul ArcGIS și ArcGIS Online. Prin intermediul acestor programe,
datele au fost stocate, gestionate, simbolizate și publicate pe internet. Aplicația ArcGIS Online a permis
reprezentarea datelor într-o formă intuitivă și ușor de folosit. Pentru obținerea informațiilor altitudinale se
folosește un model numeric altimetric. Astfel si obțin profilele topografice longitudinale pentru pârtiile de schi
propuse, pentru pârtiile de schi pe care managerii domeniilor schiabile intenționează să le realizeze în vederea
dezvoltării domeniului schiabil, pentru redarea evidențierea liniei topografie peste care se suprapun instalațiile de
transport pe cablu, etc.
Aplicația GIS dispune de mai multe hărți de fundal, utile pentru investitori în vederea identificării spațiilor
pretabile pentru investiții (noi pârtii de schi, infrastructură turistică). Având avantajul spațializării geografice a
tuturor elementelor din cadrul domeniului schiabil, schimbarea hărții de fundal realizându-se foarte ușor,
investitorii pot realiza analize mult mai rapid și mai corect.

9.2. Harta localizării domeniilor schiabile din România

În urma analizei domeniului online s-a constatat că nu există o hartă interactivă care să conțină poziția
tuturor domeniilor schiabile din România. Înainte de realizarea hărții interactive a domeniilor schiabile ca
rezultat al acestui studiu, cea mai completă hartă regăsită a fost ce realizată în proiectul I-Tour în care se
regăsesc localizate 47 de domenii schiabile din țară.

52
 Ca rezultat al acestui studiu s-a urmărit realizarea unei hărți complete interactivă ale domeniilor
schiabile din România (Error! Reference source not found.) utilizând platforma Google Maps. Harta conține
localizarea a 92 de domenii schiabile si poate fi accesată la linkul:
http://geo.unibuc.ro/schi/harta_google_maps.html.

9.3. Harta interactivă a domeniilor schiabile din România

Harta a fost realizată folosind programul ArcGIS și ArcGIS Online. Harta a fost integrată în site-ul
dedicate acestui studiu și poate fi accesată la linkul: http://geo.unibuc.ro/schi/harta_interactiva.html.
Harta interactivă conține toate datele vectoriale ale domeniilor schiabile (pârtii de schi simbolizate în
funcție de gradul de dificultate, instalații de transport pe cablu simbolizate în funcție de tipul de instalație –
telecabina, telegondolă, telescaun, teleschi, bandă transportatoare), infrastructura turistica – piste de biatlon,
trambulină de sărituri, structură de escaladă, poligon de tragere, traseu de ciclism, funpark, traseu de snowmobil,
etc), lacuri artificiale, clădiri, parcări, parc de aventură dar conține și dare raster precum harta pretabilității pentru
amenajarea, dezvoltarea și proiectarea domeniilor schiabile. Informațiile sunt simbolizate sub forma de layere
care pot fi selectase sau de selectate în funcție de interes.

Figura 47 – Înterfața hărții interactive Figura 48 – Interogrea datelor în harta interactivă

Harta se dovedește a fi foste utilă pentru a obține date foarte detaliate despre caracteristicile tuturor
elementelor de amenajare din cadrul domeniilor schiabile, se poate interoga harta pretabilității pentru amenajarea
domeniilor schiabile (alt rezultat al acestui studiu) și este foarte ușor de folosit de către oricine.

9.4. Aplicație web-GIS a domeniilor schiabile din România

Aplicația GIS pentru interogare a profilelor topografice este integrată în site-ul dedicat proiectului și
poate fi accesată la linkul: http://geo.unibuc.ro/schi/aplicatie_gis.html
Această aplicație (Elevation Profile) folosește un Model Numeric Altimetric forte bun prin intermediul
căruia se pot crea profele de elevație pentru fiecare pârtie care are un traseu vectorial sau se pot crea profile
pentru alte zone pentru vizate spre crearea unei pârtii noi.

53
 Figura 49 – Interogarea datelor din aplicația GIS online

Din analiza rezultatului se observă că profilul evidențiază foarte bine atât lungimea pârtiei de schi,
diferența de altitudine între punctul de plecare și cel de sosire dar și configurația terenului în lungul pârtiei de
schi. Astfel de aplicație se dovedește foarte utilă atât pentru persoanele interesate de configurațiile actualelor
pârtii de schi cât și pentru potențialii investitori interesați de analiza noilor zone în vederea analizei facile și
foarte intuitive a reliefului pentru amenajarea de pârtii de schi noi.

9.5. Website dedicat domeniilor schiabile din România

Pentru diseminarea rezultatelor și acordarea unei aplicabilități moderne teze, s-a realizat un website prin
intermediul căruia pot fi accesate datele din baza de date creată și pot fi găsite informații diverse (atât turistice
dar mai ales geografice) despre toate domeniile schiabile din România.

Site-ul poate fi accesat la linkul: http://geo.unibuc.ro/schi/index.html

Figura 50 – Interfața web-site-ului

Elemente de noutate
Rezultatul acestui demers se concretizează prin crearea primului site complet al tuturor domeniilor
schiabile din România care, pe lângă informațiile complexe pe care le oferă, are ca noutate integrarea a trei harți:
- harta online interactivă a localizării domeniilor schiabile
- harta interactivă a domeniilor schiabile
- aplicație GIS
Prin crearea acestui produs se va creste informarea turiștilor interesați de practicarea sporturilor de iarnă
și se vor promova domeniile schiabile crescând astfel competitivitatea lor și determinând administratorii pârtiilor
de schi să își îmbunătățească serviciile.

54
 Concluzii

Prezentul studiu este structurat pe zece capitole prin intermediul cărora a propus mai multe modelele
GIS integrate, s-a realizat o metodologie ce analizează și clasifică atât parametrii geologici, morfometrici și
morfografici ai reliefului cât și parametrii climatici care au un rol în restricționarea sau favorizarea funcționării
domeniilor schiabile.
Primul capitol surprinde aspectele generale și problematica domeniilor schiabile din România
În capitolul al doilea a fost redată metodologia de obținere a datelor necesare studiului și a etapelor de
lucru.
Capitolul al treilea surprinde particularitățile morfo-litologice de impact pentru proiectarea,
dezvoltarea și amenajarea domeniilor schiabile. Aici au fost explicații factorii naturali și cei antropici ce
condiționează existenta domeniilor schiabile.
În capitolul al patrulea sunt identificate caracteristicile tuturor domeniilor schiabile din țară, sunt
identificate disfuncționalitățile și se prevăd tendințele în funcționarea domeniilor schiabile.
Capitolul al cincilea conține mai multe modele GIS aplicate pentru amenajarea, dezvoltarea și
proiectarea domeniilor schiabile. Se creează mai multe modele parametrice aplicabile pentru orice spațiu din tară
care are au ca rezultat realizarea hărții pretabilității reliefului și a parametrilor climatici pentru domeniile
schiabile.
În capitolul al șaselea se fac propuneri privind managementul domeniilor schiabile și se prezintă
metodologia de realizare a catalogului de schi al României.
Capitolul al șaptelea conține modele GIS aplicate pentru dezvoltarea sustenabilă a domeniilor
schiabile. Se calculează rate și indici pentru domeniile schiabile și se propun câteva formule de analiză. În urma
aplicării acestor formule se identifică dezvoltarea sustenabilă a domeniilor schiabile.
În capitolul al optulea se integrează toate rezultatele obținute în capitolele anterioare prin folosirea
modelului parametric de generare a hărții pretabilității terenului pentru proiectarea unui nou domeniu schiabil
comparabil cu cele europene și prin aplicarea formulelor pentru identificarea parametrilor de dezvoltare și
proiectare sustenabilă.
În capitolul al nouălea se integrează datele rezulte într-un website ce integrează o hartă de localizare a
tuturor domeniilor schiabile, o hartă interactivă și o aplicație GIS.
La final concluziile studiului surprind tendințele domeniilor schiabile și direcțiile viitoare ale studiului.
Concluzionând, putem afirma că prin realizarea prezentului studiu s-au urmărit și s-au obținut câteva
rezultate notabile:
1. Dezvoltarea unui model GIS aplicabil pentru orice spațiu în vederea identificării pretabilității parametrilor
geologici, morfometrici și morgografici ai reliefului dar și a parametrilor climatici pentru amenajarea,
dezvoltarea și proiectarea domeniilor schiabile. S-au luat calcul toți parametrii geografici care influențează
și condiționează existența domeniilor schiabile;
Acest rezultat este deosebit de important și de util pentru autoritățile locale deoarece, în programele
guvernamentale privind investițiile în dezvoltarea domeniilor schiabile, autoritățile locale sunt cele ce identifică
zonele noi cu potențial privind dezvoltarea de noi piste de schi. Această bază de date este pusă la dispoziția celor
interesați la cerere.
În cadrul programului național de dezvoltare a turismului Schi în România – 2008 PL-x nr. 234/2008,
autoritățile locale trebuiau să identifice terenurile pe care se puteau amenaja pârtii, să elaboreze planurile de
urbanism, să amenajeze și să dezvolte zonele de schi, instalațiile de transport pe cablu, cele de iluminat sau de
producere a zăpezii artificiale.
În acest context, metodologia propusă prin intermediul acestei teze și modelul GIS creat care poate fi
aplicat pentru price spațiu din țară, va reprezenta un instrument de analiză deosebit de important pentru
autoritățile ce vor fi interesate de identificarea spațiilor pretabile pentru amenajarea dezvoltarea și proiectarea
domeniului schiabil. Metodologia creată în acest studiu este de tip parametric, fiind o unealtă care poate fi
aplicabilă oricărui spațiu de analiză atât timp cât există date digitale pentru zona de interes. Unealta poate fi
folosită pe orice stație informatică care are instalată programul ArcGIS.
2. Crearea unor modele de analiză și de propunere a unei dezvoltări sustenabile a domeniilor schiabile;
3. Realizarea unei baze de date actualizate și complete care stochează date vectoriale și date raster privind
toate domeniile schiabile din Româna;
4. Crearea unei hărți de localizare a tuturor domeniilor schiabile;
5. Realizare unei hărți interactive de interogare a bazelor de date referitoare la domeniile schiabile din țară
(pârtii de schi simbolizate în funcție de gradul de dificultate, instalații de transport pe cablu simbolizate în
funcție de tipul de instalație – telecabina, telegondolă, telescaun, teleschi, bandă transportatoare),
infrastructura turistica – piste de biatlon, trambulină de sărituri, structură de escaladă, poligon de tragere,
traseu de ciclism, funpark, traseu de snowmobil, etc), lacuri artificiale, clădiri, parcări, parc de aventură

55
 dar conține și dare raster precum harta pretabilității pentru amenajarea, dezvoltarea și proiectarea
domeniilor schiabile.
6. Dezvoltarea metodologiei pentru crearea ”Catalogului de schi al României“
7. Realizarea unei aplicații GIS de interogare a profilelor topografice ale pârtiilor de schi. Aplicația
stochează informații spațiale și de tip atribut pentru toate domeniile schiabile din Carpații Românești
8. Crearea unui website dedicat domeniilor schiabile din România. Site-ul va conține cele mai complete
informații cu privirea la domeniile schiabile existente în România;
Promovarea pe internet a unui domeniu schiabil, ușurința cu care se găsesc informații despre acesta vor
determina creșterea numărului de turiști. Astfel, prin publicarea informațiilor rezulte în urma acestui studiu și
prin integrarea lor în aplicațiile GIS de vizualizare și interogare ale caracteristicilor domeniilor schiabile, se va
oferi posibilitatea informării turiștilor. Până în prezent, nu există o hartă interactivă care să conțină informații
despre localizarea și caracteristicile tuturor domeniilor schiabile, acest lucru îngreunând sau chiar restricționând
accesul turiștilor la anumite domenii schiabile.

Tendințe
Având ca model stațiunile europene, turiștii români vor opta pentru cele mai competitive și mai
funcționale domenii schiabile din țară. Astfel, vor avea succes domeniile schiabile de altitudine ce prezintă
diversitate a pârtiilor de schi, confort a instalațiilor de transport pe cablu, care să ofere diversitatea spațiilor de
cazare și de alimentație. Cu cât pârtiile deschi vor fi mai lungi, mai diversificate și vor oferi o provocare mai
mare schiorilor, cu atât domeniul schiabil va fi mai căutat și mai rentabil. De asemenea, viitorul rentabilității
domeniilor schiabile va consta în dezvoltarea infrastructurii turistice care să fie folosită. În acest sens se vor alte
tipuri de activități: pârtii de schi artificiale, fun park-uri, parcuri de aventură, mountain bike, drumeții etc.
În alegerea domeniului schiabil în care să se practice schiatul are un mare rol și instalația de transport pe
cablu. Cu cât aceasta este mai diversificată (telegondolă, telescaun, teleschi, babyschi, bandă transportoare), mai
confortabilă (telegondolă sau telescaun în locul teleschiului) sau oferă condiții mai bune (dacă cabina este
acoperită aceasta va fi preferată în condiții de vreme rea – ninsori, temperaturi scăzute, vânt, ceață) cu atât mai
mulți turiști vor opta pentru un anumit domeniu schiabil în detrimentul altora. Un alt factor care influențează
decizia turiștilor este timpul petrecut la coada de așteptare pentru a ajunge în partea superioară a pârtiilor de schi.
Din analizele efectuate s-a observat că, mai ales la sfârșit de săptămână sau în timpul sărbătorilor legale, la toate
domniile schiabile se formează cozi la instalațiile de transport pe cablu (dar și în parcări sau la infrastructura de
cazare și de alimentație). Pentru a se evita aceste aglomerări, este indicat să se dezvolte instalația de transport pe
cablu astfel încât să corespundă numărului mare de solicitări.
În contextul actual al încălzirii climatice, din ce în ce mai multe domenii schiabile vor devenii
nefuncționale. Din analizele realizate pentru această lucrare s-a observat că în ultimii trei ani au fost mai multe
domenii schiabile care au avut sezoane de iarnă (mai ales sezonul 2015-2016), care au funcționat 1-2 săptămâni
sau doar începând cu luna ianuarie. Se remarcă astfel reducerea perioadei în care stratul de zăpadă este favorabil
practicării sporturilor de iarnă de la perioada noiembrie – mai la perioada ianuarie - aprilie (în cel mai bun caz)
sau chiar ianuarie-martie. Aceste tendințe vor determina devenirea unor domenii schiabile ne funcționale sau ne
rentabile. Cele mai amenințate domenii sunt cele aflate la altitudini mici (Copou, Hidișel, Sucevița, Gura
Humorului, Mălini, Piatra Neamț, Gura Râului, Ghelința, Perișani, Arena Ski Feleacu etc.). cele mai funcționale
domenii vor fi Sinaia, Transalpina Ski Resort, Parâng, Băile Harghita, Harghita Mădăraș, Rânca, Păltiniș,
Predeal, Azuga, Poiana Brașov.
Cele ai funcționale domenii schiabile din punct de vedere al diversității și lungimii pârtiilor de schior fi:
Poiana Brașov, Sinaia, Parâng, Straja, Harghita Mădăraș etc. La popul opus, cele mai puțin căutate domenii
schiabile vor fi cele care au o singură pârtie de schi deservită de o instalație de transport pe cablu (Stâna de Vale,
Merești, Jina, Arena Ski Feleacu, Băile Tușand, Perișani, Hidișel, Vârtop 1, Vârtop 2, Băile Homorod, Șumuleu,
Cheile Grădiștei, Durău, Tolvajos, Mățău, Ciceu, Drăguș, Gura Râului, Sânmartin, Copou, Pârâul Rece,
Suceava, Nemira, Valea Măriilor, Valea Rece, Comandău, Ciucea, Valea Blaznei, Tihuța etc) sau cu două pârtii
de schi (Ghelința, Ghimeș, Icoana, Borsec, Bucin, Bușteni, Piatra Neamț, Mălini, Dângău Mare, Întorsura
Buzăului, Cheile Buții etc).

Limitările studiului
Utilizarea hărții topografice 1:25.000 pentru extragerea curbelor de nivel și generarea modelului
numeric altitudinal determină apariția unor erori de precizie în cadrul acestuia. De asemenea, EU-DEM-ul
utilizat, cu rezoluția de30 m/pixel impune niște limitări. Optimă ar fi utilizarea unor planuri topografice sau
realizarea unor măsurători de precizie în teren pentru eliminarea erorilor astfel cauzate. Utilizarea modelului
numeric altitudinal astfel realizat poate genera unele erori în cadrul profilelor realizate pentru a evidenția
caracteristicile pârtiilor sau a traselor de telegondolă analizate. Pentru a minimiza aceste erori, se poate opta
pentru realizarea unui model numeric atitudinal realizat din imagini aeriene de înaltă rezoluție sau de imagini
Lidar. Datele utilizate pentru aplicarea modelului propus sunt pot fi îmbunătățite

56
 Bibliografie

Agrawala, S., (2007), Changements climatiques dans les Alpes Européennes. Adapter le tourisme d’hiver et la
gestion des risques naturels, OCDE, 140 pp.
Armaş, I., (1999), Bazinul hidrografic Doftana. Studiu de geomorfologie, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
ISBN 973-45-0305-7,l.
Armaş, I., (2006), Risc şi vulnerabilitate. Metode de evaluare în geomorfologie, Editura Universității din
Bucureşti, ISBN 978-973-737-174-4.
Armaș, Iuliana, (2011), An analytic multicriteria hierarchical approach to assess landslide vulnerability. Case
study: Cornu village, Subcarpathian Prahova Valley/Romania, Zeitschrift für Geomorphologie
Vol. 55,2, p. 209–229, Stuttgart.
Badea, L. Niculescu, Gh., Roata, S., Buza, M., Sandu, M., (2001), Unitatile de relief ale României. I Carpații
Meridionali și Munții Banatului, Editura Ars Docendi, București.
Badea, L., Buza M., Niculescu Gh., Sandu M., Schreiber W., Serban M., Kadar A, (2006), Unitatile de
relief ale României. II Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei. Editura Ars Docendi,
București.
Balint, L., Grosz, W.R., (2010), Date şi evenimente semnificative din evoluția sistemului competițional în schi
sărituri, pe plan internațional şi național, Palestrica mileniului III, Editată de Universitatea de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca.
Barnes. B., (1999), The Complete Encyclopedia of Skiing, 3rd Edition, Snowline Pr; ISBN-13: 978-0966913156
Bălteanu, D. , Dincă A. I., Surugiu C., Dumitrașcu M, Micu D., Felciuc, M., (2008)
Ecotourism and Environmental Change in the Romanian Carpathians în Global
Environmental Research, vol. 12, nr. 2, p. 161-172, ISSN: 1343-8808.
Becken S., Hay E. J., (2007), Tourism and Climate Change: Risks and Opportunities,
Multilingual Matters.
Beniston, M., (2005), Mountain Climates and Climatic Change: An Overview of Processes Focusing on the
European Alps, Pure and Applied Geophysics, Pure appl. geophys. 162 (2005) 1587–1606,
0033 – 4553/05/091587–20, DOI 10.1007/s00024-005-2684-9.
Bérot, M., (1991), L’Épopée du ski aux Pyrénées. Toulouse, Milan,T arbes: Randonnées Pyrénéennes.
Besancenot, P. J., (1990), Climat et tourisme, MASSON/
Beshumi, (2008) - Ski pistes homologization in Gudauri, Ski Federation of Georgia.
Beshumi, (2009) - Assessment of prospective development of new ski resort, Government of
Adjara AR.
Bocicai, A., (2006), Plan urbanistic zonal - Muntele Mic - Comuna Turnu Ruieni, Pr. 114, 48 pp.
Bompard, J.J., (2005), Encyclopédie du ski, Editura Hermé, Paris.
Booth, L. K., Cullen, R., (2001), Managing Recreation and Tourism in New Zealand Mountains, Mountain
Research and Development, Vol 21, No 4.
Burtscher, M., Nachbauer, W., (1999), The effects of Training on the Risk of Avalanche Fatality, in Skiing
Trauma and Safety, Twelfth Volume, ASTM STP 1345, (Ed. Johnson, R.), American Society
for Testing and Materials, West Conshohocken,
Cavallin, A., Marchetti, M., Panizza, M., Soldati, M., (1994), The role of geomorphology in environmental
impact assessment, Geomorphology, 9, 143-153.
Cendrero, A., (1991), Geology for environmental planning and management, Science International, 45-46: 35-
36.
Chrenka B., Ira V (2011), Transformation of tourist landscapes in mountain areas:case studies
from Slovakia, Human Geographies - Journal of Studies and Research in Human
Geography (2011) 5.2, 13-20.
Chardon, A. C., Thouret J.C., (1994), Cartographie de la vulnérabilitéd’une population citadine face aux
risquesnaturels: le cas de manizales, Mappe Monde 4/1994, p. 37-40.
Chendeș, V., (2011), Resursele de apă din Sunbcarpații de la Curbură. Evaluări geospațiale. Editura
Academiei Române, București.
Clarke, Norman, W., (2006), Kiandra—Gold Fields to Ski Fields, Sydney: Cremorne, Self-Publishing.
Clifford, P.S., (1992), Scientific basis of competitive crosscountry skiing, Med. Sci. Sports Exerc. 24, 1007–
1009.
Cocean, P., (1992), Modele de amenajare turistică a unor regiuni muntoase din România, Studia Universitatis
Babeş Balyai, Geographia , XXXVII, Cluj Napoca.
Comănescu L., Dobre R., (2009), Inventorying, evaluating and tourism valuating the geomorphosites from the
Central sector of the Ceahlău national park, GeoJournal of Tourism and Geosites, Year II, no.
1, vol. 3, pag. 86-96, ISSN 2065-0817, E ISSN 2065-1198, indexat în baza de date
internatională Copernicus, IC Value – Current-3.91.

57
Comănescu L., Nedelea A., Dobre R., (2009), Inventoring and Evaluation of Geomorphosites in the Bucegi
Mountains, Geographical Forum- Geographical Studies and Environment Protection Research,
n.8, Editura Universitară Craiova, p.38-44, ISSN – 1583-1523.
Comănescu L., Ielenicz M., Grecu F., (2009), La Relation climat – des activities touristique en Dobroudja,
Analele Universității din Oradea, Seria Geografie, Tom XIX, pag. 211-218.
Comănescu L., Nedelea A., (2010), Analysis of some representative geomorphosites in the Bucegi Mountains:
between scientific evaluation and tourist perception,
http://www3.interscience.wiley.com/journal/119879254/issue, Area, Nr.4, pag. 406-416, factor
impact 1,78, ISI Journal Citation Reports, Ranking 2008: 14/51 Geography.
Comănescu Laura, Ielenicz M., Nedelea Al., (2011) Relieful şi valorificarea lui în turism, Ed.
Ars Docendi, Bucureşti;
Comănescu, L., Nedelea, A. Dobre, R. (2012), The Evaluation of Geomorphosites from the Ponoare Protected
Area, Forum geografic, XI(1), 54-61. doi:10.5775/fg.2067-4635.2012.037.i.
Constantinescu, S, (2006), Observații asupra indicatorilor morfometrici determinați pe baza MNAT, Geo-
spatial.org, http://www.geo-spatial.org/articole/observaii-asupra-indicatorilor-morfometrici-
determinai-pe-baza-mnat.
Cristea, D., (2003), Aplicație web pentru realizarea unei biblioteci on-line, Revista
Informatica Economica, nr. 3(27)/2003
Dahal R. K., Hasegawa S., Bhandary N. P., Poudel P. P., Nonomura A., Yatabe R.,
(2012), A replication of landslide hazard mapping at catchment scale,
Geomatics, Natural Hazards and Risk, EFirst version
DOI:10.1080/19475705.2011.629007.
Dincă Ana Irina, Dana Micu (2008), Climate Variability and its Implications for Winter
Mountain Tourism in the Prahova Valley – Poiana Brașov Area, Proceedings PEEC 2008, Vol.
I, Supplement of "Quality-access to success" Journal, CNCSIS recognized, Year 9, no.94,
p.232-241, ISSN: 1582-2559
Dincă A. I., Micu D., (2010), Tourism Destinations Vulnerable to Climate Changes:
An Econometric Approach on Predeal Resort, Buletinul Universității Petrol-Gaze din Ploiești,
seria Științe Economice, vol. LXII, no 1, p. 111-120, ISSN 1224-6832
Dobre, R., (2005), Impactul amenajărilor sectorului de autostrada Comarnic - Predeal asupra reliefului,
Comunicări de Geografie, Vol. IX, Ed. Universității, București;
Dobre, R., (2011), Use a GIS techniques to identify areas to consider when designing
the Comarnic – Sinaia motorway sector so as to meet sustainable
development requirements, Revista de Geomorfologie, Vol. XIII, Ed. Universității, București;
Dobre, R., (2016), Relația dinamica reliefului – infrastructura de transport, Editura Etnologică,
București.
Donisă, I., (1996), Dicționar explicativ de teledetecție și Sisteme Informaționale Geografice, Editura Junimea,
Iași. 1:300.000 map tradition as the basis for the official map coverage of Greece and its
updating in late 19th century, e -Perimetron, Available online URL: http://www.e-
perimetron.org/Vol_6_1/Boutoura_Ploutoglou_Tsorlini.pdf.
Epuran, Gh., (1958), Urme de schi peste veacuri, Editura Tineretului, Cultură fizică și sport, București.
Flower, Raymond (1976) The history of skiing and other winter sports Toronto Methuen, , New York, ISBN 0-
458-92780-5.
Freitas, R. C., (2005), The Climate-Tourism Relationship and its Relevance to Climate Change Impact
Assessment, in Tourism, Recreation, and Climate Change (Hall M C, Higham S E J, edit.),
Channel View Publications, pp. 29-44.
Florea, M., (1998), Munții Făgărașului. Studiu geomorfologic, Editura Foton,
Brașov.
Fookes P. G., Sweeney M., Manby C. N. D., Martin, R. P. (1985), Geological and
geotechnical engineering aspects of low-cost roads in mountainous terrain. Engineering
Geology, 21, 1–152.
Formenti, F., Ardigo, L., P., Minetii, A.E., (2005), Human locomotion on snow: determinants
of economy and speed of skiing across the ages, Proceedings of the Royal Socuety, Published
online, doi:10.1098/rspb.2005.3121.
Gardiner, B., (2004), Competitiveness, productivity and economic growth across the European regions,
Regional Studies.
Gheorghe, V.I., (2010), Valea Lotrului – studiu de geomorfologie aplicată – teză de
doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea din București.
Gingulescu, D.M., (2010), Potențialul schiabil al României – teză de doctorat, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj
Napoca.
Godde M. P., Price F. M., Zimmerman M.F., (2000), Tourism and development in mountain regions, CABI
Publishing.

58
Grecu, F., Palmentola, G., (2002), Geomorfologie dinamică, Editura Tehnică, București.
Grecu, F., (2006), Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, București.
Grecu, F., (2007), Glaciologie, Universitatea din București, Departamentul de Învățământ Deschis la Distanță,
București
Grecu, F., (2008), GeomorfologieDinamică, Editura Credis, București
Grecu, F.,.Toroimac, G., Dobre, R., (2008), Précipitations et risques naturels durant la dernière décennie dans
le département de Prahova (Roumanie), vol. Climat et risques climatiques en Mediterranee,
Actes du colloque de Montpellier, 9- 13 septembre 2008, p. 301 – 306.
Grigore M., (1981), Munții Semenic. Potențialul reliefului, Editura Academiei R.S. România, Bucureşti.
Hall, M. C., Higham, S. E. J., (2005), Introduction: Tourism, Recreation and Climate Change, Tourism,
Recreation, and Climate Change (Hall M C, Higham S E J, edit.), Channel View Publications.
Hegel, T., (2007), A Practical Guide to Greostatistical Mapping of Enviromental Variables.
Heberlein, A., T., Fredman, P., Vuorio, T, (2002), Current Tourism Patterns in the Swedish Mountain Region,
Mountain Research and Development, 22(2):142-149.
Hudson, S., (2002), Sport and Adventure Tourism, Haworth Press, 324 p.
Hudson S. (2004), Winter Sport Tourism in North America, in Brent, R., Daryl, A. (eds.), Sport Tourism,
Interrelationships, Impacts and Issues, Cromwell Press.
Hupper, A., (2005), Location Based Services – Fundamentals and Operation, Ludwig Maximilian University
Munich, Germany.
Iancu, S., (1970), Masivul Parâng. Studiu de geomorfologie, Teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai,
Cluj-Napoca.
Iancu, F. C., Siddu , F., (2009), Golf as a link between tourism and sports. Case study: the Ugolino Club-
Florence (Tuscany, Italy), Annals of the University of Craiova, Series Geography, p. 189-200,
Universitaria Publishing, Craiova.
Ielenicz, M., (2004), Geomorfologie, Editura Universitară, București.
Ielenicz, M., Pătru I., (2005), România, geografie fizică, EdituraUniversitară, București.
Ielenicz, M., Popescu N., Nedelea A., (2005), Morphodynamic system of the Făgăraș mountains alpine crests,
Natural environment and civilization, Turkey, pag. 55-70.
Ielenicz M., Comănescu L., Nedelea A., (2010), Romania’s Touristic Potential: The Differentiation of the
Potential Units, South Asian Journal of Tourism and Heritage, Vol. 3, No. 1, pag. 26-38, ISSN:
0974-5432, indexată în Questia.com, Ciret-tourism.com.
Ilieş, M,. (2007), Amenajare turistică, Editura Casa Cărții de Ştiință, Cluj-Napoca.
Imbroane, M. A., (2012), Sisteme Informatice Geografice. Volumul I – Structuri de date, Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca.
Innocenti, P., Merciu, C., Merciu, G. L., (2012), Mountain Tourism – a Challenge for Sustainable
Development. Case Study: Parâng Resort, Economic Insights – Trends and Challenges, Vol.
LXIV nr. 1, p.62-72.
Ionescu, G., (2004), Predeal. Istoria schiului, Editura Ecran Magazin, Braşov.
Iordache, C.M., Cebuc, I., Ciochină, I., Decuseara, R., (), The development coordinates of a mountain
touristic resort in Romania. Case study: Voineasa – Vâlcea,
http://www.unizar.es/centros/eueeh/master/IORDACHEetalt.pdf.
Iosub, F., (2008), Distribuția Evoluția Sistemelor Informaționale Geografice, [Available online] | URL: http
http://earth.unibuc.ro/articole/evoluia-sistemelor-informaionale-geografice-gis, Geospațial.org,
București.
Irimuș, I.A., (2006), Hazarde și riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din
DepresiuneaTransilvaniei, Casa Cărții de Știință. Cluj-Napoca
Jamieson, B, Johnson, D., C., (1998), Snowpack characteristics for skier triggering, Canadian Avalanche
Association, Avalanche News, 85, 31-39.
Jeannere, F., (2001), Different Human Impacts in Similar Settings, Mountain Research and Development 21(4)
Jenson, S. K., Dominique, J. O., (1988), Extracting topographic structure from digital elevation data for
geographic information system, Phogramm. Eng. Remote Semn., 54(11), 1593-1600.
Lesenciuc D.C., Boengiu S., Hușupașu M, (2013), The Characteristics of the Ski Domains from he
Carpathians Romanian, Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului,
Volume XII, Issue 1 (June 2013), pp. 89-99 (11), http://dx.doi.org/10.5775/fg.2067-
4635.2013.105.i.
Lillesand, Th., Kiefer, R., Chiman, J.W., (2004), Remore Sensing and Image Interpretation, Wilez, New
York.
Lund, M., (1996), A Short History of Alpine Skiing,International Skiing History Association.
Lund, M., Seth, M., (2005), Evolution of ski shape, International Skiing History Association,
https://www.skiinghistory.org/history/evolution-ski-shape.
Lunn, A., (1927), A History of Skiing London, Oxford University Press, London.
Mac I., (2000), Geografie generală, Editura Europontic, București.

59
Mac, I., Râpeanu, M., (1995). Premisele geomorfologice pentru localizarea și dezvoltarea orașului Predeal,
StudiaUniversitatisBabeș-Bolyai, Seria Geographia XL(1).
Marocchi, A., (2011), Cableways for urban transportatiion: hiistory, state of theart and future developments,
International Ropeway Congress of Organizationr Internationale Transport A Fune, Rio de
Janeiro.
McClung D. M., Schweizer J. (1999), Skier triggering, snow temperatures and the stability index for dry-slab
avalanche initiation, J. Glaciol., 45(150), 190-200;
Merciu , G. L., (2010), Analysis of bioclimatic indicators in the white dominant area. Case study: the northen
sector of the Parâng Mountains, Annals of the University of Craiova, Series Geography,
Universitaria Publishing, Craiova, vol XIII, p. 47-54.
Mihai B. (2003), Munții din bazinul Timișului, studiu geomorfologic cu privire specială asupra morfodinamicii
actuale și amenajării spațiului, Editura Universității, București.
Mihai, B., (2007), Teledetecție. Vol I Introducere în procesarea digitală a imaginilor, Editura Universității din
București, București.
Mihai, B., (2009), Teledetecție. Vol II Noțiuni și principii fundamentale, Editura Universității din București,
Burcurești. - Vorovenci, I. (2010), Fotogrammetrie, Editura Matrix Rom, București.
Mihai, B., Nedelea, A., (1999), Câteva comparații geomorfologice între masivele înalte din Carpați. Studiu de
caz: Munții Făgăraș – Țara Înaltă, Comunicări de Geografie, vol. III, București, pag. 159-167.
Mihai, B., Oprea, R., Sandric, I., (2001), Aplicații GIS in amenajarea domeniilor schiabile. Studiu de caz -
domeniul schiabil Predeal-Clabucet, Comunicari de Geografie, V-VI, Editura Universității
București, București.
Mihai, B., Șandric, I., Chițu, Zenaida, (2008),Some contributions to the drawing of the
general geomorphic map using GIS tools. An application to Timiș Mountains, Revista de
Geomorfologie, 1453 – 5068.
Mihai, B., Reynard E., Werren G., Săvulescu, I., Șandric I., Chițu Z, (2009), Impacts of tourism on
geomorphologicalprocessesîn the Bucegi Mountains in Romania, GeographicaHelvetica, Swiss
Journal of Geography.
Morales, L.A., (1990), Ski resort design: a bibliography, Monticello, Illinois.
Neacșu, N., Baron, P., Snak, O., (2006), Economia turismului, second edition, București: Pro Universitaria.
Nedelea A., Comănescu Laura, (2007), The dynamic of slopes affected by preiglaciar în Făgăraș Mountain,
12th Belgium-France-Romaian Geomorpholgical Meeting Climat.
Nedelea A., Oprea R., Comănescu L., (2009), On the environmental components of the Făgăraș Mountains.
Case study: Transfăgărășan Highway and Vidraru Hydroenergetic development, The Egyptian
Journal Of Environmental Change, Issues Annually – First Issue in October 2009, Special
Issue: Living with Landscapes1, p.47-53, ISSN 2090-2271.
Nedelea A., Comanescu L., Oprea R., (2009), The ecoclimatic indexes specific for the Arges valley (Fagaras
Mountains, the Southern Carpathians, Romania), International Journal of Physical Sciences
Vol. 4 (12), pp. 796–805, December 2009, ISSN 1992-1950, revista ISI.
Nedelea A., Comănescu L., Ielenicz M., (2009), Some Considerations on Climatic Geomorphology of the
Romanian Territory, Caspian J. Env. Sci. 2009, Vol. 7 No.2 pp. 99 –106, ISSN: 1735-3033.
Nedelea A., Comănescu L., (2009), Effects of transhumance on the Southern Slope of The Fagaraș Mountains,
GeoJournal of Tourism and Geosites, Year II, no. 2, vol. 4, pag. 125-132, ISSN 2065-0817, E
ISSN 2065-1198.
Nedelea A., Oprea R., Achim F., Comănescu L., (2009), Cryo-nival modeling system. Case study: Bucegi and
Făgăraș Mountains, Revista Roum. Géogr./Rom. Journ. Geogr., 53, (1), p. 119–128,
Bucureşti,.
Nedelea A., Comănescu L., Marin M., (2010), Petrographical relief on the southern slope of the Fagaras
Mounatins (The Arges Basin, Romania)- premiss for identification of geomorphosites,
GeoJournal of Tourism and Geosites, Year II, no. 3, vol. 5, pag. 33-43, ISSN 2065-0817, E
ISSN 2065-1198,
Nicula , V., (2008), Mountain environments and tourism – a european model of sustainable development,
Annals of the University of Oradea, Economics Sciences Series, 2008, Available online
http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2008/v1-international-business-and-
europeanintegration/075.pdf.
Nițu, C., Tudose, C., Vișan, M., (2001), Sisteme informaționale geografice și cartografie computerizată,
Editura Universității din București, București.
Hupper, A., (2005), Location Based Services – Fundamentals and Operation, Ludwig Maximilian University
Munich, Germany.
Oprea, R., (2004), Bazinul montan al Prahovei, potențial natural și evaluarea peisajului, Editura Universității,
București.
Orghidan, N., (1932), Observații morfologice în Bucegi, Lucrările Institutului de Geografie ale Universității din
Cluj, vol. IV.

60
Panizza, F., (2000), Beyond 'delegative democracy': 'old politics' and 'new economics' in Latin America,
Journal of Latin American Studies, 32 (3). pp. 737-763. ISSN 0022-216X.
Petterson, J., (2005), Skiing around the World, Zetter Q Vist Publish Co., Sweden.
Petrescu, C., (1978), Modelul turistic Chamonix-Mont Blanc, Editura Sport Turism, Bucureşti.
Popescu, F., (2010), Spatial patterns of ski area from the Făgăraș Massif and Bucegi Mountains, Analele
Universității din Oradea – Seria Geografie, ISSN 1221-1273, E-ISSN 2065-3409.
Popescu F., (2012), Evaluarea și amenajarea domeniilor schiabile din Munții Făgăraș și Bucegi pentru
dezvoltarea turismului, teză de doctorat, Universitatea din Oradea, Facultatea de Geografie
Turism şi Sport.
Posea, Gr., (2002), Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, egionare, Editura Fundației
România de Mâine, București.
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), Relieful României, Editura Științifică, București.
Posea, Gr., Grigore, M., Popescu, N., Ielenicz, M., (1976), Geomorfologie, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
Posea Gr., Badea L., (1984), Unitățile de relief (Regionarea geomorfologică), Editura Științifică și
Enciclopedică, București.
Postolache, N, (1979), Istoria sportului românesc în date, Editura Junimea, București.
Răboj, C., Codreanu, T., (2006), Considerații privind etajele morfoclimatice în munții Parâng – Latorița,
Lucrări și rapoarte de cercetare, vol. II, 69-76, Editura Universității din București.
Rădoane, M., Cristea, I., Rădoane, N., (2011), Cartografierea geomorfologică. Evoluție și tendințe I, II, III
[Available online] | URL: http://earth.unibuc.ro/articole/cartografierea-geomorfologica-i,
Geospațial.org, București.
Reynard, N S, Crook,s S.M., Kay, A.L., (2004), Impact of climate change on flood flows in rive Catchment,
Final report for Defra / EA project W5B-01-050. 80 pp
Roșu, Al., (1987), Terra- geosistemul vieții, Editura Științifică și Enciclopedică, București.
Rotar, A., Simon, L., Urdea, P., Voiculescu, M. (2012), A study of institutional stakeholders’ views on
biodiversity in Romania, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, Vol.
7, No. 2, p. 219 -230.
Rune F., (2001), The Skier from Bøla, Yearbook of the Association for the Promotion of Skiing. 2001, Oslo.
Savu, H., Schuster, A., Vasiliu, C., Udrescu, C., Mărunțitu, M., (1977), Studiul structural, geochimic și
petrologic al granitoidelor din zona centrală și nordică a Munților Parâng, D.S., LXII (1974-
1975), București.
Schweizer J., Jamieson B., (2001), Snow cover properties for skier triggering of avalanches, Cold Regions
Sciences and Technology, Vol. 33, Issues 2-3.
Seth, M., (2005), A short history of skis,
Spânu, R.C., (2000), Introducere în studiul amenajării teritoriului-Planing regional şi spațial, Edit. Mediamira,
Cluj Napoca.
Street, G.M., (1992) Technological advances in cross-country ski equipment, Med. Sci. Sports Exerc. 24, 1048–
1054.
Surd, V., Bold, I, Zotic V, Chira, C, (2005), Amenajarea teritoriului și infrastructurii tehnice, Presa
Universitară Clujeană.
Surdeanu, V., (1997), La repartition des glissements de terrain dans les Carpates Orientales,Geographia Fisica
e Dinamica Quaternaria, 19.
Surdeanu, V., (1998), Geografia terenurilor degradate, Presa universitară clujeană, Cluj Napoca.
Surugiu , C., Dincă , A. I., Micu , D., (2010), Tourism destination vulnerable to climate changes: an
econometric approach on Predeal Resort, Petroleum–Gas University of Ploieşti Bulletin,
Economic Sciences Series, vol LXII, no. 1, Ploieşti.
Săvulescu, I., (2010), Interrelațiile dintre componentele fizico-geografice și etajarea pădurii în Munții Iezer,
Teză de doctorat, Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București.
Takeuchi, W., Yasuola, Y., (2004), Soil and warwe indices derives from satellife remote sensing data, <
http://web.pdx.edu/~nauna/resources/6-acrs2004_2_presen.pdf.
Teodor, M., Dobre, R., (2015), Relief suitability for developing a macro ski area between Predeal and Azuga
Resorts, Revista de Geomorfologie Volumul 17, Editura Universității din București.
Teodor, M., (2013), Geomorphological processes susceptibility assessment using sses susceptibility assessment
using GIS analysis in Ilwis software. Case study: Ialomița Upper Valley (Romania), Revista de
Geomorfologie Volumul 15, Editura Universității din București.
Tofan, G.B., Păcurar, B.N., (2013), Aspect Regarding the ski areasof the Central Development Region,
GeoJournal of Tourism and Geosites, Year VI, no. 2, vol. 12, November 2013, pp. 175-184,
Article no. 12109-132.
Török, M., (2001-2002), Aplicații ale SIG în geomorfologie (1). Realizarea modelului digital de elevație și
calcularea unor elemente de morfometrie, Analele Universității de Vest din Timișoara, Seria
Geografie, Timișoara, vol. XI-XII, pp. 16-29.

61
Török-Oanca, M., Voiculescu, M., Ardelean, M., Ardelean, F., (2010), The use of the digital terrain model in
analyzing the natural potential of the Muntele Mic - Poiana Mărului - Țarcu Mountains tourist
area to extend and plan the ski domain, Forum Geographic. Studii și cercetări de geografie și
protecția mediului, Year 9, No 9, pp. 173-189.
Tremper, B., (2001), Staying alive in avalanche terrain, The Mountaineers Book, Seattle, 272;
Tudose, C., Ovejanu, I., (2011), Elemente de sisteme informaționale geografice, Editura Universitară,
București.
Țigu, G., (2001), Turism montan, Editura Uranus, Bucureşti.
Urdea, P., Vuia, F. (2000), Aspects of periglaciar relief in the Parâng Mountains, Revista de Geomorfologie, 2,
35-39.
Varnes, D.J. (1978) – Slope movements and types and processes. In Landslides: Analysis and control,
Transportation Research Board National Academy of Science, Washington Special. Report.
Vâlsan, G., (1940) - Morfologia văii superioare a Prahovei și a regiunilor învecinate, B.S.R.R.G, an LVII.
Velcea-Micalevich, V,, (1961), Masivul Bucegi: Studiu geomorfologic, Editura Academiei Republicii Populare
Române, 152 pag.
Voiculescu, M., Popescu, F., Oance T. M., Olaru, M., Oanaca, A., (2011), Features of ski area from the
Romanian Banat, Forum geografic. Studii și cercetări de geografie și protecția mediului
06/2011; 10(1):58-69. DOI: 10.5775/fg.2067-4635.2011.019.i.
Voiculescu, M., Popescu, F., (2011), The management of Snow avalanches in the Ski Areas in Southern
Carpathians. Case study: Făgăraș massif and Bucegi Mountains, Sustainable Development in
Mountain Regions: Southeastern Europe, Chapter: The management of Snow avalanches in the
Ski Areas in Southern Carpathians. Case study: Făgăraș massif and Bucegi Mountains,
Publisher: Springer, Editors: Zhelezov, G, pp.291-316.
Voiculescu, M., Ardelean, F., (2012), Snow avalanche – disturbance of high mountain environment. Case study
– The Doamnei glacial valley the Fagaras Massif – Southern Carpathians, Romania
Charpatians, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, February 2012, Vol. 7,
No. 1, p. 95 – 108.
Voiculescu, M., Popescu F., Olaru, M., (2012), Patterns of Winter Tourism Activity in the Bucegi Mountains –
the Prahova Valley (the Southern Carpathians), Forum Geografic: Studii și cercetări de
geografiei protecția mediului, Volume XI. (http://dx.doi.org/10.5775/fg.2067-
4635.2012.068.d).
Voiculescu, M., Onaca, A., (2013), Snow avalanche assessment in the Sinaia ski area (Bucegi Mountains,
Southern Carpathians) using the dendrogeomorphology method, Area 45: 109–122. doi:
10.1111/area.12003
Wood, J.D., (1996), The Geomorphologycal Characterisation of Digital Elevation Models, University of
Leicester, UK, [Available online] | URL: http://www.soi.city.ac.uk/~jwo/phd/;
Yang, M., Hens, L., Ou, X., Wulf, R., (2009), Tourism: An Alternative to Development? Reconsidering
Farming, Tourism, and Conservation Incentives in Northwest Yunnan Mountain Communities,
Mountain Research and Development, 29(1):75-81;
Yoneyama, T., Kitade, M., Osada, K., (2010), Investigation on the ski-snow interaction in a carved turn based
on the actual measurement, Science Direct Procedia Engineering 2 (2010) 2901–2906,
Elseviser, doi:10.1016/j.proeng.2010.04.085.
Zăvoianu, I., (1999), Fotogrametira, Editura Tehnică, București.

*** Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Pârtii de schi omologate şi transport pe cablu în masivul
Rarău,cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău, [Available online] | URL:
http://www.campulungmoldovenesc.ro/primaria/finantari/partie_schi.pdf
*** (2003), Legea 526/2003 privind aprobarea Programului Național de Dezvoltare a Turismului Montan “Super
schi în Carpați”.
*** (2003), Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Jiului. Elemente care condiŃionează dezvoltarea
(PATZVJ), Institutul NaŃional de cercetare - dezvoltare pentru urbanism şi dezvoltarea
teritoriului, URBANPROIECT, 56 pp;
*** (2004), Dicționar de geografie fizică, Editura Corint, București.
*** (1967), Harta geologică a României, scara 1:200.000, Foaia 28 Brașov, L-35-XX, Institutul Geologic,
București.
*** (2006), Dezvoltarea turistică și a domeniului schiabil, Zona Arieșeni, Județul Alba. Studiu, Transcablu S.A,
Brașov.
*** (2008), OUG nr. 3/2008 privind modificarea şi completarea legii nr. 526/2003.
*** (2008), Strategia de dezvoltare a municipiului Lupeni pentru perioada 2007 – 2013 (SDML), Anexa la HCL,
NR. 76, Consiliul local al municipiului Lupeni, Județul Hunedoara, 96 pp;

62
*** (2009), Master plan în turism pe Valea Prahovei şi Zona Braşov-Râşnov (MPTVP), Faza I - Analiza zonei
Valea Prahovei şi Braşov - Râşnov, Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Turism
(INCDT), 112 pp;
*** (2009), Plan urbanistic zonal în Comuna Voineasa, Memoriu de prezentare, Aspro SRL, Râmnicu Vâlcea.
*** (2009), Proiectul “Amenajarea domeniului schiabil în stațiunea Parâng”, Primăria Petroşani.
*** (2009), Raport privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul de investiții: dezvoltarea
infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa, Județul Vâlcea, Aspre SRL,
Râmnicu Vâlcea.
*** (2010), Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026, Organizația Mondială a
Turismului (accessed on the official Webpage of the Ministry for Regional Development and
tourism http://www.mdrt.ro/ on the 2nd Aug 2010).
*** (2001), Norma privind omologarea, amenajarea, întreținerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi
pentru agrement din 05.10.2001 în vigoare de la 19.11.2001
*** (2010), Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, proiectul: Telescaun Vâlsan L=1.825 m,
telescaun și zonă de agrement cu bandă transportoare L= 400 m și parcare, zonă servicii,
clădire panoramică – Muntele Mic.
*** (2010), Studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul: Dezvoltarea și reabilitarea
domeniului schiabil în Poiana Brașov, SC Ecoanalitic SRL, Odorheiul Secuiesc.

Date:
Agenția Europeană de Mediu, (2016), Corine Land Cover, [Available online] | URL:
http://www.eea.europa.eu/publications/COR0-landcover;
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru Alba Iulia, Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul
Programului Operațional Regional şi co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul
European pentru Dezvoltare Regională, [Available online] | URL:
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/strategia2014-
2020/00001446/crwbt_Axa%20prioritar%C4%83%205.%20Dezvoltarea%20turismului.pdf.
Direcția Topografică Militară „General de divizie Constantin Barozzi”, (2016), Informații geografice
analogice, Informații geografice digitale [Available online] | URL: https://www.geomil.ro
Earth Resources Observations and Sience Center (EROS), USGS Glabal Visualisation Viewer, [Available
online]|URL: http://glovis.usgs.gov/AboutBrowse.shtml;
European Environment Agency, (2015), Digital Elevation Model over Europe (EU-DEM), [Available online] |
URL: http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/data/eu-dem
Geospațial - Crăciunescu, V., (2016), [Available online] | URL: http://www.geo-spatial.org/
Global Land Cover Facility, Earth Sienece Data Interface, [Available online] | URL:
http://glcfapp.glcf.umd.edu:8080/esdi/index.jsp, imagini satelitare Landsat ETM+.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea turismului, Strategia de
Dezvoltare Reională 2014-2020, [Available online] | URL:
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/strategia2014-
2020/00001446/crwbt_Axa%20prioritar%C4%83%205.%20Dezvoltarea%20turismului.pdf.
Ministerul Dezvoltării Regionale, (2003), Lege pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a
turismului ”Schi în România”.
Ministerul Dezvoltării Regionale, (2010), Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru
aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului ,,Schi în România’’ [Available
online] | URL:
http://www.mdrl.ro/_documente/transparenta/consultari_publice/consultare126/legea.pdf
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Pârtii de schi omologate, publicat 11.12.2012,
[Available online] | URL: http://www.mdrap.ro/turism/unitati-clasificate.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Solicitanți privați eligibili pentru fonduri
europene în domeniul turismului, [Available online] | URL:
http://www.cjsj.ro/date/pdfuri/Proiecte/Finantare/turism%20solicitanti%20privati.pdf.
Ministerul Mediului și Pădurilor (2016), Limitele parcurilor naționale în format digital, [Available online] |
URL: http://mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm;
Ministerul Tineretului și Sportului, Federația Română de Schi și Biatlon, [Available online] | URL:
http://www.mts.ro/documente/documente/0993-1016%20National%20Federations%20-
%20Ski%20-%20Biathlon%20.pdf.
Ministerul Transporturilor (2016), Master Planul General de Transport al României - Variantă finală
revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, 2016 [Available
online] | URL: http://mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-
transport/documente-master-plan
Shuttle Radar Topography – The Mision to Map the World, Imagini SRTM [Available online] | URL:
http://dds.cr.usgs.gov/srtm/;

63
 Surse de internet:
- http://www.adevarul .ro
- http://www.ancada.com/
- http://www.aradon.ro/
- http://arenaplatos.ro/
- http://www.baileharghita.ro/
- http://www.bastille-grenoble.fr/
- http://www.buscat.ro/
- http://www.chamonix.com/
- http://catcostaclujul.ro/
- http://www.cozlaparc.ro/partie/
- http://www.csangopanzio.ro/
- http://en.ski-france.com/ski-area-portes-du-soleil/morzine/
- http://www.gandul.info/
- http://www.i-tour.ro
- http://www.infosinaia.ro
- http://www.matau.ro/
- http://www.muntelemiconline.ro/
- http://www.partiafeleacu.ro/
- http://www.partiatoplita.ro
- http://www.portalturism.com
- http://www.presalocala.com/
- http://www.primaria-sinaia.ro/
- http://kalinderu.page.tl
- http://morzine-avoriaz.com/
- http://orasul-busteni.ro
- http://www.partiafeleacu.ro/
- http://www.sinaia-ski.ro/TeleGondola-Sinaia.html
- http://www.ski-brasov.ro/
- http://ski-si-snowboard.ro/
- http://www.skigyimes.ro
- http://www.skiincourmayeur.it/en/home-page-ski-in-courmayeur/
- http://www.skiparang.ro/ro
- http://www.skistraja.ro/partii.html
- http://www.schisureanu.ro/
- http://www.skivirus.com/
- http://skiul-sportdeiarna.blogspot.ro/
- http://www.soelden.com/main/EN/SD/WI/Skigebiet/index.html
- http://www.teleschi.ro/
- http://www.tignes.net/en/skiing-in-tignes/ski-run-map-28.html
- http://www.trans-alpina.ro
- http://www.voceatransilvaniei.ro
- http://www.ziardecluj.ro/
- http://www.ziare.com/
- http://ziarulunirea.ro/

64

View publication stats