Ioana Camelia-Florina

CLS III D

Malpraxis

Ce este malpraxisul medical?
Malpraxisul medical este o eroare profesională generatoare de pagube pacientului, ce
implică răspunderea civilă a personalului medical sau a furnizorului de servicii și produse
medicale, sanitare sau farmaceutice.
Din punct de vedere etimologic, malpraxis este un termen alcătuit din latinescul „mal”,
„malus” – „rău” şi cuvântul de origine greacă „praxis” – „practică”, ceea ce îi dă sensul de
„practică rea, inadecvată, a practica profesia în mod greşit”.
În România termenul are de malpraxis este reglementat prin Legea nr. 95/ 2006 privind
reforma în domeniu sănătății.
Cine este răspunzător pentru malpraxis?
Personalul medical
Articolul 642, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 95/ 2006 defineşte personalul medical ca fiind
medicul, medicul dentist, farmacistul, asistentul medical şi moaşa care acordă servicii
medicale.
În caz de malpraxis, aceștia vor răspunde civil pentru prejudiciile produse pacientului,
care includ atât neglijenţa, imprudenţa sau cunoştinţe medicale insuficiente în
exercitarea profesiunii, cât și actele individuale în cadrul procedurilor de prevenţie,
diagnostic sau tratament.
Totodată, personalul medical va răspunde civil şi pentru prejudiciile ce decurg din
nerespectarea reglementarilor legale privind confidenţialitatea, consimţământul informal
şi obligativitatea acordării asistenţei medicale, ori în cazurile în care personalul medical
îşi depăşeşte limitele competentei, cu excepţia cazurilor de urgenţă în care nu este
disponibil personal, medical ce are competenţa necesară.
Unitatea sanitară – independent sau împreună cu personalul medical
Unităţile sanitare, publice sau private, în calitate de furnizori de servicii de sănătate,
răspund civil pentru prejudiciile produse pacientului în activitatea de prevenţie,
diagnostic sau tratament, în situaţia în care acestea sunt consecinţa:
 infecţiilor nosocomiale;
 defectelor cunoscute ale aparaturii medicale;
 folosirii materialelor sanitare, dispozitivelor medicale și a altor substanţe
medicamentoase şi sanitare, după depășirea termenului de valabilitate sau a perioadei
de garanție;
 acceptării de aparatură medical, materiale sanitare, substanțe medicamentoase și
sanitare de la furnizori, fără asigurarea prevăzută de lege;
 subcontractării de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de
răspundere civilă în domeniul medical.
Unităţile sanitare răspund în condiţiile legii civile pentru prejudiciile produse de
personalul medical angajat, în solidar cu acesta.
Producătorii de echipamente medicale sau de medicamente
 Producătorii de echipamente şi dispozitive medicale sau substanţe medicamentoase
răspund pentru prejudiciile produse pacienţilor generate în mod direct sau indirect de
defectele ascunse ale echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor
medicamentoase şi materiale sanitare, în perioada de garanţie/ valabilitate, conform
legislaţiei în vigoare.
Subcontractorul de servicii medicale sau nemedicale care furnizează servicii
sau produse către o unitate sanitară
Furnizorii de servicii medicale sau nemedicale, subcontractați de către unităţile sanitare
publice sau private furnizoare de servicii medicale, răspund pentru prejudiciile cauzate
pacienţilor în mod direct sau indirect, ca urmare a serviciilor prestate.
Furnizorul de utilități (electricitate, apă, gaz, etc.)
Furnizorii de utilităţi către unităţile sanitare răspund civil pentru prejudiciile cauzate
pacienţilor generate de furnizarea necorespunzătoare a utilităţilor.
Când nu este considerat malpraxis?
 medicul își depășește limitele competenței în cazuri de urgență, în care nu este
disponibil personal medical ce are competența necesară;
 daunele sunt cauzate de condițiile de lucru, dotările insuficiente cu echipament de
diagnostic și tratament, efectele adverse, complicațiile acceptate ale metodelor de
investigație și tratament, defectele echipamentelor și dispozitivelor medicale;
 personalul medical acționează cu bună-credință în situații de urgență, cu respectarea
competenței acordate.
Care este procedura pentru a reclama un caz
de malpraxis?
Pentru a reclama un caz de malpraxis, pacientul poate sesiza:
 Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis din
cadrul Direcției de Sănătate Publică;
 Administraţia unității sanitare, pentru o răspundere în baza Codului Muncii;
 Colegiul Medicilor, pentru o răspundere disciplinară;
 Procuratura, pentru răspundere penală, în baza Codului Penal;
 Instanța de judecată, pentru răspundere civilă, în baza Codului Civil.
În cazul sesizării procuraturii sau instanței de judecată cu privire la eroarea profesională,
pacientul sau familia acestuia poate cere daune materiale sau morale.
În cazul în care pacientul alege să sesizeze Comisia din cadrul Direcției de Sănătate
Publică, aceasta va desemna un grup de experţi, în vederea analizării documentelor
medicale şi audierii persoanelor implicate. În final, Comisia va emite o decizie care va
stabili existenţa sau nu a cazului de malpraxis - această decizie va putea fi atacată în
instanţă de pacient, asigurator şi/sau medic.
În cazul în care pacientul optează să sesizeze direct instanţa de judecată, analizarea
cazului de malpraxis se va realiza exclusiv de către instanţă, care va administra probele
pe care le va considera necesare, inclusiv expertiza de specialitate, care se dispune în
majoritatea cazurilor de acest gen.
Soluţionarea cazurilor de malpraxis
În urma sesizării cazului de malpraxis la Direcția de Sănătate Publică, Comisia de
monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis desemnează un
expert/grup de experţi care întocmeşte un raport asupra cazului, pe baza căruia Comisia
va lua decizia.
În cazul în care pacientul sau oricare dintre părţile implicate nu este de acord cu
decizia Comisiei, o poate contesta la instanţa de judecată în raza căreia a avut loc actul
de malpraxis reclamat, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.
În cazul în care pacientul, medicul și asiguratorul își doresc să evite comisiile medicale,
Colegiul medicilor, procuratura și judecătoria, aceștia pot apela la un mediator pentru a
ajunge la un acord reciproc avantajos.
Ce trebuie să ştii despre asigurarea de malpraxis
- este obligatorie;
- asigurarea trebuie încheiată pentru categoria din care faci parte;
- citeşte cu atenţie condiţiile de asigurare;
- include în asigurare şi daune morale, pe lângă cele materiale;
- asigurarea trebuie încheiată pentru o sumă care să acopere cu adevărat riscurile;
- citeşte cu atenţie cauzele de excludere a asigurării.