Organizarea materialului genetic

I. Organizarea materialului genetic la virusuri

II. Organizarea materialului genetic la procariote
III. Organizarea materialului genetic la eucariote

I.Organizarea materialului genetic la virusuri

Virusurile sunt particule infecțioase fără organizare celulară, parazite intracelular. Au
dimensiuni foarte mici, se văd numai la microscopul electronic.
Alcătuire: din genom viral (material genetic) și capsidă (înveliș proteic).
Clasificarea virusurilor (după structura genomului):

a) Dezoxiribovirusuri = Adenovirusuri : au genomul format din ADN.

-cu ADN bicatenar: virusul hepatitei B, virusul herpesului, majoritatea bacteriofagilor.
-cu ADN monocatenar: parvovirusul, bacteriofagul phi X 174.
b) Ribovirusurile : au genomul format din ARN.
-cu ARN monocatenar = ARN viral: VMT (virusul mozaicul tutunului), virusul gripal, HIV.
-cu ARN bicatenar: reovirusurile.
Stările virusului. Virusurile prezintă trei stări: virion, virus vegetativ, provirus.
-virion = virus matur, complet.
-virus vegetativ = acidul nucleic viral, aflat liber în citoplasma celulei gazdă.
-provirus = acidul nucleic viral integrat în cromozomii celulei gazdă (în nucleu).
Multiplicarea virusurilor: se realizează numai în celula atacată, în care pătrunde doar
genomul viral, capsida rămănând în afara celulei. Genomul viral determină devierea proceselor
biochimice ale celulei și producerea de noi genomuri virale și capside noi. Acestea se asamblează,
rezultând noi virusuri, care vor distruge celula, fiind eliberați la exterior.
Variabilitatea genetică: virusurile au o adaptare mărită la condițiile de mediu,
datorită variabilității mărite, ele prezentând mai multe tulpini virale. Ex. Virusul gripal: fiecare
epidemie de gripă se datorează unei noi tulpini virale.

II.Organizarea materialului genetic la procariote ( bacterii)

Procariotele sunt organisme unicelulare, microscopice, cu nucleu primitiv (fără membrană

nucleară). Procariotele sunt bacteriile (regnul Monera).
Alcătuirea unei bacterii: perete celular, membrană celulară, citoplasmă, nucleu primitiv =
nucleoid, cu 1 cromozom bacterian, plasmid = material genetic accesoriu din citoplasmă.
Materialul genetic este reprezentat numai de ADN, localizat în:
a) nucleul bacterian, reprezentat de un cromozom bacterian ;
b) citoplasma celulei bacteriene, reprezentat de plasmid;

a) Cromozomul bacterian
-este unul singur
-este format din ADN bicatenar, circular, care prezintă 40-50 bucle a căror formă este asigurată
de fragmente mici de ARN; fiecare buclă prezintă superrăsuciri.
-acest ADN conține între 2000-3000 de gene; Ex. Bacteria Escherichia coli conține în nucleu 4403
gene.
b) Plasmidul
-este material genetic accesoriu (poate să lipsească)
-este format dintr-un fragment mic de ADN bicatenar, circular, care conține 6-10 gene.
-poate fi transferat de la o bacterie la alta, poate suferii mutații genetice (modificări genetice).
-Ex: - factorul F (factorul de sex)
- factorul R (factorul de rezistență la antibiotice).

III.Organizarea materialului genetic la eucariote

Materialul genetic este ADN bicatenar, dublu helix.

Localizarea :
1)-în nucleu, se prezintă sub două forme, în funcție de perioada din ciclul celular (viața celulei):
1.a) cromatina (în timpul interfazei)
1.b)cromozomii (în timpul diviziunii celulare)
2)-în citoplasmă: în mitocondrii și în cloroplaste.

1.a) Cromatina
Cromatina este forma de organizare a materialului genetic în interfază (perioada dintre două
diviziuni celulare succesive, în care celula își îndeplinește funcțiile).
Compoziția chimică (aceeași ca și la cromozomi): ADN 13-16%, proteine histone și non-
histone 68-72%, ARN 12-13%, lipide,glucide, ioni de calciu și de magneziu.
Structura cromatinei: Cromatina este un lanț flexibil, cu aspect de ”șirag de mărgele
(perle)”, fiind alcătuită din unități care se repetă numite nucleosomi (mărgelel). Fiecare nucleosom
conține 4 perechi de proteine histonice: H2A, H2B,H3,H4, înconjurate de un segment de ADN
cu 146 perechi de nucleotide, care formează 2 inele, câte unul la baza și la vârful nucleosomului.
Diametrul nucleosomului este 10 nm. Nucleosomii se leagă între ei prin fragmente de ADN numite
ADN linker, împreună cu proteina histonică H1 numită proteină linker.
Prin împachetarea firului de cromatină se obține solenoidul, cu diametrul de 30 nm. Prin
împachetarea în continuare a firului de cromatină și fragmentarea lui se obțin structurile numite
cromozomi (în timpul diviziunii celulare).
Proteinele histonice: asigură stabilitatea ADN-ului, împiedică accesul enzimelor și
activarea genelor.
Proteinele non-histonice: au rol în transcripție, ele recunosc și se leagă specific cu anumite
secvențe de ADN.
Stările cromatinei: Cromatina prezintă două stări: eucromatina și heterocromatina, ele
trecând una în alta în funcție de necesitățile celulei.
a) Eucromatina:
-este cromatina mai laxă (mai puțin împachetată) sau decondensată.
-este partea activă a cromatinei: permite replicația și transcripția.
-conține secvențe unice de ADN, numite gene majore.
-se colorează normal, cu coloranții bazici.
b) Heterocromatina:
-este cromatina mai condensată(împachetată)
-este inactivă: nu realizează transcripția, replicația este întârziată.
-are funcție reglatoare.
-se colorează mai intens cu coloranții bazici.

1.b) Cromozomii
Cromozomii sunt structuri rezultate din cromatină, în timpul diviziunii celulare, care se pot
colora și observa la microscop. Se observă la microscop în timpul diviziunii mitotice, în faza numită
metafază.
Numărul, forma și mărimea cromozomilor sunt caracteristice fiecărei specii.
Clasificarea cromozomilor, după trei criterii:

1. după numărul moleculelor de ADN: cromozomi bicromatidici și monocromatidici.

- cromozomul bicromatidic conține 2 molecule de ADN și apare la începutul diviziunii
celulare; conține 2 cromatide surori unite la nivelul centromerului = constricție primară, cu
care cromozomul se prinde pe fusul de diviziune;
- cromozomul monocromatidic (unicromatidic) conține o moleculă de ADN și apare la
sfârșitul diviziunii celulare; conține o cromatidă cu centromer.

2. după poziția centromerului (zonă cu care cromozomii se prind pe firele fusului de

diviziune) : cromozom metacentric,submetacentric,subtelocentric, telocentric.
- cromozom metacentric: centromerul este plasat median;
- cromozom submetacentric: centromerul este plasat submedian;
- cromozom subtelocentric: centromerul este plasat aproape de capetele cromatidelor; poate
prezenta constricție secundară și satelit;
- cromozom telocentric (acrocentric): centromerul este plasat la capetele cromatidelor;

3. după funcție: cromozomi autozomi și heterozomi;

- cromozomi autozomi: determină caracterele corpului;
- cromozomi heterozomi: determină sexul individului:X și Y; sexul feminin: XX, iar sexul
masculin: XY.

2). Materialul genetic din citoplasmă (extranuclear ): din mitocondrii și din cloroplaste.

Materialul genetic din citoplasmă este reprezentat de ADN din mitocondrii (la plante,
animale,om) și ADN din cloroplaste (la plante).
Caracteristicile ADN din citoplasmă = extranuclear:
- se replică independent față de ADN nuclear;
- se deosebește de ADN nuclear prin greutatea moleculară și prin raportul dintre bazele
azotate A + T / G + C;
- are viteză diferită de denaturare / renaturare față de ADN nuclear;
- nu se pot obține hibrizi (combinații) între ADN nuclear și ADN extranuclear.