Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE

JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

GENERALITATI

Reglementare legala.

In reglementarea initiala a Codului civil roman (art. 679 si art. 681-684), sotul supravietuitor
era net dezavantajat in raport cu rudele defunctului intrucat nu avea vocatie succesorala legala decat in
cazul in care nu existau succesibili chemati la mostenire in nici una din cele patru clase de mostenitori.
Art. 684 C. civ. conferea doar vaduvei sarace un drept de uzufruct viager asupra unei cote din
mostenire cand venea la mostenire in concurs cu descendentii defunctului si un drept de mostenire in
deplina proprietate asupra unei cote de o patrime din mostenire atunci cand venea la mostenire in
concurs cu ascendentii si colateralii defunctului.
Unanim criticata, aceasta situatie a fost remediata prin adoptarea Legii nr. 319/1944 pentru
drepturile de mostenire ale sotului supravietuitor, care i-a recunoscut acestuia un drept de mostenire
legala in deplina proprietate asupra unei cote-parti din mostenire, variind in functie de clasa de
mostenitori cu care este chemat la mostenire, un drept special de mostenire asupra mobilelor si
obiectelor apartinand gospodariei casnice si darurilor de nunta, precum si un drept temporar de abitatie
asupra casei locuite de soti in timpul casatoriei.

Conditiile cerute de lege sotului supravietuitor pentru a putea mosteni.

Ca orice succesor, pentru a putea mosteni, sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile
generale cerute de lege pentru a putea mosteni. De asemenea, el trebuie sa aiba calitatea de sot al
defunctului la data deschiderii succesiunii.In schimb, convietuirea a doua personae de sex diferit,
oricat de durabila ar fi fost, nu confera vocative succesorala legala concubinului supravietuitor. 1 Din
punctul de vedere al dreptului succesoral, este indiferent cat a durat casatoria cu defunctul, care este
starea materiala sau sexul sotului supravietuitor, daca sotii au avut sau nu copii, ori daca sotii
convietuiau sau traiau despartiti in fapt la data deschiderii succesiunii . Intrucat calitatea de sot se
pierde prin divort si prin constatarea nulitatii absolute sau anularii casatoriei, se impun cateva precizari
legat de aceste situatii. In caz de divort, casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea de divort va
ramane irevocabila (art. 39 alin.1 C. fam.). Pana la aceasta data casatoria este in fiinta, astfel incat
1
Concubinul supravietuitor poate pretinde numai drepturi rezultand din contributia dovedita
adusa la achizitionarea unor bunuri in timpul concubinajului, inclusive sumele de bani depuse in
unitatile bancare. El poate avea si drepturi succesorale, dar numai pe cale testamentara, in
calitate de legata.
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE
JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

daca, de pilda, unul dintre soti decedeaza dupa pronuntarea divortului in prima instanta, celalalt sot il
mosteneste, casatoria nefiind inca desfacuta in sensul dispozitiilor legale mai sus citate.

In ipoteza constatarii nulitatii absolute sau anularii, casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv.
Aceasta inseamna ca, in principiu, daca un „sot” decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii
casatoriei si pana la data constatarii nulitatii sau anularii casatoriei, nu poate fi mostenit de „sotul
supravietuitor” intrucat acesta pierde calitatea de sot cu efect retroactiv ca si cand nu ar fi avut-o
niciodata. Prin exceptie, in cazul casatoriei putative, conform dispozitiilor art. 23 alin. 1 C. fam., sotul
de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabila pana la data la care hotararea
judecatoreasca de declarare a nulitatii sau anulare a casatoriei ramane irevocabila. Prin urmare, daca
un sot decedeaza in intervalul de timp de la data incheierii casatoriei si pana la constatarea nulitatii sau
anularii acesteia, iar sotul supravietuitor este de buna-credinta, prin derogare de la regula efectului
retroactiv al nulitatii sau anularii, se considera ca acesta are calitatea de sot, astfel incat il va mosteni
pe defunct .

DREPTURILE CONFERITE DE LEGE SOTULUI SUPRAVIETUITOR

Legea nr. 319/1944 confera sotului supravietuitor: drepturi de mostenire proprii in concurs cu
fiecare clasa de mostenitori legali sau in lipsa rudelor din cele patru clase (art.1); un drept special
de mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, precum si asupra
darurilor de nunta(art.5); un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit(art.4).

Dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand


gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta

Din dispozitiile art. 5 din Legea nr. 319/1944 rezulta ca atunci cand vine la mostenire in
concurs cu alti succesori decat descendentii defunctului, „sotul supravietuitor va mosteni, in afara de
partea sa succesorala, mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de
nunta”. Ratiunea acestui text este aceea de a nu permite modificarea conditiilor de viata ale sotului
supravietuitor fara o temeinica justificare . 2

Asadar, in concurs cu mostenitorii din clasele II-IV, sotul supravietuitor va primi, pe langa
cotele prevazute la art.1 lit.b-d din Legea nr. 319/1944, toate bunurile prevazute la art. 5 din aceeasi

2
Cu privire la aceasta ratiune a art.5 din L.nr.319/1944, vz.TS, s.civ, dec.nr.2219/1971, in RRD
nr.8, 1973, p.160;St. Carpenaru, op.cit., p.417
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE
JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

lege, fara ca valoarea acestora sa se ia in considerare la stabilirea cotelor mentionate mai sus, sens in
care se vorbeste de un drept special de mostenire al sotului supravietuitor.

In cazul in care la succesiune vin descendentii defunctului, dreptul special de mostenire al


sotului supravietuitor nu mai subzista, toate bunurile succesorale, chiar si cele la care se refera art. 5
din Legea nr. 319/1944, incluzandu-se in masa succesorala, care se va imparti conform regulilor
prezentate mai sus intre sotul supravietuitor si descendentii defunctului.

In cele ce urmeaza, vom analiza notiunile de mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice
(A) si de daruri de nunta (B).

A. Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice

Notiune.

Sfera mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice a fost conturata de doctrina si


jurisprudenta. In aceasta categorie nu sunt incluse toate bunurile mobile succesorale, ci numai acelea
care prin natura si afectatiunea lor au fost destinate folosintei in gospodaria casnica . Astfel, intra in
aceasta categorie obiectele de menaj, masinile de gatit, frigiderele, aspiratoarele, masinile de spalat
rufe, bibliotecile, birourile, aparatele de radio si televiziune, aparatele de fotografiat, precum si orice
alte asemenea bunuri, corespunzator nivelului de trai al sotilor, “chiar daca nu satisfac o necessitate, ci
numai o comoditate sau o placere comuna a sotilor”.3

Nu intra sub incidenta dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 319/1944 bunurile care se exclud prin
natura lor, care nu pot si nu au putut fi folosite in cadrul gospodariei casnice cum este cazul:
autoturismelor, motocicletelor sau instrumentelor muzicale ; al operelor de arta ; al bunurilor care au
servit la exercitarea profesiei sau meseriei defunctului4 ; ori al animalelor de munca si de productie si a

3
M.Eliescu, op.cit., I, p.138. Pot face parte di aceasta categorie si mobilele necorporale, de
exmplu, creanta in despagubire pentru stricaciunile cauzate acestor bunuri precum si
indemnizatia de asigurare platita de asigurator in virtutea contractului de asigurare facultative
complexa a gospodariilor persoanelor fizice, sumele astfel obtinute, in virtutea subrogatiei reale
cu titlu universal, locul bunurilor in cauza, prin efectul art.5 din L.nr.319/1944, care divide aceste
bunuri la decesul unuia dintre soti, intr-o masa distinct.
4
Vezi TJ Hunedoara, dec.civ.nr.756/1983, in RRD nr.3, 1984, p.72. Alta solutie nu poate fi data nici
in cazul in care sotii au avut o profesiune comuna sic and bunurile pe care le folosesc pentru
exercitarea ei sunt bunuri proprietate comuna, dar nu in devalmasie, ci pe cote parti, pastrand
caracterul de bunuri proprii ale sotilor. De exemplu, daca sotii au fost intelectuali, biroul
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE
JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

uneltelor de munca din gospodaria taraneasca . Se exclud si bunurile care, desi prin natura lor intra in
categoria mentionata, nu au fost destinate utilizarii in gospodaria casnica, ci altor scopuri, cum ar fi
acela al achizitionarii in scop de investitie sau pentru a fi donate. Deasemenea se exclude si bunurile
care au fost procurate dupa data intreruperii in fapt a convietuirii lor.5

Conditii de acordare.

Pentru acordarea dreptului special de mostenire, este indiferent daca bunurile provin din
categoria celor proprii sotului decedat sau din categoria celor comune, dobandite de acesta impreuna
cu sotul supravietuitor in timpul casatoriei, din care sotului decedat ii revine o cota-parte care se
include in masa succesorala .

Daca bunurile sunt din categoria celor proprii sotului decedat, se impune ca acestea sa fi fost
aduse in gospodaria comuna a sotilor si folosite ca atare de acestia. Dreptul special de mostenire al
sotului supravietuitor nu este conditionat de convietuirea neintrerupta a sotilor pana la decesul unuia
dintre ei, aceasta putand fi si intermitenta , admitandu-se existenta lui chiar si in cazul in care sotii au
avut gospodarii separate, locuind in localitati diferite, indiferent de locul unde s-ar gasi bunurile la data
deschiderii mostenirii . Este necesar insa ca sotii sa nu fi intrerupt irevocabil convietuirea lor, caci in
caz contrar sotul supravietuitor nu poate mosteni decat bunurile dobandite pana la intreruperea in fapt
a convietuirii .

Bunurile la care face referire art. 5 din Legea nr. 319/1944 se cuvin sotului supravietuitor
independent de orice element cantitativ (intinderea valorii lor in raport cu masa succesorala sau

professional al sotilor – mobile de birou, casa de bani - nu apartin gospodariei comune si deci nu
vor fi atribuite, in mod exclusive, sotului supravietuitor in virtutea dreptului special. Este evident,
ca la imparteala mostenirii intre mostenitori, bunurile necesare exercitarii profesiei de catre sotul
supravietuitor ii vor fi atribuite lui. Daca biblioteca si biroul constituie simple piese de mobilier,
apartinand gospodariei csnice commune, vor intra in cadrul de aplicare a art.5 din L.nr.319/1944.
5
Vezi M.Eliescu, op.cit, I, p.139; C.Statescu, op.cit., p.146; TS, s.civ., dec.nr.2193/1979, loc.cit,
p.132. In principiu, pentru recunoasterea drepturilor succesorale ale sotului supravietuitor in
concurs cu diferitele clase de mostenitori sau in lipsa rudelor, convietuirea la data deschiderii
mostenirii nu prezinta relevant. Solutie diferita se impune insa in privinta bunurilor gospodaresti
casnice, datorita criteriului afectatiunii lor. In schimb, daca sotii au avut gospodarii separate din
motive obiective, se revine si in aceasta materie, la solutia de principiu; sotul supravietuitor are
dreptul la bunurile destinate gospodariei casnice indifferent de locul unde ele se aflau in
momentul decesului celulalt sot.
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE
JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

numarul lor), teoretic fiind posibil ca atunci cand masa succesorala este alcatuita exclusiv din mobile
si obiecte apartinand gospodariei casnice acestea sa revina in intregime sotului supravietuitor.

Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice se cuvin sotului supravietuitor numai in


masura in care defunctul nu a dispus de acestea in mod expres prin legate 6 . Cu alte cuvinte, dreptul
sotului supravietuitor asupra bunurilor prevazute la art. 5 din Legea nr. 319/1944 este unul subsidiar,
care functioneaza numai daca de cujus, liber sa o faca, nu a dispus de acestea in favoarea unor terti.
Daca, de exemplu, defunctul lasa printr-un legat particular o mobila de sufragerie unei persoane,
dreptul special al sotului supravietuitor cu privire la acest bun este suprimat, ramanand insa eficace
pentru celelalte bunuri apartinand gospodariei casnice cu privire la care defunctul, prin ipoteza, nu a
facut acte de dispozitie testamentara.

Donatiile7 facute in favoarea tertilor de defunct in timpul vietii cu privire la mobilele si


obiectele apartinand gospodariei casnice din categoria bunurilor sale proprii sunt in principiu valabile,
sotul supravietuitor neputand ataca aceste acte decat in situatia in care depasesc valoric limitele
cotitatii disponibile, caz in care poate cere reductiunea acestora. Chiar daca reductiunea se face in
natura , prin restituirea bunului catre sotul supravietuitor, acesta din urma va dobandi bunul respectiv
cu titlu de rezerva succesorala, iar nu cu titlu de drept special la mostenire.8

Dispozitiile testamentare facute de defunct in favoarea tertilor cu privire la mobilele si


obiectele apartinand gospodariei casnice sunt si ele supuse reductiunii, consecintele admiterii acesteia
fiind identice cu cele ale reductiunii donatiilor.

Natura juridica a dreptului special de mostenire.

Conceptia asupra naturii juridice a dreptului special la mostenire a sotului supravietuitor a


evoluat in timp. Astfel, initial, s-a considerat ca sotul supravietuitor culege bunurile prevazute la art. 5
6
Dreptul special al sotului supravietuitor este inlaturat numai daca testatorul dispune de bunurile
gospodariei “in mod expres”, iar nu prin termini generic, cum ar fi “orice averi”, care se poate
referi la celelalte bunuri. Vezi TS, s.civ., dec.nr.154/1972.
7
Chiar daca, uneori, se vorbeste, generic, de “acte intre vii”,sunt avute in vedere numai cele care
reprezinta liberalitati. Actele cu titlu oneros sau cele cu titlu gratuity, dar care reprezinta acte
dezinteresate, nu au nici o relevant in material cercetata.
8
Vezi TS, s.civ., dec.nr.154/1972,. Daca sotul decedat a dispus de partea sa din aceste bunuri
chiar in favoarea sotului supravietuitor nu se pun problem, pentru ca acestea vor fi dobandite
oricum de sotul supravietuitor, el avand optiunea intre a accepta legatul sau de a culege bunurile
in baza art.5 din Legea nr.319/1944.
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE
JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

din Legea nr. 319/1944 in temeiul unui legat cu titlu particular prezumat, argumentandu-se ca legea ar
prezuma ca defunctul a voit sa lase sotului supravietuitor acest folos patrimonial peste partea
succesorala legala .

In aceasta conceptie, ca legat, dreptul special al sotului supravietuitor trebuie supus regimului
liberalitatilor testamentare. Prin urmare, daca sotul supravietuitor vine in concurs cu parintii
defunctului, care sunt mostenitori rezervatari, are dreptul la bunurile in discutie doar in limita cotitatii
disponibile, legatul prezumat fiind supus reductiunii in masura incalcarii rezervei. De asemenea, sotul
supravietuitor ar putea opta diferit in privinta dreptului de mostenire legala conferit de art. 1 din Legea
nr. 319/1944 fata de dreptul special conferit de art.5 din aceeasi lege, acceptandu-l pe unul si
renuntand la celalalt.

Odata cu adoptarea deciziei de indrumare nr. 12/1968 a Plenului Tribunalului Suprem , s-a
impus insa o alta conceptie, astazi unanim acceptata in practica judiciara si in doctrina, conform careia
dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor este un drept de mostenire legala cu destinatie
speciala. In aceasta optica, daca defunctul nu a dispus in mod expres altfel, bunurile prevazute la art. 5
din Legea nr. 319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, chiar daca sunt singurele bunuri
lasate de de cujus, neputand servi la complinirea rezervei parintilor defunctului. Tot astfel, fiind vorba
de un drept de mostenire legala, sotul supravietuitor nu poate opta diferit in legatura cu drepturile sale
care deriva din art. 1 din Legea nr. 319/1944 fata de cele care deriva din art. 5 din aceeasi lege.
Asadar, ori accepta mostenirea, si atunci ii revin ambele categorii de drepturi, ori renunta la mostenire,
si atunci nu poate primi nici una din cele doua categorii de drepturi.

B. Darurile de nunta

Notiune.

Asa cum am vazut, art. 5 din Legea nr. 319/1944 include intre bunurile cu privire la care sotul
supravietuitor are un drept special de mostenire si darurile de nunta. Darurile de nunta sunt donatiile
facute sotilor cu ocazia celebrarii casatoriei. Datorita faptului ca textul mentionat nu face alte
precizari, in literatura de specialitate s-au conturat doua puncte de vedere, unul conform caruia in
categoria bunurilor la care se refera art. 5 din Legea nr. 319/1944 ar fi cuprinse doar donatiile facute
ambilor soti cu ocazia casatoriei, cele facute numai defunctului fiind incluse in masa bunurilor
succesorale care se impart intre succesori (inclusiv sotul supravietuitor) potrivit dreptului comun , si
altul conform caruia in aceasta categorie, pe langa donatiile mentionate mai sus, ar fi incluse si
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR – FACULTATEA DE STIINTE
JURIDICE – FLISC DANIEL AN III FR

donatiile facute in favoarea unuia sau altuia dintre soti . Legea nu distinge, important fiind doar ca
darurile sa fi fost facute cu ocazia casatoriei. Este de la sine inteles ca partea cuvenita sotului
supravietuitor din darurile de nunta in calitatea lui de donatar, ca si donatiile primite in exclusivitate de
acesta, fiind bunuri ce ii apartin chiar lui, nu intra in discutie din punctul de vedere al drepturilor
succesorale dobandite de la sotul decedat.

Regim juridic.

Regimul juridic al darurilor de nunta este identic cu acela al mobilelor si obiectelor apartinand
gospodariei casnice pe care l-am infatisat mai sus.9

In afara de notiunea a darurilor de nunta, in literatura de specialitate se mai fac inca doua
precizari de amanunt pentru darurile de nunta. Astfel, se mentioneaza sa darurile facute numai
defunctului se contopesc in patrimonial lui si fac obiectul mostenirii de drept comun, impreuna cu
celelalte bunuri ale sale. In motivarea acestei solutii, discutbile, se invoca numai considerente de
echitate si anume ca nu sunt temeiuri ca bunurile sa fie culese in virtutea unui drept special de catre
sotul supravietuitor.

Spre deosebire de solutia anterioara, se admite ca darurile de nunta facute sotului predecedat de
catre sotul supravietuitor se dobandesc de acesta din urma in baza art.5 di L.nr.319/1944. In legatura
cu aceasta precizare, mentionam numai ca reintoarcerea acestui dar – chiar daca prin daruri de nunta s-
ar intelege numai cele facute de terti ambilor soti – s-ar putea obtine si prin revocarea donatiei facute
intre soti care, potrivit art.937 c.civ, este posibile si dupa moartea sotului donator.10

Problema dreptului special de mostenire al sotului supravietuitor asupra darurilor de nunta nu


se pune in practica, iar de lege ferenda nici nu se retine acest aspect al dreptului special.

9
Este evident ca notiunea de daruri de nunta difera de notiunea bunurilor gospodaresti, ceea ce
nu exclude posibilitatea afectarii unor daruri de nunta gospodariei casnice
10
Vezi TS, col.civ., dec.nr.1649/1955, in CD, 1955, p.82-83; s.civ., dec.nr.551/1970, in
Repertoriu…1969-1975, p.134-135. Contra E.Safta-Romano, op.cit., p.118.