CONDRACIUC ALEXANDRU

REVISTĂ OMAGIALĂ
DIMITRIE CANTEMIR

CĂRTURAR AL
UMANISMULUI ROMÂNESC
 CUPRINS
studiile/cunoștințele pe care le deținea.................................2

Principalele opere..............................................................3

ВОСХОЖДЕНИЕ | СТРАНИЦА 2

Rezonanța numelui și a operei lui............................................4

D.Cantemir în cultura universală.................................................

1
Printre ocupațiile sale diverse
s-au numărat cele de
enciclopedist, etnograf,
geograf, filozof, istoric,
lingvist, muzicolog și
compozitor. A fost membru al
Academiei de Științe din
Berlin. George Călinescu îl
descria drept „un erudit de
faimă europeană, voievod
moldovean, academician
berlinez, prinț moscovit, un
Lorenzo de Medici al nostru.
2
 Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea,
scrisă în română și tipărită la Iași în 1698 este una din
lucrările fundamentale ale lui Dimitrie
Cantemir.Această operă este prima lucrare filozofică
românească. În această lucrare întâlnim disputele
medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință.
Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului
asupra celorlalte viețuitoare, face din omun stapân al
lumii, susține superioritatea vieții spirituale asupra
condiției biologice a omului, încearcă să definească
concepte filozofice și să alcătuiască o terminologie
filozofică.
Descriptio Moldaviae Lucrarea prezintă interes nu
numai pentru descrierea geografică sau politică bine
documentată, ci și pentru observațiile etnografice și
folclorice. Dimitrie Cantemir afost primul cărturar
român care a cuprins în sfera cercetărilor sale
etnografia și folclorul.
ВВЕРХ | СТРАНИЦА 4
 Marele merit al lui Dimitrie Cantemir în istoria culturii
româneşti este de a fi cel dintâi autor de scrieri filosofice şi
creator al terminologiei filosofice. „Divanul, sau gâlceava
Înţeleptului cu Lumea, sau giudeţul sufletului cu trupul”,
tipărit, în 1698, la Iaşi, în limbile română şi greacă, reprezintă
primul tratat de filosofie morală în cultura română şi tot
odată prima afirmare a crezului umanist al lui Dimitrie
Cantemir. Talentul de mare scriitor al principelui moldovean
s-a manifestat în capodopera sa literară - „Istoria
ieroglifică”(1705), în care sunt exprimate ideile sale politice
fundamentale: necesitatea eliberării Moldovei de sub
dominaţia otomană şi instaurării unui stat domnesc autoritar
de tipul monarhiei absolute, domnia ereditară a familiei
Cantemir etc. În Rusia Dimitrie Cantemir devine sfetnicul
intim al ţarului în problemele de politică orientală, membru
al Senatului, cea ce echivalează cu postul de ministru. Aici îşi
scrie el principalele opere ştiinţifice, care i-au adus
consacrarea ca savant cu renume european şi alegerea ca
membru al Academiei din Berlin, fiind totodată şi unul dintre
primii candidaţi la postul de preşedinte al Academiei de
Ştiinţe din Petersburg. Dacă operele filosofice ale lui Dimitrie
Cantemir, majoritatea scrise la Constantinopol, privite din
perspectiva culturii europene occidentale, poartă pecetea
unei anumite izolări provinciale, sud-estul european
menţinându-se încă departe de marile curente ale filosofiei
moderne, opera ştiinţifică a cărturarului moldovean se
situează întru totul la nivelul ştiinţei europene a vremii.
Metoda şi spiritul scrierilor cale de istorie, geografie,
orientalistică marchează o deschidere spre modernitate.