WALTER BÜHLER - nu e în stare s urmreasc cu gândirea spusele noastre. .

i ce lumin se
aprinde i ne strbate sim
irea, în compara
ie cu aceasta, când ne sim
im
Educarea gândirii i cultivarea memoriei „în
elei”! Orice întâlnire uman plin de semnifica
ie, în mic i în mare,
presupune existen
a gândirii ca izvor al în
elegerii, al încrederii pe cale de a se
nate i al ac
iunii svârite în comun.
O observa
ie foarte simpl ne poate face s vedem ce importan
 Felul cum omul individual îi stpânete via
a de gândire este un etalon
covâritoare are gândirea pentru întreaga existen
 uman. Nu avem decât s important pentru aprecierea treptei sale de evolu
ie i a maturit
ii
aruncm o privire printr-o încpere de locuit i ne vom da seama c toate personalit
ii sale. .i gândirea - la rândul ei - trebuie s se dezvolte, se cere
obiectele pe care le putem percepe, de la mas i scaun pân la obiectele cele înv
at i trebuie exersat. .i, dat fiind faptul c omul nu se poate educa pe
mai simple de uz cotidian, se datoreaz activit
ii plsmuitoare a mâinilor sine însui decât tot numai cu ajutorul gândirii, trebuie s vedem în dezvoltarea
omului. Munca acestora n-ar fi îns posibil fr o activitate luntric ascuns: i fortificarea ei o datorie de hotrâtoare importan
. În acest sens, orice
ea ne trimite la gândire, ce se desfoar în spa
iul sufletesc-spiritual al progres în ceea ce privete gândirea creatoare a unui om reprezint totodat un
omului, ca punct de unde izvorte întreaga activitate exterioar de plsmuire progres în dezvoltarea întregii omeniri.
i crea
ie. Ordinea, ce slujete scopurilor corespunztoare, din buctria
gospodinei, are nevoie de for
a gândirii, la fel ca i gsirea rspunsului la Exist o corelaie între gândire i sntate?
întrebarea de ce soba „nu trage” sau cea legat de construirea unui pod peste
un râu. Cu gândirea, omul încearc s ptrund în structura atomic a unui Nu este posibil s explicm mai îndeaproape, în cadrul acestor brouri de
grunte de nisip constând din bioxid de siliciu, ca i în modul de alctuire a igien social, aspectele gândirii legate de teoria cunoaterii, esen
ialul fiind
sistemului Cii Lactee, format din milioane de stele. Datorit gândirii, el se aici s atragem aten
ia asupra importan
ei ei pentru sntatea omului.
tie situat în polaritatea dintre lumea accesibil sim
urilor i cea suprasensibil Interac
iunea dintre gândire i sntate este mai profund decât se poate
i tot cu ajutorul ei omul caut, în cadrul acestei largi game de percep
ii, s-i presupune la o prim vedere. O gândire clar, concentrat, logic i cu toate
fixeze punctul de sprijin luntric cu aceeai certitudine pe care o are în lumea acestea mobil este una dintre caracteristicile, ba chiar premisa fundamental a
exterioar când st cu picioarele pe suprafa
a solid a pmântului. Gândirea îi snt
ii sufletesc-spirituale a omului. Pe de alt parte, debilitatea mintal a
confer omului contien
a de sine, care înseamn mai mult decât un simplu unui copil care a suferit de encefalit, decderea gândirii în cazul omului
sentiment de sine; numai faptul c e înzestrat cu ra
iune îi d lui posibilitatea sclerozat sau alienarea mintal a unui bolnav psihic ajuns la schizofrenie, arat
s-i gseasc pozi
ia personal fa
 de lume, sau chiar concep
ia sa despre cât de strâns este legtura dintre gândire i instrumentul corporalit
ii. Într-
lume. una din scrierile noastre_1) am artat c boala atât de rspândit în epoca
Dar ar trebui s ne punem întrebarea: suntem oare cu adevrat îndeajuns de noastr - nervozitatea - ia astzi în stpânire i gândirea. Prin aceasta îns,
contien
i de importan
a gândirii pentru existen
a noastr uman i pentru personalitatea amenin
 s fie slbit în chiar punctul ei central. Un om cu o
modul în care ne orânduim via
a? gândire neconcentrat, haotic, nervoas, nu mai e în stare, evident, s-i
Privind un copil debil mintal ne putem da uor seama c aprinderea în om a asume responsabilit
i mai mari pe trâm profesional. .i în rela
iile personale
for
ei gândirii nu este ceva de la sine în
eles. Adeseori vie
uirea tragic a el devine nesigur i din ce în ce mai pu
in capabil de a interveni în cercul mai
întâlnirii cu un om btrân, sclerozat, ajuns iresponsabil, a crui gândire a restrâns al familiei, ajutând i creând ordine.
devenit rigid i obtuz, ne poate îndemna s cugetm în mod serios la noi O gândire care a devenit imobil i unilateral nu numai c limiteaz
înine. Ce abis straniu se deschide atunci când un om - indiferent din ce motiv orizontul omului respectiv, ci ea ascunde în sine i pericolul unei osificri

1 2
premature a instrumentului gândirii, pân la scleroza cerebral. În epoca în cele din urm un triunghi mai mic aezat „cu capul în jos”. Putem repeta
noastr, mul
i oameni care exercit profesiuni puternic specializate, tehnicizate acelai proces cu acest nou triunghi i putem proceda tot aa mai departe,
sau lucrând mult cu abstrac
iuni, sunt expui acestui pericol, mai ales dac la trecând prin multiple metamorfoze, pân când forma dispare în dimensiuni
acestea se adaug faptul c au fost colariza
i prea devreme, c înv
mântul a infinitezimale. Cine se simte deranjat de micimea triunghiului care ia natere,
fost orientat unilateral intelectualist i c li s-au aplicat ocuri cu vitamina D2) s mreasc fiecare triunghi ob
inut în final pân la dimensiunile figurii
în copilrie, care îi exercit ulterior influen
ele duntoare. O gândire ini
iale. Un exerci
iu asemntor - dar cu forme mai rigide - se poate face cu
confuz, neclar, fantasmagoric atrage la rândul ei dup sine alte pericole ajutorul ptratului sau al pentagonului. Sau ne putem propune ca într-un ptrat,
pentru sntatea sufleteasc i trupeasc. pentagon etc., înscrise într-un cerc, s trasm toate diagonalele ce se pot
În cele ce urmeaz ne propunem s artm în ce mod gândirea fiecrui om imagina i s devenim cât mai clar contien
i de figurile astfel ob
inute.
poate fi stimulat în activitatea ei prin exerci
ii concrete i educat în ce Facultatea noastr de concentrare i reprezentare este supus unui efort mai
privete consecven
a logic i claritatea. Cu acest prilej vor iei la lumin noi mare atunci când trecem la figurile spa
iale. Reprezenta
i-v un corp alctuit
aspecte ale gândirii. Cu cât o observm mai exact i cu cât o mânuim mai din patru triunghiuri echilaterale (un tetraedru) sau un cub. Uni
i între ele
contient, cu atât vom face s înfloreasc mai desvârit aceast facultate centrele suprafe
elor triunghiurilor sau ale ptratelor în interiorul corpului prin
nobil a spiritului uman. linii drepte. Astfel, în tetraedru ia natere un nou tetraedru mic iar în cub, un
corp nou, cu suprafe
e octogonale cu laturi egale, octaedrul. Putem repeta acest
Exerciii de concentrare proces la octaedrul care tocmai a luat natere - dup ce am „ters” mai înainte
imaginea cubului: în interiorul octaedrului apare un al doilea cub mic. Dac-l
Slbirea sau dispari
ia puterii de concentrare i a memoriei sunt atât de extindem pe acesta la dimensiunile cubului ini
ial, putem continua câteva
rspândite în zilele noastre, încât tot mai mul
i oameni se simt chema
i s minute acelai exerci
iu într-o succesiune ritmic.
cugete cu cea mai mare seriozitate asupra lor înii i s caute un ajutor Important este, ca în cadrul concentrrii pe care vrem s-o realizm, s ne
eficient. În realitate, premisa oricrui ra
ionament consecvent din punct de interzicem toate reflec
iile ra
ionale - i pe cele care
in de geometrie - i s
vedere logic este capacitatea de a evoca în mod sigur o imagine din memorie i trim luntric doar în evolu
ia în imagini a liniilor.
de a re
ine fr gre o reprezentare. Fr puterea de concentrare, gândirea Alte exerci
ii de concentrare pot consta i în faptul c evocm în memorie
noastr îi pierde irul i cu timpul devine difuz, discontinu i inconsecvent. anumite imagini-amintire, de pild în diferite zile ale sptmânii, formele
De aceea vom începe cu reprezentri simple, care ne pot ajuta s lum în diferitelor flori sau specii de copaci pe care le-am vzut realmente. Lsm
propriile noastre mîini controlul luntric al gândirii. Pentru asemenea exerci
ii privirea luntric s zboveasc - pe cât posibil fr a ne îndeprta cu gândul
sunt necesare linitea exterioar i interioar, o pozi
ie relaxat i izolarea de de obiectul ales - la stejarul respectiv, a doua zi la un fag, în ziua urmtoare la
impresiile exterioare mijlocite de sim
uri, drept „de-conectare”. Cu cât ne vom un plop sau la un pin. Pasul urmtor poate consta în faptul c facem ca în fa
a
crea mai contient i mai treaz un con
inut sufletesc la care vom zbovi apoi cu ochiului nostru interior s rsar i s înfloreasc din smân
 o plant
toat druirea, cu atât mai curând vom reui s respingem imaginile-amintire cunoscut, de pild o rostopasc. Peste o sptmân pornim de la planta
sau micrile afective deranjante, care vor tot mereu s ias la suprafa
. înflorit la maximum i o urmrim în toate stadiile pierderii petalelor i ale
Ne reprezentm, de pild, un triunghi echilateral i începem s-i tiem ofilirii, pân la contractarea în smân
. În cea de a treia faz facem ca aceste
col
urile în mod egal prin linii drepte, pe care le deplasm tot mai mult spre dou procese s treac unul într-altul. Dac am exersat în acest fel for
a
interior. În acest fel ia natere un hexagon care se transform în permanen
, concentrrii, putem trece la exerci
iile de gândire propriu-zise.
traversând printre altele stadiul unui hexagon echilateral - simetric, devenind

3 4
 Educarea unei gândiri obiective i logice con
inutului lor logic, reprezint exact contrariul stabilirii unor legturi pline
de sens între gânduri i este o siluire a cuvântului. Prin acestea sunt stimulate
Noi facem distinc
ie între o gândire obiectiv i una neobiectiv, între anumite tendin
e distructive din suflet. Spre deosebire de aceasta, când ne
cursul logic i cel ilogic al gândirii, de asemenea, între gânduri clare sau ocupm de dezlegarea unor ghicitori ingenioase, pline de fantezie sau de umor,
neclare, între gânduri precis conturate i unele nebuloase. Nu numai pentru cum exist atât de multe, nu suntem nevoi
i s renun
m la sentimentul de
omul de tiin
, ci pentru orice om, în via
a practic de toate zilele, bucurie pe care-l avem când am rezolvat o problem pus gândirii.
obiectivitatea gândirii este premisa unei cunoateri autentice i a unui mod de
a ac
iona conform cu realitatea, plin de sens. Cultivarea ateniei
Pentru educarea gândirii în sensul obiectivit
ii, clarit
ii i consecven
ei
logice, Rudolf Steiner a recomandat s ne ocupm de un obiect simplu de uz Gândirea uman pornete întotdeauna, ca i exerci
iile de gândire descrise
cotidian, s zicem de un creion_3)_. Putem s lum îns i un b
de chibrit, o anterior, de la percep
iile senzoriale. Acestea furnizeaz variata materie brut
pionez, o foarfec etc. Mai întâi ne descriem materialul, mrimea, forma i care - acumulat în memorie - poate fi prelucrat prin gândire i pe care vrem
culoarea obiectului; pe urm ne lmurim asupra legturii dintre aceste însuiri s-o ptrundem cu lumina cunoaterii. Într-un proces de fabrica
ie, o materie
i scopul i func
iunea obiectului. În al treilea rând, încercm s ne dm seama brut ini
ial de calitate inferioar îngreuneaz prelucrarea sau duce în final la
de provenien
a obiectului i de modul de fabrica
ie. Se poate întâmpla s un produs de calitate inferioar. Acest lucru este valabil într-un anumit fel i în
constatm c, pentru a gândi mai departe, ne lipsesc anumite cunotin
e, de ceea ce privete sufletul. De aceea ar trebui s ne îngrijim de calitatea
pild modul cum a fost fabricat obiectul, ceea ce poate constitui un prilej de a percep
iilor noastre senzoriale printr-o observa
ie atent, prin exactitatea cu
ne informa în aceast privin
. Putem „gândi” mai multe zile în ir acelai care privim i printr-o ascultare atent. .i aici putem face exerci
ii: ne putem
obiect sau putem lua pe rând obiecte înrudite, cum ar fi un ac de gmlie, o propune, de pild, ca în cursul unei plimbri sau pe drumul spre locul de
andrea, o croet, un ac de sering. .i aici esen
ialul este s evitm orice munc s percepem toate nuan
ele de verde ale frunzelor sau glasurile
divaga
ie i s dezvoltm numai gânduri care rezult din obiectul însui. psrilor în diversitatea lor, în mod cu totul contient. În tramvai am putea
cuta s devenim contien
i, în mod discret, de îmbrcmintea, culoarea
Ghicitoarea ca antrenament al gândirii ochilor sau de forma urechilor cltorilor. Deprinderea de a observa atent,
educat în acest fel, face bine gândirii noastre i datorit faptului c ea este
Dezlegarea ghicitorilor are o influen
 stimulatoare asupra puterii de aceeai for
 sufleteasc pe care o utilizm luntric atunci când urmrim o
concentrare, a acuit
ii gândirii i a fanteziei. Ar fi un obicei frumos ca în îniruire de gânduri. În aceast legtur care unete activitatea de percep
ie i
serile lungi de iarn s înlocuim o dat pe sptmân sau o dat pe lun gândirea îi are cauza i faptul c o activitate de percep
ie superficial face ca
deconectarea pasiv realizat cu ajutorul televizorului sau al radioului, printr-o i gândirea s devin, cu timpul, plat.
sear de ghicitori organizat de noi înine. Sau cum ar fi dac la sfârit de Din cauza condi
iilor civiliza
iei actuale, omului modern îi este de cele mai
sptmân ar aprea „Ghicitoarea sptmânii”, pentru a crei dezlegare s se multe ori imposibil s-i însufle
easc percep
iile senzoriale prin aten
ie,
ofere un mic premiu? uimire sau interes. Cât de des este nevoit s fac abstrac
ie de zgomotele
O influen
 de corupere a gândirii noastre consecvent-logice este exercitat marelui ora sau de reclamele de pe ziduri i din reviste! De aceea, pentru a
de solicitrile la care suntem supui prin acest „sport al min
ii” care se prezint realiza o compensa
ie sntoas, el ar trebui s-i procure posibilit
i de a privi
sub forma cuvintelor încruciate. Cutarea de cuvinte care sunt înghesuite fr i asculta în linite sunetele din lumea înconjurtoare. În acest fel îi va pstra
vreo legtur luntric în nite scheme abstracte, cu excluderea inten
ionat a

5 6
o temelie sufleteasc sntoas, o linite luntric, în care poate s sporeasc o Când ne strduim s înv
m pe de rost poezii prin faptul c le repetm
gândire concentrat, contemplativ. mecanic de zeci de ori, ne fortificm memoria la fel de pu
in ca atunci când
Fcând aceasta, el ar trebui totodat s devin contient i de faptul c, în udm de zeci de ori pe zi o floare, fr a reui prin aceasta s-o facem s
procesul crerii lumii, gândurile cosmice 4) s-au coagulat, ca s zicem aa, în înfloreasc. Formarea memoriei are o adânc legtur cu activitatea vital i cu
fiin
ele i fenomenele din natur, cristalizîndu-se în ele. Cât în
elepciune ritmurile ascunse ale organismului nostru. De aceea, acela care citete în
exist în alctuirea unui cristal sau a unei plante, în micarea unui animal sau a fiecare sear sau diminea
 aceeai poezie, în linite i cu druire, de-a lungul
unei planete! Dac Tycho Brahe n-ar fi re
inut prin mii de observa
ii izolate unei întregi sptmâni, va observa c ea „renate” dintr-o dat în el - parc fr
atente micrile orbitei lui Marte, gândirea lui Kepler n-ar fi putut s elaboreze voia lui.
pe baza acestui material cele trei mari legi cosmice care guverneaz sistemul În realitate, facultatea noastr de a re
ine, care este premisa unei bune
planetar. Noi ar trebui s ieim în întâmpinarea fenomenelor lumii cu memorii, are legtur într-o mare msur cu felul în care observm i în care
încrederea c ele sunt plsmuite într-un mod plin de semnifica
ii i c, ne îndreptm aten
ia spre ceva, deci cu aten
ia. Evenimentele care ne mic
observând atent, sufletul nostru întâlnete deja în mod incontient legit
ile sufletete, care ne intereseaz în mod viu, se imprim mai uor în memorie. De
mai profunde care apoi, în gândirea noastr, pesc în lumina contien
ei. aceea, fortificarea ei nu depinde doar de capacitatea de a ne concentra i de
Tocmai de aceea n-ar trebui s vrem s în
elegem sau s analizm pripit o gradul în care capul este treaz, ci, în cel mai înalt grad, de capacitatea de a fi
percep
ie senzorial, ci s cultivm aceast încredere prin observa
ii repetate, uimi
i, de puterea de druire i de for
a de trire a sufletului, aadar de unele
obiective. Astfel, în broura „Educarea practic a gândirii”, Rudolf Steiner calit
i ale inimii. Cu cât integrm mai intens fiin
ei noastre un lucru „cu tot
recomand observarea i imprimarea în memorie sub form de imagini a sufletul”, cu atât mai definitiv va intra acest lucru în posesia vie
ii noastre
apusului de soare cu toate fenomenele meteorologice care-l înso
esc. Tocmai luntrice. De aceea, toate exerci
iile indicate în capitolul anterior, pot fi privite
prin faptul c ne ab
inem de la emiterea unor judec
i, de pild în legtur cu i ca stimulente pentru cultivarea contient a memoriei. Aceasta începe
starea vremii din ziua ce urmeaz, se va dezvolta un nou sim
interior, de felul întotdeauna cu exercitarea contient i scrupuloas a aten
iei fa
 de toate
celui pe care l-a dobândit Goethe într-o desvârit puritate, prin exerci
iu percep
iile senzoriale. Acela îns, care nu-i ia rgazul de a se uni sufletete, în
struitor, sub forma „puterii contemplative de judecat„. În lucrarea amintit linite, cu tririle sale, îi ruineaz cu timpul memoria. De aceea este atât de
se gsesc i alte exerci
ii importante. duntor, din acest punct de vedere, zgomotul de fond al aparatului de radio,
„culisa sonor„, în timp ce ne ocupm cu altceva - cum ar fi rezolvarea
Cultivarea forei memoriei coresponden
ei sau cititul ziarului în timpul mesei.
Pentru educarea memoriei - i a gândirii! - mai este folositor s procedm la
Via
a noastr sufleteasc contient este întemeiat pe fundamentul citirea unei cr
i în aa fel încât, înainte de a citi mai departe, s rezumm -
constituit de memorie. Aproape orice suit de reprezentri con
ine imagini ale clar i concis - con
inutul celor asimilate anterior. Formularea în scris a acestui
tezaurului memoriei noastre. Tot astfel, orice act de gândire se sprijin pe rezumat poate constitui un ajutor pentru acela care înc nu s-a deprins cu
facultatea de rememorare. O memorie fidel i sigur este o caracteristic aceast activitate. În afar de aceasta, ne permitem s atragem aten
ia asupra
fundamental a snt
ii noastre spirituale. Faptul c tot mai mul
i oameni se altor dou exerci
ii fundamentale importante indicate de Rudolf Steiner.
plâng de o „memorie slab„ trebuie considerat un simptom grav, la baza cruia
se afl, în majoritatea cazurilor, dup cum am artat anterior, o nervozitate Schimbarea intenionat a locului obiectelor.
crescând, care amenin
 existen
a noastr luntric, i un proces de
îmbtrânire timpurie.

7 8
 Pune
i în fiecare sear înainte de culcare un obiect (de pild, o bijuterie,
ceasul de mân sau ochelarii) într-un loc neobinuit, spre a-l lua de acolo a Fora vindectoare a gândirii vii
doua zi diminea
. Între timp spune
i-v în mod contient: „Am pus acest
obiect în acest loc”. Imprima
i-v apoi cu exactitate, în imagini, pozi
ia Înzestrarea cu „lumina divin„ a ra
iunii este marele dar care-l ridic pe om
obiectului i ceea ce se afl în imediata lui apropiere (de ex.: „paralel cu deasupra regnului animal. Prin punerea ei în activitate, el devine fiin
a cea mai
marginea covorului, la o distan
 de doi centimetri”). „Faptul c apropiem contient a Crea
iunii, singura care - cu ajutorul gândirii - poate cugeta asupra
centrul spiritual-sufletesc al fiin
ei, aa cum îl desemnm prin cuvin
elul „eu”, ei însi. În capitolul anterior, în care am vorbit despre „Educarea gândirii i
de „imagine”, acesta este lucrul care ne poate ascu
i memoria în mod cultivarea memoriei”, am atras deja aten
ia asupra importan
ei eminente a
considerabil”. (Rudolf Steiner, în „Nervozitate i egoitate”, Munchen, gândirii pentru adevrata condi
ie uman. Dac în acel capitol ne-am referit la
11.1.1912). Un asemenea exerci
iu, practicat ani de zile în mod consecvent, latura logic i obiectiv a gândirii, în cele ce urmeaz ne propunem s ne
contribuie într-un grad foarte înalt la consolidarea fiin
ei noastre. Prin aceast ocupm mai mult de natura ei creatoare, în strâns legtur cu întreaga fiin

disciplinare, eul nostru va ajunge s-i formeze mai uor o imagine despre ceea sufleteasc a omului, cu autoeducarea sa i cu realizarea de sine.
ce a vie
uit sau fptuit i în celelalte împrejurri ale vie
ii. De asemenea, acest
exerci
iu ne ferete, printre altele, de acele manifestri care, cu siguran
, pot fi Educarea unei gândiri mobile
numite deja nevrotice, când unii oameni simt nevoia s se uite de mai multe ori
dac au stins lumina în pivni
 sau dac au încuiat, într-adevr, ua locuin
ei. Ce-i drept, este foarte necesar ca fiecare om s-i formeze în via
 anumite
principii solide, pentru a se putea situa într-o împrejurare dat pe o anumit
Reprezentarea invers. pozi
ie. Cât de des întâlnim îns oameni a cror gândire pare rigid i
inflexibil, care nu admit nici o obiec
ie, care consider c prerea lor într-o
Când ne amintim, sufletul merge spre interior, coboar în strfundurile privin
 oarecare este singura just i care nici mcar nu pot încerca s se
incontiente ale propriei sale entit
i, la fel cum pescuitorul de perle se transpun în situa
ia unui semen. În mod evident, în asemenea capete
scufund în mare. For
a sufleteasc necesar aici, greu de sesizat ra
ional, va fi încp
ânarea i rigiditatea gândirii, care la btrâne
e pot avea cauze
fortificat dac ne vom reprezenta <B>în sens invers nite suite cunoscute de fiziologice, prin calcifierea natural, indic un proces de îmbtrânire timpurie.
reprezentri, ca de pild o poezie, o povestire, un act dintr-o dram sau o Oare cum ne putem pstra tineri i flexibili luntric, cel pu
in în ceea ce
plimbare. Deosebit de folositor este s facem în fiecare sear înainte de culcare privete gândirea, de vreme ce procesul de îmbtrânire corporal este
o asemenea retrospectiv a unor por
iuni din filmul zilei noastre sau (scurtat inevitabil?
în mod corespunztor), a zilei întregi. Efortul pe care-l depunem pentru a În acest scop trebuie s cutm a afla prin trire proprie i s ne lmurim
inversa imaginile cu care suntem obinui
i - care adeseori se deruleaz ca de la asupra faptului c fiecare gând este capabil s ia nenumrate forme, nefiindu-
sine i pe care trebuie s ni le reprezentm ca atare în mod fidel - duce la ne îngduit s confundm niciodat forma pe care o ia - adeseori în mod
fortificarea facult
ii de evocare a amintirilor. întâmpltor sau subiectiv, ca reprezentare individual -, cu adevratul su
Toate exerci
iile amintite duc la succesul dorit numai dac sunt practicate con
inut no
ional-ideatic. Un exemplu ne poate arta ce vrem s spunem cu
cu rbdare i perseveren
, într-o repetare ritmic, un timp mai îndelungat. Un aceasta. Privind frontonul unei case, ne putem forma reprezentarea despre un
mic calendar anual poate înlesni aici foarte mult planificarea sistematic, triunghi isoscel. Dar, fr îndoial c nimnui nu i-ar trece prin minte s
alternarea exerci
iilor i privirea de ansamblu asupra celor realizate (sau considere c acest triunghi isoscel e singurul just sau posibil, dup care trebuie
uitate!) i creterea gradelor de dificultate. construite toate casele. Gândirea sntoas, sim
ul pentru adevr ne spune c

9 10
pot exista cel pu
in dou feluri de triunghi de acest fel, i anume cele adevrului deplin - „a triunghiului isoscel al frontonului, singurul posibil,
ascu
itunghice i cele obtuzunghice. Dar gândind cu adevrat, în mod singurul just” -, pierzând din orizontul privirii luntrice adevrul însui ca
temeinic, ideea de „triunghi isoscel”, cutând s-o privim din „toate pr
ile” - în totalitate supraordonat celei dintâi, ca izvor al unei dinamici creatoare. Sau ei
acest caz din punctul de vedere al tuturor lungimilor laturilor -, ne vom da cred c au epuizat o idee cu dou-trei aspecte ale acesteia. Dar deja aici
seama c exist infinit de multe forme ale unor asemenea triunghiuri (v. fig. gândirea începe s devin îngust i rigid. Tendin
a omului de a ajunge cât
1). Gândirea vie, adecvat obiectului, pune _în micare_ reprezentarea noastr, mai repede la o reprezentare clar construit sau definitiv este lesne de în
eles.
legat în prim instan
 de percep
ia frontonului i face ca C s se deplaseze în Ea vine nu numai în întâmpinarea înclina
iei spre comoditate, ci i a nevoii de
sus i-n jos pe mediatoarea liniei de baz A-B. Cu cât punctul C se apropie mai a avea un punct de sprijin solid, de a fi în posesia a ceva sigur. „No
iunea”
mult de baz, cu atât triunghiul nostru va deveni mai obtuz. Gândirea îi poate unui lucru se sustrage îns în prim instan
 facult
ii noastre de reprezentare
întrerupe în orice moment fluxul pentru a cristaliza o anumit form, de pild formate în contact cu existen
a concret, bine conturat, a lumii sensibile i ea
când, într-un anumit stadiu, stabilete rela
ia cu alte forme de triunghiuri. Aa pare s ne rpeasc gândirea, ducând-o în zone vagi, nebuloase. Dar tocmai
se întîmpl, de pild, atunci când triunghiul dreptunghic care ia natere (D) acest lucru d vigoare gândirii noastre i-i confer elasticitatea i mobilitatea
este recunoscut drept form de trecere între triunghiurile ascu
itunghice i cele necesare: eliberarea ei, din timp în timp, de forma „moart„ a reprezentrii i
obtuzunghice sau când, la apari
ia triunghiului echilateral (E), în fa
a sufletului avântarea ei luntric în dinamica ideii pure - supraordonate tuturor
apare imaginea triunghiului ca form originar ideal. reprezentrilor particulare -, intrarea ei în fluxul interior al no
iunii, principiul
Atunci când, în cursul deplasrilor sale, punctul C atinge baza, unghiurile A creator din care provine totul.
i B, care devin din ce în ce mai ascu
ite, ajung s fie egale cu zero, iar unghiul Abia atunci când gândim triunghiul isoscel sub toate aspectele, ni se
obtuz din C devine în cele din urm de 180_o_. Triunghiul „încremenete” în deschide o în
elegere mai profund pentru cazul particular al triunghiului plat,
segmentul de dreapt A-B. Dimpotriv, dac urmrim tot felul de triunghiuri obtuz, aa cum îl cunoatem de la frontonul odihnind în sine al Parthenonului
ascu
itunghice, punctul C se va îndeprta în cele din urm la distan
e imense, sau pentru forma ascu
it, cutând parc infinitul, pe care o are acoperiul unei
unghiul ascu
it devenind din ce în ce mai mic. Când ajunge s fie egal cu zero, catedrale gotice.
ambele unghiuri din A i B sunt egale cu 90o, iar laturile triunghiului sunt
paralele. Ele se intersecteaz la infinit! Triunghiul nostru s-a „desfcut”, Este absolut sigur c, privind un singur mr, nu ne vom putea elabora o
devenind o form deschis, legat de periferia universului, aflat la infinit. no
iune vie - aceasta înseamn îns întotdeauna i o no
iune apropiat de via

Ideea de triunghi isoscel este încadrat deci în polaritatea a dou forme-limit, - despre mr. Pentru a face aceasta trebuie s cunoatem mrul mic i mrul
în care ea se sustrage gândirii noastre, dar între acestea dou ea se poate mare, necopt i copt sub form de ionatan, de parmen auriu sau de cre
esc,
dezvolta în mii de metamorfoze, a cror plsmuire i fixare individual rmân stadiul su premergtor de floare, dispari
ia lui în smân
, ba chiar s-l
la dispozi
ia dorin
ei i fanteziei noastre. comparm cu para, gutuia i alte fructe din familia rozaceelor. Într-un mod
Exerci
iul de gândire expus mai sus este foarte instructiv. De fapt, nici un asemntor, no
iunea noastr despre „paricopitatele rumegtoare” trebuie s
om cu o gândire temeinic i meditativ nu ar trebui s nu cunoasc deosebirea fie atât de plin de con
inut i de vie, încât s se poat transforma pe coasta
dintre forma pe care o ia un gând într-un caz particular i ideea general, mai stîncoas într-un
ap slbatic sau într-o capr neagr, într-o pdure secular,
precis deosebirea dintre reprezentare i no
iune. Aceast distinc
ie are o într-un cerb seme
, în tufiurile de la marginea poieni
ei din pdure, într-o
importan
 fundamental pentru gândirea noastr i pentru mânuirea ei cprioar, iar pe pajitea suculent din vale, într-o vac bine hrnit.<%0>
cuprinztoare i sigur. Cci mul
i oameni confund reprezentarea lor Pe de o parte, ar trebui s diferen
iem i s îmbog
im orice reprezentare
personal cu ideea care st la baza acesteia. Atunci ei se cred în posesia prin multitudinea observa
iilor i a experien
elor exterioare iar, pe de alt

11 12
parte, s le examinm i s le dm via
 din izvorul inepuizabil al experien
a proprie poate s ne duc mai departe pe calea ce duce la adevrata
universalit
ii no
iunii respective. Putem s punem în micare orice prere, cunoatere a eului.
orice gând i orice judecat - mcar de prob - i s încercm s aruncm Ne vom pune înc o dat în activitate eul, prin gândire, spre a-l observa
lumin din cât mai multe direc
ii asupra problemelor în discu
ie, aplicând apoi în cursul acestei activit
i. Ne reprezentm un numr de puncte risipite pe
ideea pe care am gsit-o la diferite situa
ii, înainte de a ne fixa la o o suprafa
 i unuia dintre ele îi atribuim un rol special, drept punct fix A.
reprezentare anume, îngustat. În acest fel, gândirea noastr va deveni ager i Apoi lum înc un punct (B) i-l unim cu A (v. fig. 2). Sarcina pe care ne-o
legat de realitatea vie
ii. propunem în continuare este ca toate celelalte puncte s intre într-un asemenea
Curajul de a regândi, în mod inedit, cele odat gândite, dispozi
ia de a raport cu punctul A, încât distan
ele lor de la punctul de referin
 A s fie egale
renun
a la forma deja nscut a gândului, ca bun aflat în posesia sufletului cu segmentul A-B. În acest scop, trebuie s punem punctele în micare, pe
nostru i de a o retopi în focul no
iunii, ne ajut s devenim flexibili sufletete unele s le deplasm ctre în afar, pe altele s le aducem mai aproape (v. fig.
i s cretem dincolo de limitele sinei mult prea strîmte, cu colorit subiectiv, 3). Punctul A devine astfel centrul unei linii geometrice închise în sine,
înspre adevr. Procedând în acest fel, ne sim
im uni
i luntric cu spiritualitatea desemnate drept cerc, pe care - dup cum ne dm seama curând - ar mai avea
lumii, pe care o triau înc mul
i gânditori din Evul Mediu, atunci când loc nenumrate alte puncte, care ar putea îndeplini aceeai condi
ie (v. fig. 4).
vorbeau despre no
iuni i idei numindu-le „universalii”. Prin acestea ei Ce s-a întâmplat? Noi am ordonat nite puncte i le-am subordonat _unui_
în
elegeau i triau nite realit
i spirituale. singur punct, punctul principal. Am descoperit, aadar, în noi, o instan

ordonatoare, care se dovedete a fi totodat un element cu rol de conducere,
Gândirea - izvor al stpânirii de sine dominant, în spa
iul de reprezentare al sufletului. Dup cum ne dm seama
acum, el are o putere deplin asupra punctelor i le indic locuri noi. În timp ce
Mul
i oameni nu se pot elibera de anumite gânduri; reprezentrile lor au acest „Ceva” enigmatic din noi pune în micare punctele i le reunete într-o
devenit oarecum independente i le npdesc sufletul, sub forma ideilor form, el se dovedete a fi o fiin
 activ, care desfoar o activitate
obsesive, ca nite oaspe
i strini, nepofti
i. Ne aflm aici în fa
a uneia dintre ordonatoare. .i prin faptul c el creeaz aceast form (cercul), care nu exista
multiplele forme ale nevrozei obsesive. Toate fenomenele nevrotice sunt îns înainte, i c îi cuprinde legea sub form ra
ional, acest „Ceva” apare drept un
în ultim instan
 expresia unui eu slbit sau devenit obscur; acest eu este principiu creator, care îmbog
ete spa
iul sufletesc. Este acelai principiu care
elementul central al fiin
ei noastre. Omul care nu mai este stpân pe eul su i nu numai c ordoneaz nite puncte i le raporteaz unele la altele, ci este
implicit pe sine însui, se afl în cel mai mare pericol, care se vestete deja în totodat for
a din care izvorte întreaga ordine a vie
ii noastre, care unete
toate felurile de nervozitate. toate reprezentrile, le grupeaz în jurul su, le adun la un loc sau le prsete
Cum gsim îns calea spre eul nostru i pe acesta însui, în adevrata lui i care reglementeaz înln
uirile gândurilor. Aceast entitate, care guverneaz
form esen
ial? Oricât ar intensifica tririle înl
toare sentimentul nostru de aici peste punctele ce-i sunt lsate în seam, ar vrea s domneasc peste tot
sine, adevrata contien
 a eului nu o putem gsi decât prin gândire; numai ceea ce se întâmpl în sfera sufleteasc: percep
ii, imagini-amintiri,
gândirea ne poate duce la cunoaterea eului nostru, la no
iunea propriu-zis a sentimente, porniri i pasiuni. În observa
ia pe care am fcut-o cu ajutorul
eului. Îndemnul adresat omului apusean, care era înscris pe frontispiciul exemplului de geometrie asupra gândirii noastre, întâlnim aadar eul nostru ca
templului lui Apollon din Delfi, „Cunoate-te pe tine însu
i”, nu poate fi adus instan
 supraordonat tuturor faptelor noastre: instan
 central, creatoare,
la îndeplinire decât prin gândire. Totui, defini
iile teoretice sau specula
iile care domnete în spa
iul sufletesc.
filosofice nu au aici prea mult valoare sau chiar induc în eroare. Numai Niciodat omul nu poate deveni contient într-un mod suficient de clar i
ptrunztor de acest eu ca adevratul element central al fiin
ei sale, care

13 14
constituie centrul substan
ial propiu-zis al personalit
ii sale. La studierea de „Intelectul este orientat spre cele devenite, ra
iunea - spre cele în devenire”,
dinainte a triunghiului am fost nevoi
i s ne croim drum de la reprezentarea spune Goethe. Nominalistul triete faptul c reprezentrile sale „devenite” se
concret-îngust la no
iunea vie. În acest fel poate ar trebui s înainteze fiecare manifest în contien
a sa, c ele sunt deci create de el. El nu reuete îns s
om de la _reprezentarea_ - uzual i cu siguran
 limitat - a _eului_ propriu, ajung pân la trirea _no
iunilor_ drept izvoarele pline de con
inut din care se
la _no
iunea propriu-zis a eului_ i s caute s o ptrund în toate direc
iile, nasc reprezentrile sale. De aceea, el se încurc în pânza de pianjen a
spre a se în
elege prin aceasta pe sine însui din ce în ce mai profund în activit
ii propriului su intelect. Acest mod de a gândi, care se desfoar
adevrul su, în fiin
a sa. Cu aceasta, el trezete îns punctul-izvor al întregii exclusiv în abstract, aplicat la no
iunea eului uman, are consecin
e
lui puteri de concentrare, fortific instan
a responsabil de stpânirea de sine i dezastruoase pentru om. Dat fiind faptul c eul nu poate fi perceput niciodat
îi cucerete o nou temelie în ceea ce privete contien
a i caracterul, în pe cale exterioar în natura lui spiritual, ci poate fi sesizat numai în cadrul
elementul venic al fiin
ei sale. Perceperea _eului în gândire_ duce la o actului gândirii, el plete la rândul lui pentru concep
ia intelectualist
intensificare sntoas a contien
ei de sine, ceea ce nu are nimic comun cu amintit, devenind o umbr inconsistent, un simplu „nume”. Conform
trufia, ci numai i numai cu adevrata cunoatere de sine. Siguran
a de sine concep
iei nominaliste, omul nu are un nucleu fiin
ial independent, care-l
care ia natere astfel ptrunde întreaga via
 sufleteasc a omului i-l apr de poate ridica deasupra for
elor eredit
ii. El este doar un exemplar al speciei
diversele pericole care se manifest în cadrul civiliza
iei noastre înstrinate de „mamiferelor superioare”. Nominalismul neag cu totul ideea c omul este o
spirit. individualitate, considerând-o pe aceasta din urm drept o simpl
închipuire_5)
Despre esena dttoare de sntate a Adevrului Nu ne putem ocupa aici mai îndeaproape de consecin
ele grave care rezult
din unilateralitatea unei asemenea gândiri ce se pierde în materialism, pentru
Atunci când prelucrm ra
ional con
inutul contien
ei noastre, ne orientm religie, pentru etic i pentru convie
uirea dintre oameni. Din punct de vedere
de la latura exterioar a lumii, perceptibil pe cale senzorial, spre interior. medical îns, acest lucru are efecte patogene (care cauzeaz boli n. trad.)
Prin aceasta, prsim realitatea exterioar i trim doar în imagini, care în asupra vie
ii sufleteti umane i, în ultim instan
, i asupra snt
ii trupeti;
raportrile noastre ideatice i în no
iuni par s pleasc, devenind abstrac
iuni cci ignorând i negând elementul central de esen
 spiritual al fiin
ei, acest
inconsistente, de exemplu, formula matematic a unei legi naturale. Se pare c mod de a gândi îl împiedic pe om s-i foloseasc plenar for
ele eului i
atunci când gândim, ne retragem în sigurtatea sufletului i îndrtul cochiliei ra
iunea i-l lipsete de cunoaterea punctului central în care e ancorat i
de calcar a creierului - la fel ca melcul în casa lui. La baza acestei concep
ii întemeiat existen
a sa. Acest mod de a gândi îl videaz luntric. De aceea,
despre esen
a gândirii - pe care o expresie de specialitate o numete materialismul, cu ac
iunea sa de slbire a eului, este terenul propriu-zis - chiar
„nominalist„, fiindc ea afirm c gândurile i ideile sunt doar nite „nume” - dac nu i cauza exclusiv - pe care apar i se dezvolt cele mai diferite forme
se afl o total ignorare a adevratei naturi a gândirii i a func
iei gândurilor, de nervozitate i debilitate sufleteasc, pân la nevroze i boli psihice.
ba chiar o în
elegere greit a întregii fiin
e a omului. Biruin
a nominalismului Acesta este motivul pentru care am încercat s-l îndemnm pe cititorul
a fcut, în decursul evolu
iei spirituale a Apusului, ca ideilor însei s nu li se acestor rânduri s se apropie de trirea eului su în aa fel încât s afle în
mai atribuie nici un fel de realitate obiectiv. Aceasta a devenit baza acesta un izvor de activitate luntric cu un caracter dinamic real. Omul care
materialismului care domnete în zilele noastre i care consider c poate nega înainteaz astfel de la reprezentarea obinuit „în form finit„ i cel mai
toate strile de fapt spirituale drept „suprastructur ideologic„ ireal. Prin adesea foarte palid sau punctiform a eului, la „eul” însui, drept principiul
aceasta, ne aflm în fa
a unei fatale unilateralit
i a gândirii umane, în fa
a luntric din care se nate acest înveli care este reprezentarea sa - acest om se
totalei sale încremeniri, am spune în fa
a pcatului ei de moarte. întemeiaz pe sine însui ca o totalitate. Numai prin aceasta face el s se

15 16
reveleze în organizarea sa uman un principiu druit de divinitate, fr a crui sufletului calea ce duce din întuneric la lumina adevrului i îl fortific.
sesizare prin activitatea de gândire, el n-ar fi decât o jumtate. De-abia prin Gândind, sufletul, cu nesiguran
ele i dizarmoniile sale, întâlnete puterile
folosirea liber a ra
iunii, el înal
 organismul su, imperfect prin natura lui i dttoare de ordine i direc
ie ale temeiului divin al universului „În gândire
care, în prim instan
, - asemntor cu treapta animal - îl desparte de apucm de o pulpan via
a lumii”, scrie Rudolf Steiner.
adevrata sa existen
, ctre desvârirea fiin
ei sale. Tragicul exemplu În ipostaza de gânditor, omul iese din singurtatea luntric a sufletului su
diametral opus ar fi un organism uman debil mintal sau în stare de ebrietate i intr în via
a universal a lumii cu con
inutul ei real de idei. De la acest
care nu se mai poate realiza pe sine prin gândire. Materialistul îns, care crede proces, care ne unete în permanen
 cu Întregul Lumii drept obârie pur,
c prin gândire trebuie s-i nege eul, se separ în mod artificial de radiaz o for
 vindectoare care se revars în întreaga noastr via

spiritualitatea universal i este amenin
at s recad pe o treapt intermediar, sufleteasc, ac
ionând împotriva nesiguran
ei luntrice i a nervozit
ii,
a unei fiin
e care nu este pe deplin om. preîntâmpinând nevrozele i fenomenele de destrmare a personalit
ii,
Acela care se strduiete s dobândeasc o gândire vie, poate gsi ideea alungând depresiile psihice i frica. În aceast reînnoire a legturii originare a
eului drept spirit ce ac
ioneaz real în om i-i poate recunoate o realitate trit eului cu spiritualitatea lumii se afl premisa i fundamentul unei deveniri
luntric. Prin aceasta îns, el a fcut totodat pasul decisiv pentru a putea sufletesc-spirituale sntoase a omului, asupra creia Rudolf Steiner atrage
vedea i în celelalte idei care se ivesc în gândirea sa, tot realit
i obiective, cci aten
ia, în „Introduceri la scrierile de tiin
e ale naturii ale lui Goethe”, prin
nu omul creeaz adevrul, ci acesta i se arat omului, atunci când el învinge cuvintele: „Perceperea ideii în realitate este adevrata comuniune a omului”.
luntric, prin gândire, starea de limitare în care se afl în prim instan
 fiin
a
sa. De aceea grecii antici mai vorbeau de idee ca despre ceva „contemplat”. Educarea voinei în gândire
Aceasta este cauza pentru care, de pild, adevrul teoremei lui Pythagora, este
venic i se poate revela mereu, în acelai fel, gândirii, indiferent de deosebirea Folosirea ra
iunii ca premis a unei gândiri creatoare, asupra creia am
dintre creierul unei fiin
e umane feminine sau masculine, al unui tânr sau al atras aten
ia mai sus, cere nu numai punerea în activitate a for
elor de
unui btrân, al unui alb sau al unui negru. Con
inutul gândurilor noastre îi are reprezentare ale capului, ci activarea întregii fiin
e a omului. Gândirea vie
temeiul în însi spiritualitatea lumii. Acela care unete cu ajutorul gândirii, apeleaz la sim
ul adevrului i solicit voin
a într-un grad mai intens la
prin linii, centrele celor ase laturi ale unui cub, poate s cread, dac vrea, c activitate. Nu doar „mersul de unul singur” la escaladarea unui pisc seme
este
a creat el însui ideea de octaedru. Dar acelai octaedru odihnete ca structur o performan
 a voin
ei umane, ci i lupta luntric pentru gsirea unei
în orice cristal cubic de fluorin, deja de milenii, i poate fi degajat fr mare cunoateri clare i a unor gânduri pline de via
. Deja într-o activitate atât de
osteneal din roc sub aceast form. Elipsa pe care credem c o „nscocim” neînsemnat a fiin
ei noastre luntrice, cum este punerea în micare a unor
gândind, st la baza orbitelor pe care se rotete Pmântul - pe care se afl cel puncte i ordonarea lor sub forma unui cerc, putem vie
ui oricând „voin
a ce
ce gândete! - i celelalte planete, în jurul Soarelui. „Cel ce vrea s pulseaz în gândire” a eului omului. Aici, eul nu desfoar o activitate pe plan
dobândeasc sentimentul just fa
 de gândire, trebuie s-i spun: dac eu îmi exterior, micând membrele, ci i-a mutat activitatea spre interior, în gândire.
pot face gânduri în legtur cu lucrurile, dac eu pot afla prin gânduri ceva Prin aceasta, el a sustras corpului voin
a existent acum în gândire, a eliberat-o
despre lucruri, gândurile trebuie s fie mai întâi în lucruri. Trebuie c lucrurile de trup. Vie
uim aceasta atunci când, cugetând în mod intens, ne
inem
sunt alctuite conform acestor gânduri, numai în acest caz pot eu „scoate” involuntar corpul nemicat. Ca s în
elegem ceva prin activitate luntric
gândurile din lucruri” (Rudolf Steiner în „Educarea practic a gândirii”). trebuie s înceteze activitatea exterioar. Antrenarea acestei voin
e de gândire
Gândind, sufletul iese din strâmtoarea limitrii subiective i intr în largul i mânuirea mai contient a ei, este elementul central al oricrei educri a
orizonturilor spirituale, respirând aerul vie
ii lor. Gândind, spiritul îi deschide gândirii i premisa men
inerii i intensificrii for
ei creatoare a omului. Chiar

17 18
i cel mai mic exerci
iu de concentrare solicit aceast activare a voin
ei. comportamentul i activitatea noastr practic. De aceea, judec
ile - exact la
Exerci
iile descrise aici sunt un apel la voin
a din gândire de a face ca gândirea fel ca prejudec
ile sau chiar ca lipsa oricrei judec
i - contribuie în mod
s devin fluid, mobil i multilateral. Voin
a gândirii noastre a pus în decisiv la plsmuirea destinului uman. Cât de dificil poate fi s apreciem în
micare reprezentarea triunghiului frontonului. O gândire rigid sau abstract mod just o situa
ie de via
, un om, dezvoltarea unui copil, un partid, un plan
nu e în stare s fac fa
 multiplelor aspecte ale realit
ii; în ea, aceast voin
 sau o situa
ie în afaceri. Aceasta se datoreaz faptului c emiterea judec
ilor
a gândirii a slbit. Un om care se d înapoi speriat în fa
a problemelor este, ce-i drept, un lucru pe care-l face gândirea, dar care nu depinde
fundamentale ale cunoaterii, a întrebrii referitoare la sensul vie
ii sau al nicidecum doar de logic i de agerimea intelectului. Acest proces solicit
destinului, îi slbete personalitatea în chiar elementul ei central. De aceea, participarea omului în totalitatea lui. Noi ne orientm potrivit cu experien
ele
vom mai atrage aten
ia asupra altor câteva sfaturi date de Rudolf Steiner noastre de via
, cluzi
i de trsturile particulare ale caracterului nostru, în
pentru fortificarea voin
ei gândirii. special de capacitatea noastr - mai mult sau mai pu
in dezvoltat - de a ne
Aceast voin
 poate fi fortificat prin trecerea în revist în sens invers a transpune cu sim
irea în situa
ia altei fiin
e. .i în contact cu sim
ul pentru
unui con
inut de reprezentri care ne este cunoscut. S reamintim acel adevr i autenticitate - o valoare sufleteasc uman central - trebuie s se
exerci
iu recomandat deja în legtur cu cultivarea memoriei, i anume de a ne dezvolte i facultatea intui
iei, pentru a putea emite judec
ile i a lua
reprezenta în sens invers o poezie, o melodie sau un eveniment. Pentru a hotrârile potrivite.
realiza o asemenea inversare a derulrii obinuite a reprezentrilor este Din cauza efectelor vaste pe care judec
ile noastre le exercit asupra
necesar, ca de altfel pentru orice schimbare a unei deprinderi, de un act noastr înine i asupra lumii înconjurtoare, ar trebui s procedm cu cea mai
deosebit de voin
. Dat fiind faptul c sufletul este o unitate, orice schimbare a mare grij la formarea oricrei judec
i i s evitm a ne fixa pripit la un punct
unei deprinderi a vie
ii volitive, îndreptate spre exterior, are o reac
ie de vedere. .i totui, cât de des suntem nevoi
i în via
 s lum atitudine în
binefctoare de activare a voin
ei gândirii i a flexibilit
ii ei. De aceea, e bine favoarea unui lucru sau împotriva lui! „Dar nu exist nimic în via
 care s nu
s ne propunem cât mai des posibil s ne schimbm temporar câte o poat fi tratat în aa fel încât s existe un pentru _i un contra_... Pentru toate
deprindere. Omul obinuit s lucreze cu mâna dreapt, poate s fac o dat este bine s ne deprindem a
ine seama nu numai de unul, ci i de cellalt, nu
ceva i cu cea stâng - de pild, când se îmbrac diminea
a; automobilistul, s numai de „pentru” _sau_ de „contra”, ci de „pentru” i de „contra”. .i în
mearg doar cu 60 km / or pe o por
iune unde de obicei zorete cu viteza privin
a lucrurilor pe care le facem e bine s ne imaginm de ce în anumite
maxim sau s se evite citirea ziarului într-o anumit zi a sptmânii, s se condi
ii mai bine nu le-am face sau... s încercm a deveni contien
i de faptul
renun
e din când în când pentru câteva sptmâni la zahrul din cafea sau s se c exist i motive care vorbesc împotriva lor. Acesta este un lucru pe care n-
creeze noi deprinderi în ceea ce privete mâncarea. Faptul c renun
area ar trebui s-l considerm incomod" (Rudolf Steiner, „Nervozitate i egoitate”,
definitiv la deprinderile rele sau duntoare snt
ii are o ac
iune de v. indicele bibliografic, p. 23).
fortificare a eului este una dintre cele mai îmbucurtoare experien
e ale vie
ii, Dac suntem dispui s ne însuim sub titlu de încercare punctul de vedere
pe care o poate face orice om. diametral opus, aceasta ne elibereaz de subiectivism, ne sporete
maleabilitatea luntric i prin aceasta ne fortific i voin
a.
Dezvoltarea puterii de judecat Un asemenea mod de a proceda este azi foarte larg rspândit sub forma
„judecrii pân la capt” a unei evolu
ii posibile i a urmrilor ei. În msura în
În capacitatea de a formula o judecat iese la lumina zilei func
ia cea mai care nu lsm aceasta în seama calculatorului, ci a facult
ii de gândire umane
cuprinztoare i mai înalt a gândirii umane. Felul cum ne formm judec
ile - apelând la calculator, dac este cazul, doar ca la un mijloc auxiliar - o
determin într-o msur esen
ial atitudinea noastr fa
 de via
,

19 20
asemenea activitate poate exercita, de asemenea, o influen
 vindectoare gândire intelectualizat, rece, care nu s-a unit cu adevrat cu realitatea vie
ii, ci
asupra puterii noastre de judecat, în sensul descris. rmâne ra
ional-abstract. În fapt, exact contrariul este valabil: gândirea este o
O alt posibilitate de fortificare a eului nostru const în faptul de a ne premis esen
ial a adevratei culturi a inimii. Doar reprezentrile noastre, aa
ab
ine de la judecarea semenilor notri i, mai ales, în eliberarea prerii noastre cum le poate tri fiecare intrapsihic, sunt acelea care fac s se nasc în noi
despre ei de antipatiile i simpatiile noastre personale. sentimentele. Simplul gând la o posibil primejdie - „temerea” - declaneaz
Puterea noastr de judecat este tulburat prea adeseori de o slbiciune a sentimentul fricii, reprezentarea unui mare succes - ambi
ia. Nu doar privindu-
propriului nostru caracter, de o simpatie pe care trebuie s o numim subiectiv l pe cel decedat, ci deja reprezentarea pe care ne-o facem în urma unei
sau de o trire singular, mai mult sau mai pu
in incidental, care se „fixeaz„ telegrame despre moartea unui om apropiat, ne cufund într-o profund
pân la a deveni o prejudecat. „Este bine pentru fortificarea eului s cugetm triste
e. Nu doar vederea ciocolatei adus de unchiul, ci deja gândul la vizita pe
la faptul c am putea renun
a la o mare parte, la nou zecimi din judec
ile care acesta i-a anun
at-o i la ceea ce el va aduce, face ca inima copilului s
noastre... Dac dintre judec
ile pe care le emitem asupra lumii, trim cu tresalte de bucurie.
adevrat în sufletul nostru doar o zecime, aceasta este absolut suficient pentru Gândirea poate exercita îns o ac
iune linititoare, ordonatoare i de
via
„ (Rudolf Steiner, idem). Acest îndemn e valabil în special în ceea ce transformare a sentimentelor i a pasiunilor noastre. Dup o izbucnire afectiv
privete formarea de judec
i cu privire la semenii notri i ea apeleaz la care a fost mai puternic decât noi înine, gândirea întreab: „Cum a fost
stpânirea de ctre eu a simpatiilor i antipatiilor noastre. Astfel, de pild, dac posibil s-
i iei astfel din fire? Din ce cauz te-a afectat i agitat aceast
cineva ne-a min
it sau ne-a jignit într-un fel oarecare, n-ar trebui s-l judecm întâmplare într-o astfel de msur?” Prin for
a gândirii, putem s ne
pe baza antipatiei pe care o resim
im, ci s ne ab
inem de la aceast judecat, obiectivm sentimentele i ne putem situa în fa
a lor ca observatori, în deplin
s ateptm i s observm „în ce fel se armonizeaz între ele celelalte fapte linite luntric. De la situa
ia în care ne-am pierdut capul i nu ne-am putut
ale sale” (Rudolf Steiner, ibidem). În acest fel gândirea noastr va emite, chiar stpâni, gsim astfel calea înapoi spre noi înine i, cugetând în mod just,
i într-un caz dificil, o judecat obiectiv iar noi am dat dovad, cu o prezen
 ajungem stpâni pe situa
ie. Teama de un eveniment care ne amenin
, ca de
de spirit autentic, de omenie. pild moartea, poate fi transformat, cu ajutorul gândului c sufletul este
Dac am observat c dl. M. a venit cu o întârziere de zece minute la serata nemuritor, în sentimentul consolator al speran
ei de a trece la o form de via

de ieri, nu vom emite imediat judecata: Dl. M. este un om nepunctual. Ne este superioar. Astfel, nu exist în noi nici un sentiment care s nu poat fi linitit
îngduit cel mult s spunem: Dl. M a fost asear nepunctual. Dar aceast sau purificat, stimulat sau înflcrat, prin lumina unui gând nou.
afirma
ie con
ine deja o judecat, ba chiar i o uoar condamnare. Am putea Cine îi d seama, fcând asemenea reflec
ii, cât de importante sunt
rmâne i la o constatare obiectiv: Asear Dl. M. a venit cu o întârziere de reprezentrile noastre pentru via
a afectiv i pentru for
ele sim
irii, se va
zece minute. dedica cu atât mai serios dezvoltrii i controlului gândurilor sale i va resim
i
nevoia unei dezvoltri cuprinztoare a gândirii. O gândire îngust, rigid,
Este oare gândirea un duman al inimii? tocete i tririle afective; o gândire care a fost prsit de spirit este un sol pe
care crete frica în fa
a vie
ii. Îns în largurile orizontului nostru spiritual i în
Posibilit
ile de a exersa amintite la urm arat cât de strâns este legat claritatea unor gânduri pline de via
 crete i for
a inimii. .i aici e valabil
gândirea noastr cu celelalte laturi ale vie
ii noastre sufleteti. Mereu suntem cuvântul: Adevrul v va face liberi!
confrunta
i cu prerea c gândirea este un duman al inimii iar dezvoltarea ei, Cititorul acestei mici brouri va fi sim
it c tema autoeduca
iei i
un pericol pentru dezvoltarea sentimentelor autentice, ba chiar pentru întreaga problemele legate de aceasta sunt inepuizabile - la fel ca însi dezvoltarea
via
 afectiv. Aceast temere nu este îndrept
it decât în ceea ce privete o

21 22
sufletului uman. Cine caut alte sugestii, dincolo de sfaturile i explica
iile W. Buhler: „Meditation als Heilkraft der Seele”, Caiet 118, Bad Liebenzell-
date aici, le va gsi din belug în literatura spiritual-tiin
ific. Unterlengenhardt, Asocia
ia pentru o art extins a vindecrii
K. E. Becker / K.P. Schreiner (ed.): „Anthroposophie heute,” Frankfurt
S subliniem îns în încheiere c elaborarea unei gândiri vii nu are 1984
importan
 doar pentru sntatea sufleteasc i trupeasc a unui om, ci c ea H. Witzenmann: „Intuition und Beobachtung”, Stuttgart, partea I: 1977,
poate fi, de asemenea, premisa unei însntoiri a organismului social. partea a II-a: 1978
Convie
uirea dintre oameni nu e reglementat, ca aceea a animalelor, doar de W. Aeppli: „Wesen und Ausbildung der Urteilskraft”, Stuttgart 1963
ctre instinct sau de nite legi naturale imuabile. Modelarea vie
ii sociale are
nevoie de idei apropiate de via
, conforme spiritului i creatoare, care se pot
revela spiritului uman atunci când el devine tot mai contient, în modul
adecvat, de facultatea universal a gândirii. Gândirea vie, dotat de ctre inim
cu cldura entuziasmului pentru adevr i înaripat de ctre setea de
cunoatere, ne va deschide în permanen
 calea de acces la adevrata noastr
obârie - lumea divin-spiritual, care este totodat izvorul primordial al întregii
armonii universale.
Note:
1)_ Vezi broura nr.101 „Nervozitatea - Nu am timp”.
2)_ Doze masive, administrate în scopul profilaxiei (prevenirii)
rahitismului.
3)_ Vezi R.Steiner „.tiin
a ocult„, Dornach 1985.
4)_ O explicare mai exact a acestei no
iuni poate fi gsit, între altele, în
cartea „Concep
ia despre lume a lui Goethe”, Rudolf Steiner, Dornach 1979.
5)_ Vezi i caietul nr. 40 „Originea dubl a omului”.

Indice bibliografic:
Rudolf Steiner: „Praktische Ausbildung des Denkes”, Dornach, 1984,
Opere complete (GA) 57
Rudolf Steiner: „Grundlinien einer Erkenntnistheorie der Goetheschen
Weltanschauung”, Dornach, 1979, Opere complete 2; ca i (TB) 629
Rudolf Steiner: „Nervosität und Ichheit” (Conferin
), Dornach 1979
C. A. Friedenreich: „Lebendiges Denken als schöpferische Kraft”.
Grundzüge einer ideellen Erkenntnis, Freiburg 1958
W. Buhler: „Meditation als Erkenntnisweg” Bewußtseinserweiterung mit
der Droge”, Stuttgart 4 Aufl. 1980; Medita
ia - o cale de cunoatere.
Extinderea contien
ei prin drog, Edi
ia româneasc, Arad 1992

23 24