1.

analizarea evoluției situației atmosferice la sol și la altitudine în ultimele 24 de ore în

spațiul atlantico-european cu accent pe situația curentă;
2. analizarea datele de sol și altitudine, imagini furnizate de sateliți, radar, descărcări
electrice (compararea acestora cu anticipările din ziua precedentă);
3. analiza rezultatelor modelelor atmosferice globale și pe arie limitată disponibile la
punctele de elaborare ale prognozei meteo (CNPM și cele 6 Servicii Regionale de
Prognoză a Vremii);
4. analiza rezultatelor procesării statistice asupra rezultatelor modelelor, procesare care,
folosind șirurile lungi de date de la stațiile meteorologice de suprafață, realizează o
corecție, de regulă pozitivă, a rezultatelor modelelor.
Acest tip de prognoză urmărește prezentarea stării vremii la nivel național și regional
(Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania de nord, Transilvania de
sud, Banat, Crișana), existând posibilitatea ca aria de prognozare să fie restrânsă putându-se
prezenta situației la nivelul litoralului românesc, la nivel montan sau de județ.

Prognoza de foarte scurtă durată[modificare | modificare sursă]

Prognoză meteorologică de foarte scurtă durată se realizează pentru intervale mici de 12 ore
până la 2–3 ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informațiile ce stau la baza
acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemului național de radare și sistemul de
detecție al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliții meteorologici și informațiilor de la stațiile
automate de suprafață.
Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de
Prognoză a Vremii și Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar și
avertizări privind cantități mari de precipitații, vijelie, grindină.

Prognoza imediată[modificare | modificare sursă]

Obiectivul principal al acestui model de prognoză meteorologică îl reprezintă furnizarea
informațiilor despre apariția unui fenomen meteorologic ca trăsnetele, grindina, ploile abundente,
intensificări ale vântului.
Cantitatea informațională furnizată de prognoza imediată este condiționată de capacitatea de
anticipare și detectare a fenomenului respectiv. Trăsnetele și tornadele sunt fenomene care se
pot anticipa cu numai câteva minute înainte ca acestea să se producă, cu toate acestea, apariția
lor poate fi detectată în timp real cu ajutorul detectorilor de fulgere și a radarelor meteorologice.
Prognoze imediate specializate pentru Sistemul Național
Antigrindină[modificare | modificare sursă]
Pentru evitarea pagubelor produse de grindină, România dezvoltă un program de protecție a
unor importante zone agricole din țară. Grupul de dezvoltare și aplicare „Prognoze Specializate”
furnizează prognoze privind posibilitatea de formare a norilor purtători de grindină precum și date
despre localizarea spațială a zonelor ce trebuie însămânțate.
Astfel, Sistemul Național Antigrindină (SNA) are ca scop combaterea grindinei prin împrăștierea
în atmosferă a unor substanțe (iodură de argint, substanță despre care specialiștii în protecția
mediului spun că este nepoluantă) care împiedică formarea grelonelor de mari dimensiuni.
Substanțele sunt împrăștiate cu ajutorul unor rachete grupate în baterii de 5%ndash; 10 bucăți
asigurând protecția a aproximativ 150 000 ha. Costul unei rachete este de 250 dolari americani și
sunt produse la fabrica „Electromecanica SA”, Ploiești.

Codul atenționărilor meteo[modificare | modificare sursă]

Codul atenționărilor meteo
Codul roșu:
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vânt, ploi
abundente, descărcări electrice, grindină puternică, caniculă, ger). Există risc de viituri
majore.
 Codul portocaliu:
Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi
abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri pe râurile mici.
Codul galben:
Fenomenele meteorologice prognozate (averse, descărcări electrice, intensificări de vânt,
temperaturi ridicate) sunt obișnuite pentru zona respectivă dar care temporar pot deveni
periculoase pentru anumite activități. Există risc de creșteri de debite și niveluri.
Codul verde:
Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

Modele numerice de prognozare[modificare | modificare sursă]

Modelul ALADIN[modificare | modificare sursă]
Prezentarea generală[modificare | modificare sursă]
Modelu ALADIN (Aire Limitée Adaptation dynamique Développement InterNationa) a început să
fie operațional din 1997, devenind sistemul de bază în prognozarea vremii. Modelul a constituit o
schimbare majoră a sistemului național conducând la o schimbare majoră a performanțelor și
devenind unul dintre cele mai performante modele numerice din Europa.
Modelul ALADIN folosește un set de ecuații primitive și este bazat pe tehnica spectrală care
include opțiunile hidrostatic/nehidrostatic, eolerian/semilagrangean, analiza prin interpolare
optimală și asimilarea datelor tridimensionale.
Implementare[modificare | modificare sursă]
Momentan modelul acoperă zona României, furnizând de două ori pe zi cu o anticipație de 48 ore
informațiile înregistrate.
Caracteristicile modelului sunt următoarele

 Rezoluție orizontală 10 km cu 89x89 puncte de grilă.

 Niveluri verticale: 41
 Inițializare cu filtre digitale
 Frecvența de cuplaj la 6 ore, fișierele de cuplaj fiind preluate de la modelul global ARPEGE
 Schema de advecție utilizată este semi-lagrangeană de tip „salt de broască”, cu pasul de
timp de 450 s.
 Frecvența de eșantionare a ieșirilor modelului este de 3 ore.
Lista principalilor parametri prognozați
 Înălțimea de geopotențial;  Emisivitate;
 Temperatura potențială;  Energia poten
 Temperatura pseudopotențială a termometrului umed;  Energia de inh
 Temperatura;  Gradul de aco
 Umiditatea relativă și specifică;  Nebulozitatea
 Viteza și direcția vântului;  Precipitații con
 Vorticitatea și divergența;  Temperaturile
 Linii de curent;  Temperatura a
 Acoperirea cu nori convectivi și stratiformi;  Viteza și direc
 Albedoul;  Fluxuri instant
 Convergența de umezeală;
 Diverși indici de instabilitate;

Modelul HRM[modificare | modificare sursă]
Încă din anii 20 ai secolului XX una dintre cele mai cunoscute
personalități ale arhitecturii mondiale, Le Corbusier, a publicat în
revista „L’Esprit Nouveau” cele 5 puncte renumite ale arhitecturii
moderne. Prin prisma filosofiei sale de proiectare, bazate pe trei
elemente „soare, spațiu, verdeață”, a indicat direcția clară pentru
construcțiile contemporane. El a formulat postulate care au rămas
până în prezent un factor determinant al modernismului în
arhitectură, adică utilizarea unei structuri de coloane care conferă
ușurință clădirii, utilizarea ferestrelor orizontale cu benzi, crescând
fluxul de lumină naturală în camere, utilizarea unui plan liber fără a
împărți spațiul în camere închise, proiectarea fațadelor libere,
precum și a acoperișurilor plate și transformarea lor în terase și
grădini verzi.

Urbanizarea progresivă, manifestată prin boom-ul construcției

observat în ultimele decenii, are consecințe negative. Suprafețele
orașului au fost suprasigilate, crescând volumul și viteza scurgerilor
de suprafață. Acest lucru, la rândul său, determină supraîncărcarea
sistemului de canalizare și crește riscul de inundații. În același timp,
nivelul apelor subterane este în continuă scădere, ceea ce
coroborat cu factorii menționați mai sus înrăutățește microclimatul
orașelor și, astfel, calitatea vieții locuitorilor. Un exemplu este
formarea așa-numitelor insule urbane de căldură care degradează
mediul înconjurător, sărăcesc peisajul urban și duc la creșteri
semnificative ale consumului de apă și energie în perioadele de
secetă. Urbanizarea ulterioară, care duce la o etanșare sporită a
solului, conduce la un ciclu vicios de necesități de gestionare a apei
și de gestionare a siguranței împotriva inundațiilor. Creșterile
preconizate ale condițiilor meteorologice extreme, cum ar fi secetele
prelungite sau precipitațiile abundente, ca efect al încălzirii globale,
vor conduce la agravarea acestor probleme. 

Revenire la origini

Conceptul designului modern cu asigurarea spațiilor verzi este

puternic vizibil în construcțiile comerciale ale secolului XXI, care,
mai ales în ultimul deceniu, urmărește în mod constant trendurile
ecologice, iar creatorii săi au stabilit standarde pro-climatice în
industrie. Pe soclul arhitecturii moderne, alături de valorile estetice
și funcționale, este plasat și criteriul de a fi prietenos cu mediul și
oamenii. Datorită dezvoltării orașelor în armonie cu ecologia, sunt
create noi tipuri de grădini urbane, adică acoperișuri verzi -
încoronează corpul imobilelor moderne, reținând apa, ameliorând
microclimatul din împrejurimi sau izolația fonică, devenind o casă
pentru albine.

- Acoperișurile verzi contribuie la ameliorarea microclimatului local,

reducând efectul așa-numitei Insule Urbane de Căldură.
Temperatura aerului măsurată la 2m deasupra acoperișului verde
este în medie mai joasă cu cca. 2 °C comparativ cu un acoperiș
tradițional. În cazuri extreme, numai acoperișul cu învelitoare
bituminoasă se poate încălzi până la o temperatură de 80 și chiar
de 100 °C, în timp ce temperatura maximă a acoperișului verde este
de 25-40 °C, în funcție de tipul acestuia. Astfel de instalații joacă de
asemenea rol de termoizolație. Diferența de temperatură din
interiorul încăperilor deasupra cărora se află un acoperiș verde și
cele lipsite de acesta poate fi de 5 °C. Acest lucru se transpune în
beneficii economice care pot fi calculate în sume concrete și care
rezultă din economiile cu climatizarea sau încălzirea. Se estimează
că reprezintă peste 19% din calculul total de consum de energie al
clădirii. Acoperișurile verzi pot reține între 15 și 90% din apa
pluvială. În plus, un strat de douăzeci de centimetri de substrat va
înăbuși zgomotul de 50 decibeli, corespunzător zgomotului de
birou – declară dr. ing. Marta Weber-Siwirska din cadrul Universității
de Științele Naturii din Wrocław, președinte a Asociației Poloneze
„Acoperișuri Verzi” și membru al consiliului de administrație al
Organizației Mondiale a Infrastructurii Verzi WGIN.

Printre beneficiile rezultate din proiectarea grădinilor verzi pe

acoperișurile clădirilor, trebuie menționată asigurarea biodiversității
care condiționează existența umană. Prezența plantelor în mediul
omului are un impact salvator asupra calității vieții zilnice: produc
oxigen, absorb dioxidul de carbon, iar frunzele lor rețin factorii
poluatori precum praful. Calculul este simplu – cu cât mai multe
plante în spațiu, cu atât mai curat va fi aerul, pe care îl respirăm.

Soluții trendsetter

Mai mult de jumătate din clădirile care apar în Europa Centrală și de

Est premiate cu certificate ecologice precum BREEAM sau LEED se
află în Polonia. În multe dintre acestea au fost adaptate
acoperișurile, terasele sau pereții fațadelor în grădini verzi. Cele mai
multe astfel de construcții din Polonia apar datorită sistemelor
dedicate din aluminiu.

Cel mai mare perete viu din Polonia poate fi admirat la Szczecin. Un
fragment din fațada clădiriide birouri Posejdon (prima clădire de
birouri și servicii din Polonia cu un consum de energie aproape de
zero) a fost transformat în grădină verticală cu o înălțime de 15
metri. Peretele viu apărut într-un singur plan are o suprafață de 150
m2. În structura etanșă la apă, greu inflamabilă și care asigură
condiții propice de vegetație pentru verdeață au fost plantate 6500
de plante. Clădirea, care a obținut nota Excellent în cadrul
certificatului internațional BREEAM, are șansa să primească nota
Outstanding în timpul noului audit efectuat după darea sa în
folosință. Este o distincție deosebită pentru toate companiile
implicate în realizarea investiției, mai ales că o parte semnificativă a
acesteia are aproape 90 de ani.

Obținerea rezultatelor excelente în domeniul administrării energiei a

fost posibilă datorită termoizolației proiectate și executate conform
celor mai ridicate standarde. Unul dintre elementele cheie ale
acesteia este sistemul de fațade din aluminiu ALUPROF MB-SR50N
HI+ cu o zonă de izolație termică avansată structural. Utilizarea
profilelor de aluminiu a permis compunerea de efect a sistemelor
complete ale părții istorice a complexului cu fațada vitrificată
menționată mai sus. Construcția clădirii setează noi standarde în
sfera revitalizării clădirilor iconice. Exemplul clădirii Posejdon arată
că acest lucru se poate face cu respectarea contextului istoric și cu
grijă pentru mediul natural.

Următorul exemplu de imobil modern, în care proiectanții au

asigurat spațiul verde utilizatorilor este Concordia Design din
Wrocław. Clădirea a luat ființă în locul unei clădiri de cărămidă cu
patru etaje de la sfârșitul anului 1845, singura din Insula Słodowa
salvată după bombardamentele din timpul celui de-al doilea război
mondial. Provocării de revitalizare a clădirii istorice și de legare a
acesteia cu partea nou proiectată, cu respectarea standardelor de
conservare și de mediu, i-a făcut față perfect renumitul atelier
olandez MVRDV. Ideea principală a investitorului a fost să mențină
caracterul existent, deschis al Insulei Wyspa Słodowa și să
construiască o comunitate Concordia Design în simbioză cu
împrejurimile. Acest scop este realizat printre altele de vitrificările
mari care dau impresia ștergerii graniței dintre interiorul și
împrejurimile construcției. La cel mai înalt nivel, etajul 5 din
Concordia Design Wrocław, se regăsește o terasă panoramică
deschisă înconjurată de o balustradă din aluminiu și sticlă, din care
se întinde priveliștea asupra părții vechi a orașului. În plus, în acest
loc a fost așezat cel mai mare „perete verde” din Polonia, cu
suprafața de 360 m2 din 10.000 de plante. 

– În Concordia Design Wrocław sunt chiar doi pereți verzi. Unul mai
mic în spațiul comun de coworking și unul mai mare pe terasă.
Peretele verde de pe acoperișul clădirii face parte dintre cele mai
mari din Polonia și include peste 10.000 de plante, întreținute tot
timpul anului. A devenit el însuși o atracție turistică. Oaspeții noștri îl
admiră și își fac mereu poze pe fundalul acestuia, pe care le
postează pe social media – zâmbește Michał Karbowiak, community
manager Concordia Design Wrocław.

În clădire au fost utilizate soluții moderne cu economisire de energie

– iluminat LED cu posibilitatea de intensificare a luminii, BMS,
sistem de încălzire care permite adaptarea consumului de energie
la nevoia reală sau tâmplăria de aluminiu dedicată acestei
construcții. Pereții de sticlă ai clădirii au fost fabricați cu utilizarea
sistemului de fațadă semi-structurală - ALUPROF MB-SR50N Efekt.

Ferestrele și ușile din Concordia Design Wrocław au apărut pe baza

sistemului ALUPROF MB-86SI. Vitrificările mari au fost montate pe
toată fațada clădirii. În proiect s-a reușit utilizarea acestora atât în
partea modernă, cât și cea refăcută, istorică, a Concordia Design,
creând ferestre clasice cu șprosuri. Printre avantajele
sistemului MB-86 se numără nivelul foarte bun de izolare termică,
precum și rezistența ridicată a profilelor, care permite executarea
structurilor de dimensiuni și greutate mare, cu respectarea
parametrilor perfecți de permeabilitate a aerului.