2013

U.C.D.C. ,
M.T.C. anul II
[VALORIFICAREA
zi

Dinu Ionel
POTENTIALULUI
Grupa 4
TURISTIC A
JUDETULUI OLT]
 Valorificarea potentialului turistic a judetului OLT
Printre cei mai mari investitori francezi in Romania se numara grupurile Renault, Orange, Lafarge,
BRD-Groupe Societe Generale, Groupama, Danone si Carrefour. in ultimele luni au intrat pe piata
romaneasca si companiile Bongrain, care a achizitionat pachetul majoritar al Delaco, si Axa, prin
preluarea Omniasig Life

I. Localizarea si caracterizarea socio-economica a judetului Olt

Judeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, pe cursul inferior al râului care i-a
dat numele şi face parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul
dunărean Corabia are ieşire la Marea Neagră. Suprafaţa totală de 5.498 km².,
reprezentând 2,3% din teritoriul ţării, situează judeţul pe locul 22 la nivelul României ca
suprafaţă. Din punct de vedere al populaţiei, judeţul ocupă locul 18 cu 477292 locuitori
având o densitate de 87 locuitori/km².Gradul de urbanizare al judetului fiind de
aproximativ 32%.

Vecini:

 Nord – judeţul Valcea

 Est – judeţele Arges şi Teleorman
 Sud – fluviul Dunărea pe o distanţă de 45 km, care-l desparte de Bulgaria
 Vest – judeţul Dolj

Orasele din judet sunt:Slatina-municipiu,resedinta judetului Olt,Caracal-

municipiu, fosta resedinta a judetului Romanati,Bals,Corabia-port la
Dunare,Scornicesti,Draganesti-Olt,Piatra Olt -nod de cai ferate si Potcoava.

Din punctul meu de vedere consider ca judetul Olt are un potential ridicat datorita
pozitie geografice el fiind strabatut de raul Olt si in partea de Sud de catre Dunare avand
chiar si un oras port la Dunare:Corabia si un nod de cai ferate la Piatra Olt.De asemenea
din punct de vedere industrial judetul prezinta o importanta deosebita, uzina ALRO din
Slatina fiind unul din cei mai importnati producatori de aluminiu din Europa, de
asemenea tot in acest oras se mai gasesc si alte uzine cum ar fi cele Pirelli si Cord ,cea
din urma fiind detinuta 80% tot de catre italienii de la Pirelli si 20% de catre cunoscutul
producator de anvelope Continental.

II. Prezentarea potentialului turistic al judetului Olt

Prezentarea resurselor naturale:
 Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului şi teraselor sale şi este format
din câmpii şi dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a judeţului până în apropiere
de Slatina se întâlneşte zona de dealuri, aparţinând Podişului Getic şi care ocupă o
treime din suprafaţa judeţului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfăşoară o parte a
Campiei Române, cu următoarele subunităţi de câmpie: Câmpia Romanaţilor, Câmpia
Boianului şi Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la
Vitomireşti, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziţie sudică însorită.
Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc şi prezintă terase întinse.
Valea Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului judeţului. Terasele Oltului se
remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul judeţului
până la Dunăre si până la Drăgăneşti pe partea stângă unde sunt bine dezvoltate terasele
înalte: Coteana 80-90 m şi Slatina 50-60m.

Reţea hidrografică: Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie râul Olt

care străbate judeţul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt
primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta râul Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit
foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, judeţul Olt este brăzdat şi de
râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanţă de 45 km, partea de
sud a judeţului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga reţea hidrografică a
judeţului.

Climă: este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai aridă în

partea de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorită curenţilor reci din estul
Câmpiei Române care îşi au punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai
călduros este la Corabia.

Fauna se compune din vegetatia lemnoasa: garnita(Quercus

frainetto),carpenul(Carpinus betulus), stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea
ssp. dalechampii), paltinul (Acer platanoides), ulmul de câmp (Ulmus minor), părul
păduret (Pyrus pyraster), mărul păduret (Malus silvestis), salcâm (Robinia pseudocacia)
si alte specii de diverse esente moi sau tari.Vegetatia ierboasă este reprezentată de
aproximativ 246 specii, cele mai bine reprezentate fiind genurile Poa sp., Carex sp.,
Vicia sp., Allium sp., si specii considerate rare  în flora judetului mărul paradis (Malus
pumila), Genista jannensis, Vicia peregrina, Myrrhoides nodosa, Physospermum
cornubiense, bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) monument al naturii,
brândusa galbenă (Crocus moesiacus) monument al naturii, brândusa mică sau sofranul
vărgat (Crocus variegatus) raritate floristică.

Flora se compune din o varietate mare de specii dintre care amintim :jderul de
copac (Martes martes) pisica sălbatică (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus
elaphus), iar dintre păsări amintim răpitoarele mari: viesparul (Pernis apivorum), buha
mare (Bubo bubo) , vânturelul rosu (Falco tinnunculus), si altele.

Zone protejate in judetul Olt sunt:

 Rezervatia de arborete de gârnită si Padurea  Seaca-Optăsani,cele două arii
protejate sunt situate în platforma Cotmeana, la altitudine minimă de 240 m si maximă de 330
m .Pădurea Seaca - Optăsani se întinde pe 1389 hectare.O suprafată de 400 ha a fost pusă sub
protectie prin H.C.M. nr. 518/1954, aici existând cel mai curat si mai valoros arboret de
gârnită (Quercus frainetto) din România si unul dintre cele mai curate din Europa. De aceea,
Academia Română a înfiintat aici un lot semincer, ca resursă genetică de înaltă valoare,
puritatea arboretului fiind de peste 80%.În literatura de specialitate, pădurea Seaca-Optăsani
figurează ca rezervatie forestieră-botanică, pe suprafata de 218,9 ha.

Rezervatia de bujori a Academiei.Bujorul românesc(Paeonia peregrina var.

romanica) a fost declarat monument al naturii prin Decretul nr. 237/1950. O suprafată de 58
ha din pădure a fost declarată rezervatie botanică, prin efectul acestui decret pentru ocrotirea
bujorului.    Rezervatia de bujori a Academiei face parte din Pădurea Călugărească care are o
suprafată de 836,8 ha. Este situată în Câmpia Boianu, la altitudine de 55m.

Branistea Catârilor.Este situată în partea de sud-vest a Câmpiei Romanatiului,în

câmpia Leu-Rotunda, aproape de limita inferioară a silvostepei, pe teritoriul comunelor
Obârsia si Stefan cel Mare.Are suprafata de 301,3 hectare, din care 165,9 ha se află în zona
strict protejată,declarată prin Legea nr. 5/2000.Pădurea este un relict al pădurilor vechi
xerofite formate la sfârsitul subborealului, favorizate de încălzirea usoară a climei.Si-a pierdut
din caracterul ei de pădure deasă, în prezent fiind poienită.Terenul, situat la altitudine medie
de 63m.

Casa Pădurii din Padurea Potelu. Este situată în lunca Dunării, mai precis în lunca
Potelu, la altitudine de 27 m, pe teritoriul comunei Ianca sat Potelu. Pădurea este mică,
suferind din plin efectele exploatărilor forestiere. Prin Legea nr. 5/2000, o suprafată de 1,5 ha
a primit statutul de arie protejată.În literatura de specialitate a apărut mai demult ca rezervatie
forestieră-botanică, cu suprafata de 13,0 ha, pentru ocrotirea a trei exemplare de stejar
(Quercus robur), în vârstă de peste 400 ani, monumente ale naturii.

Resurse antropice.

Acestea se compun in special din institutiile culturale ale judetului cum ar fi:

Muzeul judetean Olt cu cele 6 sectii:istorie si arta,etnografie,Casa memoriala

Nicolae Titulescu,etnografie si cultura populara Chilia,ceramica populara Balş,arheologie si
istorie Piatra-Olt.

Alte institutii culturale: Muzeul Romanatiului Caracal,Muzeul de istorie

Corabia,Muzeul Campia Boianului Draganesti-Olt,Casa de Cultura a Sindicatelor
Slatina,Casa de Cultura Radu Serban Caracal,Casa de Cultura Draganesti-Olt,Casa de Cultura
Corabia,Casa de Cultura Scornicesti,Casa de Cultura a Tineretului Slatina,Biblioteca
Judeteana Ion Minulescu Slatina,Centrul Cultural Oltul,Teatrul Municipal Eugen Ionescu
Slatina.

Situri arheologice, urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Fărcăsele,

Slătioara şi Bugiuleşti, urme ale culturii neolitice Vădastra, la Vădastra şi Sălcuţa, vestigiile
geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) şi Acidava, vestigiile romane de la Sucidava şi
Romula (actualul satReşca). Monumente istorice şi de artă de factură religioasă:
Chiar în oraşul Slatina este situată Mănăstirea Clocociov (1645), în a cărei incintă se găseşte
un muzeu ce deţine o importantă colecţie de artă veche românească: icoane, piese de artă
decorativă din argint, broderii, ţesături şi sculpturi în lemn, cărţi cu ilustraţii gravate în lemn.
Impresionante sunt patru icoane împărăteşti: Iisus Hristos Pantocrator, Maica Domnului cu
Iisus, Sfântul Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului, piese de mari proporţii.
De Mănăstirea Clocociov ţine Schitul Strehareţ (1671), aflat la 1,5 km de Slatina, considerat
de asemenea monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Exemplar valoros al arhitecturii munteneşti din sec. al XVI-lea, Mănăstirea Călui - Comuna
Călui, începută de boierii Craioveşti la 1516 în vremea lui Neagoe Basarab, biserica a fost
definitiv terminată de fraţii Buzeşti în 1588, arhitectura mănăstirii surprinzând prin proporţiile
grandioase ale turlei şi prin decoraţia faţadelor.

Mestesuguri: Un meşteşug bine cunoscut în judeţul Olt este olăritul, apărut încă din
neolitic şi care avea să deţină în zonă o înflorire fără seamăn. Astăzi mai sunt în Olt trei centre
de olari: Oboga, Romana, Corbeni care mai lucreză ceramică smălţuită şi nesmălţuită în
diverse forme dar care şi-au pierdut utilitatea fiind folosite pentru decor.
Alte meşteşuguri populare conservate în judeţul Olt sunt: cojocăritul – Vădastra, torsul,
cusutul – Priseaca, Curtişoara, Icoana, Cezieni, cioplitul în lemn şi os – Câmpia Boianului,
pictura populară pe lemn şi sticlă – Corbu, măşti şi căluş – Osica, feroneria – Brâncoveni.
Cu origini pierzându-se în epoca pre-romană, căluşul este considerat de specialişti cel mai
vechi şi mai spectaculos dans popular românesc. S-a perpetuat prin vremi, supravieţuind până
astăzi mai ales în sudul ţării. Căluşul românesc a fost inclus de UNESCO, la sfârşitul anului
trecut, pe lista capodoperelor imateriale ale omenirii. Recunoaşterea vine într-un moment în
care, acolo unde nu a dispărut deja, căluşul este transformat într-un produs comercial, de
scenă, tot mai puţin autentic şi viu. Înscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial
imaterial constituie, o şansă pentru supravieţuirea sa. Judeţul Olt este parte principală a
proiectului tocmai datorită existenţei şi contribuţiei esenţiale la promovarea jocului popular
românesc a Ansamblului «Căluşul», singurul cu acest nume din România, cunoscut pe plan
mondial şi care a devenit astfel marca proiectului UNESCO.

Potentialul turistic al judetului Olt la ora actuala nu este unul deosebit,dar eu cred ca
in viitor acest judet poate deveni mai atractiv pentru turisti ,insa pentru ca acest lucru sa se
intample trebuie ca cei responsabili de turismul din acest judet si inclusiv cei care se ocupa de
administrarea acestui judet sa se implice mai mult ,sa realizeze mai multe locuri de agrment
prin care sa atraga turisti.

III. Analiza infrastructurii specifice si a ofertei de servicii

Unitatile de cazare disponibile in judetul Olt:

Anul
2005 2006 2007 2008 2009
Unitati

Hoteluri si 7 5 5 8 9
moteluri
Tabere de - 2 - - -
elevi si
prescolari

Pensiuni 4 1 1 1 2
turistice
urbane

Evolutia unitatilor de cazare in perioada 20005-2009 nu este una

spectaculoasa,numarul lor pe total este unul relativ mic si se poate nota faptul ca au iesit din
circulatia turistica taberele de elevi si prescolari.

Capacitatile de cazare in functiune pe tipuri de unitati (locuri-zile):

Anul
2005 2006 2007 2008 2009
Unitati

Hoteluri 143033 124722 132386 150617 173993

Tabere de - - - - -
elevi si
prescolari

Pensiuni 10224 13140 13326 11884 18465

turistice
Evolutia capacitatii de cazare in perioada 2005-2009 este una fluctuanta inregistrand un
urbane
maxim in anul
2009 Total 153257 137862 145712 162501 192458 , O evolutie
ascendenta a
inregistrat doar capacitatea de cazare in pensiuni turistice urbane care a inregistrat cresteri in
fiecare an ,cea mai mare crestere fata de anul precedent producandu-se in 2009 de
aproximativ 70 de puncte procentuale.

Indicii de utilizare neta a capacitatii de functiune.

An Capacitate de cazare Sosiri (mii) Innoptari Indicii de

(mii) utilizare
Existenta(locuri) In functiune netă a
(mii locuri- capacităţii
zile) în funcţiune
(%)
2005 668 153 19,8 44 29
2009 568 192458 13924 22133 13,7
Dupa cum se observa in tabel indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune au
inregistrat o scadere cu 15,3% in perioada curenta fata de cea de baza.
 Ponderea detinuta de judetul Olt in totalul Romaniei in functie de capacitatea de
cazare este prezentata in tabelul de mai jos:

Din acest tabel reiese faptul ca judetul Olt detine o cota modesta din capacitatile de
cazare pe total tara.

Indicii de utilizare neta a capacitatii de functiune %

2005 2009

IV. Analiza circulatiei turistice si previziuni

Anul 2006 2007 2008 2009
Turisti 17,3 14 15,8 12,7
romani
Turisti straini 2.5 2.4 1..7 1.2
Total(mii) 19,8 16,4 17,5 13,9

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus numarul turistilor a scazut de la an pe total,iar
al celor straini la fel .Maximul de turisti in total a fost atins in 2006 cu 2500 de turisti
incepand sa scada pana in 2009.
 18
16
14
12
10
8 turisti straini
6 turisti romani
4
2
0 turisti romani
2006 turisti straini
2007
2008
2009

Sejurul mediu in perioada 2006-2009 in judetul Olt este evidentiat in tabelul de mai jos:

Anul 2006 2007 2008 2009

Sosiri(mii) 19.8 16.4 17.5 13.9
Innoptari(mii) 52 49 43 26
Sejurul 2.62 2.98 2.45 1.87
mediu

Dupa cum se poate observa in table sejurul mediu a scazut de la an la an cu exceptia anului
2007 cand s-a inregistrat o usoara crestere. De asemenea cea mai mare scadere a fost
inregistrata in 2009.

sejur mediu

3
2,5
2
1,5
1 sejur mediu
0,5
0
2006 sejur mediu
2007
2008
2009
Indicatori absoluti,relativi si indicatori medii pentru numarul sosirilor

Indicatori
Indicatori relativi(%) Indicatori medii
absolute

Calculati
Anii Calculati din valori
De nivel Indici de dinamica Ritm de crestere din valori
relative
absolute

Yi Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1

2005 18659 1 - 0 - 34098 1,297 0,297

2006 25753 1,308 1,308 0,308 0,308 34098 1,297 0,297

2007 35700 1,913 1,386 0,913 0,913 34098 1,297 0,297

2008 37451 2,007 1,049 1,007 0,049 34098 1,297 0,297

2009 52927 2,836 1,413 1,836 0,413 34098 1,297 0,297

Metoda sporului mediu

Anii (persoane)

2005 18659 0 18659 0

2006 25753 1 27226 2169729

2007 35700 2 35793 8649

2008 37451 3 44360 47734281

2009 52927 4 52927 0

Total 170490 49912659

Sporul mediu de evolutie : sosiri

sosiri
 > 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, deci nu poate previziona
corect numarul de sosiri pentru perioada 2009-2011

Metoda indicelui mediu

Anii (mii persoane)

2005 18659 0 18659 0

2006 25753 1 18660,297 50306435,85

2007 35700 2 18660,682 290338357,9

2008 37451 3 18661,182 35305720,5

2009 52927 4 18661,83 1174101875

Total 170490 1867803929

Indicele mediu de evolutie :

> 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, deci nu poate

previziona corect numarul de sosirii pentru perioada 2009-2011

Metoda trendului liniar

Se foloseste o functie analitica de genul : . Apoi se aplica metoda celor mai mici patrate si se obtine
sistemul de ecuatii normale :

S-au obtinut urmatoarele valori:

 Anii yi ti yi ti

2005 18659 -2 4 -37318 18051,4 369177,8

2006 25753 -1 1 -25753 26074,7 103490,9

2007 35700 0 0 0 34098 2566404

2008 37451 1 1 37451 42121,3 21811702

2009 52927 2 4 105854 50144,6 7741750

Total 170490 10 32592525

> 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, deci nu poate previziona
corect numarul de sosiri pentru perioada 2009-2011

V. Propuneri de valorificare a potentialului turistic

 In opinia mea pentru a valorifica mai bine potentialul turistic este necesar ca
principalele trasee turistice din acest judet sa fie mai bine cunoscute si anume:

Slatina oras - Campia Boian - Lunca si terasele Oltului – Dl. Gradistea, Caloianca,
Viilor/raul Olt si Sopot - Slatina (lac) - Manastirea "Clocociov" sec.16 ctitor Neagoe Basarab
hram "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1645 (cazare), muzeu, Schitul "Streharet" 1478 hram
"Adormirea Maicii Domnului" 1668, Biserica "Sf. Treime" 1641, "Calusul" festival folcloric
anual, hidrocentrala;
Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castru
roman sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18;

Brancoveni sat Brancoveni - Lunca Oltului - Terasele Oltului - Manastirea

"Brancoveni" (F) 1494 refacuta in 1634 de catre Matei Basarab - Izvor Tamaduitor, ruinele
curtii domnesti, Obarsia fam. domnitorului Constantin Brancoveanu;

Leleasca sat Leleasca - Podisul Cotmeana - Biserica din lemn "Adormirea Maicii
Domnului" 1766 si Biserica din zid "Adormirea Maicii Domnului" 1807 cu fresce originare;

Nicolae Titulescu sat Nicolae Titulescu - Campia Boian/raul Vedea la confluenta cu

raul Dorofei - conac sec.19, Biserica "Sf. Gheorghe" 1897, ruine biserica 1826, Nicolae
Titulescu diplomat (casa memoriala);

Samburesti sat Samburesti - Podisul Cotmeana/raul Cungra - Biserica "Adormirea

Maicii Domnului" 1611, curtea boierului Marcu din 1611;

Teslui sat Schitu Deleni - Piemontul Cotmeana - Terasele Oltului/raul Teslui - Biserica
"Sfanta Troita" 1767;

Vadastra sat Vadastra - Campia Romanati/raul Vadastra - Vadastra (lac) – muzeu,

Biserica "Sf. Grigore" 1836, vestigii asezari mileniul 4 I.Hr cu inventor;

Verguleasa sat Dumitresti - Terasele Oltului - Piemontul Cotmeana - Biserica

"Adormirea Maicii Domnului" 1608;

Corabia oras - Lunca Dunarii/Dunare - ruinele cetatii Sucidava/in Celei, Biserici "Sf.
Spiridon" 1843, "Sf. Nicolae" 1844, "Sf. Treime" 1895 cu picturi originare, cladirea vamii-
1870, Monumentul Independentei din 1922, bustul lui Popa Sapca-1973, Ostrovul Baloiu
(insula) - port fluvial (portul Mircea);

Draganesti Olt oras - Campia Boian-Terasele Oltului – Muzeu istorie, vestigii asezare
Cultura Gumelnita, Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Cuvioasa Parascheva" 1775, Biserici:
"Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1830 si "Adormirea Maicii Domnului" 1864, Primaria din 1890,
hidrocentrala, targuri;

Draganesti Olt sat Comani - Campia Boian-Terasele Oltului/raul Olt - Ruinele bisericii
fostului schit din 1770, Biserici: "Cuvioasa Parascheva" 1832, "Sf. Imp. Constantin si Elena"
1856, conacul "Leontopol" 1900;
 Piatra Olt sat Enosesti - Campia Romanati - Terasele Oltului/raul Oltisor - urme castru
roman sec.2-3 "Acidava", Cula 'Galeteanu' sec.18;

Scornicesti oras - Piemontul Cotmeana/raul Plapcea Mica - muzeu istorie, Biserica

"Cuvioasa Parascheva" 1817 cu fresce originare, Nicolae Ceausescu (1918-1989) presedintele
Romaniei intre 1965 si 1989 (dictatura comunista) – iazuri;

Strejesti sat Strejestii de Sus - Lunca Oltului - Piemontul Oltetului/raul Mamu - Biserici
"Sfanta Treime" 1733 si "Sf. Voievozi" 1821;

Consider ca principalul punct de atractie al judetului Olt este manastirea Clocociov

care dateaza din 1645 si este una din cele mai frumoase din tara.Acest monument ar trebui
valorificat,promovat mult mai mult deoarece aceasta nu este cunoscuta suficient pe plan
national.Aceasta manastire ar putea atrage un numar mult mai mare de turisti in orasul
Slatina,mai ales deoarece aceasta manastire detine si spatii proprii de cazare si ar putea deveni
unul dintre cele mai frecventate locuri de pelerinaj din tara,insa din pacate acest moment nu
este inclus in circuitul principalelor manastiri din tara in acest moment.

De asemenea un potential ridicat de atragere a turistilor in opinia mea l-ar putea atrage
si raul Olt.La intrarea in Slatina ar putea fi amenajat un parc de distractii pe malul Oltului care
in acest moment se afla intr-o stare nu prea buna,insa in aceasta zona se construieste in
prezent un hotel in care s-ar putea caza turistii si care consider ca este un prim pas facut
pentru a amenaja aceasta zona si a adduce-o mai aproape de potentialul sau,in apropierea
acestui hotel fiind construita si o baza sportiva.

Tot in Slatina un alt punct de atractie ar putea fi padurea Strehareti in care ar putea fi
amenajat un loc de agrement.In prezent in aceasta padure nu se gaseste decat o gradina
zoologica care de asemenea se afla intr-o situatie deplorabila.Renovarea gradinii zoologice ar
putea constitui un inceput ,apoi in aici ar putea fi construite cabane sau chiar un hotel sit erase
unde oameni sa poata veni in week-enduri si in vacante pentru a se relaxa

Geografie şi mediu

Puncte tari Puncte slabe

 Resurse turistice diversificate: parcuri naţionale şi a
arii naturale protejate – cu păduri, lacuri şi râuri
nepoluate;
 Diversitatea florei şi faunei specifice zonei;
 Condiţii naturale bune pentru activităţi de turism –
drumeţii, hipism, ciclism, sporturi , etc..
 Poluarea industrială ridicată şi unităţi industriale
dezafectate cu un impact vizual negativ;
 Puncte de colectare şi reciclare a deşeurilor slab
răspândite sau insuficiente
 O slabă implementare a legislaţiei de mediu, ca
urmare a lipsei resurselor umane şi materiale;
 Utilizarea abuzivă a bazei forestiere.
 Infrastructură, transport şi comunicaţii
Puncte tari
 O retea feroviara bine/suficient dezvoltata);
 Reţea de drumuri amplă, parc auto de bună calitate;
 Reţele de telecomunicaţii bine dezvoltate – telefon,
radio, GSM, satelit;
Resurse umane
Puncte tari
 Zona cu oameni primitori şi cu ospitalitate
tradiţională;
 Populaţie relativ tânără cu abilitaţi lingvistice, ce
oferă un potenţial pentru resursele umane din
turism;
 Cursuri de turism asigurate de către instituţii de
educaţie auxiliare;
 Numeroşi tour-operatori calificaţi şi experimentaţi.
Marketing si Promovare
Puncte tari
 Sector dinamic al operatorilor din turism;
 Preocupări pentru promovarea turismului în
străinătate – publicitate, târguri, mass-media şi
vizite ale operatorilor de turism.
Oportunităţi:
 Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului, datorită resurselor naturale şi culturale bogate, datorită creşterii cererii
în domeniul turismului;
Puncte slabe
 Slaba dotare a gărilor, calitatea slabă a trenurilor,
electrificarea insuficientă a reţelei de căi ferate;
 Calitatea slabă a drumurilor;
 Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele si
atracţiile turistice – indicatoare turistice
convenţionale internaţionale de culoare maro;
 Acces limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la
numeroase hoteluri şi puncte de atracţie turistică;
 Lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu
apă, în special în zonele rurale;
 Folosirea redusă a surselor de energie alternativă;
 Facilităţi de campare adesea de slabă calitate, care
necesită modernizare;
 Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare moderne în
numeroase obiective turistice;
 Lipsa unui centru internaţional de conferinţe special
destinat acestui scop.
Puncte slabe
 Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru
economie;
 Salarii mici şi condiţii de muncă grele, care
stimulează migraţia forţei de muncă din industria
hotelieră;
 Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu
corespunde întocmai nevoilor angajatorilor;
 Lipsa cursurilor de pregătire profesională în
teritoriu;
 Slaba conştientizare a oportunităţilor şi a
potenţialului de dezvoltare a carierei în industria
turismului.
Puncte slabe
 Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a
internetului pentru informare, marketing şi
rezervare;
 Reţea redusă şi incorect răspândită a centrelor de
informare turistică;
 Colaborare redusă a sectorului public/privat pe
probleme de marketing.
  Creşterea numărului de investiţii străine;
 Dezvoltarea antreprenoriatului;
 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport;
 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice;
 Politici guvernamentale de sprijin în domeniul turismului;
 Posibilitatea creării de noi locuri de muncă specifice în domeniul turismului.

Ameninţări:
 Insuficienta direcţionare a fondurilor nerambursabile către segmentul turism;
 Continuarea procedurilor birocratice, complexe şi cu durată mare în timp, pentru obţinerea de finanţări
nerambursabile sau rambursabile;
 Migrarea turistică către alte ţări sau/şi regiuni;
 Lipsa culturii antreprenoriale;
 Resurse financiare locale reduse;
 Lipsa de competitivitate.
 Lipsa capitalului de susţinere a investiţiilor în economie;
 Adâncirea dezechilibrului între cerere şi ofertă pe piaţa muncii;
 Migrarea forţei de muncă de înaltă calificare;
 Mijloace financiare insuficiente pentru dezvoltarea infrastructurii;

In concluzie, judetul Olt in opinia mea prezinta un potential turistic real care in acest
moment nu este valorificat cum trebuie,dar pe viitor probabil aceasta situatie se va
schimba,iar numarul de turisti care frecventeaza aceasta zona va creste dupa cum o arata si
previziunile realizate in acest proiect.Acest judet,insa nu va putea niciodata atrage la fel de
multi turisti ca si judetele favorizate din punct de vedere natural,judetele in care se afla
regiuni montane sau cele care au deschidere la mare vor avea si pe viitor mai multi
turisti ,acest fapt fiind unul normal.

Bibilografie

1) Anuarul statistic 2009

2) www.insse.ro
3) www.tourismguide.ro
4) www.bun-venit.ro
5) www.stirilocale.ro
6) www.einformatii.ro
7) www.prefecturacalarasi.ro
8) www.onrc.ro
9) www.ghidafaceri.ro
10) www.harta.infoturism.ro