RECOMANDARI DE CARTE:

1. John PERKINS - Confesiunile unui asasin economic, Ed.

Litera, 2000

2. Alex MUCCHIELLI – Arta de a influenta, Ed. Polirom, 2000

3. Alan & Barbara PEASE - De ce barbatii se uita la meci si

femeile se uita in oglinda? Editura Curtea Veche, 2007

https://www.youtube.com/watch?v=1yQ1BcT5flw
 FISA DISCIPLINA PCE:
1. Principiile comunicării economice – notiuni conceptuale

2. Principiul Cunoasterii, Proximitatii, Cooperarii

3. Principiul vizibilitatii, transparentei, informarii

4. Comportamentele economice: comportamentul reprezentativ homo oeconomicus;

pasagerul clandestin; trisorul, asistatul; oportunistul; prădătorul; comportamentul

liderului într-o situatie de criză

5. Influenţa reţelelor sociale în comunicarea organizaţională

6. Principiile comunicarii publicitare si comunicarii politice

DISCIPLINA SE FINALIZEAZA CU PROBA DE VERIFICARE –

EVALUAREA FIIND REALIZATA PE PARCURS

- 50% - activitatea la CURS – 2 teste IN DATELE: 01.04.2021 si 20.05.2021

- 50% - activitatea la Seminar (Examinare orală, teste, intrebări cu răspuns deschis

din studiile de caz si teme rezolvate acasă)

 Va puteti imagina cum ar fi viata fara comunicare? Fara alfabet, fara
cuvinte, fara voce, limbaj al trupului sau expresii faciale? Probabil
lucrurile ar fi haotice? E necesar sa ne dezvoltam anumite abilitati de
comunicare pentru a mentine si a creste calitatea vietii noastre. Daca nu
putem comunica eficient suntem predispusi sa ne confruntam cu situatii
neplacute.
Cu totii avem neintelegeri si ar fi foarte simplu sa devenim confuzi,
frustrati si dezamagiti doar pentru ca nu suntem capabili sa comunicam
intr-un mod adecvat.
Cand cunostem si intelegem procesul comunicarii, putem usor
implementa principiile acesteia evitand astfel problemele si devenind
maestri in a comunica. Este necesar sa intelegem si sa aplicam principiile
comunicarii eficiente.
Efectele pe care comunicarea şi cuvintele le au asupra noastră
(conştient sau subconştient) sunt încă o necunoscută supusă cercetării. Cu
certitudine au un impact mai mare decât cel pe care îl cunoaştem noi azi.
 -Limbajul corpului
COMUNICARE
-Tonul vocii
-Cuvinte

-sunete ale naturii

-limbi diferite
CUVÂNTUL = suport
al comunicării şi al -semnificaţii diferite
identităţii culturale
-culturi diferite
 CUVINTELE SUNT ALEGERI: CE, CUM ŞI DACĂ SPUNEM?

Cuvintele pe care le folosim sunt un indicator al

atitudinii noastre, nivelului de educaţie şi al respectului faţă de
interlocutor.
Limbajul corpului (parţial controlabil) joacă un rol
deosebit de important în transmiterea mesajului.

Comunicare eficientă = oferirea recunoaşterii şi aprecierii de

care au nevoie interlocutorii noştri.
 Comunicarea scrisă electronică versus cea clasică

Cuvintele pozitive au un Criticile, veştile proaste, previziunile

efect benefic amplificat nefaste şi cuvintele negative în
asupra noastră general afectează receptorul
acestora mult mai puternic.

Au un impact mai mare Au o notă elegantă

datorită rarităţii lor.
Mesajele scrise
personal, de mână...

Transmit destinatarului
Sunt mult mai eficiente
faptul că ocupă un loc
în exprimarea laudelor
special între priorităţile
şi mulţumirilor.
nostre.
CUVINTELE SUNT ALEGERI: CE, CUM ŞI DACĂ SPUNEM?

Constatare: nu mai
acordăm 100% atenția
noastră celor cu care
interactionam.
Comunicarea trece in
planul secund, iar pe
planul întâi exista
facebook-ul sau orice
altceva. Ascultarea nu
este doar înțelegerea
unor cuvinte, ci este și
punerea lor în practică.
 ➢ Va rog sa imi raspundeti la ce brand,
locuri/zone sau activitati va imaginati
pentru:
➢ - masina
➢ - vacanta
➢ - studentie

??????
 Majoritatea oamenilor
îşi reprezintă cuvintele “maşină”
prin imagini, proces
care depinde de Persoane diferite pot
experienţa şi starea lor atribui înţelesuri
sufletească. diferite aceloraşi
cuvinte

Forma cuvintelor: “nu” & “da”

Cuvântul “NU” nu are
o reprezentare “NU te juca cu mingea” NU
grafică în mintea
noastră, având o Afirmaţiile sunt mult mai clare şi mai
semnificaţie socială eficiente în comunicare faţă de negaţii

Empatia în comunicare: inteligenţa emoţională &

“neuronul oglindă”
 Forma cuvintelor: “dar”, “eu” vs. “tu”

DAR anulează prima parte a frazei.

nemulţumire

“Ai făcut treabă bună, dar cred că puteai face şi mai bine!”

“Cred că se putea face şi mai bine, dar ai făcut treabă bună!”

mulţumire

EU TU
Interes faţă de propria persoană (egocentrism). Interes faţă de interlocutor
Nu este convingător pentru interlocutor Considerat unul dintre cele mai persuasive
cuvinte.
EU şi ceilalţi NOI TU şi eu

Lipsă de răspundere sau Ajutor reciproc şi

lipsa încrederii în sine muncă în echipă
 CE STITI DESPRE….?

EMITATOR CANAL
(MESAJ)

RECEPTOR
 PROCESUL DE COMUNICARE

EMIŢĂTOR
CODIFICARE
MEDIUL DECODIFIC
Construirea de
mesaje Transmiterea ARE
promoţionale mesajelor Emiţătorul
adaptate codificate prin interpretează
activităţii ce intermediul mesajele
urmează a fi unui suport
folosite din mediu

RECEPTOR
(Consumator)
RĂSPUNS
FEEDBACK
Decizia consumatorului
•Studierea pieţei de a cumpăra sau de a
•Rapoartele forţelor de nu cumpăra produsul
vânzare
 CE STITI DESPRE?

TEST DE GUST ORB - BLIND TASTE TEST TEST DE GUST ORB

CE CONSIDERATI CA REPREZINTA IMAGINEA ?

COMUNICAREA ECONOMICĂ
➢ Mesajul se constituie din ansamblul de informaţii sau
opinii, formulate de obicei conform unui set de reguli
specifice fiecărui canal de comunicare şi fiecărui tip de
public.
➢ El se transmite unui public ţintă în vederea atingerii unor
obiective bine determinate.
➢ Publicul corespunzător „lanţului comunicaţional” este
format din indivizi, organizaţii guvernamentale sau
neguvernamentale, firme private, actori sociali dispersaţi
în spaţiu, caracterizaţi de interesul momentan faţă de un
subiect şi care nu au o structură organizată.
➢ Acţiunea publicului vizează adesea impunerea opiniilor
proprii şi determinarea unei schimbări sociale.
COMUNICAREA ECONOMICĂ
➢ Canalul de comunicare este modalitatea prin care
mesajul ajunge de la sursă către publicul ţintă.
➢ El diferă în funcţie de tipul comunicării.
➢ În comunicarea publică canalul poate fi presa scrisă,
radioul, televiziunea internetul sau modalităţi
neconvenţionale (obiecte promoţionale, baloane,
autocolante, etc.).
➢ Efectele comunicării constau în acţiuni, atitudini,
comportamente, mentalităţi care apar în rândul publicului
ca urmare a transmiterii unui mesaj de către o sursă.
➢ Ele sunt de lungă durată şi sunt parţial măsurabile.
COMUNICAREA ECONOMICĂ
➢ Informaţiile, ideile sau opiniile care intervin în procesul
de transmitere a mesajului şi influenţează receptarea
acestuia reprezintă zgomotul.
➢ Zgomotul poate fi creat şi de anumite limite tehnologice
determinate de alegerea canalului de comunicare.
➢ Forma de răspuns a publicului transmisă sursei ca
urmare a receptării mesajelor acesteia constituie feed-
back-ul.
➢ Obţinerea feed-back-ului este esenţială în procesul
comunicării publice, deoarece dă măsura gradului de
receptare şi înţelegere a mesajului de către public şi
oferă posibilitatea corectării în timp util, atunci când
este cazul.
 DIFERITELE CATEGORII DE COMUNICARE INCLUD:
➢ Comunicare verbală: față-în-față, telefon, radio sau televiziune
și alte mijloace de comunicare.

➢ Comunicarea non-verbală: limbajul corpului, gesturile, modul în

care ne îmbracăm sau acționăm – chiar și parfumul nostru.

➢ Comunicare scrisă: scrisori, e-mailuri, cărți, reviste, Internet sau

prin alte mijloace de comunicare.

➢ Vizualizări: graficele și diagramele, hărțile, logo-urile și alte

vizualizări pot comunica mesaje.
 PRINCIPIUL CUNOAŞTERII

“Ceea ce oamenii doresc de fapt, nu este

cunoasterea, ci certitudinea.” Bertrand Russell
 Cunoaşterea înseamnă putere, avem milioane de surse de
informare şi totuşi suntem lipsiţi de cunoaştere.
Prindem din mers ce ne trece prin faţa ochilor, tot ce este pe val,
preferând să spunem că tot ce place majorităţii este bun şi sărim mereu
peste esenţă, peste ceea ce ne place nouă cu adevărat şi nu majorităţii.

THOMAS EDISON
- 1093 inventii
- 1000 incercari pt.
realizarea becului
 COMUNICAREA INTERNA

LINIAR CIRCULAR

FLUXULUI DE INFORMAŢII

CAPITAL SOCIAL

NORME SOCIALE LOIALITATE

“COMUNICAREA ESTE MANAGEMENTUL MESAJELOR ÎN
SCOPUL CREĂRII DE ÎNŢELESURI”.

1. COMUNICAREA VERTICALĂ DESCENDENTĂ:

2. COMUNICAREA VERTICALĂ ASCENDENTĂ

3. COMUNICAREA ORIZONTALĂ

4. COMUNICAREA OBLICĂ
 COMUNICAREA ECONOMICA

VECTORI PUBLIC
DE
COMUNICARE

AGENTI (canale mediatice

ECONOMICI Audio-vizuale sau
Neconventionale) Informatiile
Perturbatiile
(Misiune, Strategie,
Receptarea mesajului
Cultura organizationala)
(feed-back)
 COMUNICAREA ECONOMICA

CANALUL DE COMUNICARE EFECTELE

este modalitatea prin care COMUNICĂRII
mesajul ajunge de la sursă acţiuni,
către publicul ţintă atitudini,
comportamente,
mentalităţi care
apar în rândul
COMUNICAREA PUBLICĂ publicului
presa scrisă, radioul,
televiziunea internetul
 Agenţii economici reprezintă ansamblul unităţilor
instituţionale care au comportamente similare sau
identice, deci o funcţie economică dominantă comună,
şi care, acţionează în vederea îndeplinirii unor obiective
comune, stabilite prin misiune şi strategie.
 Între agenţii economici se crează relaţii de dependenţă şi
de ierarhie.
 Fiecare categorie de agenţi economici generează un tip
de cultură organizaţională – norme, valori şi exigenţe –
care determină comportamentele indivizilor şi grupurilor
specializate, în vederea asigurării obiectivelor propuse.
 De cele mai multe ori, agenţii economici constituie sursa
comunicării publice prin intermediul persoanelor care îi
reprezintă, prin mesajele transmise presei, prin publicaţii
proprii sau prin alte metode de comunicare.
 Mesajul se constituie din ansamblul de informaţii
sau opinii, formulate de obicei conform unui set de
reguli specifice fiecărui canal de comunicare şi
fiecărui tip de public.
 El se transmite unui public ţintă în vederea atingerii
unor obiective bine determinate.
 Publicul corespunzător „lanţului comunicaţional”
este format din indivizi, organizaţii guvernamentale
sau neguvernamentale, firme private, actori sociali
dispersaţi în spaţiu, caracterizaţi de interesul
momentan faţă de un subiect şi care nu au o
structură organizată.
 Acţiunea publicului vizează adesea impunerea
opiniilor proprii şi determinarea unei schimbări
sociale.
 Canalul de comunicare este modalitatea prin care
mesajul ajunge de la sursă către publicul ţintă.
 El diferă în funcţie de tipul comunicării.
 Încomunicarea publică canalul poate fi presa scrisă,
radioul, televiziunea internetul sau modalităţi
neconvenţionale (obiecte promoţionale, baloane,
autocolante, etc.).
 Efectele comunicării constau în acţiuni, atitudini,
comportamente, mentalităţi care apar în rândul
publicului ca urmare a transmiterii unui mesaj de către
o sursă.
 Ele sunt de lungă durată şi sunt parţial măsurabile.
 Informaţiile,
ideile sau opiniile care intervin în procesul
de transmitere a mesajului şi influenţează receptarea
acestuia reprezintă zgomotul.
 Zgomotul poate fi creat şi de anumite limite
tehnologice determinate de alegerea canalului de
comunicare.
 Forma de răspuns a publicului transmisă sursei ca
urmare a receptării mesajelor acesteia constituie
feed-back-ul.
 Obţinerea feed-back-ului este esenţială în procesul
comunicării publice, deoarece dă măsura gradului
de receptare şi înţelegere a mesajului de către
public şi oferă posibilitatea corectării în timp util,
atunci când este cazul.
 FACTORII DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII ECONOMICE
SI COMUNICATIONALE

DIVERSIFICAREA PIEŢELOR DECLINUL PUBLICITĂŢII

BUNURILOR DE LARG CONSUM PRIN REŢELELE
DE TELEVIZIUNE

EXPLOZIA TEHNOLOGICĂ ŞI
A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL

CREŞTEREA COSTURILOR
PUBLICITĂŢII LA TELEVIZIUNE

Romania 2013: 6,5 milioane de minute de publicitate/an şi o medie de

17.000 de spoturi difuzate în fiecare zi”, un român se uită la televizor 5 ore
şi 58 de minute pe zi (consumatorii îşi amintesc cel mult cinci reclame din
totalul celor difuzate/zi)
 CUNOASTEREA PRESUPUNE:

INCREDEREA
RECIPROCA INTEGRITATEA
PERSONALA ACORDUL ASUPRA
UNEI “SORTI”
ACCEPTATE
 CUNOAŞTEREA:

J.M.KEYNES
RATIONALITATE

COMPREHENSIVA LIMITATA

IRATIONALITATE

PIETE ECONOMICE:

CONSUMATOR COMERCIANT

STAT:
- Prestator de servicii si consummator
- Reglementator al pietei
 PREMIUL NOBEL pentru ECONOMIE 2018 a fost
acordat lui William D. Nordhaus şi Paul M. Romer pentru:

“integrarea schimbării climatice şi inovaţii

tehnologice în analiza macroeconomică pe termen lung.”

Premiul Nobel pentru ECONOMIE 2017 a fost obţinut de

RICHARD H. THALER pentru:

CONTRIBUŢIILE SALE LA ECONOMIA COMPORTAMENTALĂ

 OAMENII ACCEPTA SCHIMBAREA DOAR ATUNCI CAND:

- SUFERA SUFICIENT DE MULT, incat sunt DISPUSI sa se schimbe,

-- INVATA SUFICIENT DE MULT, incat DORESC sa se schimbe,

-- PRIMESC SUFICIENT DE MULT, incat sunt in STARE sa se schimbe.

 TIPURI DE PIETE:

1. CONCURENȚĂ
PERFECTĂ
3. OLIGOPOL
2. CONCURENȚĂ
MONOPOLISTICĂ

NUMĂR MARE DE FIRME

CARE PRODUC
ACELAȘI PRODUS PIAȚA ESTE DOMINATĂ
DE UN NUMĂR RESTRÂNS
DE OFERTANTI
NUMĂR MARE DE FIRME
OARECUM INDEPENDENTE
NUMĂR MARE DE
4. OLIGOPSON OFERTANȚI ȘI DE UN
NUMĂR REDUS
DE CUMPĂRĂTORI
 TIPURI DE PIETE:

MONOPOL

MONOPOL
MONOPOSON
NATURAL

UN SINGUR OFERTANT
AL UNUI PRODUS SAU SERVICIU

CRESTEREA EFICIENTEI
UN CUMPARATOR si ODATA CU CRESTEREA FIRMEI
Multi ofertanti
Formele pieței:

 Concurență perfectă care constă într-un număr mare de firme care

produc același produs;
 Se spune că agricultura, cu un număr mare de ofertanți, o cerere relativ
inelastică și produse aproape perfect substituibile, este o aproximare a
modelului concurenței perfecte. Acest lucru poate fi adevărat în anumite
locuri și perioade istorice, dar nu este adevărat în cazul economiilor
moderne. De exemplu, pe piața globală a agriculturii, agricultorilor europeni
sau americani li se oferă subvenții, iar aceștia își exportă produsele la prețuri
de dumping, prețuri sub costurile de producție. Orice formă de intervenție
guvernamentală, cum ar fi subvențiile, deformează piața, ceea ce duce la
dispariția concurenței perfecte.

 Concurență monopolistică care constă într-un număr mare de firme

oarecum independente;
  Oligopol, piața este dominată de un număr restrâns de
ofertanți;

 Oligopson, piața este dominată de un număr mare de

ofertanți și de un număr redus de cumpărători;

 Monopol, există un singur ofertant al unui produs sau serviciu;

 Monopol natural, un monopol în care economiile de

scară cauzează creșterea eficienței odată cu creșterea mărimii
firmei;

 Monopson, există doar un cumpărător pe piață.

 "RELAŢIILE PUBLICE REPREZINTĂ UN PROCES DE COMUNICARE
STRATEGICĂ, CE CONSTRUIEŞTE RELAŢII RECIPROC AVANTAJOASE ÎNTRE
ORGANIZAŢII ŞI PUBLICURILE LOR."

RELAŢII PUBLICE

NOTORIETATE
LOIALITATE
(REL. DE INCREDERE)
CONSTRUIREA
IMAGINII
 STRATEGII DE PIATA
- ANSOFF -

STRATEGIA DE
PENETRARE A PIETEI STRATEGIA DE
DEZVOLTARE A PIETEI
(intrarea pe o piata noua)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A PRODUSELOR

(INOVARE SI FUNCTIONALITATE)

STRATEGIA DE
DIVERSIFICARE
„Adevărata ignoranţă nu este absenţa cunoaşterii,
ci refuzul de a o dobândi.” Karl Popper
PRINCIPIUL VIZIBILITATII
IMAGINEA ESTE ILUZORIE…………

In fiecare dimineata ne privim in oglinda….

Dar ce vedem..?

Proprie

ATITUDINE/HAINE/MACHIAJ/
PERSOANA ACCESORII
PRIN
PERCEPTIA

ALTORA
 IDENTITATE CENTRATA PE BRAND SAU DERIVATA DIN ACESTA
identitatea organizatiei se identifica cu brandul SI NU cu domeniul de activitate
(Channel, Nike, Hugo Boss)
A. IMAGINEA DORITA (CORESPUNZATOARE
OBIECTIVELOR FIXATE DE FIRMA)

B. IMAGINEA FICTIVA (IMPRESIA DIN

INTERIOR DESPRE CEEA CE SE
INTAMPLA IN EXTERIORUL FIRMEI)

C. IMAGINEA EFECTIV PERCEPUTA DE

PUBLIC.
 IMAGINEA UNUI PRODUS INCLUDE, TREI IMAGINI:
1. IMAGINEA INSTITUTIONALA (corporate image)
Antonio Baravalle

2. IMAGINEA PRODUSULUI GENERIC

3. IMAGINEA MARCII
ATRIBUITE PRODUSULUI
REPUTATIA ŞI IMAGINEA
 REPUTATIA
INSTITUTIILOR PUBLICE

3. ATRAGEREA
2. MĂSURATĂ
1. CONTRIBUIE
PRIN PERCEPTIA:
LA FORMAREA IMAGINII

DE CLIENȚI,
ANGAJAȚI,
INVESTITORI
PARTENERI DE AFACERI, ANGAJAȚILOR,
COMPETITORI ȘI CLIENȚILOR
COMUNITĂȚILE
FURNIZORILOR
ÎN CARE ACTIVEAZĂ

5. CALITATEA PRODUSELOR
4. REDUCEREA
și serviciilor, politică de comunicare
COSTURILOR TRANZACȚIONALE
și în îmbunătățirea relațiilor cu
furnizorii și autoritățile locale
 SEMNALUL pe care urmează să-l transmită
o instituție economică este foarte bine calculat și analizat:

1. CAMPANII DE PROMOVARE
AGRESIVE / NON-AGRESIVE

2. CSR 3. CALITATEA PRODUSELOR

ȘI SERVICIILOR
SEMNAL –transmis: OFERITE CLIENȚILOR
intenția firmei de mentinere
sau de creștere a cotei de piață

SEMNAL - transmis:
firma vrea să se implice SEMNAL – transmis:
în ajutorarea regiunilor intenția firmei de mentinere
mai puțin dezvoltate de a pune accentul
pe satisfacerea clienților
 SEMNALUL pe care urmează să-l transmită
o instituție economică este foarte bine calculat și analizat:

4. PREȚURILE
PRODUSELOR SAU
SERVICIILOR
COLABORAREA CU
MASS-MEDIA

SEMNAL - transmis: SEMNAL – transmis:

locul firmei pe piață transparență comunicațională
și clienții cărora se adreseze cu mass-media și
implicit cu publicul țintă
 TEHNICI DE CREARE A
IMAGINII
Efectul de
Credibilitate Multiplicatorii
halou organizaţională Vectorii
comunicaţionali de imagine
prin transfer de
prestigiu de transmitere
a mesajelor
(mass-media,
angajaţi,
lideri de opinie
Schimbarea zvonuri)
imaginii
organizaţiei Identificarea
(rebranding) propriilor
produse în
faţa concurenţei
(LOGO Diferenţierea
Răsturnarea
SLOGAN) imaginii
imaginii
 2. SA FIE USOR
1. SA REPREZINTE DE PRONUNTAT 3. SA POATA FI
PRODUSUL SAU PROTEJAT LEGAL
COMPANIA (TM/R)

8. SA
PREZINTE NOTORIETATE BRAND
4. SA POATA FI
EFICIENT TINUT
BENEFICIILE MINTE USOR
PRODUSULUI

5. SA ATRAGA
ATENTIA

7. SA SE DISTINGA 6. SA POATA FI USOR

FOARTE CLAR DE RECUNOSCUT
PRODUSELE CONCURENTEI
 NOTORIETATEA BRANDULUI:

1. SPONTANĂ: “NUMITI CELE MAI CUNOSCUTE

BRANDURI PE CARE LE CUNOASTETI?”

2. ASISTATĂ: Despre care din urmatoarele

benzinarii ati auzit?
MOL, Rompetrol, Petrom, OMV

1. “TOP OF MIND”: Care este primul brand

romanesc/strain care va vine in minte?
SISTEM DE COMUNICARE VIZUALA

RELAŢIE OFERTĂ

LOGO

IDENTITATE VIZUALĂ

IMAGINE DE MARCĂ

POZIŢIONAREA
LOGO, SLOGAN, SEMNAL

2011 - Life Begins Here

•2011–"Summer Time is Pepsi Time“

•2013–"Live for Now"
 IMAGINEA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL
ATRAGERII INVESTIȚIILOR STRĂINE

• ÎN MOMENTUL ÎN CARE ESTE ADUSĂ ÎN DISCUȚIE TEMA BRANDULUI DE ȚARĂ ESTE

DE ANALIZAT ȘI MODUL ÎN CARE ROMÂNIA POATE FI PERCEPUTĂ LA NIVEL DE
IMAGINE DE CĂTRE INVESTITORII STRĂINI. ("VALOAREA" BRANDULUI UNEI TARI
ESTE DETERMINATA PE BAZA A 195 DE PARAMETRI GRUPATI SUB PATRU CATEGORII
UMBRELA, RESPECTIV BUNURI SI SERVICII, TURISM SI INVESTITII, ACESTEA FIIND
APOI CORELATE CU PRODUSUL INTERN BRUT AL TARII RESPECTIVE.)

• ASTFEL, IMAGINEA PE CARE O POATE AVEA O ȚARĂ DIN PUNCT DE VEDERE

ECONOMIC POATE INFLUENȚA ÎN MOD POZITIV SAU NEGATIV INVESTITORII
STRĂINI.

• ESTE NORMAL CA ÎN CONTEXTUL ECONOMIC ACTUAL POTENȚIALII INVESTITORI

STRĂINI SĂ-ȘI IA TOATE MĂSURILE DE PRECAUȚIE CU PRIVIRE LA BANII PE CARE
URMEAZĂ SA-I INVESTEASCĂ. ÎN CADRUL ECONOMIEI GLOBALE INVESTITORII
VOR CĂUTA SĂ-ȘI DESFĂȘOARE AFACERILE ÎN ACELE ȚĂRI ÎN CARE VOR AVEA CELE
MAI MULTE BENEFICII.
 IMAGINEA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL ATRAGERII INVESTITIILOR
STRĂINE

FORTA DE MUNCA
(avantaj în atragerea de INFRASTRUCTURA
investiții străine)

BIROCRATIA
FISCALITATEA

INDICELE DE PERCEPȚIE A RATINGUL DE TARA

CORUPȚIEI
 IMAGINEA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL ATRAGERII
INVESTIȚIILOR STRĂINE

RATING-UL DE ȚARĂ.
AGENTIA DE RATING STANDARD&POOR’S A RECONFIRMAT RATINGUL
AFERENT DATORIEI GUVERNAMENTALE A ROMANIEI PE TERMEN LUNG SI SCURT, IN
VALUTA SI IN MONEDA LOCALA, LA BBB-/A-3, CU PERSPECTIVA STABILE. (2017)
•FITCH RATINGS A RETROGRADAT RATINGUL ROMANIEI PENTRU DATORIILE PE TERMEN
LUNG IN LEI, CU O TREAPTA, DE LA NIVELUL BBB LA BBB-, CA URMARE A REVIZUIRII
CRITERIILOR DE ACORDARE A CALIFICATIVELOR, DAR RATINGUL PENTRU DATORIILE PE
TERMEN LUNG IN VALUTA A FOST CONFIRMAT LA BBB-, PERSPECTIVA FIIND STABILA.
•RATINGUL PENTRU OBLIGATIUNILE IN VALUTA, NEGARANTATE, ALE ROMANIEI A FOST
MENTINUT LA NIVELUL BBB-, SE ARATA INTR-UN COMUNICAT AL AGENTIEI DE
EVALUARE FINANCIARA. OBLIGATIUNILE SENIOR ALE ROMANIEI IN MONEDA LOCALA
AU FOST RETROGRADATE DE LA BBB LA BBB-, (NEWS.RO).
•PLAFONUL DE TARA A FOST CONFIRMAT LA BBB+, IAR RATINGUL PENTRU DATORIILE PE
TERMEN SCURT IN VALUTA LA F3. FITCH A ATRIBUIT TOTODATA UN NOU RATING,
PRNTRU DATORIILE PE TERMEN SCURT IN MONEDA LOCALA, LA NIVELUL F3.
 Imaginea de tara

Brand de
tara:
- să creeze o imagine unitară şi atractivă pentru exterior (turişti oameni de afaceri, investitori )
să permită un proces de terapie socială, asanare morală şi dezvoltare spirituală, prin crearea unui traseu prin
care naţiunea respectivă să se regăsească (acest traseu sa conţine un punct de plecare reprezentativ, precum
şi o promisiune sau o viziune de tip expectativ care să fie, în aceeaşi măsură, aşteptată şi acceptată de către
membrii naţiei)
 “Ai nevoie de concentrare si determinare atunci cand decizi sa faci ceva
pentru ceilalti si pentru a schimba situatiile. Vor fi momente in care vei da
gres si te vei indoi, insa puterea ta interioara te va ajuta sa ramai puternic”.
PRINCIPIUL PROXIMITĂŢII
 CONCEPTUL DE PROXIMITATE

Împlinirea scopului fundamental al comunicării –

stabilirea relaţiei, a legăturii, a conexiunii, a contractului
dintre agenţii comunicării – se confruntă cu anumite reguli
conturate din interpretarea apropierii, a distanţei, a
proximităţii oamenilor.

Conceptul de proximitate are două mari accepţii:

1. Înseamnă a fi aproape – proximitatea exprimă
apropierea (distanţa) dintre indivizi pentru a putea
comunica fără să fie perturbaţi unii de alţii garantându-le
integritatea “balonului lor de aer”;
2. Şi mai înseamnă a te simţi aproape – proximitatea
desemnând sentimentul de vecinătate (trimite proximitatea
la o dimensiune geografică măsurabilă cantitativ).
În acţiunile care definesc economia, proximitatea
apare deseori ca o condiţie esenţială a păstrării atributelor
definitorii ale tipului de activitate desfăşurată de un agent
economic şi a “balonului de aer” necesar.
 CONCEPTUL DE PROXIMITATE
• BĂNCILE asigură nu numai secretul operaţiunilor clientului,
dar îi asigură şi necesarul de discreţie, de pildă la un ghişeu
bancar trebuie să respectăm indicatorul care ne avertizează
asupra “limitei de discreţie” faţă de clientul antecesor. În acest
caz proximitatea este desenată sau marcată prin bariere.

• BANCOMATELE au, la vedere, avertizări de respectare a

discreţiei operaţiunii.
• Proximitatea apare aici drept siguranţa posesorului unui card
bancar în respectarea secretului operaţiunii.
 CONCEPTUL DE PROXIMITATE
• GHIŞEUL CLASIC, transparent cu un mic spatiu de
comunicat, făcut să pară un obstacol în calea corupţiei, a
devenit simbolul birocraţiei sfidătoare care obligă
contribuabilul la aplecarea obedientă a corpului. În acest
caz “balonul de aer” al funcţionarului de la ghişeu este
mai important decât cel al contribuabilului.
 CONCEPTUL DE PROXIMITATE

• BIROUL TRADIŢIONAL: a fost tot mai mult abandonat în

favoarea biroului – hală, unde “balonul de aer” al fiecăruia este
marcat de pereţi transparenţi. Astfel funcţionarii au impresia că au
mai mult spaţiu în jurul lor.
PRO SI CONTRA MUNCII IN BIROURI OPEN SPACE:

AVANTAJE:
➢ Comunici mult mai bine cu colegii de echipa
➢ Esti mai deschis
➢ Te imprietenesti mai repede
➢ Se reduc foarte mult conflictele
➢ Reducerea costurilor de amenajare a birourilor cu pana la
20%

DEZAVANTAJE:

❖ Durerea de cap se imparte cu toti colegii, ca si nervii

❖ Nu ai intimidate
❖ Te concentrezi mult mai greu
❖ Sefii pot vedea tot ce faci
❖ Raspunderea “furtului de informatii” este globala
• TRANSPORTUL ÎN COMUN, atunci când se
supralicitează numărul călătorilor, este un exemplu în care
proximitatea ia forma intimităţii forţate, nedorite, dar
pentru care cumperi un bilet, deci plăteşti.

• Şcolile au asigurat prin lege “balonul de aer”, astfel

localurile, de tipul baruri, terase, cafenele, cazinouri, unde
se pot consuma băuturi alcoolice sau se poate fuma sau
paria, trebuie să respecte distanţa de 50 m; la fel
chioşcurile care comercializează ţigări, alcool sau alte
produse dăunătoare sănătăţii şi incompatibile cu vârsta
consumatorilor elevi.
• Proximitatea desemnează concepţia
etnometodologică a situaţiilor de comunicare.

• Termenul de proximitate a fost cercetat şi

dezvoltat în mod deosebit de etologi precum
Edward T. Hall şi Konard Lorenz, care au extins
studiul comportamentelor animalelor la
comportamentul uman.

• În cercetările sale atropologice şi etologice,

Edward T. Hall a constatat că în relaţiile dintre
animale pare să existe sfere invizibile care
definesc “balonul de aer” din jurul fiecărui
individ.
 TIPURI DE DISTANŢE
EDWARD T. HALL
Si Konard Lorenz:

1. DISTANŢA DE EVITARE 3. DISTANŢA SOCIALĂ

(animalul fuge atunci (individul pierde contactul cu
când se apropie cineva de el) grupul său şi se află în situaţia de nelinişte,
de stres psihologic)

2. DISTANŢA PERSONALĂ
(indivizii se ating fără să-şi
schimbe atitudinea atât timp cât
niciunul dintre ei nu încalcă spaţiul celuilalt)

4. DISTANŢA CRITICĂ
(teritoriul unde animalul este încolţit şi unde el îl poate
ataca pe eventualul său agresor. Neavând altceva de
făcut decât să fugă animalul atacă la rândul său
riscând totul pe o carte)
 2. TIPURI DE PROXIMITATE
În comunicarea interumană, proximitatea, “balonul de
aer” rezultă din capacităţile perceptive şi din dimensiunea
psiho-socio-culturală ale individului care asigură
participanţilor distanţa confortabilă pentru interacţiunea cu
alţii.

Cât de APROAPE Care sunt REGULILE

pot sta oamenii în DE CONDUITĂ care
diferite situaţii asigură distanţele
comunicaţionale? optime pentru
comunicare?

Ce IMPORTANŢĂ
are asigurarea
distanţei permise?
 TIPURI DE DISTANŢE IN COMUNICARE

1. DISTANTA INTIMA
(15 – 40 cm -familia) distanţa 3. DISTANŢA SOCIALĂ
la care vocea are un rol minor
(125-210 cm - partenerii de afaceri)
vocea este plină, distinctă, mai intensă.

2. DISTANŢA PERSONALĂ
(45-75 cm pana la 125 cm) - colegi

4. DISTANŢA PUBLICĂ
până la 7.50 m- este spaţiul în care acceptăm
orice persoana necunoscută. La această
distanţă discursul este formalizat, gesturile
sunt stereotipe, formale.
 TIPURI DE PROXIMITATE
În comunicarea tradiţională, oamenii aveau nevoie de comunicare
nu numai pentru a-şi releva preferinţele pentru un tip sau altul de
comunicare, ci şi pentru a topi “distanţele”.
Trebuie precizat că în comunicare distanţa are mai multe
înţelesuri:

a)Distanţa fizică referitoare la apropierea sau depărtarea spaţială sau

temporală;

b)Distanţa socială creată de polarizarea bogaţi – săraci sau de existenţa

castelor, categoriilor sau claselor sociale;

c)Distanţa politică faţă de alterităţi prin practici precum marginalizarea,

stigmatizarea, discriminarea;
d) Distanţa etologică, comportamentală; oamenii,
calificaţi “distanţi”, au atitudini comunicaţionale reci,
reţinute în raport cu ceilalţi;

e) Distanţa organizaţională depinde de modul în care

sunt structurate compartimentele care asigură
funcţionarea firmei sau instituţiei, dar care conservă
principiul ierarhic şi statutul de angajator sau angajat.

În oricare dintre înţelesuri comunicarea are de jucat un

rol bine determinat şi interesat.
 VIITORUL MARKETING-ULUI DE PROXIMITATE:
iBeacon in Romania

Sa ne imaginam ca intram intr-un mall, trecem pe langa primul magazin; telefonul

vibreaza in buzunar, si citim mesajul: “Salutari Andreea! Ai reducere de 50% la orice
produs din magazinul nostru, pe baza acestui voucher! Te asteptam”.
Sau, conducem Porsche-ul personal, pustiu, aer uscat, si, la fel, bazaie telefonul.
Esti anuntat ca te apropii de o benzinarie unde ai reducere de 10% la benzina daca
achizitionezi produse din magazin in valoare de minim 60 de lei.
Apple a prezentat pentru prima oara noul concept odata cu iOS 7; in prezentarea lor
au strecurat, mic si inghesuit, iBeacon, fara sa spuna insa in ce consta. La doar cateva luni
distanta insa, au implementat sistemul in mai multe magazine Apple.
Cum functioneaza: un client se apropie de un MacBook, “se joaca” cinci minute cu el,
apoi pleaca. Imediat, primeste pe telefon o notificare – daca achizitioneaza pe loc laptop-
ul, primeste o reducere consistenta.
Este o metoda noua care insa a prins avant extrem de rapid – este deja implementata
in gari, pe stadioane, in muzee dar mai ales in retail.
 VIITORUL MARKETING-ULUI DE PROXIMITATE: Zoniz
Poate deveni foarte rapid un nou trend in piata. Zoniz este o aplicatie construita de
o echipa de 15 romani, din Cluj, lansata in Romania, implmentata in sapte locatii – patru in
Cluj, si trei in Bucuresti (AFI Palace Cotroceni.)
Trebuie sa convingi cumva oamenii ca merita sa isi instaleze aplicatia, sa deschida
bluetooth-ul si sa fie conectati la Internet.
Avand in vedere ca 87% dintre utilizatori folosesc mobilul in timp ce fac
cumparaturi intr-un magazin si 77% dintre ei ar distribui locatia unde se afla in schimbul
unui voucher. (AFI se poate folosi de aceleasi beacon-uri, pentru a putea transmite si
reclame proprii).
S-a investit, de-a lungul a patru ani, 1,5 milioane de euro in solutie. Modelul de
business este pe baza de abonament – de la fiecare retailer, primim intre 100 si 200 de
euro/luna. Ii incurajam sa ofere promotii peste cele din magazine, diferite, astfel incat cei
care instaleaza si folosesc Zoniz sa simta ca, intr-adevar, ies in castig.
Retailerii primesc totodata statistici exacte, in timp real, despre clientii care
cumpara din Zoniz – cati vizitatori are business-ul respectiv, cine sunt ei, in ce interval de
timp viziteaza mall-ul si cat timp petrec, care sunt magazinele preferate, ce fel de oferte au
vizualizat si ce le place. Practic, o pleiada de informatii exacte care altfel ar fi greu de captat.
Inscrierea in Zoniz se face prin cont Facebook, retailerii primind informatiile de pe
acel cont, sau prin adresa de mail.
Fractal Sentinel Sterling
PRINCIPIUL COOPERĂRII
 COMUNICAREA ECONOMICA

AGENTI VECTORI DE
ECONOMICI COMUNICARE PUBLIC

MASS-MEDIA = CANAL MEDIATIC

MULTIPLICATOR

ANGAJAŢI, ACŢIONARI, INDIVIZI, ORGANIZAŢII

FURNIZORI DE PRODUSE, SERVICII, CLIENŢI,
DONATORI, SPONSORI, PARTENERI
• Imbunătăţirea sistemelor de relaţii cu publicul şi de informare, are de obicei la
origine ceva mai mult decât o simplă grijă de adaptare (asimilarea acquis-ului
comunitar sau adaptarea la piaţa concurenţială).

• Raţionalizarea procedurilor, eliminarea birocraţiei excesive, regândirea

calcului economic în termeni de costuri şi avantaje sunt probleme cruciale,
care ţin de schimbări importante ale concepţiei despre administraţie.

• In mod clar, administraţiile trebuie să facă faţă unor cereri din ce în ce mai
complexe şi precise; cei administraţi (cetăţenii) se aşteaptă să obţină
informaţiile la care socotesc că au dreptul.

• Ei nu mai acceptă răspunsuri care se ascund după secretul deciziilor

administrative şi dau impresia dominaţiei arbitrariului; adaptarea şi
modernizarea administraţiilor depind la fel de mult de schimbările
comportamentului „administraţilor”, care se consideră acum tot mai mult
nişte consumatori, ba chiar nişte clienţi.
 ABORDAREA RELAŢIILOR CU MASS MEDIA:

ABORDAREA ACTIVĂ presupune un efort planificat

de a stârni interesul presei pentru un anumit subiect.
(se bazează atât pe iniţiativa de a veni în întampinarea
solicitărilor jurnaliştilor, cât şi anticiparea interesului lor pentru
anumite subiecte, şi stârneste interesul presei. Este cea mai dorită
deoarece, având iniţiativa, se poate contrabalansa caracterului
critic al unor materiale de presă.)
ABORDAREA REACTIVĂ se rezumă la doar a
reacţiona la solicitările presei şi fluxul informaţional nu poate
fi controlat.
(Nu întotdeauna se transmit mesajele dorite, deoarece majoritatea
timpului este alocat răspunsurilor la întrebările jurnaliştilor sau dezmintirilor la
materialele apărute în presă.)
Scopurile pentru care COMPANIILE trebuie sa intreţină relaţii eficiente cu
MASS MEDIA:

ÎMBUNĂTĂŢIREA IMAGINII
SCHIMBAREA ATITUDINII
COMPANIEI SAU A MĂRCII
PUBLICULUI ŢINTĂ

RIDICAREA PROFILULUI
COMPANIEI ÎMBUNĂTĂŢIREA RELAŢIILOR
ÎN SECTORUL ECONOMIC RESPECTIV

CREŞTEREA COTEI DE PIAŢĂ

ÎMBUNĂTĂŢIREA RELAŢIILOR
CU RESPECTIVELE COMUNITĂŢI
 Organizaţia sau firma este o structura ierarhică aşezată pe principii
comerciale şi care îmbină două sisteme de alocare a resurselor, unde
calitatea şi cantitatea informaţiilor constituie cheia succesului pe piaţă.

IMPORTANTA STRATEGIILOR DE COMUNICARE:

Luarea deciziilor, Decizia presupune

în promovarea imaginii acordarea unei atenţii Raporturile de
sporite elaborării muncă sunt esenţiale.
firmei şi în asigurarea mesajelor şi
stabilităţii ei retururilor acestora.
• Implantarea unor noi sisteme de comunicare sau de tratare a informaţiei produce în
cadrul relaţiilor de muncă dintre angajaţii administraţiilor, fenomene compatibile cu
cele ce pot fi observate în întreprinderile industriale. Pe de altă parte, organizaţiile
(firmele) sunt complexe comunicaţionale.

• Organizaţia sau firma este o structura ierarhică aşezată pe principii comerciale şi care
îmbină două sisteme de alocare a resurselor (ierarhia şi piaţa), unde calitatea şi
cantitatea informaţiilor constituie cheia succesului pe piaţă.
• Identificarea şi selectarea informaţiei valabile din mulţimea informaţiilor care
bombardează firma, precum şi elaborarea propriilor mesaje necesită o activitate
specializată, concretizată, atât în servicii proprii de culegere şi prelucrare a
informaţiilor, cât şi în servicii specializate în comunicare.
• Comunicarea devine tot mai importantă în:
- luarea deciziilor, în promovarea imaginii firmei şi în asigurarea stabilităţii ei.
- acordarea unei atenţii sporite elaborării mesajelor şi retururilor acestora.
- înainte de toate, firma înseamnă oameni care au nu numai capacităţi diferite de
informare, ci şi roluri diferite în structura organizaţională.
- prin urmare, într-o organizaţie raporturile de muncă sunt esenţiale.
 COMUNICAREA INTERNA ÎN ORGANIZATIE

La nivel profesional angajatii sunt confruntati fie cu un exces de

informatii, dar si cu insuficienta comunicarii interne.
Dezvoltarea unei politici comunicationale eficiente la nivel de
organizatie se constituie ca necesitate deoarece, comunicarea
organizationala se inscrie in traiectoria globala a pozitionarii organizatiei
in cadrul pietei sau a mediului de afaceri care sa-i dezvolte oportunitatile
de afaceri.
Pe de alta parte, comunicarea organizationala confera si
consolideaza personalitatea organizatiei si ii asigura o identitate distincta
fata de concurenta.

COMUNICAREA MANAGERIALA – cu prioritate formala,

unde managerul se afla in cadrul procesului de comunicare

COMUNICAREA
INTERNA COMUNICAREA CU ANGAJATUL- cu prioritate informala,
unde comunicarea se realizeaza intre persoana aflate la
acelasi nivel ierarhic, in interiorul aceluiasi departament
sau interdepartamental
 COMUNICAREA INTERNA

1. BUNA CIRCULATIE
3. OPERATIONALIZAREA
A INFORMATIEI
FUNCTIILOR MANAGERIALE

2. MOTIVARE A PERSONALULUI
4. AMPLIFICAREA LEGATURILOR
LA NIVELUL
ECHIPELOR/GRUPURILOR DE LUCRU

IDENTIFICAREA, CUNOASTEREA
si UTILIZAREA A DIFERITELOR INCREDERE, APARTENENTA SI LOIALITATE
CATEGORII DE NEVOI COEZIUNEA SI EFICIENTA MUNCII IN ECHIPA

STIMULENTE
ACORDATE ANGAJATILOR 5. IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR
LA NIVELUL ORGANIZATIEI
 COMUNICAREA INTERNA

LINIAR CIRCULAR

FLUXULUI DE INFORMAŢII

CAPITAL SOCIAL

NORME SOCIALE LOIALITATE

 Comunicarea internă (informală şi formală) se organizează adoptând
unul dintre modele cunoscute (liniar, circular) sau o combinaţie a acestora,
cu scopul asigurării fluxului de informaţii absolut necesare funcţionării, dar
şi centralizarea informaţiilor care vin din interiorul firmei şi de care
conducerea are nevoie pentru a preveni crizele de comunicare sau pentru a
le gestiona mai bine atunci când se confruntă cu ele.

• ca orice formă de comunitate, firma are un capital social mai mare sau mai
mic, definit de gradul de obişnuinţă cu normele morale ale organizaţiei şi de
însuşirea unor virtuţi precum loialitatea, onestitatea şi capacitatea de a
inspira încredere.
• condiţia necesară este ca organizaţia să adopte ansamblul normelor comune
înainte ca încrederea să se generalizeze în rândul membrilor săi, adică dacă
membrii organizaţiei acţionează pe cont propriu nu pot obţine capital social.

• scopul principal al formării capitalului social este dobândirea sociabilităţii.

• sociabilitatea nu se realizează nici foarte simplu şi nici foarte uşor, dar spre
deosebire de alte forme ale capitalului uman, sociabilitatea se bazează pe
obiceiuri etice, fiind mai greu de distrus sau de modificat.
 In cazul relaţiei angajator-angajat, spre deosebire de
servitor, angajatul este obligat să cedeze angajatorului doar
rezultatele muncii sale, dar nu se află sub controlul angajatorului în
timpul programului de muncă, deci el are posibilitatea de a-şi
organiza munca astfel încât rezultatele obţinute să fie cele la care s-a
angajat prin contract.

Elementul esenţial, comun al celor două tipuri de relaţii, îl

constituie existenţa conducerii.

Direcţii ale comunicării în organizaţie:

• comunicarea internă (pe orizontala si verticala);

• comunicarea cu mediul de afaceri (clienti, furnizori,
distribuitori, prestatori servicii)
• comunicarea cu oficialitatile /administratiile/legislativul
 COEZIUNEA SOCIALĂ A ANGAJAŢILOR
asigură fluxul de informaţii necesare,
constituie un fel de garanţie morală a angajatorului
că imaginea şi activitatea organizaţiei se confruntă cu riscuri minime.

EFECTE ADVERSE

SURSA DE TENSIUNI
CONTESTAREA UNOR DECIZII,
SUPRAVEGHEREA/INCREDEREA
SABOTAREA ACTIVITĂŢII
(de la abuzul de încredere
pana la indolenţă si furt)
 Coeziunea socială a angajaţilor, pe lângă faptul că asigură fluxul
de informaţii necesare, constituie un fel de garanţie morală a angajatorului
că imaginea şi activitatea organizaţiei se confruntă cu riscuri minime.
Coeziunea este însă şi o sursă de efecte adverse, oamenii pot fi la
fel de solidari în contestarea unor decizii sau chiar în sabotarea activităţii.
• încrederea cu care sunt învestiţi angajaţii poate fi uneori o sursă de
tensiuni; prea multă încredere poate să inducă angajaţilor
sentimentul că sunt supravegheaţi sau să provoace abuzul de
încredere de la indolenţă până la furt.
• pe de altă parte, angajaţii sunt oameni, fizic şi psihic diferiţi, dar ei
sunt diferiţi şi sub raport profesional, dar şi sub raport educaţional.
 RESPONSABILITATEA SOCIALA A CORPORATIILOR - CSR
-
CSR (CORPORATE SOCIAL
RESPONSIBILITY) ESTE O CONCEPŢIE
REFERITOARE LA CONTRIBUŢIA PE CARE
TREBUIE SĂ O AIBĂ COMPANIILE LA
DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII MODERNE.

DE-A LUNGUL TIMPULUI,

ACEASTĂ CONTRIBUŢIE A FOST
TEORETIZATĂ DIFERIT DE MAI MULTE
CURENTE DE GÂNDIRE.

INIŢIATIVELE “RESPONSABILE”
ALE COMPANIILOR AU FOST DENUMITE
PRINTR-O VARIETATE DE TERMENI:
CORPORATE CITIZENSHIP, CORPORATE
PHILANTROPY, CORPORATE SOCIETAL
MARKETING, COMMUNITY AFFAIRS,
COMMUNITY DEVELOPMENT ETC.
 BENEFICII ALE PROGRAMELOR DE CSR

PROGRAMELE DE CSR TE AJUTA:

➢ SA TE DIFERENTIEZI DE CONCURENTA SI SA

OBTII LOIALITATE FATA DE BRAND

➢ SA IMBUNATATESTI REPUTATIA COMPANIEI

➢ SA CRESTI VANZARILE SI COTA DE

PIATA A COMPANIEI

➢ SA ATRAGI SI SA PASTREZI ANGAJATII VALOROSI

 PROGRAME DE CSR
➢PROMOVAREA UNEI CAUZE

➢MARKETING LEGAT DE O
CAUZA

➢MARKETING SOCIAL

➢ACTIUNI FILANTROPICE

➢VOLUNTARIAT IN COMUNITATE
 CAND ESTE POTRIVITA ADOPTAREA UNOR PRACTICI DE AFACERI
RESPONSABILE SOCIAL:

• ATUNCI CAND PUBLICUL AR PUTEA

CONSIDERA CA O PRACTICA A COMPANIEI
TALE CONTRIBUIE (CEL PUTIN IN PARTE) LA
O PROBLEMA SOCIALA IMPORTANTA

Kraft Foods

The Coca-Cola
Africa Foundation
ATUNCI CAND VREI SA PROTEJEZI
SANATATEA, SIGURANTA SAU
BUNASTAREA ANGAJATILOR
 PROMOVAREA UNEI CAUZE
(CAUSE PROMOTION)

• A CRESTE NOTORIETATEA SI PREOCUPAREA PUBLICULUI

PENTRU O CAUZA, SAU

• PENTRU A MOBILIZA PUBLICUL SA DONEZE, SA PARTICIPE

SAU SA VOLUNTARIEZE IN SPRIJINUL UNEI CAUZE.
 CE POTI URMARI PRINTR-O CAMPANIE DE
PROMOVARE A UNEI CAUZE

SA DETERMINI PREOCUPAREA Sa convingi publicul SA DONEZE TIMP

PUBLICULUI PENTRU O CAUZA: pentru a sprijini o cauza
(ex. actiuni de ecologizare)
(ex. unor statistici sau marturii despre
batrani sau de copii fara adapost)

Sa convingi publicul sa
DONEZE BANI pentru o cauza
SA CONVINGI PUBLICUL SA AFLE
MAI MULTE DESPRE O CAUZA:
(ex. intrand pe un site, participare la seminarii)

➢Sa convingi publicul sa

DONEZE VALORI NE-FINANCIARE
Sa convingi publicul SA PARTICIPE (ex. haine, aparate electrocasnice,
intr-un fel sau altul alaturi de cauza: carti, jucarii )
(ex. sa semneze o petitie,
sa participe la un eveniment memorial)
 MARKETINGUL LEGAT DE O CAUZA
• SE REALIZEAZA IN BENEFICIUL UNUI ONG, SAU AL UNUI ALT PARTENER, CARE ARE
LEGITIMITATE IN PRIVINTA CAUZEI SI CAPACITATEA DE A ADMINISTRA BANII. CAND SE
ALEGE CAUZA CATRE CARE SE VOR DUCE BANII, TREBUIE SA AI IN VEDERE
ATRACTIVITATEA EI PENTRU UN NUMAR MARE DE OAMENI.
SUNT PREFERATE CAUZELE CARE TIN DE:

• PROBLEME MAJORE DE SANATATE (CANCER, SIDA),

• PROBLEME CARE AFECTEAZA COPII (EDUCATIE, VIOLENTA IN FAMILIE, DISCRIMINARE),

• PROBLEME SOCIALE GRAVE (DEZASTRE NATURALE, PERSOANE CARE NU AU UNDE

LOCUI, SARACIE),

• PROBLEME DE MEDIU.
CE POTI URMARI PRINTR-O CAMPANIE DE PROMOVARE A UNEI CAUZE:
➢ SA DETERMINI PREOCUPAREA PUBLICULUI PENTRU O CAUZA:
(EX. PRIN PREZENTAREA UNOR STATISTICI SAU A UNOR MARTURII DESPRE NUMARUL DE
BATRANI SAU DE COPII FARA ADAPOST, DESPRE NUMARUL DE CAINI VAGABONZI
- SA CONVINGI PUBLICUL SA AFLE MAI MULTE DESPRE O CAUZA:
(EX. INTRAND PE UN SITE, PARTICIPAND LA UN SEMINAR, SOLICITAND O BROSURA SAU UN
PACHET EDUCATIONAL)
➢ SA CONVINGI PUBLICUL SA DONEZE TIMP PENTRU A SPRIJINI O CAUZA: (EX.
ACTIUNI DE ECOLOGIZARE)
➢ SA CONVINGI PUBLICUL SA DONEZE BANI PENTRU O CAUZA
(EX. PRINTR-O SECTIUNE DE PE SITE-UL COMPANIEI UNDE VIZITATORII SA DONEZE BANI UNOR ONG-
URI PARTENERE, PRIN RECIPIENTE SPECIALE PLASATE IN PUNCTELE DE DESFACERE ETC.)
➢ SA CONVINGI PUBLICUL SA DONEZE VALORI NE-FINANCIARE
(EX. HAINE, APARATE ELECTROCASNICE, CARTI, JUCARII ETC.)
➢ SA CONVINGI PUBLICUL SA PARTICIPE INTR-UN FEL SAU ALTUL ALATURI DE
CAUZA:
EX. SA SEMNEZE O PETITIE, SA PARTICIPE LA UN EVENIMENT MEMORIAL)
 MARKETINGUL SOCIAL

ESTE UN PROGRAM DE CSR PRIN CARE COMPANIA ISI PROPUNE SA

SCHIMBE UN COMPORTAMENT NEGATIV AL PUBLICULUI.
CHIAR DACA IN CADRUL PROGRAMULUI SUNT FOLOSITE SI TACTICI CARE
URMARESC CRESTEREA GRADULUI DE INFORMARE SAU DE EDUCARE, FOCUSUL
PRINCIPAL IL CONSTITUIE SCHIMBAREA DE COMPORTAMENT.

CELE MAI DES INTALNITE PROBLEME TIN DE:

❖AMENINTARI LA ADRESA VIETII SAU A SIGURANTEI (EX. SIGURANTA IN TRAFIC,

VIOLENTA IN FAMILIE, PREGATIREA IN VEDEREA DEZASTRELOR NATURALE)
❖SANATATE (EX. CANCER LA SAN, TULBURARI DE ALIMENTATIE, DIABET, AFECTIUNI ALE INIMII, HIV)
❖MEDIU (EX. FOLOSIREA PESTICIDELOR, POLUAREA AERULUI, RECICLAREA, PROTEJAREA
REZERVATIILOR NATURALE )
❖IMPLICAREA CIVICA (EX. VOLUNTARIAT, PARTICIPAREA LA VOT, DONAREA DE SANGE,
PREVENIREA CRIMELOR SAU A INFRACTIUNILOR ETC.)
 GLAXOSMITHKLINE (GSK) ROMANIA

GSK Consumer Healthcare desfasoara o campanie de educatie

pentru sanatatea orala Campania "Zambeste Romania" cuprinde o
caravana informationala si programe educationale de care vor beneficia
300.000 de elevi din tara.
Conform unui studiu realizat de compania IPSOS in 2012, 80%
dintre romani au probleme dentare, cariile fiind cea mai frecventa
afectiune (71%):

- studiile de piata arata ca romanii consuma putin peste 1 tub de

pasta de dinti pe an (media nationala) si aproape 2 tuburi pe an la
nivel urban.

- studiile de piata arata ca se foloseste in medie, la nivel urban,

aceeasi periuta de dinti timp de aproape 2 ani.

In 2017 studiile de piata arata ca romanii consuma putin peste 1,5 tub
de pasta de dinti pe an (media nationala).

Studiile de piata arata ca se foloseste in medie, aceeasi periuta de dinti

timp de 1,3 ani.
 O caravana nationala
numita “Rabla pentru periuta ta”:

Conform rezultatelor unui

studiu efectuat de Nielsen in
perioada ianuarie - decembrie
2014, romanii isi schimba periuta
de dinti o data la 1,8 ani.
In mediul rural, situatia
este si mai ingrijoratoare: aici,
periutele sunt schimbate o data la
10 ani, iar un tub de pasta de
dinti este folosit timp de 2,5 ani.

- 49% dintre romani nu

au vizitat un cabinet
stomatologic in ultimul an,
- 9% dintre romani care nu
au mers niciodata la dentist.
 SANATATEA COPIILOR DIN DELTA DUNARII
(GLAXOSMITHKLINE (GSK) ROMANIA)

Peste 600 de copiii din Delta Dunarii au beneficiat gratuit de consultatii si

analize medicale. GSK Romania a sustinut acest proiect de sanatate si educatie in
sanatate cu peste 62.000 de euro si donatii in materiale didactice si produse.

Cauza sociala: O mare parte din comunitatile din Delta Dunarii sunt
izolate, cu mijloace de comunicatii precare si o infrastructura slab dezvoltata.
Peste 70% dintre familiile cu copii nu au canalizare, apa curenta si, de multe ori,
nici apa potabila in gospodarii. Aceste conditii reprezinta principalii factori de
vulnerabilizare a locuitorilor in fata bolilor.

Situatia este agravata de lipsa asigurarilor medicale pentru o parte din

populatie. In plus, accesul medicilor la pacienti este dificil din cauza distantelor
mari dintre localitati si a lipsei mijloacelor de transport. In comunitatile din aceasta
zona, timpul de asteptare a ambulantei este, in medie, de 67 de ore. De aceea,
copiii si tinerii din Delta Dunarii reprezinta un grup vulnerabil, expus la probleme
medicale, de multe ori fara acces la servicii medicale.
 ACTIVITATILE FILANTROPICE:

• DONATII IN BANI (EX. COMPANIA OFERA BANI INTR-UN PROGRAM PENTRU AJUTORAREA
PERSOANELOR FARA ADAPOST)

• FINANTARI (EX. COMPANIA LANSEAZA UN PROGRAM PROPRIU DE FINANTARE LA CARE POT

DEPUNE PROIECTE ONG-URILE DE MEDIU)

• BURSE (EX. COMPANIA INITIAZA UN PROGRAM DE BURSE DE STUDIU PENTRU TINERI

DEFAVORIZATI)

• DONATII IN PRODUSE SAU SERVICII (EX. O COMPANIE IT DONEAZA CALCULATOARE

PENTRU SCOLILE DIN MEDIUL RURAL; O COMPANIE DE TELECOMUNICATII OFERA
LINII TELEFONICE SPECIALE PENTRU A AJUTA LA STRANGEREA DE FONDURI)

• OFERIRE DE EXPERTIZA (EX. O COMPANIE CU PROFIL MEDICAL AJUTA LA REALIZAREA UNOR

MATERIALE DE INFORMARE DESPRE DROGURI)

• ACCES LA CANALELE DE DISTRIBUTIE, LOCATIILE SAU ECHIPAMENTELE COMPANIEI

(EX. O FIRMA DE TRANSPORT ISI PUNE LA DISPOZITIE
MASINILE DE MARFA PENTRU A DUCE
PROVIZII UNOR SINISTRATI; UN LANT DE BENZINARII OFERA RECIPIENTE PENTRU COLECTAREA
ULEIULUI DE MOTOR UZAT)
 VOLUNTARIATUL IN COMUNITATE

• ESTE UN TIP DE INITIATIVA PRIN CARE COMPANIA II INCURAJEAZA PE

ANGAJATII SAI SA VOLUNTARIEZE IN SPRIJINUL COMUNITATII, AL
UNUI ONG SAU AL UNEI CAUZE.

VOLUNTARIATUL ANGAJATILOR ESTE O FORMA CLASICA DE CSR. CEEA

CE ESTE NOU IN ULTIMA PERIOADA ESTE TENDINTA COMPANIILOR DE
A FOLOSI VOLUNTARIATUL PENTRU:

• A DA MAI MULT IMPACT ALTOR INITIATIVE SOCIALE;

• A SERVI OBIECTIVELOR DE BUSINESS SI COMUNICARII VALORILOR

COMPANIEI.
1. The Ice Bucket Challenge

Campania “The Ice Bucket Challenge”, The ALS Association, organizatia a incercat sa
atraga atentia asupra sclerozei laterale amiotrofice, o boala care afecteaza capacitatea persoanelor
de a se misca.

.
2. The Marathon Walker

ONG Water for Africa + Ogilvy Paris, cu o metoda inedita de fundraising.

Au folosit Maratonul International din Paris pentru a atrage atentia asupra unei
situatii tragice: in numeroase comunitati din Africa, femeile sunt nevoite sa parcurga pe
jos distante de zeci de km pentru a aduce apa potabila familiilor lor.
 CAT DE IMPORTANT ESTE SA STIM DE UNDE VIN
ALIMENTELE PE CARE LE CONSUMAM:

1% For the Planet, unul dintre cele mai

cunoscute ONG-uri de mediu la nivel global, a lansat recent
o campanie de educare a consumatorilor pe tema
provenientei alimentelor. Campania se numeste “Know your
source” si are sustinerea unor companii alimentare
sustenabile.
Fractal Sentinel Sterling