FIZIOLOGIA DIGESTIEI

1. DIGESTIA BUCALĂ: cuprinde următoarele procese:

a) taierea si mestecarea alimentelor (masticatia);
b) secretia salivara produsa de glandele salivare
Saliva conţine:
- apă;
- săruri minerale;
- lizozim (substanţă cu rol bactericid);
- amilază salivară: enzima care descompune amidonul preparat in dextrine (fragmente glucidice) si
maltoza (dizaharid)
c) formarea bolului alimentar

2. DEGLUTIŢIA: trecera bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag ajungand
in stomac. Cuprinde 3 timpi:
a) t. bucal: voluntar, asigura trecerea bolului din cavitatea bucala in faringe
b) timp faringian: involuntar, asigura trecerea bolului din faringe in esofag
c) timpul esofagian: involuntar, asigura trecerea bolului din esofag in stomac prin miscari periostaltice.

3. DIGESTIA GASTRICĂ:
Stomacul indeplineste urmatoarele functii:
a) Depozitare temporara a alimentelor prin relaxarea musculaturii netede
b) Functia motorie (motilitatea gastrica) asigura amestecul alimentelor cu sucul gastric
c) functia secretorie consta in producerea sucului gastric
Compoziţia sucului gastric:
- apă, saruri minerale
- mucus (rol de protectie)
- HCl: are rol bactericid si activeaza pepsinogenul transformandu-l in pepsina activa
- enzime proteolitice, lipolitice şi labferment (vezi schema)
Transformarile chimice ale alimentelor in prezenta enzimelor:

enzime proteolitice
1. Pepsina - secretată sub formă inactivă (pepsinogen) şi activată în stomac de HCl scindează proteinele
formand polipeptide.
pepsina
proteine polipeptide
2. Labfermentul – secretat la sugari - determină coagularea laptelui transformând cazeinogenul solubil (proteina
din lapte) în paracazeină care , în prezenţa Ca2+ se transformă în paracazeinat de calciu, insolubil
3. Gelatinaza – lichefiază gelatina
enzime lipolitice – lipaza gastrică: scindează lipidele emulsionate (ex. din lapte, frisca) în acizi graşi şi glicerol
(glicerina)
lipaza gastrica
lipide emulsionate acizi grasi + glicerol
Rezulatul digestiei gastrice este chimul gastric care trece din stromac in duoden.
4. FUNCȚIILE INTESTINULUI SUBȚIRE: digestia intestinala, absorb ția si motilitatea (func ția motorie).

A) Digestia intestinală realizata in prezenta bilei, sucului pancreatic si intestinal.

a) Bila: produs de secretie al hepatocitelor se produce continuu si se depoziteaza in vezica biliara in

perioadele interdigestive. Este singurul suc digestiv fara enzime!
Compoziţia bilei:
- săruri biliare;
- pigmenţi biliari rezultaţi prin degradarea hemoglobinei;
- colesterol;
- lecitină.

Funcţiile bilei:
1) emulsionarea lipidelor;

2) favorizează activitatea lipazelor;

3) favorizează absorbţia compusilor lipidici formand cu acestia complexe numite micele
4) rol bactericid

b) Sucul pancreatic: produs de secretie al pancreasului exocrin

Pancreasul = glandă mixtă (exocrină şi endocrină) situat in cavitatea abdominala, in curbura duodenului, in
spatele stomacului.
 componenta endocrină = insulele Langerhans) secreta hormoni pentru reglarea glicemiei (insulina,
glucagon).
 componenta exocrină = acinii pancreatici secretă suc pancreatic;
Componentele sucului pancreatic:
- apa, bicarbonat (pentru reglarea pH-ului si neutralizarea aciditatii chimului gastric);
- enzime (amilaza, proteaze si lipaza).

Transformari chimice in prezenta enzimelor sucului pancreatic: (vezi si fisa)

enzime amilolitice – amilaza pancreatică : hidrolizează dextrinele si amidonul până la stadiul de dizaharide
(maltoză)
amilaza pancreatică
amidon + dextrine dizaharide (maltoza)
enzime proteolitice
1. Tripsina – secretată inactiv sub formă de tripsinogen
- activată de către enzima numită enterokinază
2. Chimiotripsina - secretată inactiv sub formă de chimiotripsinogen, activat de către tripsină;
- tripsina, chimiotripsina si carboxipeptidaza descompun proteinele şi polipeptidele, rezultate din digestia
gastrică, până la oligopeptide. (ex. dipeptide si tripeptide - fragmente proteice mici)
tripsina, chimiotripsina
proteine si polipeptide oligopeptide
enzime lipolitice - lipaza pancreatică, fosfolipaza, colesterol-lipaza: scindează lipidele în acizi graşi, glicerol
(glicerina) si colesterol.
c) sucul intestinal - secretat de glandele intestinale din mucoasa intestinală
Componente chimice: apa, electroliti, mucus si enzime (glicolitice, proteaze, lipaza)

enzime glicolitice - dizaharidaze : hidrolizează dizaharidele (maltoză, lactoză, zaharoză) până la stadiul de
monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză):
dizaharide dizaharidaze monozaharide
maltoză -maltază glucoză + glucoza
lactoză - lactază glucoza + galactoza
zaharoza - zaharază glucoza + fructoza
enzime proteolitice - peptidaze :descompun oligopeptidele în aminoacizi
dipeptidaze + tripeptidaze
dipeptide + tripeptide aminoacizi
enzime lipolitice - lipaza intestinală: scindează lipidele în acizi graşi şi glicerol
B) Absorbţia intestinală: reprezintă trecerea nutrimentelor (monozaharide, aminoacizi, acizi graşi, glicerol) din
intestin în sânge sau limfa.
Adaptari ale intestinului pentru absorbtie:
a. suprafata mare datorita: anselor intestinale, vilozitatilor si celulelor cu microvili din mucoasa
intestinala (enterocitele au microvili la polul apical);
b) grosime minima a peretelui intestinal (epiteliu unistratificat)
c) retea de capilare sagvine si limfatice foarte dezvoltata

5. FUNCŢIILE INTESTINULUI GROS

Intestinul gros indeplineste urmatoarele functii:

1) descompunerea resturilor nedigerate şi neabsorbite prin procese de:
fermentaţie (glucidele) şi putrefacţie (proteinele) realizate de către bacterii saprofite (ex. bacilul
lactic).
- fermentaţia este realizată de către bacterii aerobe
- putrefacţia este realizată de către bacterii anaerobe;
2) absorbţia unor substanţe (apă, electroliti)
3) sinteza unor vitamine (B şi K) de către bacterii saprofite;
4) formarea şi eliminarea materiilor fecale prin defecaţie