Universitatea de Stat a Moldovei

Facultatea de Istorie şi Filosofie

Departamentul Antropologie și Filosofie

Lucru Individual la disciplina Filosofia si Antropologia Politica

A elaborat: Civariuc Natalia anul III Licenta

A verificat:A Suceveanu Conf univ Doctor in Filosofie

Chișinău ,2019
 O Teorie a Dreptatii Rawls
O teorie a Dreptatii margheza un punct de cotitura in ceea ce priveste gindirea filosofica a
secolului al XX-lea .A devenit in deceniile ce au urmat publicarile sare o lucrare de mare
influienta fiind transformata rapid intr-un punct de referinta in filosofia poltica.Contributiile
aduse de John Rawls in lucrarea sa sunt numeroase .Teoria dreptatii avansata de Rawls este
marea sa contributie si il apropie de gindirea libera americana si de cea social-democratica in
sensul sau actual din Europa ,Scopurile societatii ca intreg si nu cele ale individului sunt cele pe
care Rawls si-a construit teoria.Lucrarea propune si aduce argumente in favoarea unei teorii a
drepatii care sa explice sensul a ceea ce intelegem prin sintagma “societate dreapta”.Propune o
teorie etica drept alternativa a utilitarismului pe care il contesta in mai multe rinduri .Cartea este
alcatuita din capitole 9 si subcapitole 87 si este structurata in 3 parti maroje –Teoria ;Institutii
Finalitati.

Dreptatea sociala

Justitia ca dreptate este primul ssubiect abordat de catre Rawls in cartea sa si ofera ,in acest
context o prima definitie a justitie-este cea dintii virtute a institutiilor sociale si a sistemelor de
gindire.Intr-o societate justa libertatile cetatenilor egali sunt garantate drepturile nu fac obiectul
negogierilor politice sau al calcului intereselor social .Conceptia despre dreptate dezvoltata de
Rawls trebuie sa stea la baza unei societati” bine ordonate”.Rawls cauta sa afle care sunt
principalele dreptati sociale acele principii ce reprezinta criterii de evaluare a dreptatii unei
societati nu a dreptatii actelor particulare ale unor indivizi .Obiectul principilor dreptatii nu este
altceva decit structura de baza a unei societati ,felul in care principalele institutii sociale se
inregistreaza intr-o schema de cooperare .

Beneficiind de traducerea competenta a prof. Adrian-Paul Iliescu si a dlui. Bogdan Popa,

demersul nostru va jalona principalele idei decelate in text, va puncta aspectele originale ale
teoriei formulate de John Rawls si va cauta sa realizeze o conexiune intre dimensiunea filosofica
a teoriei si contextul larg si in care lucrarea a fost realizata. Ideea acestei lucrari a aparut dupa ce
Rawls a efectuat stagiul militar ca infanterist in Pacific, in cel de-al doilea razboi mondial; de
asemenea, primele doua bombe atomice ce aveau sa stearga de pe fata Pamantului cele doua
orase japoneze – Hiroshima si Nagasaki – la 6 si 8 august 1945 îl îndeamnă pe John Rawls să
studieze atent filosofia morală. John Rawls reflectă mult asupra temei, dar publică prea puţine
articole ştiinţifice. John Rawls scrie lent şi eficient marele text educaţional de cunoaştere
prudenţială intitulat: “O teorie a dreptăţii” (A Theory of Justice), care vedea lumina tiparului în
anul 1971, in conditiile in care Europa era impartita in doua blocuri politice si militare :
Vestul capitalist, liberal si cu diferite forme de conducere, sustinut de SUA si NATO si Estul
comunist / Tratatul de la Varsovia.

Elaborarea ei a durat ceva timp, deoarece Rawls a dorit sa comunice o viziune unitara asupra
dreptatii, in care el vede dreptatea ca fairness, el incorporand doua sensuri : cel procedural –
corectitudine, impartialitate si cel substantial – de echitate, dreptate, dupa cum precizeaza autorii
traducerii. Precizarile pe care le aduce autorul inca de la inceput, conform carora se pleaca de la
teoria traditionala a contractului social – adica pozitia originara de egalitate este echivalenta cu
starea naturala introduc premisa initiala - ,,valul de ignoranta’’ – o stare de la care , in cadrul
experimentului imaginat de autor, oamenii pleaca in elaborarea principiilor dreptatii ca fairness.
În paginile lucrarii “O teorie a dreptăţii”, lectură minimalistă obligatorie pentru învăţarea
filosofiei morale (la nivelul discursului academic, pentru că elementele utile ale filosofiei morale
se deprind prin arhetipuri culturale învăţate în “cei şapte ani de acasă”), John Rawls încearcă să
rezolve problemele justiţiei distributive cu ajutorul unei versiuni personale de Contract Social. În
construcţia discursului din textul “A Theory of Justice”, John Rawls se baza pe teoriile clasice
ale Contractului Social, elaborate de John Locke (1632 - 1704), Jean -Jacques Rousseau (1712 –
1778), şi Immanuel Kant (1724 – 1804). Contractul Social înseamnă la John Rawls o cooperare
conştientă între grupuri, prin negocieri pe un set de valori etice. Cursul lui John Rawls despre
teoria dreptăţii şi distribuţia bogăţiei a influenţat nu doar filosofia politică şi morală, ci şi
gândirea în dezvoltarea durabilă. Revenind la aceste principii auto-impuse ce sunt compatibile
intre ele intru totul – egalitate in ceea ce priveste pozitia sociala, calitatile, inzestrarile – mai
constatam ca apartinatorii valului de ignoranta beneficiaza de principiile dreptatii ca fiind cele
mai mari libertati fundamentale, compatibile cu libertatea semenului, iar inegalitatile existente
sunt spre beneficiul maximal al celor dezavantajati – principiul diferentei si asigura egalitatea
fair a oportunitatilor.