Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți

Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului

Catedra de științe fizice și inginerești

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 3. Analiza microscopică

Scopul lucrării: formarea deprinderilor de realizare a analizei microscopice şi cercetarea

structurii obţinute la microscopul metalografic.
Obiectivele lucrării:
 de a cunoaşte destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare a microscopului
metalografic;
 de a forma deprinderi de lucru cu microscopul metalografic;
 de a forma deprinderi tehnologice de preparare a microşlifurilor;
 de a studia microşlifurile realizate la microscop şi a pune în evidenţă rezultatele
cercetărilor.

Aparate, materiale şi instrumente

Pentru executarea lucrării sunt necesare următoarele aparate, materiale şi instrumente:
 microscop metalografic МЕТАМ–P1 sau MИM-7;
 schema optică a microscopului metalografic MИM-7;
 hârtie abrazivă de diferite granulaţii;
 probe metalice, placă din sticlă, substanţe pentru poleire, reactiv, hârtie de filtru,
vată, spirt.
 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe fizice și inginerești

Mersul lucrării
1. Am studiat construcția și principiul de funcționare a microscopului metalografic;
2. Am studiat metodica pregătirii microșlifurilor;
3. Am pregătit un microșlif (am șlefuit epruveta folosind pânze adezive cu diferite numere
ale granulelor folosind și pasta goe);
4. Am studiat la microscopul metalografic microstructura obținută;
5. Am înregistrat rezultatele cercetărilor în carnetul de notițe;
6. Am fotografiat microstructurile probelor studiate;

Rezultatele obținute:

Fig. 1. Microscopul metalurgic utilizat Fig. 2. Materialele utilizate (hârtie abrazivă și pasta goe)

Fig. 3. Microstructura după șlefuire Fig.4. Microstructura după șlefuire la microscop

 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe fizice și inginerești

Fig. 5. Microșliful executat cu HNO3, 3% (după o secundă) Fig. 6. Microșliful executat cu HNO3, 3% (după două secunde)
 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe fizice și inginerești

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Ce înţelegeţi prin analiza micro-structurală?

Microstructura prezintă structura “internă” a materialelor metalice. Analiza microstructurală se
face atât clasic, în laborator, cât și pe teren prin metoda replicilor metalografice.
2. Explicaţi noţiunea de putere de mărire a microscopului.
Puterea de mărire (mărirea liniară) a microscopului este dată de raportul dintre mărimea imaginii
şi mărirea obiectului.
3. Explicaţi noţiunea de putere de rezoluţie a microscopului.
Puterea de rezoluţie (de separare) este definită prin distanţa „d” minimă dintre două puncte
pentru care obiectivul asigură imagini distincte.
4. Enumeraţi elementele ce intră în componenţa sistemului optic al microscopului.
Elementele ce intră în componența sistemului optic al microscopului sunt: carcasa
microscopului; baza; pârghia de deblocare; sursa de lumină; vizele micrometrice; şurubul de
centrare; clemele; măsuţa; pârghia de deblocare; ocular; tub ocular; fotoobturator; şuruburi de
centrare; tamburul de reglare rapidă.
5. Enumeraţi tipurile de bază ale ocularelor.
Ocularele sunt de obicei de 10x dar există și oculare 5x, 12.5x, 15x si 20x. “x” se referă la
puterea de multiplicare a măririi pe care o are obiectivul. Pe oculare sunt înscrise puterea de
mărire și diametrul aperturii. Apertura este cea care limitează câmpul vizual.

Ocularele pot fi și cu un câmp vizual larg. În acest caz au un diametru mare. Majoritatea sunt
10x dar se întâlnesc și de 15x sau 20x. Relieful ocular este distanța (în milimetri) dintre ochiul
observatorului (cornee) și suprafața cea mai apropiată a ocularului – cu cât mai mare acest relief
ocular cu atât mai bine pentru cei care poartă ochelari.

6. Enumeraţi şi explicaţi metodele de iluminare a unei piese prin intermediul

microscopului.
În câmp luminos sau perpendiculară; și iluminare oblică sau în câmp întunecat.
Cea mai folosită metodă de iluminare a specimenului este trans-iluminarea – lumina este
proiectată de dedesubt și trece prin specimen.
Fluorescente – microscoape care folosesc o metodă de iluminare pentru localizarea materialelor
marcate fluorescent (proteine, enzime, gene) extragând o lungime de undă în speranța ca
elemente fluorescente vor apărea emitând o lumină la o lungime de undă distinctă.
Câmp întunecat – o metodă de a examina specimene transparente sau semi-transparente, care nu
pot fi distinse de fundal. Doar un mic volum de lumină ajunge la specimen pentru a putea fi
observate texturi.
 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe fizice și inginerești
7. Explicaţi rolul filtrelor de lumină.
Filtre – se pot dovedi utile in cresterea contrastului si corectia de culoare pentru observatii, nu si
pentru fotografie. Albastru este cel mai folosit filtru deoarece absoarbe lumina rosie si galbena a
becurilor de la iluminatoarele care se intalnesc la foarte multe microscoape. Filtrele verzi,
galbene sau semi-opace dau efecte variate. Toate filtrele ar trebui testate pentru a observa
modificarile care apar in functie de tipul folosit.
8. Explicaţi construcţia generală şi principiul de funcţionare a microscopului metalografic
de tipul MИM-7.
Microscopul metalografic MИM-7 (URSS) este un microscop vertical, cu măsuţă superioară,
pentru analiza microstructurii materialelor metalice în câmp luminos, întunecat, lumină
polarizată şi fotografiere pe plăci fotografice.
Sursa de lumină este un bec de proiecţie cu caracteristici 17V şi 170W, alimentat printr-un
transformator de la reţeaua de 110 sau 220V.
Obiectivele şi ocularele microscopului permit măriri de la 60x la 1440x pentru observare vizuală
şi de la 70x la 1350x în cazul fotografierii. Obiectivele sunt acromatice, iar ocularele sunt
obişnuite Huygens pentru măriri 7x, 10x, 15x şi de compensaţie pentru mărire 20x. La
fotografiere se folosesc fotooculare. În tabelul 1 se prezintă măririle date de microscop.

9. Care este metodica de pregătire a microşlifurilor?

Proba metalografică (sau eșantionul metalografic) este o parte dintr-un material metalic detașată
pentru a fi pregătită în vederea analizei macro și microscopice.
Realizarea unei astfel de probe de diferite forme și dimensiuni constă din următoarele operații:
alegerea locului de tăiere; tăierea; realizarea unei suprafețe plane; șlefuirea; lustruirea; atacul
metalografic.
 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe fizice și inginerești

CONCLUZII:

În cadrul acestei lucrări de laborator, cu ajutorul unui microscop am studiat structura unui
microșlif. Deși, a fost adus în starea de oglindă, la microscop am observant că are și
microdefecte (goluri). Pe suprafața aceleeași microstructuri am picurat două picături de HNO3
3% consecutive cu diferența de timp de o secundă, după care am spălat acidul. Suprafața
microstructurii nu arăta ca înainte, întrucât în urma prelucrării cu acid, culoarea acesteia a
devenit mai închisă. La microscop respective am observat o structură modificată.
 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți
Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe fizice și inginerești

BIBLIOGRAFIE

1. САМОХОЦКИЙ, А. И., КУНЕАВСКИЙ, М. Н. Лабораторные работы по

металловедению и термической обработке металлов. Москва: Машиностроение,
1981. 174 с.
2. БЫКОНЯ, Л. А., АСТАФЬЕВА, Е. А., КОРОЛЕВА, Ю. П., ФОМЕНКО, О. Ю.
Материаловедение. Версия 1.0 [Электронный ресурс]: лаб. Практикум.
Красноярск: ИПК СФУ, 2008. 111 c.
3. Paşaportul tehnic.al microscopul metalografic MИM-7. 8 p.
4. ТАРАСОВ, В. В., МАЛЫШКО, С. Б. Лабораторный практикум по
материаловедению: Учеб.пособие. Владивосток: МГУ им. адм. Г. И.
Невельского, 2003, 117 c.
5. ГОСТ 5640-68. Металлографический метод оценки микроструктуры листов и
ленты.
6. LEVCOVIC, S., BOICIUC, S., ALEXANDRU, P. Ştiinţa şi ingineria materialelor.
Îndrumar de lucrări de laborator. Galaţi, 2006. 151 p.
http://ru.scribd.com/doc/55200871/Stiinta-Si-Ingineria-Materialelor#page=31(vizitat
25.05.2015).
7. Lucrare de laborator. Metode, tehnici şi aparate de analiză a structurii materialelor.
http://biblioteca.regielive.ro/laboratoare/stiinta-materialelor/analiza-microscopica-a-metalelor-
237061.html (vizitat 25.05.2015).