APARAT GOLGI

Aparatul Golgi (dictiozom) este un organit celular prezent la majoritatea eucariotelor,

situat în apropierea centrului celulei, langa reticul endoplasmatic si nucleu. A fost identificat în 1898
de către doctorul italian Camillo Golgi. Funcția principală a aparatului Golgi este procesarea
proteinelor și lipidelor care sunt sintetizate de celulă, în procesarea proteinelor pentru secreție.
Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei.
Rol:
 Stocarea polizaharidelor.
 Modificarea proteinelor nou-sintetizate în reticulul endoplasmatic
 Sortarea proteinelor cu diverse destinații celulare
 Prelucrează și stochează proteinele și lipidele care "curg" dinspre reticulul endoplasmatic
 Transportarea substantelor provenite de la RE
 Sintetizeaza polizaharidele (secretor) si le "impacheteaza" in vezicule care vor migra spre
membrana plasmatica
 Sinteza de mucilagii si enzime la plantele carnivore
 la celulele vegetale si fungi, aparatul golgi este implicat si in formarea peretelui celular
 Sinteza membranelor
Este format din niște săculeți aplatizați suprapuși, discuri (cisterne), dilatați la capete și
înconjurați de micro și macrovezicule, generate de aceste cisterne.
Forma dictiozomilor variaza de la o celula la alta (în stările patologice au un aspect granulos).
Sunt delimitați de o membrană simplă.

Imagine a aparatului Golgi, vizibil ca o stivă de inele negre semicirculare în partea

inferioară. Numeroase vezicule pot fi observate în vecinătatea organitului
 LIZOZOMUL

Lizozomul este un organit celular, un corpuscul sferic, vezicular. Stochează peste 40 de

enzime hidrolitice (digestive) = proteaze, lipaze, glicozidaze, fosfataze, păstrate în stare inactivă
într-un mediu alcalin. Puse în libertate, enzimele devin active. Lizozomii se găsesc în număr mare la
celulele fagocitare (leucocitele, osteoclaste) și în celulele îmbătrânite.
Roluri:
 Depozitarea enzimelor;
 Distrugerea corpurilor străine sau bătrâne ale celulei.
Componente: membrană delimitantă; matrice lizozomală.
Membrana lizozomilor este mai groasă decât a celorlalte organite și este impermeabilă (se
opune trecerii enzimelor lizozomale în citosol).
Matricea lizozomală (lichidul din interiorul organitului) are aspect diferit de la un lizozom la
altul deoarece aceasta conține materiale supuse digestiei, materiale aflate în diferite stadii de
degradare.

VACUOLA
Vacuola este un organit celular, specific mai mult celulelor vegetale, deși sunt prezente și în
unele celule animale. Sunt formațiuni pline cu suc vacuolar, delimitate de o membrană simpla.
Roluri:
 Depozitează substanțe de rezervă;
 Participă la menținerea echilibrului osmotic (prin circulatia apei);
 Pot păstra în cadrul structurii lor deșeuri metabolice, pe care ulterior le elimină; depoziteaza
subst. toxice
 Pot conține diferite enzime, substanțe organice și anorganice, pigmenți neasimilatori și
fermenți, necesari unei bune funcționări a celulei.
 Mentinerea compozitiei constante (homeostazie)
Structura
Sunt alcătuite dintr-o membrană subțire, numită tonoplast, ce înconjoară sucul vacuolar =
suc celular (format din H2O, subst. organice si anorganice); are structura asemanatoare cu
plasmalema; se por forma din RE sau ap. Golgi.
Totalitatea vacuolelor dintr-o celula constituie vacuomul.
Numarul de vacuole difera de la o celula la alta:
- la animale in numar mic si mici ca dimensiuni sau lipsesc
 - la plante si fungi la celulele tinere: numar mare de vacuole mici; la celulele imbatranite:
numar mic de vacuole mari
II. ORGANITELE CELULARE CU MEMBRANA DUBLA

MITOCONDRIA

Mitocondriile sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule. Ele mai sunt
denumite și „uzine energetice”, fiindcă ele conțin enzimele oxido-reducătoare necesare respirației.
Respirația produce energia necesară organismelor, iar această energie este înmagazinată în
moleculele de ATP.
Mitocondriile au material genetic propriu - ADN-ul mitocondrial - care conține informația
genetică necesară pentru sinteza enzimelor respiratorii. Sunt autodivizibile; sunt numeroase in
celulele cu activitate metabolica intensa (f.m. striata, hepatocite)
Mitocondriile au forma unor vezicule alungite, formă de bastonase, ce sunt formate dintr-o
membrană dublă (externa – neteda, interna- pliata = criste mitocondriale, ce maresc suprafata; pe
suprafata acestei membrane interne se gasesc oxizomii unde se desfasoara reactiile de oxido-
reducere, in urma carora rezulta energie) și stromă (matrice – contine ADN mitocondrial).
Mitocondriile sunt formate din:
Mitocondriile au următoarele roluri:
 respirație celulară
 ereditate extranucleară (pe linie materna)
 fosforilare oxidativa (“uzina energetica a celulelor”)

subst. organice + O2 CO2 + H2O + E (se depoziteaza in ATP)

ADP + P ATP (stocheaza energia

in toata lumea vie)
Mitocondrie vazuta la microscopul electronic
 PLASTIDELE

Plastidele sunt organite autoreproducatoare (contin ADN plastidial)

Dupa functii plastidele pot fi:
1. Plastide fotosintetizatoare (contin pigment verde): cloroplastele (plantele superioare – pigment
verde), feoplastele (alge brune – pigment brun predomina), rodoplastele (alge rosii – pigment rosu
predomina), cromatofori (alge verzi – pigment verde)
2. Plastide nefotosintetizatoare: leucoplastele (incolore, fara pigmenti; sunt prezente in radacini,
endospermul seminal; pot fi amiloplaste – depoziteaza amidon in seminte cereale, tubercul cartof;
oleioplaste – depoziteaza uleiuri vegetale in semintele plantelor oleaginoase = floarea soarelui;
proteinoplaste – depoziteaza proteine in semintele plantelor leguminoase = fasole) si cromoplastele
(contin pigmenti carotenoizi: xantofila, carotina; sunt prezente in petalele florilor, fructe, organe
vegetative)
Originea plastidelor:
Plastidele provin din plastide preexistente – proplastide (protoplastide) care se modifica
structural si functional in raport cu starea celulei si dinamica factorilor abiotici.

Totalitatea plastidelor formeaza plastidomul. Pot avea forma lenticulara, cilindrica, spiralata.
Cloroplastele sunt organite implicate in fotosinteza. Ele capteaza si fixeaza energia
luminoasa la nivel celular datorita clorofilei. Forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de
gradul de evolutie al plantei si tipul de celule.
Ultrastructura cloroplastului:
1. Invelis dublu (membrana interna formeaza cute = pliuri interioare = lamele stromatice sau
tilacoide)
2. Sistem de discuri suprapuse ce contin clorofila (grana)
3. Stroma (masa fundamentala ce contine H2O, proteine, ribozomi, ADN-cp., ARN)
Reactiile care au loc in cadrul fotosintezei sunt de doua tipuri:
1. Reactii dependente de lumina – se realizeaza la nivelul membranelor tilacoidale (grana)
2. Reactii independente de lumina (de intuneric) – se desfasoara in stroma
Structura interna a cloroplastului
 III. ORGANITELE CELULARE FARA MEMBRANA

CENTROZOM = CENTRUL CELULAR

Centrozomul este un organit celular, specific majorității celulelor eucariote animale, situat
lângă nucleu.Mai poate fi întâlnit la unele plante, unele alge, în ciuperci. Este format din două
formațiuni numite centrioli perpendiculari (forma unui cilindru; se replica in profaza), înconjurați
de citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă. Fiecare centriol (de forma unui cilindru)
are peretii formati din 9 fibrile asociate (fiecare fibrila contine 3 microtubuli cu caracter contractil).
Microtuburile centriolului sunt amplasate unul peste altul într-un sector mai dens al
citoplasmei din apropierea nucleului. Fiecare centriol prezintă un microcilindru lung de circa 0,3
µm (nanometru) cu un diametru de 0,1 µm format din mai multe microtuburi amplasate in cerc cate
trei.
Centriolul este alcătuit din 9 grupuri de 3 microtuburi arajate sub forma unui cilindru.
Fiecare celulǎ are doi centrioli.
Lipseste la neuron, hematia adulta.
Rol :
 Participă în diviziunile celulare, la formarea fusului de diviziune
 Repartizarea in mod egal a cromozomilor
 Perspectivă tridimensională a unui centriol

RIBOSOMI

- au forma unor granule, prezente in toata citoplasma; se pot asocia cu membrana

externa a R.E., formand R.E.G.
- se mai numesc si granulele lui Palade (George Palade a descoperit aceste structuri)
- sunt formati din 2 subunitati inegale (formate din ARN si proteine = structura
ribonucleoproteica)
- au rol in sinteza proteinelor
- sunt prezenti la toate categoriile de celule

https://conspecte.com/biologie-celulara/organitele-citoplasmatice.html
 https://www.greelane.com/ro/%C8%99tiin%C8%9B%C4%83-tehnologie-
math/%C5%9Ftiin%C5%A3%C4%83/endoplasmic-reticulum-373365/