Sunteți pe pagina 1din 7

Etapa I

Tema proiectului.

Să se proiecteze instalația electrică de iluminat și prize pentru o clădire care


poate fi:

 școală
 clădirea de laborator a universității;
 policlincă;
 spital;
 pavilion adiministrativ al unei societăți comerciale;
 clădire de birouri.

Cladirea este dispusa pe 2 nivele cu 7, 8 încăperi pe fiecare nivel.

Camerele vor avea suprafețe și destinații diferite.

Dacă construcția este un pavilion administrativ, atunci destinația încăperilor


poate fi: director general; director tehnic; secretariat; inginer șef de producție;
director comercial; birou financiar; birou contabilitate; birou macro energetic.

Cotele indicatorului sunt conform cărții de desen thnic.

Desenel se fac la scară 1/50

50 cm-exterior; 25 cm-interior – grosimea perților.

Etapa II
Date inițiale. Proiectarea instalației

Pentru proiectul didactic propus se va face prin metoda coeficientilor de


utilizare.

Brevianul de calcul pentru metoda coeficienților de utilizare are mai multe


etape:

I. Din bibliografie în raportul de destinație a încăperii, adica funcție de


activitatea care se desfașoară în încăperea care urmeaza a se proiecta
instalația electrică pentru iluminare și prize se alege din standard și
normative valoarea normată a iluminării Em sau Emed.
Iluminarea este o mărime fotometrică. De studiul mărimilor fotometrice
se ocupa fotometria sau ilumotehnica. Unitatea de masura pentru
marimea fizică fotometrică iluminare este luxul [lx].
II. Prin metoda coeficienților de utilizarea prevede precizrea dimensiunilor
geometrice si fotometrice ale încăperii.

Secțiunea longitudinală cu vedere de sus a

B încăperii unde urmează să proiectăm, exe-

cutăm și amplasăm instalația electrică de

A iluminat artificială.

a)

Pentru a avea o imagine clară asupra încăperii unde se proiectează instalația


electrică de iluminat artificial vom face pentru fiecare încăpere și schița cu
secțiunea transversală.

ht

h H

ha
Din geometria încăperii sunt lungimea A, lățimea B, înălțimea H, ht distanța
de la tavan la planul deschiderii corpului de iluminat, h distanța de la la planul
util la planul deschiderii corpului de iluminat, hd distanța de la planul util la
pardoseală.

III. Se alege tipul de corp de iluminat, tipul de sursă, numarul de surse care
echipează un corp de iluminat. Dacă corpul de iluminat este echipat cu
tuburi florescente cu vaproi de joasă presiune atunci codificarea se
poate face cu simbolurile: FIA, FIAG, FIDA, FIPA, FIPRA in care
semificatia notatiilor este urmatoarea:
 F – corpul sursei florescente;
 I – pentru iluminat interior;
 A - montaj aparent;
 G - cu grătar;
 D – cu dispersor;
 P – cu protecție pentru intemperii la praf, umiditate (ex: băi, mori de
făină, mori de ciment);
 R – cu reflector.

Prin sursă de lumină se înțelege alegerea fluxului standardizat al lămpii fiind


lampa STAS.

n – numar de surse, care arata cate surse de lumina echipeaza corpul de


iluminat.

IV. Cu dimensionarea geometrice adoptate in etapa I se determina indicele


de local cu 2 relatii posibile:

0,2∗A+ 0,8∗B A∗B


i L= iL=
h h( A+ B)

1. Se va studia bibliografie propusa;


2. De pe internet se va descărca de la ANRE care sunt cataloagele de
electricieni autorizate ANRE;
3. De la ANRE se va descarca normativul de proiectare si execuție a
instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000V curent alternative și
1500V curent continuu Codificat I7;’
4. Pe structura de cladire propusa se va trece destinația încăperii si într-un
cerc valorea standardizată a iluminării în luxi (lx).

Bibliografie:

 Cedianchi Orncentia si altii: Proiectarea instalatiilor de iluminat electric;


Editura tehnica Bucuresti 1981;
 Cedianchi Orncentia, N. Mira, D. Moroldo, A. Georgescu, C. Moroldo:
Sisteme de iluminat interior si exterior, Editia aIIIa 2001;
 Dan Moroldo: Iluminat urban, Bucuresti 1999;
 Nicolai Ongoreanu: Iluminat electric, Chisinau 2013;
 Dan Ioachin, Dorin Lucache, Mircea Nemescu, Georgel Paicu: Utilizari
ale energiei electrice. Aplicatii, Iasi 2004;
 Sorin Gheorghe Pavel, Virgil Maier, Horia Gheorghe Beleriu: Aplicatii
privind calitatea energiei electrice, Cluj Napoca 2012;
 Virgil Maier, Sorin Gheorghe Pavel, Horia Gheorghe Beleriu: Calitatea
energiei electrice, Cluj Napoca 2012;
 R. Dromereschi, V. Gavril, L. Enescu: Instalatii electrice, Editura MAST
2008;
 Cedianchi Orncentia: Instalatii electrice, Editura didactica si pedagogica
Bucuresti;
 D. Comsa, S. Darie, D. Maier, N. Chindris: Proiectarea instalatiilor
electrice industrial, Bucuresti 1979;
 Alexandru Bailescu, Dinu Savapol: Iluminatul electric, Bucuresti 1969;
 Normativ: Proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni
pana la 1000V curent alternative si 1500V curent continuu, Indicativ NP
I7 02, anul 2002;
 Radu Pentiuc, Dan Ioachin: Utilizarea energiei electrice. Instalatii
electrice de joasa tensiune, 1997;
 Radu Pentiuc: Alimentarea cu energie electrica a cunsumatorilor
industriali, 2001.

Instituții de învățământ si cercetare (școli generale, licee, instituții de


invățământ superior etc).
Instalații de invățământ si cercetare
Denumirea si destinatia Nivelul de iluminare lx Culoare Suprafata la care se
incaperii refera iluminarea
Cabinete pentru profesori, La 0,85-1m de la pardoseala
secretariat,cancelarie 150 2 in plan orizontal
Sali de curs, de lucru,
amfiteatre, auditorii, 300 2 La 0,85-1m de la pardoseala
seminarii, ateliere de studiu in plan orizontal
Sali de clasa:
-pe mese si pe banci; 300 2 Pe mese;
-tabla de scris; 300 2 Pe tabla de scrisl
-laboratorare 300 2 La 0,85-1m de la pardoseala
in plan orizontal
Sali de gimnastica, festivitati 200 2 La nivelul pardoseli
Sali de recreatie 100 2 La nivelul pardoseli
400 2 La 0,85-1m de la pardoseala
Sali de desen, lucru manual in plan orizontal
Sali de lectura, meditatii, La 0,85-1m de la pardoseala
biblioteca 300 2 in plan orizontal
Muzeu expozitie 300 2 La 0,85-1m de la pardoseala
in plan orizontal
Depozit de material didactic 30 2 La nivelul pardoseli

Etapa III

V. Determinarea coeficientului de utilizare. Coeficientul de utilizare este o


funcție complexă de tipul corpului de iluminat, tipul de surse, numărul de
surse, factorul de reflexie al tavanului, peretilor și indicile local.

Coeficientul de utilizare este furnizat de constructorul de corpul de iluminat,


fiind tabelat. Acesta se noteaza cu u.

u=f(tip c.d.i.; n; ft;fp;il)

Codificarea corpurilor de iluminat florescente se face cu simbolul

FIA-03-240: -03-varianta constructivă;

-2-numărul de surse n echipate pe un corp de iluminat;

-40-puterea in watt pe o sursă.

Etapa IV
VI. Factorul de putere. În timp sursele si corpurile de iluminat iși reduc fluxul
luminos din 2 cazuri principale:
1) Îmbătrânirea: sursele își pierd în timp fluxul luminos inițial (ØSTAS) iar
elementele corpului de iluminat nu mai sunt atât de strălucitoare, se
mătuiesc.
2) Sursele si corpurile de iluminat sunt acoperite de praf si fum ceea ce
diminuiaza performanțele fotometrice.
Acest lucru este evaluat prin intermediul factorului sau coeficientului
k (este tabelat in Dan Iochin II 4.22 pag 88,83) ia valori intre 1,8 si
1,1)
E m∗S∗k
VII. Calculul numărului corpului de iluminat N= n∗u∗∅ STAS ¿ (k∄u)
¿

N-numărul corpurilor de iluminat

VIII. Geometria instalatiilor electrice de iluminat artificial. Dupa ce am calculat


N, in mod simetric acestea se ampleaseaza pe tavanul incaperii.
n∗N A∗N B∗∅ STAS∗u
IX. Calculul iluminarii medii realizate Emr= [lx]
Sk
Emr −Em
X. Calculul erorii: ∆ E %= ∗100 [%] ≤10%
Emr

Etapa V
Calculul erorii. Modalități de încadrare

Em∗S∗k
N=
n∗∅ lSTAS∗u

n∗N A∗N B∗∅ lSTAS∗u


Emr=
S∗k

Încadrarea în nivelul de eroare propus e poate face prin:

 Modificarea n de surse pe corpul de iluminat;


 Modificarea tipului de corp de iluminat: cu sau fara gratar, cu sau fara
reflector; cu sau fara dispersor;
 Modificarea tipului de sursa ØlSTAS;
 Se modifica înălțimea h prin utilizarea de pendul.

Se poate apela în proiectul didactic fie la modificarea unui parametru, fie


la modificarea mai multor parametrii.

XI. Calculul puterii instalatiei electrice de iluminat industrial


P=n*NA*NB*pl
pl=ps*s*pb
ps-puterea sursei;
pb-puterea aparatului auxiliar adica balastul, starterul, igniterul etc.

XII. Simetrizarea instalatiei electrice de iluminat artificial

Încă din această etapă, proiectantul va repratiza puterea totala pe cele 3


faze pentru a fi echilibrată.

S-ar putea să vă placă și