Umanismul Romanesc

Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir, a fost domnul Moldovei în două rânduri

(martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al
umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au
numărat cele de enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric,
lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei
de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un
erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician
berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de
Medici al nostru.”
Dimitrie era fiul domnului
moldovean Constantin Cantemir. La
moartea tatălui său în 1693, a fost
proclamat domn după modelul lui
Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu
l-a confirmat în domnie. Și-a petrecut
următorii ani la Constantinopol, unde a
fost capuchehaie și a însoțit armata
otomană în expediția eșuată din Ungaria, fiind martor al
înfrângerii oștilor otomane ale sultanului Mustafa al II-lea de
către austrieci în luptele de la Petrovaradin și Zenta, unde s-a
convins de decadența Imperiului Otoman.
În 1710 a fost pus la tronul Moldovei, având misiunea de
a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate față de
Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuși un tratat cu
Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de
moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor
în Bătălia de la Stănilești. În consecință, Cantemir a fost nevoit
să se refugieze în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții în
mijlocul preocupărilor intelectuale.

Descrierea Moldovei

In opera literara Descrierea Moldovei scrisa de Dimitrie

Cantemir si-a facut aparitia in anul 1716, iar aceasta este una
din primele opera incadrate in cunrentul umanism romanesc.

Dimitrie Cantemir a fost

primul care a elaborat o harta a
moldovei, aceasta fiind una din
cele mai importante lucrari ale
acestuia.

Trasaturi ale umanismului

-natura considerata un model al artei:

Capitolul II : “ Clima Moldovei este rece la munte mai
calda la ses. Locuitorii traiau putin, dar erau sanatosi in tot
timpul vietii lor. In vremea lui Dimitrie Cantemir, Moldova se
intindea intre hotarele stabilite de Stefan cel Mare: la sud pana
la Dunare, la est pana la Marea Neagra si la Prut, la nord pana
la Nistru si la vest pana la Siret si Milcov. “

-prezentarea omului multilateral

 În timpul migrațiilor popoarelor barbare, o parte din
urmaşii ce se retrăseseră în Maramureş au trecut munţii,
avându-l în frunte pe Dragoș, fiul voievodului Bogdan. Le ieși în
cale un zimbru sau bour. Cățeaua lui Dragoş se avântă în apele
repezi ale unui râu, în urmărirea lui. Bourul fu doborât de
săgeți, cățeaua fu luată de ape. Se numea Molda, și de acea apa
şi noua țară primiră numele de Moldova. Pe stema noului
principat fu pus capul bourului. Turcii au dat moldovenilor
numele de ak-vlach - valahi albi, iar muntenilor, de kara-vlach -
valahi negri. De asemenea, leşii
(polonezii) și ruşii le-au zis
moldovenilor valahi, iar valahilor de
peste munte, munteni.