Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1. Realizați un eseu, de maximum 300 de cuvinte, într-un limbaj psihopedagogic, utilizând următoarele
componente ale acțiunii educaționale: obiectul educaţiei (O), subiectivitatea obiectului educaţiei (S’),
comportament obiectivat (C.o.) şi conexiune inversă internă (C.i.i.).
Contextul social este ansamblul standardelor urmărite și factorilor care influențează acțiunea
educațională în vederea atingerii idealului educațional. Societatea, cu tot ceea ce înseamnă ea, are
un impact hotărâtor în formarea individului. Astfel, explicăm de ce, în diferitele perioadei ale istoriei
modul de predare și materiile abordate în școală erau diferite de cele din ziua de azi. Spre exemplu,
amintim în perioada comunistă dorința de a forma din individ, un cetățean muncitor și patriot, nu
independent și autodidact, în comparație cu idealul actual, anume cetățeanul independent, activ și
creativ.
Astăzi elevul, obiectul acțiunii educaționale, cel asupra căruia se întreprinde acțiunea
educațională reprezintă punctul central de interes al întregului sistem educativ. Dacă în trecut,
balanța era înclinată spre simplă receptare a informației de către elev, astăzi acesta este încurajat să
devină la rândul său emițător în procesul instructiv - educativ, în acest mod fiindu-i ușurată trecerea
prin prisma propriei subiectivității a informației transmise de către celălalt pol educațional, anume
profesorul sau subiectul acțiunii educaționale. Subiectul acțiunii educaționale este cadrul didactic
instruit să organizeze acțiunea educațională în vederea formării și dezvoltării obiectului educației
ca membru activ, creativ și independent al societății.
În cadrul procesului instructiv cei doi poli educaționali, obiectul educației și subiectul
educației înglobează informația în conținutul mesajului educațional, ce poate fi exprimat atât în
formă verbală, nonverbală, paraverbală, sau scrisă.
Feedback-ul obiectului educației este un instrument valoros de care subiectul se poate folosi în
îmbunătățirea acțiunii educaționale. În literatura de specialitate, feedback-ul reprezintă conexiunea
inversă externă, elevul exteriorizând păreri și abilități nou dobândite.
Conexiunea inversă internă funcționează ca un mecanism de autoreglare ce se realizează
între obiect și al său comportament, condiționând răspunsurile elevului în funcție de diferiții factori
ai climatului psihosocial.
2. Identificați cel puțin cinci metode specifice educației morale și argumentați, în maximum 200 de
cuvinte, rolul acestora în formarea conștiinței și conduitei morale la elevi.
Unele din cele mai utilizate metode în cadrul educației morale sunt: conversația morală, jocul
de rol, dezbaterea morală, povestirea morală și studiul de caz.
Conversația morală este o metodă ce impune un exemplu de raportare prin conversație la
celălalt, aici pot fi transmise reguli de baza ca tonalitatea potrivită într-un anumit context, postura
recomandată, alegerea cuvintelor potrivite sau simpla explicare a unor fapte ce sunt corecte sau nu
din punct de vedere moral, pentru a fi înțelese de cel ce receptează informația.
Jocul de rol este punerea obiectului educației într-o situație creată, pentru a-l ajuta să
deprindă cel mai potrivit mod de acțiune într-ub anumit context. De exemplu, ne jucăm că suntem
la magazin, elevul va juca rolul clientului și un alt elev rolul vânzătorului. Ce facem când intrăm în
magazin? Salutăm.
Dezbaterea morală este o altă metodă care dezvoltă conștiința elevului prin provocarea lui
de a gândi anumite situații pe termen lung. Temele fiind astfel alese, iar modul de desfășurare gândit
ca anumite reguli de etichetă și morală să fie respectate. Spre exemplu, nu ai voie să întrerupi
vorbitorul prin întrebări, decât în momentul în care el îți permite.
Povestirea morală presupune prezentarea unei întâmplări din care mai apoi să desprindem
anumite învățături. Spre exemplu, povestea ,,Ursul păcălit de vulpe"
Studiul de caz permite cercetarea unui caz concret de unde mai apoi pot fi extrase învățături
generale.
Metodele sugerate de noi contribuie la formarea conduitei morale prin prezentarea unui
exemplu de urmat, folosind mecanismele gândirii inductive și deductive, precum și operații ale
gândirii ca generalizarea și abstractizarea.
3. Demonstrați, printr-un exemplu concret, aprox. 100 de cuvinte, că educația intelectuală contribuie la
formarea competențelor de comunicare la elevi.
Notă: Citiți cu atenție subiectele și rezolvați-le conform cerințelor! Teoria se reflectă în calitatea
răspunsurilor!
Partea a II-a. Teoria și metodologia curriculum-ului (3p)
1. Selectați o programă școlară pentru un an de studiu din ciclul gimnazial sau liceal, conform specializării
sau cât mai apropiată de specializarea voastră, și postați link-ul –
Exemplu: https://materialedeistorie.com/wp-content/uploads/2019/08/programa-istorie-clasele-v-vii.pdf),
clasa:
Eu am ales clasa a V-a.
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața personală şi a diferitelor
grupuri şi comunități, prin utilizarea unor achiziții specifice domeniului social
Notă: manualele școlare se găsesc la adresa: https://www.manuale.edu.ro/. Pentru exemplul oferit la A1,
programei școlare pentru disciplina Istorie clasa a VII-a îi corespunde un manual alternativ, de exemplu:
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Istorie/U0MgQVJBTUlTIFBSSU5U/,
Clasa a V-a
Manual EDUCAȚIE SOCIALĂ, ed. CORVIN S.R.L. DEVA:
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20Va/Educatie%20sociala/CORVIN/cap01/p10.html
C. Pe baza informațiilor dobândite prin rezolvarea sarcinilor de la punctele A și B formulați cinci obiective
operaționale. Atenție: obiectivele operaționale fac parte din lecția indicată la punctul B!
Notă: Respectați, în elaborarea obiectivelor cele trei cerințe (3C) ale procedurii lui R. Mager, precum și
taxonomia obiectivelor educaționale a lui B. Bloom.
Atenție!
Veți completa doar spațiile indicate!
Ștergeți spațiul punctat și introduceți răspunsul.
Rezolvarea corectă demonstrează înțelegerea teoriei!
Nota finală se compune din 4p (40%) obținute pe parcursul semestrului – prezență, implicare,
rezolvarea temei și 6p (60%) obținute la examenul scris cu durata de 7 zile.