Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA ” DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT ,, SIMION BĂRNUȚIU ”

SPECIALIZAREA: DREPT

AN DE STUDIU: II

DREPT FINANCIAR I

ANALIZĂ VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

BUGETULUI DE STAT PE ANII 2019, 2020, 2021.

PROFESOR COORDONATOR: Conf. univ. dr. Oneț Cristina

Student: Brădeanu Alexandra – Monica

Sibiu
2022

1
CUPRINS

I. INTRODUCERE ________________________________________________ 3
II. VENITURI BUGETARE __________________________________________ 4
III. CHELTUIELI BUGETARE _______________________________________ 5
IV. DEFICIT BUGETAR ____________________________________________ 6
V. CONCLUZII ____________________________________________________ 7
BIBLIOGRAFIE ___________________________________________________ 8

2
I. INTRODUCERE
,,Oamenii construiesc societatea și societatea construiește oameni”1.
- B.F. Skinner
Societatea noastră este un organism viu, de sine stătător, un univers singular ce are în
mijlocul său, drept actor principal cetățeanul. Cetățeanul este inima societății, fără el fragilul
sistem ar ceda. Fără inima care pompează sânge, în cazul nostru acest lichid fundamental fiind
reprezentat de banul public, în artere și vene, adică în instituțiile publice și domenile de interes
pentru stat, funcțiile principale ale organismului social s-ar opri rând pe rând.
În funcție de nevoile societății, legiuitorul oragnizează banul public și stabilește modul de
cheltuire al acestuia. Această organizare se concretizează în forma bugetului public.
Și totuși, ce este bugetul public? Conform articolului 2, punctul 6 din Legea nr. 500/2002 privind
finanţele publice, cu modificările ulterioare, bugetul public este “documentul prin care sunt
prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheluielile, în
funcţie de sistemul de finanţare al instituţiilor publice” 2. Deci, putem concluziona că bugetul
public e influențat direct de societate, și desigur viceversa.
În prezenta lucrare, ne-am propus să analizăm ,,parcursul” bugetului de stat al României,
în anii 2019, 2020 și desigur 2021, având în vedere: veniturile, cheltuielile și deficitul bugetar.
Anul 2019 este un an important pentru România și locuitorii ei. În acest an este
desfășursată o luptă acerbă pentru fotoliul de la Cotroceni. Românii au încă speranța unui viitor
mai bun și cred cu tărie că și la noi se poate trăi mai bine, așa ajunge majoritatea electoratului să
meargă la vot ,, pentru o Românie normală”. Privind bugetul de stat, avem înaintat un document
considerat mult prea ,,optimist” de către Consiliul Fiscal și alte instituţii publice centrale, având
în vedere preconizarea încetinirii economiei zonei euro.
Anul 2020 debutează normal. Dar totul capătă o turnură surpinzătoare. Parte din primul și
al doilea trimestru al anului arată așa: nimeni nu se așteaptă ca, brusc, un factor cu impact la
nivel global să dea peste cap organizarea statelor în absolut toate domeniile existente. Românii se
familiarizează cu termenul de ,,pandemie”. Frica de moarte și frica de a nu-i îmbolnăvii pe cei
dragi devin constante în viața fiecărui cetățean. Sectoare importante ale vieții sociale sunt
complet blocate o dată cu intrarea țării în starea de urgență. Pe stradă se poate circula doar cu
declarație pe proprie răspundere, măștile devin obligatorii atât în spațiul deschis cât și în cel
închis. Părinții primesc ajutor guvernamental cu valoarea a 75% din salariu pentru a putea
rămâne acasă, cu copii lor. Creșele, școlile, liceele, universitățile sunt închise. Sistemul sanitar
are nevoie de resurse. România nu este pregătită la acest moment pentru pandemie. Banul public
este redirecționat spre într-ajutorarea celor direct afectați. Guvernul României este depășit de
situație și cade prin moțiune de cenzură, aducând mai multă incertitudine la nivel național..
Începutul anului 2021, aici putem vedea clar efectele șocului economic cauzat de
pandemia cu Sars-Cov-2. Pe plan financiar, România înregistrează o importantă scădere
economică. Totuși anul vine cu speranța unei creșteri preconizată de Comisia Națională De
Strategie Și Prognoză. Apare vaccinul contra virusului și pare că începem să ne facem bine. Însă,
cum arată cifrele în acești ani de incertitudine?

1
http://www.citatepedia.ro/index.php?id=225790, 15.01.2022, ora 20:05
2
art. 2, pct. 6. din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare

3
II. VENITURI BUGETARE

200000.0

150000.0

100000.0

50000.0

0.0
2019 2020 2021

Propunerile privind veniturile bugetare(milioane lei) Realitatea privind veniturile(milioane lei)

În lege, veniturile bugetare sunt definite ca fiind ,, resursele bănești care se cuvin
bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2), în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe,
contribuții și alte vărsăminte ”3.
Numărul veniturilor pentru anul 2019 este preconizat mai mare comparativ cu anul
precedent, respectiv anul 2018. Se presupunea că această creștere ar avea la bază ritmul alert al
dinamicii salariale și creșterea numărului de salariați din sfera privată, sporirea însemnată de
venituri provenite din TVA în temeiul unei îmbunătățiri a colectării, plus posibilitatea adăugării
în ecuație a unor venituri exceptionale de pe urma închirierii benzilor de frecvență 5G, și desigur,
creșterea taxelor în domeniul energetic, cel de comunicații și al jocurilor de noroc. Totuși
lucrurile nu au fost atât de roz precum se spera, proiectul ,,optimist” se arată a fi nefezabil
realității sociale din țara noastră. La execuția bugetară atribuită anului 2019 este prezentă o
evoluție dezavantajoasă, în contradicție cu estimările Ministerului Finanțelor Publice. Astfel,
Consiliul Fiscal estimează un minus de venituri bugetare. Aceste date vor avea impact în același
cuantum asupra construcțiilor bugetare următoare. Legea bugetului de stat pentru anul 2019,
trece prin rectificarea bugetară. Deși initial se estimau venituri în valoare totală de 164.494,100
milioane lei, realitatea este alta, statul colectând suma de 149.338,281 milioane lei, reprezentând
venituri totale.
După adoptarea proiectului de buget aferent anului 2020, au intervenit modificări în
cuantumul taxelor și impozitelor, în scopul reducerii acestora. Astfel, acestea duc la venituri
bugetare mai mici, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat, deci o încărcare
mai pronunțată a bugetului. Ministrerul Finanțelor Publice preconiza colectarea a 167.702,400
milioane lei, venituri, pentru anul 2020. În realitate reușește strângerea a doar 134.236,623
milioane lei, cu 15.101,658 milioane lei mai puțin comparativ cu anul 2019. Această scădere, ar
putea să-și găsească izvorul în provocările create de neașteptatul context pandemic.
În proiectul de lege privind bugetul de stat pentru anul 2021 sunt consemnate vizibilele
efectele ale pandemiei. Avem în față o fragilitate a poziției finanțelor publice la sfârșitul anului
2020, fragilitate evidențiată și de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de
asigurări și al veniturilor bugetare. Totuși, trimestrul III al anului 2020, a marcat o puternică
revenire a activității economice. Pentru anul 2021, se prevede colectarea a 173.700,8 milioane
lei, execuția preliminară arată o creștere a veniturilor, România reușind să colecteze suma de

3
art. 2, pct. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare

4
183.156,978 milioane lei.
Deși cifrele veniturilor bugetare par să crească puțin, nu trebuie să pierdem din vedere
faptul că deficitul bugetar se dubleză, iar cheltuielile sunt aproape duble în comparație cu
veniturile, în perioada mai sus descrisă.

III. CHELTUIELI BUGETARE


300000.0
250000.0
200000.0
150000.0
100000.0
50000.0
0.0
2019 2020 2021

Propunerile privind cheltuielile bugetare (milioane lei) Realitatea privind cheltuielile bugetare (milioane lei)

Cheltuielile bugetare sunt definite conform legii astfel ,, sumele aprobate în bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2), în limitele și potrivit destinațiilor stabilite prin bugetele
respective;”4.
Pentru anul 2019 se preconizează cheltuieli semnificative privind personalul. Se
păstrează un ritm alert de creștere a cheltuielilor de asistență socială și o largă dezvoltare a
investiților publice, fiind vorba de un an al alegerilor prezidențiale și europarlamentare. Se
acordă beneficii fiscale considerabile în sfera construcțiilor. Rezultatul fiind materializat prin
majorarea cheltuielilor și scăderea veniturilor. România reușind să cheltuie în acest an, mai
mult decât și-a propus. Prin legea bugetului de stat pe 2019, România preconizează cheltuieli
în cuantum total de 202.781,400 milioane lei, însă ajunge la suma de 206.843,931 milioane
lei cheltuieli.
Bugetul pentru 2020 prezintă, de asemenea, presiuni clare la nivelul cheltuielilor de
asistență socială printr-o reducere ineficace a cheltuielilor de capital și menținerea unui ritm
de creștere pentru cheltuielile de personal și cele cu bunuri și servicii. În anul 2020, ne lovim
de o situație neprevăzută care obligă statul să utilizeze resurse financiare din fondul de
urgență. Prin decret prezidențial în România se instalează starea de urgentă, acest fapt duce la
înghețarea unor importante sectoare economice și mărirea ajutorului social pentru persoane
vulnerbile. Ministerul Finanțelor Publice preconize cheltuieli în valoare de 215.224,200
milioane lei, însă cheltuielile reale aferente anului 2020, au fost în cuantum de 251.802,134
milioane lei.
Anul 2021 este marcat de o lege a bugetului de stat considerată ca fiind o propunere
sustenabilă pentru sfera cheltuielilor de către Consiliul Fiscal. În România, Guvernul prevede
o creștere economică pentru anul în curs, dar care depinde de factori neprăvăzuți, respectiv
pandemia și vaccinarea. Se poate aprecia că, pe partea de cheltuieli bugetare, execuția
bugetară a fost mai favorabilă decât estimările anterioare. Situația arată astfel: România își
propune să cheltuie 261.050,500 milioane lei, în schimb cheltuielile pe anul 2021, ajung la
4
art. 2, pct. 8 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare

5
suma de 282.823,845 milioane lei. Cheltuielile neplanificate, sunt de această data mai scăzute
comparativ cu cele realizate în anul precedent, lucru care ne face să ne gândim la o ușoară
redresare economică.

IV. DEFICIT BUGETAR

120,000.00
100,000.00
80,000.00
60,000.00
40,000.00
20,000.00
0.00
2019 2020 2021

Previziunea valorii deficitului bugetar pe anii (milioane lei)


Reala valoare a deficitului bugetar aferent anilor (milioane lei)

Noțiunea de ,,deficit bugetar” reprezintă, conform legii ,, parte a cheltuielilor bugetare ce


depășește veniturile bugetare într-un an bugetar; ”5.
În proiectul de buget de stat pentru anul 2019, s-a prevăzut o valoare a deficitului
bugetar, de 38.287,30 milioane lei, însă în urma celei de-a doua rectificări bugetare operată la
finalul lunii noiembrie a anului 2019, s-a consemnat o revizuire majoră a deficitului bugetar,
reala sa valoare ajungând la totala sumă de 52.845,06 milioane lei. Astfel, se estimează că anul
2019 a marcat depășirea considerabilă a pragului pentru deficitul bugetar, dincolo de care
Comisia Europeană poate declanșa procedura de deficit excesiv.
Având în vedere că construcția bugetară inițială nu a fost îndeplinită, iar reviziurile
ulterioare ale legii bugetului de stat pe anul 2019, nu au reușit să atenueze efectele, acest aspect
se va echivala cu un deficit bugetar mai crescut în anul 2020, în aceeași proporție, alte condiții
fiind neschimbate. Legea bugetului de stat pentru anul 2020, propune un deficit ușor atentuant ca
valoare comparativ cu deficitul real al anului precedent, anume suma de 47.521,80 milioane lei.
Anul 2020 este anul marcat de pandemia de SARS-COV2, și în aceste condiții ne asteptăm la o
creștere considerabilă a deficitului, totuși dublarea cuantumului său este îngrijorătoare, mai ales
având în vedere prostul management al resurselor financiare din anul 2019. Astfel în anul 2020
în România se înregistrează un deficit bugetar de 112.802,50 milioane lei, sumă dublă față de
propunerea din lege.
România a consemnat cel mai înalt prag din Uniunea Europeană, încă dinaintea
manifestării pandemiei COVID-19 al creșterii deficitului bugetar. Este de amintit faptul că
reducerea deficitului în bani lichizi din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită
semnificativ de două elemente cu caracter excepțional, respective sumele preconizate să se
încaseze în anul 2021 din obligațiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenții
economici. De mentionat este că sumele stabilite pentru anul 2021 sunt doar cifre ale execuției
5
art. 2, pct. 20 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare

6
preliminate, valoarea reala pentru anul 2021 fiind vizibilă doar în anul 2023, imaginea de
ansamblu nefiind încă complet conturată. Cu toate acestea, remarcăm o ușoară scădere a
deficitului și o mai bună conturare a realității în cadrul proiectului de lege aferent anului 2021.
Legea bugetului de stat propune un deficit bugetar de 87.247,70 milioane lei, iar execuția
preliminată a anului 2021 estimează un deficit de 90.700,64 milioane lei. Față de anul 2020 se
observă o ușoară scădere, dar luând în calcul valoarea deficitului pentru anul 2019, vedem o
dublare a sumei.
Cifrele arată îngrijorător privind evoluția deficitului bugetar, în doar trei ani, putem
observa o creștere semnificativă a valorii sale, însă trebuie avute în vedere și efectele situației
exceptionale cu care ne confruntăm, anume pandemia de coronavirus. Este important de
menționat că se iau măsuri și sperăm ca o dată cu stabilizarea situației sanitare să ne bucurăm și
de o revenire economică.

V. CONCLUZII

Planul ,,întrăzneț” asumat de Guvern pentru anul 2019, reprezentat de Legea bugetului de
stat, s-a dovedit a fi nefezabil pentru posibilitățile sociale românești la momentul respectiv,
ținând cont de resursele sigure pe care le avea în plan concret la dispoziție. Guvernul a mizat pe
o posibilitate, anume îmbunătățirea colectării, creșterea veniturilor prin noile taxe impuse în
dmeniul energetic și cel al jocurilor de noroc, și posibilitatea intrării unor venituri excepționale,
acțiune ce nu a avut impactul sperat.
Anul 2020 începe atins vizibil de urmările rectificărilor bugetare întreprinse în anul 2019.
Acest an este unul sensibil pentru sfera financiară, având în vedere și lovirea de o situație,
complet străină nouă, pandemia de coronavirus. Statul trebuie să utilizeze din resursele pentru
situații de urgență, oamenii își pierd locurile de muncă, o parte importantă din micii
întreprinzători își închide afacerile, criza economică este accentuată și de criza sanitară.
Resursele bănești ale statului trebuie redirecționate rapid spre sistemul de sănătate. Guvernul
vremii respective este depășit de situație. Incertitudinea este prezentă și pe plan politic. În aceste
condiții este perfect normal să ne aflăm în plin proces de creștere a deficitului bugetar.
În 2021, încă depindem de factori pe care nu-i putem influența pentru a ține sub control
situația în lumea finanțelor publice. Pandemia și vaccinarea sunt cele care închid uși pentru unii,
dar deschid ferestre pentru alții. Deficitul bugetar e dublu comparativ cu anul 2019, dar totuși se
stabilesc obiective clare pentru a ajunge la o normalitate. Inflația în România a ajuns în 2021 la
cel mai înalt nivel al ultimilor ani și, din păcate, acest lucru se va putea vedea și în anul 2022.
În concluzie, nu ne putem pronunța cu certitudine privitor la evoluția bugetară pe anul
2022, având în vedere factorii nesiguri pe care ar trebui să-i luăm în calcul, factori ca noua
variantă Omicron și eficiența vaccinului, dar putem spera la o echilibrare a execuției bugetare la
finalul anului în curs.

7
BIBLIOGRAFIE

1. Costea Iona Maria, Drept financiar. Note de curs, Ed. Hamangiu, București, 2016,
2. Oneț Cristina, Drept financiar public, drept bugetar, Ed. Universul Juridic, București,
2018,

Surse online:
1. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/37954
2. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_2_2018.pdf
3. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_50_2019.pdf
4. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_5_2020.pdf
5. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_15_2021.pdf
6.https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buget2022/proiectbuget2022/legeabugetuluidestat
2022.pdf
7. http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie%20CF%20buget%202019.pdf
8. https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-01-23-23617469-0-opinia-
privind-legea-bugetului-anul-2020.pdf
9. https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-12-8-25229814-0-opinie-
consiliul-fiscal-rectificare-2-2021.pdf