Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUȚIU


SPECIALIZAREA: DREPT IF
AN DE STUDIU: II, semestrul 1

EXAMEN DREPTUL UNIUNII EUROPENE


TRATATUL DE LA MAASTRICHT

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR: Conf. Univ. Dr. Vesmaș Daiana-Maura

STUDENT: Lambru Valentin Gheorghiță

Sibiu

2022
CUPRINS

INTRODUCERE-----------------------------------------------------------------------------3

I.STRUCTURA TRATATULUI DE LA MAASTRICHT-----------------------------4

II.PREVEDERILE PRINCIPALE ALE TRATATULUI DE LA MAASTRICHT.


OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE TRATATULUI-------------------------------------5

II.1. Comunitățile Europene---------------------------------------------------------5

II.2. Politica Externă și de Securitate Comună (P.E.S.C)-----------------------6

II.3. Cooperarea Poliției și cea Judiciară------------------------------------------7

II.4. Cetățenia Europeană------------------------------------------------------------7

II.5. Procesul de Democratizare----------------------------------------------------8

II.6. Uniunea Economică------------------------------------------------------------8

III.ADOPTAREA TRATATULUI DE LA MAASTRICHT. CREAREA UNIUNII


EUROPENE ȘI EVOLUȚIA ACESTEIA------------------------------------------------9

IV.EVOLUȚIA UNIUNII EUROPENE DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE A


TRATATULUI DE LA MAASTRICHT -----------------------------------------------11

CONCLUZII--------------------------------------------------------------------------------12

BIBLIOGRAFIE---------------------------------------------------------------------------13
,,Unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”

INTRODUCERE

O importantă etapă în evoluția procesului de integrare a Uniunii Europene o constituie


semnarea Tratatului de la Maastricht, care mai este cunoscut și sub denumirea de Tratatul asupra
Uniunii Europene. În lucrarea de față doresc să aduc spre evidențiere cele mai importante
elemente care au contribuit la semnarea tratatului pe de o parte, iar pe de altă parte să descoperim
contextul, situația Uniunii Europene din vremea aceea și ce a influențat pentru a se consolida sub
forma unui tratat.
Tratatul de la Maastricht se află în strânsă legătură cu Uniunea Europeană întrucât
instituind o Uniune Europeană, tratatul de la Maastricht a marcat o nouă etapă în procesul de
creare a ,,unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”1. Tratatul de la
Maastricht a avut atât de mare importanță în sfera de cuprindere a întregului ținut al Uniunii
Europene, astfel încât a constituit o nouă etapă în procesul de creare a unei uniuni europene
cuprinzând o serie de măsuri decisive în vederea integrării europene, continue și ireversibile.
Practic, acest Tratat a înlocuit Tratatul Comunității Europene și a pus bazele unei Uniuni
Europene, bazată pe comunitatea economică și întregită prin forme de cooperare.
Ca orice modificare importantă a trecutului, până la semnarea tratatului în 7 februarie
1992, a întâmpinat o suită de bariere. Ca și exemplu, Danemarca a organizat un referendum, iar
Germania cerea Parlamentului să declare acest tratat neconstituțional. Prin acest Tratat de la
Maastricht Uniunii Europene i s-au atribuit anume caracteristici, competențe, care în doctrina
europeană au fost clasificate în trei mari grupe, denumite în mod obișnuit ,,piloni”: primul pilon
era constituit din Comunitățile Europene și prevedea un cadrul care permitea exercitarea de către
instituțiile comunitare a competențelor pentru care statele membre își transferaseră suveranitatea
în domeniile reglementate de tratat; al doilea pilon era format din politica externă și de securitate
comună prevăzută la capitolul V din tratat; al treilea pilon era constituit din cooperarea în
domeniul justiției și al afacerilor interne prevăzută la capitolul VI din tratat2.

1
Mihaela Augustina Dumitrașcu, Dreptul Uniunii Europene I – Curs universitar, Editura Universul Juridic,
București, 2021, p. 99.
2
Ibidem, p. 99.
I. STRUCTURA TRATATULUI DE LA MAASTRICHT

a) Titlul I al Tratatului conține acele dispoziții comune a celor trei piloni din cadrul Uniunii
Europene:
 pilonul comunitar;
 politica externă și de securitate comună;
 cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne;

Uniunea e consolidată prin acest tratat și arată cooperare între state, ceea ce creează o uniune
care se ,,unește”. Misiunea ei, a Uniunii Europene, așa cum spune și Tratatul de la Maastricht
este de a organiza într-un mod cât mai concis și solidar, relațiile între statele membre și între
popoarele lor.

b) Titlurile II, III și IV au modificat ceea ce cunoștea politica externă din vremea aceea, în
sensul că au rectificat Tratatele de până atunci, dând naștere acum Comunității Europene,
Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului și Comunitatea Europeană a energiei
atomice. Cele mai importante aspecte ale Tratatului de la Maastricht reprezintă redefinirea,
remodelarea putem spune, a Tratatului instituind Comunitatea europeană, care prin Tratatul
de la Maastricht primește o altă formă în aria comunităților comunitare. Cât privește situația
celorlalte două tratate constitutive (C.E.C.O și EURATOM) nu au fost modificate, însă au
fost pune într-un acord cu Tratatul de la Maastricht.
c) Titlu V, denumit Politici externe și de securitate comună a substituit dispozițiile Actului
Unic European care privește cooperarea politică europeană. Aceste dispoziții noi deschid
calea unei veritabile politici a Uniunii Europene.
d) Titlu VI, face obiectul cooperării în domeniul justiției și al afacerilor interne propunând o
sistematizare care până la momentul acela nu era realizabilă. Aceste trimiteri, idei, sunt
făcute într-o manieră în care la bază este o convenție extra ori paracomunitară care e
încheiată de către toate statele membre sau numai de unele dintre acestea.
e) Titlu VII, este denumit Dispoziții finale prevăzând: limitele competenței Curții de Justiție;
raportul dintre Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatele institutive ale Comunităților
europene; revizuirea Tratatelor; aderarea la Uniune; abrogarea dispozițiilor Tratatului de
fuziune a executivelor și ale Actului Unic European; durata Tratatului; ratificarea Tratatului,
depozitarea și limitele de redactare ale Tratatului 3.

II. PREVEDERILE PRINCIPALE ALE TRATATULUI DE LA


MAASTRICHT. OBIECTIVELE ȘI PRINCIPIILE TRATATULUI

Prevederile Tratatului de la Maastricht ne spune că U.E este formată din trei piloni, și
anume: Comunitățile Europene, politica Externă și de securitate comună și cooperarea în
domeniul justiției și afacerilor interne. În rândurile de mai jos, în conținutul acestui capitol voi
trata fiecare pilon în parte pentru a descoperi fundamentele comunității europene.

II.1. Comunitățile Europene


Cea mai dezvoltată formă a Uniunii Europene se identifică prin acest prim pilon foarte
important și de interes. După cum îi spune și numele, comunitățile europene, putem intuit la ce
face referire acest prim pilon din Tratatul de la Maastricht. Constituie forma cea mai dezvoltată a
comunitarismului. Comunitarismul este o ideologie politică și socială din secolul al XX-lea, care
pune accentul pe interesele comunității asupra celor ale individului 4. Pentru Comunitatea
Europeană este admis instituțiilor să artifice acte ce vizează direct domeniile aplicabile între
statele member, dar și care au o prioritate în fața dreptului intern a fiecărei țară membră.
Este foarte interesant faptul că în interiorul spațiului Comunităților europene, aceste
comunități dezvoltându-se tocmai prin ratificarea tratatului, întâlnim Piața internă având cele
patru libertăți fundamentale pentru Uniunea Europeană care au rămas până astăzi:

o Libertatea circulației mărfurilor;


o Libertate de circulație a persoanelor;
o Libertatea de prestări servicii, libertatea de circulație a capitalurilor și
a plăților;

3
https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-and-the-treaties/maastricht-treaty,
14.01.2022, ora 20:37.
4
https://www.greelane.com/ro/știință-tehnologie-math/stiinte-sociale/communitarianism-definition-and-theories-
5070063/, 14.01.2022, ora: 22:25
II.2. Politica Externă și de Securitate Comună (P.E.S.C)
Tratatul de la Maastricht a venit cu unele contribuții semnificative și în cazul celui de al
doilea pilon. Deoarece înainte de intrarea în vigoare a Tratatului statele member erau îndreptate
spre o politică de cooperare, care a fost instaurată în anul 1970, apoi a avut un efect continuu prin
Actul Unic European, în anul 1986. Cooperarea politică europeană a fost privită ca fiind o
consultare continuă a miniștrilor afacerilor externe. Informarea reciprocă privind orice problemă
de politică externă a miniștrilor a ajutat la o dezvoltare uniformă în întreagă comunitate
europeană. Odată identificată o problemă, rezolvarea acesteia venea prin pozițiile, ideile comune
a fiecărui ministru de externe. Observăm că, Tratatul de la Maastricht a fost gândit ca fiecare
membru individual să contribuie la ajutorarea celui care se află în probleme de orice natură. Doar
în felul acesta există o susținere sustenabilă și de încredere.
Tratatul de la Maastricht a născut în Uniunea Europeană o nouă politică bazată pe
următoarele obiective:

 Valoarea comună, interesele fundamentale și independeța Uniunii apărate;


 Securitatea statelor member consolidată;
 Pacea în lume menținută și securitatea internațională consolidată, conform
principiilor Cartei Națiunilor Unite;
 Cooperarea internațională promovată;
 Democrația și statul de drept, apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale ideologii promovate;

Importantele hotărâri ce fac obiectul politcii externe și de Securitate comună sunt în


continuare luate în sfera această a cooperării statelor membre. Distinct de acest pilon al
cooperării statelor membre, al comunicării pentru orice problemă între state este prevăzut în
Tratatul de la Amsterdam semnat la 2 octombrie 1997 și intrat în vigoare la 1 mai 1999. Diferit
față de Tratatul de la Maastricht, în 1997 întâlnim Tratatul de la Amsterdam care în anumite
condiții, unui anumit număr de state membre să se prevaleze de instituțiile comune pentru a
organiza o cooperare consolidată între ele. Această posibilitate s-a adăugat cazurilor de
cooperare consolidată reglementate de dispoziții specifice, cum ar fi uniunea economică și
monetară, crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, precum și integrarea dispozițiilor
acordului Schengen. Domeniile care puteau face obiectul unei cooperări consolidate erau
reprezentate de cel de-al treilea pilon și, în condiții foarte stricte, de domeniile care nu țineau de
competența exclusivă comunitară. Condițiile pe care trebuia să le satisfacă orice cooperare
consolidată, precum și mecanismele de decizie prevăzute erau concepute astfel încât să garanteze
că această nouă modalitate a procesului de integrare va rămâne o soluție excepțională și că nu va
putea fi utilizată decât pentru a avansa în direcția integrării, și nu pentru a regresa5.

II.3. Cooperarea Poliției și cea Judiciară


Realizarea unei cooperări ale poliției și ale poliției judiciare vizează o acțiune comună în
combaterea criminalității, a rasismului și oferă tuturor cetățenilor securitate și justiției. În acest
sens, a fost înființat Oficiul European de Poliție Europol care are sediul la Haga. Tratatul de la
Maastricht apără libertatea cetățenilor europeni prin aceste amendamente ratificare în conţinutul
acestuia. Scopul înființării acestor instituţii în cadrul Uniunii Europene este de a coopera între
state pentru o mai bună desfășurare a procedurilor de extrădare, de executare a deciziilor, dar și
de aplica sancțiuni la nivelul spațiului european.
La fel ca în cazul cooperării politicii externe, și în acest caz stă la bază o cooperare între
statele membre care nu intră în cadrul procedurilor de decizie comunitară.

II.4. Cetățenia Europeană


Încă de la început trebuie să afirmăm că această cetățenie europeană nu înlocuiește
cetățenia națională, ci doar o completează 6. Tratatul de la Maastricht contribuie la identitatea
cetățeanului european, dar fără ca acest cetățean să piardă din vedere faptul că el este în esență
cetățean al statului din care face parte.
Tratatul prezentat aduce următoarele drepturi pentru fiecare cetățean al Uniunii
Europene:

 Să își stabilească în mod liber domiciuliul pe teritoriul statelor membre;7


 Să voteze și să candizeze la alegerile electorale;
 Autoritățile diplomatice să protejeze cetățenii fiecărui stat;
5
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/3/tratatele-de-la-maastricht-si-de-la-amsterdam, 14.01.2022,
ora: 23:06.
6
Gyula Fábián, Drept Instituțional al Uniunii Europene, Ediția a 2-a, Editura Hamangiu, București, 2018, p. 143.
7
Ibidem, p.144.
 Să se adreseze Parlamentului și avocatului poporului pentru petiții 8;

II.5. Procesul de Democratizare


Tratatul de la Maastricht implementează o noutate, anume introduce procedeul
codecizional. În condiţiile acestea, Parlamentul European are în unele domenii de activitate
aceleași drepturi ca și Consiliul de Miniștri. În schema de mai jos am să reprezint ce am vrut să
spun cu acest procedeu codecizional.

Relațiile Interinstituționale ale Uniunii9

/
Impuls
/ Parlamentul codecizie Consiliul de
European Miniştri

Control politic Iniţiative

Curtea de Justiţie Comisia Curtea de


Conturi

II.6. Uniunea Economică


Politica economică a statelor membre supraveghează evoluția economiei în fiecare stat
membru, dar și în comunitatea europeană. Prin această, înțelegem că uniunea economică din
cadrul Uniunii Europene vine în ajutorul statelor care au o susținere economică deficitară, dar iar
măsuri la comun privnd evoluția întregii comunității europene.
Prevederile din domeniul economic cuprinse în Tratatul de la Maastricht sunt:
8
http://publications.europa.eu/resource/cellar/23e2e276-05ee-49f6-b3ca-d6db7e3b2738.0014.03/DOC_1,
14.01.2022, ora: 23:40.
9
Pascal Fontaine - Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Ed. Institutul European, Iaşi 1998 p. 37
 Eliminarea taxelor vamale între statele membre;
 Politici comune în domeniile: commercial, al agriculturii,
transportului, mediului;
 Încurajarea și dezvoltarea rețelelor transeuropene;
 Contribuții la întărirea protecției consumatorului;10

III. ADOPTAREA TRATATULUI DE LA MAASTRICHT. CREAREA


UNIUNII EUROPENE ŞI EVOLUŢIA ACESTEIA

Cei dintâi pași în această direcție, a adoptării Tratatului de la Maastricht, au devenit


realizabili abia după ce a avut loc întâlnirea Comisiei Europene din februarie 1969 care a venit
cu sugestia, iar mai târziu în decembrie acelaşi an șefii de stat membre au decis la Haga să creeze
o unitate economică și monetară europeană.
Între 27-28 decembrie 1990 au fost zile de maxim interes pentru statele membre întrucât
la Roma a avut loc o ședință a Consiliului European care a concretizat noile direcții în vederea
realizării uniunii, deschizând totodată conferințele interguvernamentale pentru consultări și
soluții. Dacă la începutul lucrărilor de închegare a tratatului erau propuse două tratate care să
facă referire la Uniunea Europeană, s-a decis în final redactarea unui singur tratat. Consiliul
European a stability ultimile elemente importante privind realizarea Uniunii Europene, la
Maastricht pe 9-10 decembrie 1991. Chiar dacă au avut loc întâlniri importante pentru
consolidarea tratatului, surprinzător este că și după această data, 10 decembrie 1991, tratatul nu
era definitivat, urmând a-l prelua experții în domeniul dreptului comunitar pentru evitarea
erorilor. În data de 7 februarie 1992 la Maastricht este semnat de către miniștrii afacerilor externe
și miniștrii de finanțe ai celor douăsprezece state, tratatul având acelaşi nume: Tratatul de la
Maastricht. La baza fenomenului comunitar există aşadar patru tratate, şi anume: Tratatul
Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului (Paris 1951), Tratatul Comunităţii Economice Europene
(Roma 1957), Tratatul Comunităţii Energiei Atomice Europene (Roma 1957) şi Tratatul Uniunii
Europene (Maastricht 1992).După cum se poate observa, Tratatul de la Maastricht nu a desfiinţat
comunităţile existente, dar a adus modificări în conţinutul tratatelor care au stat la baza lor.Cea
10
George Marin - De la Roma la Amsterdam via Maastricht, Ed. Independenţa Economică, Brăila ,1999, p. 95
mai importantă modificare care se impune atenţiei este, desigur, schimbarea denumirii şi
structurii Comunităţii Economice Europene, care va purta în continuare numele de “Comunitate
Europeană”, ceea ce indică consacrarea legislativă a noilor realităţi comunitare semnalate pentru
prima dată în prevederile Actului Unic European. Perfecţionarea cooperării între statele membre
în domeniul afacerilor şi al justiţiei vizează: sporirea protecţiei drepturilor şi a intereselor
cetăţenilor statelor comunitare prin instituirea cetăţeniei Uniunii Eropene ; relevarea rolului
important al partidelor politice la nivel comunitar în privinţa integrării; afirmarea identităţii
Uniunii Europene în viaţa internaţională cu concursul unei politici de apărare comună a statelor
membre.Acestea sunt direcţiile sociale în temeiul cărora este concepută înfăptuirea Uniunii
Europene11.
Tratatul de la Maastricht conține o notă aparte, specială putem spune, prin înfăptuirea
obiectivelor importante a Cartei Sociale care a fost adoptată de comunitate la 1989. Între
obiectivele acestea se regăsesc: asigurarea dreptului de exercitare a oricărei profesii în ţara
comunitară aleasă de subiect; asigurarea libertăţii de alegere a unui post şi dreptul la remuneraţie
echitabilă; asigurarea dreptului la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă; asigurarea
dreptului la protecţie socială potrivit sistemului în vigoare în ţara aleasă; asigurarea egalităţii
între femei şi barbaţi; asigurarea unui venit minim pentru persoanele majore, etc..12.
Conchidem acest capitol spunând că semnificaţia deosebită a Tratatului de la Maastricht
reiese și din faptul că a fost aprobat nu doar de parlamentele statelor membre, dar și de cetățeni
prin organizarea referendumurilor. Acest tratat vedem că a fost voinţa democratică a cetățenilor
comunității europene de a realizare o integrare intracomunitare, o unitate care are scopuri, idei,
concept, valori comune.

11
https://irdo.ro/irdo/pdf/039_ro.pdf, Irina Moroianu Zlătescu, Radu C. Demetrescu, Drept institutional comunitar și
drepturile omului, Editura Institutul Român pentru Drepturile Omului, București, 2005, p.106 15.01.2022, ora:
00:38
12
Gabriel-Liviu Ispas, Daniela Panc, Drept institutional al Uniunii Europene, Ediția a II-a revizuită și adăugită,
Editura Hamangiu, București, 2021, p.15.
IV. EVOLUȚIA UNIUNII EUROPENE DUPĂ INTRAREA ÎN
VIGOARE A TRATATULUI DE LA MAASTRICHT

Era de așteptat ca Tratatul de la Maastricht să evolueze succesiv, fiindcă treptat prin


astfel de tratate de consolidare se pun primele temelii în organizarea Uniunii Europene, așa cum
este ea astăzi. Așadar, în 1996 Tratatul de la Maastricht după 4 ani de activare a suportat unele
revizuiri, lăsând deschisă posibilitatea revizuirii și în viitor.
Tratatul prevedea posibilitatea revizuirii în următorii ani a dispoziţiilor privind
modificarea instituțională în funcție de creșterea numărului statelor membre, precum și o
eventuală întărire a rolului Parlamentului European. Pe parcursul anilor apar noi și noi probleme
privind extinderea activității comunităților europene. Drept urmare, în 2001 apar noi modificări,
în sensul că, se extinde sfera de comunicare din spațiul european prin Tratatul de instruire a
C.E.C.O. Problemele ce apar în perioada aceasta privesc în principal creșterea numărului
membrilor, relațiile cu alte organizații de pe continental european sau din alte zone (America,
Asia, Africa). Fiindcă acest context nu era chiar eficace pentru Tratatul de la Maastricht, acesta a
trebuit actualizat pentru probleme, ideile, convingerile, valorile vremii.
CONCLUZII

Opera Actului Unic European a fost continuată după cum am văzut în lucrare de față de
Tratatul de la Maastricht. Acest important tratat aducea îmbunătățiri instituțiilor comunitare și a
întărit puterile de codecizie legislativă, așa cum am văzut în schema prezentată.
În acord cu Tratatul de la Maastricht a fost pregătită Conferința Interguvernamentală a
Uniunii Europene care oferă amendamente pentru tratatele existente. Conferința aceasta s-a
desfășurat în trei etape, după cum urmează: martie 1996, decembrie 1996, iulie 1997. În urma
întrunirilor în octombrie 1997 la Amsterdam a fost semnat un nou tratat, sub denumirea de
Tratatul de la Amsterdam care înlocuiește Tratatul de la Maastricht.
Chiar dacă a fost înlocuit, afirmăm că Tratatul de la Maastricht a fixat structuri și
proceduri de o importanță foarte mare pentru statele membre, lăsând, în definitive posibilitatea
deschisă a noilor reforme, atât în domeniul politicii externe, cât și în cel al apărării.
BIBLIOGRAFIE

1. Gabriel-Liviu Ispas, Daniela Panc, Drept institutional al Uniunii Europene, Ediția a II-a
revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, București, 2021;
2. George Marin - De la Roma la Amsterdam via Maastricht, Ed. Independenţa Economică,
Brăila, 1999;
3. Gyula Fábián, Drept Instituțional al Uniunii Europene, Ediția a 2-a, Editura Hamangiu,
București, 2018;
4. Mihaela Augustina Dumitrașcu, Dreptul Uniunii Europene I – Curs universitar, Editura
Universul Juridic, București, 2021;
5. Pascal Fontaine - Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Ed. Institutul
European, Iaşi 1998;

Surse online:

1. https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/in-the-past/the-parliament-
and-the-treaties/maastricht-treaty;
2. https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/3/tratatele-de-la-maastricht-si-
de-la-amsterdam;
3. https://www.greelane.com/ro/știință-tehnologie-math/stiinte-sociale/
communitarianism-definition-and-theories-5070063/;
4. https://irdo.ro/irdo/pdf/039_ro.pdf;
5. http://publications.europa.eu/resource/cellar/23e2e276-05ee-49f6-b3ca-
d6db7e3b2738.0014.03/DOC_1;