Subiecte Examen Executare Silită

1. Noțiunea, scopul, obiectul executării silite

Def: Procedura consecutiva fazei judecatii prin care creditorul, il constrange cu concursul organelor
competente pe debitorul său care nu-si executa de buna-voie obligatiile, sa le aduca la indeplinire.

Scopul: De a face posibila realizarea efectiva a dreptului subiectiv si in acele situatii de impotrivire a
debitorului.

Obiectul: In cazul exec. Silite directe coincide cu obiectul obligatiei ce rezulta din titlul executoriu.
In cazul exec. Silite indirecte: sunt bunurile urmaribile ale debitorului ce pot fi valorificate pentru acoperirea
creantei banesti a creditorului.

2. Modalitățile de executare silită

Executarea silita cunoaste doua modalitati:
a. Executare silita directa;
- Consta in predarea silita a bunurilor si executarea unor obligatii de a face sau a nu face
- Realizarea in natura a prestatiei ce formeaza obiectul obligatiei inscrisa in titlul executoriu.
b. executare silita indirecta se realizeaza prin:
- urmarire silita mobiliara;
- poprire;
- urmarire silita imobiliara.
Nici o urmarire nu poate avea loc decat pentru o creanta certa, lichida si exigibila.
Alegerea modalitatii de executare apartine creditorului si ar trebui sa se faca in cunostinta de cauza, tinand
cont de cuantumul creantei de recuperare si a solvabilitatii debitorului.
Executarea silita are loc pana la recuperarea integrala a debitului, penalitatilor, cheltuielilor de
executare, actualizate cu indicii de inflatie.

3. Titlul executoriu

Notiune: Inscrisul care alcatuit conform legii de catre organul competent permite punerea in executare silita
a creantei pe care o constata.
Categorii de titluri executorii:
- Hotararile judecatoresti executorii;
- Hotararile pronuntate cu executare provizorie;
- Hotararile definitive;
- Orice alte hotarari sau inscrisuri care pot fi puse in executare:
o Hotarari ale organelor cu atributii jurisdictionale ramase definitive;
o Titluri executorii europene;
o Incheierile si procesele verbale intocmite de executorii judecatoresti;
o Inscrisurile autentice;
o Titlurile de credit cu putere executorie;
o Cambia;
o Cecul;
o Biletul la ordin.
Ceea ce poate fi pus in executare silita sunt exclusiv masurile cuprinse in dispozitivul hotararii
judecatoresti care reprezinta titlu executoriu.
Partile nu pot conferi, prin acordul lor de vointa, caracter de titlu executoriu inscrisului care
constata actul juridic perfectat de ele, daca legea nu ii confera un astfel de caracter. In caz contrar,
1
instanta de executare va constata lipsa titlului executoriu, cu posibiilitatea suspendarii executarii silite
fara achitarea unei cautiuni.

4. Participanții la executarea silită

Participantii la executarea silita:

- Partile;
o Creditorul;
o Debitorul.

- Terti garanti;
o Care au garantat plata datoriei debitorului.
- Creditorii intervenienti;
o Orice creditor al debitorului care intervine in procedura de executare silita.
- Instanta de executare;
o Judecatoria in circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc care face
executarea.
- Executorul judecatoresc;
- Ministerul public;
o Sprijina executarea hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii.
- Agentii fortei publice;
o Organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, la cererea executorului
judecatoresc pentru sprijinirea indeplinirii actelor de executare silita.
- Martorii asistenti;
o Prezenta este obligatorie la patrunderea intr-o locuinta, in localuri, depozite sau alte incaperi,
in vederea sechestrarii si ridicarii bunurilor debitorului.
- Expertii;
- Interpretii.

5. Sesizarea organului de executare silită și încuviințarea executării silite

Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila.
Executarea silita poate porni numai la cererea creditorului.
Cererea se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului
judecatoresc ori se transmite acestuia prin posta, curier, fax, posta electronica.
Cererea de executare silita va cuprinde:
- Numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului;
- Bunul sau felul prestatiei datorate;
- Modalitatile de executare solicitate de creditor
Odata primita cererea de executare, executorul judecatoresc va dispune inregistrarea acesteia.
Executorul judecatoresc se pronunta asupra incuviintarii executarii silite, prin incheiere, fara citarea
partilor. Motivarea se face in cel mult 7 zile de la pronuntare.
Incuviintarea executarii silite permite creditorului sa ceara executorului judecatoresc competent sa
recurga, simultan ori succesiv, la toate modalitatile de executare prevazute de lege, inclusiv a cheltuielilor de
executare.
Incuviintarea executarii silite produce efecte pe intreg teritoriul tarii, si se extinde asupra titlurilor
executorii care se vor emite de executorul judecatoresc.
Cauzele de respingere de catre executorul judecatoresc a cererii de incuviintare:
- Cererea este de competenta altui organ de executare;
- Hotararea nu constituie titlu executoriu;
- Inscrisul nu este investit cu formula executorie;
2
 - Creanta nu este certa, lichida si exigibila;
- Debitorul se bucura de imunitate de executare;
- Titlul cuprinde dispozitii care nu se pot duce la indeplinire prin executare silita.
Incuviintarea executarii silite poate fi supusa controlului instantei pe calea contestatiei la executare.
Incheierea prin care se respinge cererea poate fi contestata de catre creditor in termen de 15 zile de la
comunicare.
Odata incuviintata cererea de executare, executorul judecatoresc va comunica o copie debitorului.
Debitorul va fi somat sa-si indeplineasca obligatia, de indata sau in termenul acordat de lege, cu aratarea ca,
in caz contrar, se va proceda la continuarea executarii silite.

6. Efectuarea actelor de executare silită

Executorul judecatoresc nu va putea trece la executarea silita a patrimoniului debitorului inainte de

expirarea termenului prevazut in somatie sau stabilit in incheierea de incuviintare a executarii. Daca
debitorul a fost somat sa isi indeplineaasca obligatia de indata, executorul va putea efectua actele de
executare dupa comunicarea somatiei. Atunci cand prin titlul executoriu s-a stabilit un termen de plata,
executarea nu se poate face mai inainte de implinirea acelui termen.

Debitorul care beneficiaza de un termen de plata va fi decazut, la cererea creditorului, din beneficiul
acestui termen, daca:
- debitorul se sustrage de la indeplinirea obligatiilor care ii revin ;
- debitorul risipeste averea sa;
- debitorul este in stare de insolvabilitate;
- alti creditori fac executari asupra averii lui.
In aceste cazuri, instanta de executare va hotari de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea partilor, in
termen scurt.
Daca debitorul nu are domiciliul sau sediul cunoscut, va fi citat la ultimul sau domiciliu sau sediu. Statul
sau unitatea administrativ teritoriala nu poate fi decazuta din beneficiul termenului de plata. Hotararea pe
care o va pronunta instanta de executare va fi suspusa numai apelului in termen de 10 zile de la comunicare
si va fi executorie.
In situatia in care, titlul executoriu cuprinde o obligatie alternativa, fara a se arata termenul de alegere,
executorul judeatoresc va notifica debitorului sa isi exercite acest drept in termen de 10 zile de la
comunicarea incheierii de incuviintare a executarii, sub sanctiunea decaderii. Alegerea prestatiei va fi facuta
prin act scris care va fi notificat executorului judeatoresc, iar acesta il va instiinta de indata pe creditor
despre alegerea facuta. Dupa cele 10 zile, dreptul de alegere trece asupra creditorului, caz in care executorul
judecatoresc il va soma pe debitor punandu-I in vedere sa execute prestatia aleasa de creditor.
Cand executarea depinde de o contraprestatie, ce rezulta din acelasi titlu executoriu si urmeaza sa fie
facuta de creditor in acelasi timp cu prestatia debitorului, executarea va putea fi facuta numai dupa ce
creditorul a oferit debitorului propria prestatie sau dupa ce a facut dovada cu inscris ca debitorul a primit-o
ori este in intarziere cu primirea ei.

Hotararile care se executa provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa inainte ca aceasta sa fie
platita.

Pentru toate actele de executare efectuate in cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa
incheie procese-verbale care trebuie sa cuprinda:
- Denumirea si sediul organului de executare
- Numele si calitatea celui care incheie procesul-verbal
- Data intocmirii procesului-verbal si numarul dosarului de executare
- Titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza actul de executare
- Numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului

3
 - Locul, data si ora efectuarii actului de executare
- Masurile luate de executor sau constatarile acestuia
- Consemnarea explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor participantilor la executare
- Alte mentiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare
- Mentionarea, cand este cazul, a lipsei creditorului sau debitoului ori a refuzului sau a impiedicarii de
a semna proces verbal
- Mentionarea numarului de exemplare in care s-a intocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor
carora li s-a inmanat acesta
- Semnatura executorului, precum si, cand este cazul, a altor peroane interesate in executare sau care
asista la efectuarea actului de executare
- Stampila executorului judecatoresc.

Executorul judecatoresc poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul, resedinta sau sediul unei
persoane, precum si in orice alte locuri, cu consimtamantul acesteia, iar in caz de refuz cu concursul fortei
publice, atunci cand vrea sa puna in executare o hotarare judecatoreasca. Daca nu este vorba de o hotarare
judecatoreasca, instanta poate autoriza intrarea in locurile mentionate anterior, pronuntandu-se de urgent, in
camera de consiliu, cu citarea tertului care detine bunul, prin incheierea executorie care nu e supusa niciunei
cai de atac.

Executorul judecatoresc are dreptul sa identifice bunurile urmaribile ale debitorului si sa indeplineasca
asupra lor acte de executare, in prezenta debitorului sau una dintre mebri majori ai familiei sale ori a unei
alte persoane majore care se afla in acel loc, iar in lipsa lor, in prezenta unui agent al fortei publice.
Identificarea bunurilor urmaribile si efectuarea actelor de executare la domiciliul sau la sediul altei persoane
decat cel al debitorului se pot face, in lipsa acordului persoanei respective, numai cu autorizarea prealabila a
instantei de executare.

In situatia in care executorul judecatoresc intampina opunerea la efectuarea unui act de executare, la
cererea acestuia, organele de politie, jandarmii si alti agenti ai fortei publice sunt obligati sa asigure
indeplinirea efectiva a activitatii de executare silita, inclusiv prin indepartarea de la locul executarii a
debitorului sau a oricarei alte persoane. Daca aceasta opunere intruneste elementele constitutive ale unei
fapte prevazute de legea penala, executorul judecatoresc incheie proces-verbal, pe care il trimite parchetului
de pe langa instanta de executare, sesizare care nu impiedica continuarea executarii silite.

Executarea silita se efectueaza dupa caz, la locul unde debitorul realizeaza venituri sau la locul unde se
gasesc alte venituri ori bunuri ale sale supuse urmaririi. Actele de executare se vor efectua intre 06:00 si
20:00, neputandu-se efectua in afara acestui orar si in zilele nelucratoare, exceptie facand situatia in care se
dispune altfel prin chiar hotararea judecatoreasca pusa in executare sau in cazurile urgente in care executarea
poate fi incuviintata de instanta de executare. Cu titlu de exceptie, executarea inceputa va putea continua in
aceeasi zi, dar nu mai tarziu de ora 22:00. Actele de executare indeplinite in lipsa partilor, cand prezenta lor
nu este expres prevazuta de lege sunt valabile, daca sunt facute cu respectarea dispozitiilor legale.

7. Perimarea executării silite. Amânarea, suspendarea și restrângerea executării silite

Perimarea executarii silite

- Sanctiune procesuala ce determina stingerea actelor de urmarire ca o consecinta a lipsei de diligenta
a creditorului. Ea opereaza de plin drept, odata cu implinirea termenului de 6 luni de la data ultimului
act de urmarire.
Amanarea
- Se dispune de catre executoruul judecatoresc prin incheiere executorie, care poate fi atacata de parti
pe calea contestatiei la executare.
Cazuri:

4
 o Procedura de citare a persoanelor care trebuiau incunostintate de efectuarea executarii nu a
fost indeplinita;
o Nu s-au intocmit anunturile si publicatiiile de vanzare;
o Creditorul nu si-a indeplinit obligatiile:
 Sa acorde executorului judecatoresc sprijin pentru aducerea la indeplinire a executarii
silite;
 Sa avanseze cheltuielile necesare indeplinirii actelor de executare.
Suspendarea
- Legala:
o Daca la moartea debitorului executarea era inceputa, ea se suspenda si nu va fi reluata
impotriva mostenitorilor acceptanti decat dupa 10 zile de la data cand acesstia au fost
incunostintati despre continuarea executarii silite
- Judecatoreasca:
o Atunci cand instanta o dispune.
- Voluntara:
o Dispusa de catre executorul judecatoresc la cererea creditorului.

Restrangerea executarii silite

- Atunci cand creditorul urmareste in acelasi timp mai multe bunuri mobile sau immobile a caror
valoare este vadit excesiva in raport cu creanta ce urmeaza a fi satisfacuta, instanta de executare, la
cererea debitorului si dupa citarea creditorului, poate sa restranga executarea la anumite bunuri.
- In cazul in care o asemenea cerere este admisa, instanta va suspenda executarea celorlalte bunuri.
Executarea suspenda nu va putea fi reluata decat dupa ramanerea definitive a proiectului de ditribuire
a sumelor rezultate din executarea efectuata.

8. Încetarea executării silite și prescripția dreptului de a obține executarea silită

Executarea silita inceteaza atunci cand:

- S-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu( s-au achitat cheltuielile de executare si
alte sume datorate);
- Nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de
valorificare a unor astfel de bunuri;
- Creditorul a renuntat la executare;
- A fost desfiintat titlul executoriu.
Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita
- Este mijlocul prin care se stinge dreptul creditorului de a pune in executare titlul executoriu, prin
neglijarea exercitarii acestui drept timp mai indelungat.
- Prescriptia dreptului de a obtine executarea silita incepe sa curga de la data nasterii acestui drept.
- Din momentul implinirii acestei prescriptii, organul comepetent nu mai poate elibera titlul
executoriu, iar daca eliberarea s-a facut anterior, nu mai poate proceda la punerea lui in executare.
- Termenul general de a cere executarea silita este de 3 ani.
- In cazul materiei actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie este de 10 ani.

9. Contestația la executare

Contestatia la executare reprezinta mijlocul prin care se poate contesta executarea silita insasi sau
numai un act de executare savarsit cu prilejul urmaririi silite si prin care se poate solicita instantei de
judecata anularea intregii executarii sau doar a actului respectiv efectuat in mod nelegal nelegal.
5
De asemenea, se poate recurge la procedura de contestatie la executare si in cazul in care executorul
judecatoresc refuza sa efectueze un act de executare, astfel cum il obliga legea.
Termenul pentru depunerea contestatiei la executare este de  de 15 zile de la data cand:
1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care il contesta;
2. cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, instiintarea privind infiintarea popririi;
3. debitorul care contesta executarea insasi a primit incheierea de incuviintare a executarii sau
somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a
primit incheierea de incuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara somatie.
In situatia in care o contestatie la executare va fi depusa dupa acest termen, aceasta va fi respinsa ca
tardiv introdusa.

Conditii:
Daca executarea silita se face in temeiul unei hotarari judecatoresti, debitorul nu va putea invoca pe
cale de contestatie la executare motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune in cursul
judecatii in prima instanta sau intr-o cale de atac ce i-a fost deschisa. In situatia in care acesta va
invoca motive de fapt sau de drept, trebuie sa demonstreze care au fost cauzele care le-au impedicat sa
le invoce in procedura de fond.
In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare
judecatoreasca (cum ar fi contractul de credit, contractul de inchiriere inregistrat la ANAF, titlurile de
credit), se pot invoca in contestatia la executare  si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul
dreptului cuprins in titlul executoriu,
Nu se poate face o noua contestatie la executare de catre aceeasi parte pentru motive care au existat la
data primei contestatii. Cu toate acestea, contestatorul isi poate modifica cererea initiala adaugand
motive noi de contestatie daca, in privinta acestora din urma, este respectat termenul de exercitare a
contestatiei la executare.

Procedura:
In ceea ce priveste procedura de judecata, partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea
contestatiei se face de urgenta si cu precadere.
Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel.

Suspendarea executarii silite:

Pana la solutionarea contestatiei la executare  sau a altei cereri privind executarea silita, la
solicitarea partii instanta poate suspenda executarea.
Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea in prealabil o cautiune, calculata la
valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:
10. a) de 10%, daca aceasta valoare este pana la 10.000 lei;
11. b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;
12. c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;
13. d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.
Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, in afara de cazul in
care legea dispune altfel.
Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:
1. hotararea sau inscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
2. inscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarare judecatoreasca data in prima instanta;
3. debitorul face dovada cu inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare ori, dupa caz,
beneficiaza de un termen de plata.

Efectele contestarii:
Daca admite contestatia la executare, instanta  va indrepta ori anula actul de executare contestat sau
va dispune anularea ori incetarea executarii insesi, partea nemaifiind obligata sa plateasca echeltuielile
de executare.

6
De asemenea, prin contestatia la executare instanta  orice va inlatura orice neregularitate procedurala
savarsita cu prilejul activitatii de urmarire silita. Cu titlu de exemplu ele se pot referi la: nerespectarea
formelor prevazute de lege pentru incunostintarea debitorului despre declansarea urmaririi silite,
alegerea formei de executare de catre creditor, prescriptia dreptului de a cere executarea silita,
perimarea executarii silite, modul de realizare a publicitatii prevazuta de lege pentru realizarea licitatiei
etc.

10. Întoarcerea executării silite

Intoarcerea executarii silite este prevazuta in art. 723-726 C.proc.civ.

Dreptul la intoarcerea executarii este recunoscut in toate cazurile in care se desfiinteaza titlul
executoriu sau însăși executarea silita. Cel interesat are dreptul la restabilirea situariei anterioare acesteia.
Cheltuielile de executare pentru actele efectuate raman in sarcina creditorului.
Intoarcerea executarii silite se realizeaza diferit dupa cum executarea s-a efectuat asupra unor bunuri
sau s-a dispus vanzarea acestora.
Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit, fara insa a se aduce
atingere drepturi lor detinitiv dobandite de tertii de buna-credinta. In acest ultim caz, daca totusi bunul nu
poate ti restituit, creditorul va trebui sa restituie fie un bun echivalent, fie contravaloarea bunului.
In cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile, intoarcerea executarii se
va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din vanzare, cu exceptia situatiei in care vanzarea
s-a tacut prin licitatie publica, cand nu este admisibila, ca regula, nicio cerere de desfiintare a vanzarii
impotriva tertului adjudecatar care a platit pretul. Prin exceptie este admisibila desfiintarea vanzarii cand a
existat frauda din partea tertului. Asemenea cerere nu poate fi facuta decat pe cale de actiune principala.
Cand adjudecatar a fost creditorul, vanzarea va putea fi desfiintata daca exista temei de nulitate.
In cazul in care instania judecatoreasca a destiintat titlul executoriu sau insasi execurarea silita, la
cererea celui interesat, va dispune, prin aceeasi hotarare, si asupra restabilirii situatiei anterioare executarii.
Daca instanta care a desfiintat hotararea executata a dispus rejudecarea in fond a procesului si nu a
luat masura restabilirii situatiei anterioare executarii, aceasta masura se va putea dispune de instanta care
rejudeca fondul.
In cazul in care bunul supus executarii silite este un bun imobil, instana va dispune asupra efectuarii
operatiunilor de carte funciara necesare, fara insa a se aduce atingere drepturilor detinitiv dobandite de tertii
de buna-credinta potrivit regulilor de carte funciara.
Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării, nici de instanta care a desfiinţat titlul
executoriu, nici de instanța care rejudecă fondul, cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de
executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.
Hotărârea de primă instanță prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare executării poate fi
dată cu executare provizorie.
Executarea provizorie nu se poate încuviința în materie de strămutare de hotare, desființare de
construcții. plantații sau a oricăror lucrări având o așezare fixă; când prin hotărâre se dispune intabularea
unui drept sau radierea lui din cartea funciară.
Există cazuri speciale de întoarcere a executării, când titlul executoriu este emis de un alt organ decât
o instanță judecătorească. Dacă titlul a fost desființat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului
instanțelor judecătorești, iar modalitatea restabilirii situației anterioare executării nu este prevăzută de lege
ori, deși este prevăzută, nu s-a luat această măsură, ea se va putea obține pe calea unei cereri introduse la
instanța de executare.
Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii
nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.

7
11. Bunurile mobile care nu pot fi urmărite silit

În categoria bunurilor neurmăribile sunt incluse următoarele:

- bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului și familiei sale și obiectele de
cult, dacă nu sunt mai multe de același fel;
- obiectele indispensabile persoanelor cu handicap și cele destinate îngrijirii bolnavilor;
- alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 3 luni. iar dacă debitorul se ocupă exclusiv
cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obținerii mijloacelor de
subzistență și furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă;
- combustibilul necesar debitorului și familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă;
- scrisorile, fotografiile și tablourile personale sau de familie și altele asemenea;
- bunurile declarate neurmăribile in cazurile si in condițiile prevăzute de lege (bunurile din patrimoniul
cultural național).
Există anumite categorii de venituri bănești care pot fi urmărite limitat:
- salariile și alte venituri periodice;
- pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale;
- sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale
acestuia pot fi urmărite:
 până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de
întreținere sau alocație pentru copii;
 până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

12. Sechestrul bunurilor mobile urmăribile

Pentru realizarea creantelor sale, creditorul va putea urmari bunurile mobile ale debitorului, aflate la
acesta sau la alte persoane. Creditorul, in virtutea principiului disponibilitatii care guverneaza si
etapa executarii silite, poate indica bunurile mobile asupra carora doreste sa se faca executarea. Daca
executorul judecatoresc apreciaza ca prin valorificarea acestor bunuri nu se asigura realizarea
drepturilor creditorului, el va urmari si alte bunuri.
Executarea silita asupra bunurilor mobile incepe cu o somatie trimisa debitorului de
executorul judecatoresc insotita de incheierea de incuviintare a executarii. Daca in termen de o zi de
la comunicare, debitorul nu plateste suma datorata, executorul judecatoresc va proceda la
sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, in vederea valorificarii lor, chiar daca
acestea sunt detinute de un tert.
Bunurile mobile aflate in locul care constituie domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul
social sau punctul de lucru al debitorului se prezuma, pana la proba contrara, ca apartin acestuia din
urma. In cazul in care se afirma ca unele bunuri apartin altei persoane, dar drepturile acesteia nu
rezulta din inscrisuri cu data certa, executorul va sechestra bunurile, insa va face mentiune in
procesul-verbal de sechestru despre drepturile pretinse.
Sechestrarea bunurilor nu se face doar asupra bunurilor care se gasesc la debitor, ci si asupra
bunurilor sale care sunt detinute de alte persoane. Sechestrul se va putea aplica si asupra bunurilor
apartinand debitorului, dar detinute de un tert.
Tertul detinator care are un drept de folosinta asupra bunului sechestrat poate sa ceara
instantei de executare sa fie autorizat sa foloseasca in continuare bunul, daca pentru acesta exista o
asigurare facultativa contra daunelor ori urmeaza sa fie contractata, in termenul fixat de instanta,
dupa caz. In toate cazurile, acordul creditorului urmaritor in acest sens suplineste autorizatia instantei
de executare.
O copie certificata a procesului verbal de sechestru va fi comunicata organului de executare
care a inceput mai intai urmarirea.

8
 13. Vânzarea la licitație a bunurilor mobile

Mijloc procedural prin care se asigură valorificarea bunurilor debitorului prin vânzarea silită a acestora,
la care se recurge ori de câte ori recuperarea creanţei nu poate fi făcută pe o altă cale mai convenabilă
creditorulului. In cazul bunurilor mobile, executorul judecătoresc poate proceda la valorificarea bunurilor
sechestrate prin vânzare la licitatie publica, în termen de cel mult o zi de la întocmirea procesului-verbal de
sechestru cand va fixa data, ora şi locul licitatiei. Vânzarea se va face la locul unde se află bunurile
sechestrate sau, pentru motive temeinice, în alt loc. Executorul judecătoresc îl va înştiinţa pe debitor despre
data, ora şi locul vânzării la licitatie. Vânzarea nu se va putea face în mai puţin de două săptămâni, nici în
mai mult de două luni de la data procesului-verbal de
sechestru. Poate participa orice persoană care, cel mai târziu până la începerea vânzării la a consemnat la
Trezoreria Statului, C.E.C.-S.A. sau la orice instituţie bancară, la dispoziţia executorului judecătoresc, cel
puţin 10% din preţul de începere a l. pentru bunurile pe care intenţionează să le cumpere.
Desfăşurarea procedurii parcurge următoarele momente: în ziua publicată pentru vânzare, executorul
judecătoresc va merge la locul unde se află obiectele, verificând starea şi numărul lor pe baza procesului-
verbal de urmărire şi le preia de la custode, dându-i acestuia chitanţă de eliberare;
- vânzarea se va face în mod public de către executorul judecătoresc, care va oferi spre vânzare fiecare
bun în parte sau mai multe bunuri împreună;
- preţul de la care începe licitatie este cel prevăzut în publicaţii sau anunţuri;
- bunul se adjudecă aceluia care, după trei strigări succesive, făcute la intervale de timp care să permită
opţiuni şi supralicitări, oferă preţul cel mai mare, chiar şi atunci când, în lipsă de alţi concurenţi, acesta a fost
singurul ofertant; dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel
mai mare preţ oferit; în toate cazurile va fi preferat cel care are un drept de preempţiune asupra bunului
urmărit;
- creditorii urmăritori sau intervenienţi nu pot să adjudece bunurile la un preţ mai mic de 75% din preţul
de începere a licitatiei;
- în cazul în care adjudecatar este însuşi creditorul urmăritor, iar la urmărire nu participă alţi creditori
într-un rang de preferinţă inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune în contul preţului creanţa sa,
în tot sau în parte; după adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat să depună de îndată întregul preţ, în
numerar ori cu ordin de plată; la cererea sa, încuviinţată de executorul judecătoresc, preţul se va putea
depune în cel mult 5 zile; dacă preţul nu se va depune în aceste condiţii, se va relua licitatia, iar primul
adjudecatar este răspunzător atât de scăderea preţului obţinut la a doua vânzare, cât şi de cheltuielile făcute
pentru aceasta;
-executorul judecătoresc va consemna de îndată sumele de bani încasate, păstrând dovada consemnării.
- Licitaţia se va închide de îndată ce din sumele obţinute se pot acoperi creanţele ce se urmăresc, precum
şi toate cheltuielile de executare. După închiderea licitatiei, executorul judecătoresc va întocmi un proces-
verbal despre desfăşurarea şi rezultatul acesteia, care va fi semnat de executor, creditor, debitor, precum şi
de adjudecatar.

14. Poprirea

Def: calea procedurală prin care creditorul urmăreşte sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri
mobile incorporale urmăribile datorate de o altă persoană debitorului urmărit sau pe care aceasta i le va
datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, blocând sumele cuvenite datornicului în mâinile
terţului debitor al acestuia şi obligându-l să plătească direct pe seama lui, din suma respectivă, atât cât îi
datorează debitorul urmărit.
Un alt avantaj pe care îl oferă poprirea este şi acela că îi dă posibilitatea creditorului să urmărească
nu numai sumele de bani pe care le datorează terţul poprit debitorului la data înfiinţării popririi, dar şi pe

9
acelea pe care le va datora în viitor, asigurându-se executarea creanţei pe măsură ce aceste sume vor deveni
scadente.
Poprirea executorie este o formă a executării silite indirecte şi parcurge două faze: înfiinţarea şi
executarea popririi, iar în unele cazuri şi faza excepţională a validării popririi. Poprirea se înfiinţează la
cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul
sau sediul terţului poprit. Poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe
titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane, înştiinţându-se, totodată, şi debitorul despre măsura
luată.
Dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau
organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească
suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi. După validarea popririi,
terţul poprit va proceda, după caz, la consemnare sau plată, în limita sumei determinate expres în hotărârea
de validare. în caz de neres-pectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit,
pe baza hotărârii de validare, care constituie titlu executoriu. Hotărârea de validare a popririi poate fi
valorificată de creditor în termenul general de prescripţie de 3 ani.

15. Bunurile imobile care pot fi urmărite și încuviințarea urmăririi imobiliare

În cazul titlurilor executorii privitoare la creanțe a căror valoare nu depășește 10.000 lei, vânzarea
bunurilor imobile ale debitorului poate fi făcută numai dacă acesta nu are alte bunuri urmăribile sau dacă are
bunuri urmăribile, dar nu pot fi valorificate. Refuzul nejustificat al debitorului de a furniza executorului
judecătoresc informațiile, lămuririle și dovezile necesare, precum și furnizarea cu rea-credință de informații
incomplete în legătură cu existența și valoarea unor bunuri mobile ori a unor venituri de natură a fi
valorificate în vederea acoperirii integrale a creanței permit declanșarea urmăririi silite imobiliare chiar dacă
valoarea creanței nu depășește 10.000 lei.
Urmărirea imobilelor înscrise în cartea funciară se face pe imobile în întregimea lor. Se pot urmări în
mod separat construcțiile ce formează o proprietate distinctă de sol, pe tronsoane, pe etaje sau pe
apartamente. Urmărirea silită imobiliară se întinde de plin drept și asupra bunurilor accesorii imobilului.
Creditorii care au ipotecă înscrisă asupra unui imobil îl pot urmări şi pot cere vânzarea lui pentru a se
îndestula din preţul rezultat.
Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea
acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La
cererea creditorului, acţiunea în împărţeală poate fi notată în cartea funciară.
Cererea de urmărire, însoţită de titlul executoriu şi de dovada achitării taxelor de timbru, se va îndrepta
la executorul judecătoresc din circumscripţia unde se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau unei
alte persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat. După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va
solicita de îndată instanţei de executare în circumscripţia căreia se află imobilul încuviinţarea urmăririi lui
silite. Încheierea de încuviinţare a executării se va comunica, în copie certificată de către executorul
judecătoresc, debitorului şi terţului dobânditor, dacă este cazul, însoţită de titlul executoriu şi de somaţie,
punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv
dobânzile şi cheltuielile de executare.

16. Vânzarea la licitație publică a bunurilor imobile

In cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile ale debitorului, procedura
de vânzare se va îndeplini pentru fiecare bun în parte. In vederea identificării imobilului urmărit, executorul
judecătoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta şi va încheia un proces-verbal de situaţie, după
care îl va soma pe debitor că, în cazul neplătii, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest

10
proces-verbal. Dacă în termen de 15 zile de la primirea somaţiei debitorul nu plăteşte datoria, executorul
judecătoresc va începe procedura de vânzare. Va stabili preţul imobilului, putând cere părerea unui expert, şi
va cere biroului de carte funciară să-i comunice drepturile reale şi alte sarcini care grevează imobilul
urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înştiinţaţi despre executare şi vor fi citaţi la termenele fixate pentru
vânzarea imobilulul. După emiterea somaţiei şi în tot cursul executării silite executorul judecătoresc poate
numi un administrator-sechestru, care poate fi numit şi la cererea creditorului. In termen de 5 zile de la
stabilirea preţului imobilului, executorul va întocmi şi va afişa publicaţia de vânzare a acestuia la sediul
organului de executare şi al instanţei de executare, la locul unde se află imobilul urmărit, la sediul primăriei
în a cărei rază teritorială este situat imobilul, precum şi la locul unde se desfăşoară licitatia. In cazul în care
se urmăreşte imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie, o copie de pe publicaţia de
vânzare a imobilului se depune şi la parchetul de pe lângă instanţa de executare. Executorul judecătoresc, la
cererea celui interesat, va anunţa vânzarea şi într-un ziar de largă circulaţie. Debitorul va fi înştiinţat despre
data, ora şi locul vânzării. Termenul stabilit pentru vânzare nu va fi mai scurt de 30 de zile şi nici mai lung
de 60 de zile de la afişarea publicaţiei de vânzare la locul unde va avea loc licitatia. Persoanele care vor să
cumpere imobilul la l. sunt obligate să depună la Trezoreria Statului, C.E.C.-S.A. sau la orice instituţie
bancară, la dispoziţia executorului judecătoresc, până la termenul stabilit pentru vânzare, o cauţiune
reprezentând 10% din preţul la care a fost evaluat imobilul. Nu pot fi adjudecatari, nici direct, nici prin
persoane interpuse:
a) tutorii, pentru averea celor puşi sub tutelă;
b) mandatarii, pentru averea ce sunt însărcinaţi să o vândă;
c) administratorii, pentru averea comunelor sau stabilimentelor încredinţate îngrijirii lor;
 d) funcţionarii publici, pentru averile statului ale căror vânzări se fac prin intermediul lor.
Persoanele care participă la licitatie o pot face personal sau prin mandatar. Debitorul nu poate licita nici
personal, nici prin alte persoane. Vânzarea se face în mod public şi se va ţine separat pentru fiecare imobil
sau corp de proprietate. Imobilul va fi oferit spre vânzare, prin strigări succesive, la intervale de timp care să
permită opţiuni şi supralicitări, pornind de la preţul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut
evaluarea sau chiar de la acest preţ. Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitaţie sau
servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la
preţul cel mai mare oferit sau, în lipsă, de la cel fixat în publicaţie, scăzut cu valoarea acestor drepturi.
Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care
începe licitatia. Va fi declarat adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit preţul de vânzare; la
preţ egal va fi preferat cel care are un drept de preempţiune asupra bunului urmărit. Executorul va întocmi
un proces-verbal despre desfăşurarea şi rezultatul fiecărei licitatii, care va fi semnat de executor, creditor,
debitor şi de adjudecatar.

17. Executarea silită a obligațiilor de a face sau a obligațiilor de a nu face

Obligaţia de a face, este îndatorirea debitorului de a săvârşi anumite fapte, acţiuni, lucrări sau servicii.
Poate fi instantanee, când se execută dintr-o dată, printr-un singur fapt, act, etc. (de ex. restituirea unui bun
împrumutat) sau poate fi succesivă, când se execută în timp, printr-o acţiune continuă sau prin mai multe
acţiuni repetate (de ex. prestarea unei munci, întreţinerea unei persoane).
Obligaţia de a nu face, este îndatorirea debitorului de a se abţine de la săvârşirea unuia sau mai multor
acte sau fapte determinate. Îndeplinirea unei asemenea obligaţii negative nu trebuie dovedită, fiind în sarcina
creditorului să probeze - dacă este cazul- faptul pozitiv care învederează încălcarea obligaţiei. Obligaţia de a
nu face nu poate fi supusă unui termen suspensiv şi nu este susceptibilă de executare silită, nici de întârziere.
Orice obligatie de a face sau de a nu face se schimba in dezdaunari, in caz de neexecutare din partea
debitorului. Nefiind indeplinita obligatia de a face, creditorul poate sa fie autorizat de a o aduce el la
indeplinire, cu cheltuiala debitorului.
In privinta obligatiilor de a nu face, legea prevede posibilitatea pe care o are creditorul de a cere a se
distruge ceea ce s-a facut, calcandu-se obligatia de a nu face si poate cere a fi autorizat de a distruge el

11
insusi, cu cheltuiala debitorului, afara de dezdaunari. Aceste reguli nu sunt aplicabile obligatiilor intuitu
personnae, adica cele asumate in considerarea calitatilor personale ale debitorului.

18. Executarea hotărârilor judecătorești și a altor titluri executorii referitoare la minori

Executarea silita cu privire la minori poate sa aiba loc atunci când măsurile cu privire la minori sunt
prevăzute într-un titlu executoriu – cum ar fi o hotarare judecatoreasca sau act notarial- şi privesc stabilirea
locuinţei minorului, darea în plasament, înapoierea minorului de către persoana care îl ţine fără drept,
exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul (program de vizita), precum şi alte măsuri
prevăzute de lege.
Pentru inceput, executorul judecătoresc va trimite părintelui sau persoanei la care se află minorul
încheierea de încuviinţare a executării împreună cu o somaţie în care îi va comunica acesteia data la care să
se prezinte împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluării acestuia
de către creditor, sau, după caz, îi va pune în vedere să permită celuilalt părinte să îşi exercite dreptul de a
avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu.
Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul nu execută
obligaţia, acesta poate fi constrans la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalităţi- sume de bani, de către
instanţa de judecata.
Dacă în termen de o lună de la data la care i-a fost comunicată încheierea, debitorul nu îşi execută
obligaţia, executorul judecătoresc va proceda la executarea silită, care nu se poate efectua decât în prezenţa
unui reprezentant al direcţiei  generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi, atunci când acesta
apreciază că  este necesar, a unui psiholog desemnat de aceasta.
Dacă debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia, amenda stabilită de instanţă în sarcina sa, vă curge până la
momentul executării, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea incheierii, iar în cazul în care debitorul
este de rea-credinţă şi ascunde minorul, executorul judecătoresc va consemna acest fapt şi va sesiza de
îndată parchetul de pe lângă instanţa de executare în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârşirea
infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti.
Dacă executorul judecătoresc constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe
debitor (părintele care este somat să îndeplinească obligațiile executorii) sau manifestă aversiune față de
creditor (părintele care a solicitat executarea obligațiilor), executorul va întocmi un proces-verbal în care va
consemna constatările sale și pe care îl va comunica tuturor părților și reprezentantului DGASPC, care va
sesiza instanța competentă de la locul unde se află minorul, pentru ca aceasta să dispună, în funcție de vârsta
copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăși 3 luni. Cererea se
soluționează de urgență, în cameră de consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, după citarea
părinților și/sau a persoanei la care se află copilul. Dacă minorul are peste 10 ani va fi ascultat de către
instanță.

12