Hotel Ul

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
ÎNTREŢINEREA ŞI CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE

CAZARE
DOMENIU: Turism şi alimentaţie

NIVEL: 2
CALIFICAREA: Lucrător hotelier
Martie 2009
AUTOR: MORARU VASILICA, prof. gradul I
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
CALIFICAREA: LUCRĂTOR HOTELIER
NIVELUL: 2
ÎNTREŢINEREA ŞI CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE CAZARE

MODULUL VI

Cuprins
1. Competenţe atinse în acest auxiliar.......................................................................................6

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică...8
3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe),
coordonator / îndrumător de practica, tutore............................................................................10
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit
modulului...................................................................................................................................12
5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii............................................................14
5.1. Jurnalul de practică.........................................................................................................14
5.2. Fişe de observaţie..........................................................................................................15
5.2.1. Fişa de observaţie 1.................................................................................................15
5.2.2. Fişă de observaţie 2.................................................................................................17
5.3. Fişe de lucru...................................................................................................................28
5.3.1. Fişă de lucru 1..........................................................................................................28
5.3.2. Fişă de lucru 2..........................................................................................................30
5.3.3. Fişă de lucru 3..........................................................................................................32
5.3.4. Fişă de lucru 4..........................................................................................................34
5.3.5. Fişă de lucru 5..........................................................................................................36
5.4. Proiecte, miniproiecte.....................................................................................................38
5.4.1. Miniproiect.................................................................................................................38
5.4.2. Proiect.......................................................................................................................40
5.5. Portofoliul........................................................................................................................43
6. Modalitatea de evaluare.......................................................................................................44
7. Bibliografie............................................................................................................................46

ANEXE......................................................................................................................................47
Anexa 1...............................................................................................................................47
Anexa 2...............................................................................................................................48
Anexa 3...............................................................................................................................51
Anexa 4...............................................................................................................................53
Anexa 5...............................................................................................................................54
Anexa 6...............................................................................................................................57
Anexa 7...............................................................................................................................61
Anexa 8...............................................................................................................................62
Anexa 9...............................................................................................................................63
Anexa 10.............................................................................................................................65
Anexa 11.............................................................................................................................66

1. Competenţe atinse în acest auxiliar
U C 12 Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare

C 1 – Efectuează servicii de curăţenie în camere
C 2 – Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare
C 3 – Amenajează camerele şi grupurile sanitare
C 4 – Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune
Acest material de învăţare cuprinde informaţii ce vin in primul rând în sprijinul elevului
şi al cadrului didactic pentru derularea în bune codiţii a activităţilor practice desfăşurate în
incinta hotelurilor, în deosebi în compartimentul de etaj.
Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult
mai atractiv pentru elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare – învăţare.
Toate activităţile didactice propuse elevului, spre rezolvare, urmăresc atingerea
competenţelor profesionale pe baza criteriilor de performanţă, în condiţiile de aplicabilitate
descrise în Standardele de pregătire profesională, pentru nivelul 2 de calificare, domeniul de
calificare Turism şi alimentaţie.
În acest material de învăţare sunt prezentate activităţi care urmăresc pregătirea
elevilor în vederea aplicării probelor de evaluare prevăzute pentru competenţele specifice
corespunzătoare unităţii de competenţe U.C.12 “Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare”.
Prin acest material de învăţare, am încercat să propunem câteva modele de activităţi care pot
fi folosite în activitatea de pregătire practică a elevilor, derulată în cadrul stagiilor de practică
comasată, desfăşurate la agentul economic, în incinta unităţilor de cazare.
Acest material a fost elaborat pentru nivelul 2 de calificare, calificarea profesională
“Lucrător hotelier”, respectând, cu stricteţe, Standardul de pregătire profesională şi
curriculum-ul pentru clasa a XI – a, an de completare, domeniul pregătirii de bază: Turism şi
alimentaţie.

OBIECTIVE URMĂRITE
După parcurgerea acestor unităţi de competenţă elevii vor fi capabili:
Aha ...să ştie:

!
 Materialele şi echipamentele necesare curăţeniei în spaţiile de
cazare
 Materialele utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare a
spaţiilor de cazare
 Consumabilele din inventarul spaţiilor de cazare
...să înţeleagă:
 Importanţa utilizării materialelor şi echipamentelor necesare
curăţeniei în spaţiile de cazare,
 Importanţa utilizării materialelor pentru întreţinerea ambianţei
interioare în spaţiile de cazare
 Importanţa utilizării consumabilelor din inventarul spaţiilor de
cazare
 Importanţa verificării curăţeniei în spaţiile de cazare
 Succesiunea logică a etapelor de efectuare a serviciilor de
curăţenie în spaţiile de cazare
...să poată:
 Să selecteze materialele necesare curăţeniei spaţiilor de cazare
 Să utilizeze materialele necesare curăţeniei spaţiilor de cazare
 Să efectueze curăţenia în spaţiile de cazare
 Să amenajeze spaţiile de cazare

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se
efectuează stagiul de practică
Stagiul de practică pentru modulul Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare –

clasa a XI – a, an de completare, se desfăşoară în laboratorul şcolii (orele de laborator
tehnologic) şi la agenţii economici cu care şcoala are parteneriate de colaborarea şi care fac
parte din categoria hotelurilor şi a unităţilor economice care au ca obiect de activitate
serviciile de cazare.
Agenţii economici, în care elevii trebuie să îşi deruleze instruirea practică, sunt
structuri de primire din oraşe şi zone turistice, care au organizat, ca structură bine definită,
serviciul etaj. Stagiile de practică se vor efectua în cadrul compartimentului etaj, loc care
poate furniza elevilor oportunităţi de învăţare ce nu pot fi obţinute cu uşurinţă în sala de clasă
sau în laboratorul şcolii.
În ceea ce priveşte plata şi obligaţiile sociale, conform legislaţiei, stagiul de pregătire

practică nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă.
Elevul practicant nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică

care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda elevului practicant o indemnizaţie,

gratificare, primă sau avantaje în natură, cum ar fi: plata transportului de la şi la
unitate/partener de practică, acces la masă, etc.
Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic, pe durata derulării stagiului de

pregătire practică:
 să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de

tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la
volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării
obligaţiilor, se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;
 să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În
cazul nerespectării acestui regulament, directorul agentului economic (partener de
practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică,
după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul
(practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).
 să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit
de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică,
să aibă echipament de practică adecvat.
 se obligă să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în
timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui
terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul
respectivului partener de practică.

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică
(comasat, individual, pe grupe), coordonator / îndrumător de
practica, tutore
Toate conţinuturile modulului „Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare” vor fi

abordate atât de către profesorul de specialitate în orele de laborator tehnologic cât şi de
către maistrul instructor în orele de instruire practică. Stagiul de pregătire practică se
desfăşoară timp de 120 ore, din care:24 de ore laborator tehnologic şi 96 ore instruire
practică pe parcursul a 8 săptămâni pe durata unui an şcolar.
Pentru organizarea stagiului de pregătire practică este important graficul de

desfăşurare a stagiului de pregătire practică, care cuprinde durata, perioada şi locaţia (pentru
fiecare elev sau grupă de elevi).
Cadrul didactic are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe
cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul,
simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,
brainstormingul etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
 sunt centrate pe elev şi pe activitate;
 pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
 încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
 determină un parteneriat cadru didactic – elev;
 au un puternic accent formativ, nu informativ;
 presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
 adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Elevii vor avea parte de o pregătire prealabilă printr-o sesiune de grup la şcoală pentru
acoperirea aspectelor de bază privind activităţile pe care le vor întreprinde la locul de muncă.
Ei trebuie să afle cui se pot adresa pe parcursul stagiului de practică (tutore de practică,
reprezentant agent economic etc) în situaţia în care apar diferite probleme sau pentru
lămurirea unor aspecte.

Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor
şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului,
prin descoperire, conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul
de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ –
participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează participarea elevilor,
dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
Monitorizarea practicii la locul de muncă se va efectua de către profesorul de
specialitate sau maistrul instructor şi un tutore desemnat de agentul economic cu care
unitatea şcolară a încheiat convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică.
Cadrele didactice vor efectua vizite periodice pe parcursul perioadelor de practică, pentru a
obţine feedback din partea tutorilor de practică, pentru a monitoriza bunăstarea elevilor şi
pentru a conveni asupra oricăror schimbări legate de aranjamentele cu agentul economic
privind stagiul de practică.

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi
securitate a muncii potrivit modulului
Pe parcursul derulării stagiului de instruire practică, pentru asigurarea unor condiţii

optime de activitate şi pentru prevenirea accidentelor, se va avea în vedere respectarea
legislaţiei în vigoare:
Cadrul legislativ:
Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
HG 1425/ 2006- Norme metodologice de
aplicarea prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006
Legea nr. 307 / 2006 privind apărarea împotriva
incendiilor.
Codul muncii – Legea 53 / 2003
ORDIN nr. 55 din 29 ianuarie 1997 privind aprobarea
Normelor specifice de securitate a muncii pentru turism,
alimentaţie publică şi transport de persoane cu instalaţii pe
cablu;

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică (agentul economic)
are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi
sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Se va realiza atât instructajul introductiv general, cât şi instructajul la locul de
muncă.
Agentul economic va furniza elevilor informaţii esenţiale pentru respectarea disciplinei
cu privire la sănătate şi securitatea muncii; programul de lucru; ansamblul de reguli interne;
factorii de risc specifici activităţii şi măsurile pentru evitarea riscurilor.
Partenerul de practică / agentul economic trebuie să comunice şi practicanţilor
ansamblul de reguli interne, cuprinse în regulamentul de ordine interioară, pe care l-a
adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal din unitate.

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii
5.1. Jurnalul de practică

(se completează pentru fiecare săptămână de stagiu de instruire practică)
Clasa :___________________
Elev: ____________________
Perioada:_________________
Locaţie (Agent economic şi departament): ____________________
Modul: ________________________________________________
Tema / Teme: __________________________________________________________
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi
observat sau le-aţi desfăşurat ?
Activităţi observate Activităţi desfăşurate
2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţelor?

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5.2. Fişe de observaţie
Observarea, ca metodă de cercetare, se referă obţinerea de date referitoare la

persoane, obiecte sau fenomene, şi în care cercetătorul nu interacţionează sau comunică
direct cu subiecţii, obiectele sau situaţiile supuse investigaţiei.
Propunem mai departe o serie de fişe de observaţie care pot fi utilizate în cadrul
acestui modul.
5.2.1. Fişa de observaţie 1

C 1: Efectuează servicii de curăţenie în camere
Activitatea 1: Recunoaşterea materialelor şi echipamentelor necesare curăţeniei în

camere
Stimaţi elevi, cadrul didactic responsabil pentru activitatea de instruire practică, va

observa pe parcursul întregii activităţi măsura în care sunteţi capabili să recunoaşteţi şi să
selectaţi materialele necesare curăţeniei în camere, utilizând o fişă de observare, care este
indicat să vă fie pusă la dispoziţie.
Fişa poate constitui şi un instrument de autoevaluare, de evaluare în perechi sau
instrument de evaluare aplicat de către un elev numit responsabil de grup (prin rotaţie). În
ultimul caz, veţi fi grupaţi în echipe de lucru în cadrul cărora va fi nominalizat câte un
responsabil de echipă, care va coordona întreaga activitate a echipei.
Evaluarea se va realiza prin bifarea cerinţei realizate şi precizarea datei în care cerinţa a fost atinsă. La
observaţii se pot consemna şi alte obiecte recunoscute din grupa sau categoria respectivă.
Nr. Realizat
Cerinţe formulate pentru instruirea practică Data Observaţii
crt. 
1. Recunoaşterea ustensilelor şi echipamentelor
necesare curăţeniei în camere
- căruciorul de etaj şi căruciorul pentru spaţiile de
folosinţă comună
- echipamente electrice pentru curăţenie: aspiratoare,
maşini de curăţat şi lustruit podeaua, maşini decurăţat
mochete, covoare, parchete;
- diferite tipuri de perii: pentru măturat, pentru
tapiţerie, pentru praf
- mopuri pentru pardoseli
- recipient pentru prepararea soluţiilor de curăţat;
- recipient pentru debarasarea resturilor din coşurile
existente în camere, în grupurile sanitare, pe
coridoare, etc.;
- făraş din plastic;
- pompă de desfundat
- alte ustensile şi echipamente necesare curăţeniei în *
camere (* precizare la observaţii)
2. Recunoaşterea materialelor necesare curăţeniei
-detergenţi pentru mochete şi covoare, detergenţi

pentru geamuri, soluţii pentru curăţat mobilierul,
detergenţi universali, praf de curăţat de tip “universal”
(pentru mai multe tipuri de suprafeţe, finisaje şi
materii);
- soluţii specializate: pentru marmură, gresie, faianţă,
sticlă, linoleum, covoare, mochetă, tapiţerie, lemn,
plastic, metal;
- dezinfectante;
- dezodorizante (pentru încăperi, pentru grupurile
sanitare);
- bureţi din material plastic;
- material textil (cârpe pentru lustruitul suprafeţelor
spălate şi dezinfectate, cârpe de praf, pânză moale
pentru pahare, lavete, etc.);
- mănuşi de plastic sau de cauciuc;
- lenjeria curată, de pat şi de baie, având structura,
numărul şi calitatea conforme categoriei de clasificare
a unităţii

- sac de pânză pentru lenjeria folosită sau sac de
polietilenă, dezinfectabil prin spălare automată timp
de 10 minute la 65°C.
- alte materiale necesare curăţeniei ** **

5.2.2. Fişă de observaţie 2
C 3: Amenajarea camerelor şi a grupurilor sanitare
Activitatea 2: Verificarea stării mobilierului, a materialelor utilizate pentru

întreţinerea ambianţei interioare şi a consumabilelor din inventar
1. Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere a ambianţei interioare

a camerei, a materialelor utilizate pentru întreţinerea ambianţei anterioare a acesteia,
precum şi a consumabilelor din inventar.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos, consemnând toate
observaţiile considerate de voi ca fiind importante:
Rezultatul observării – Observaţii – informaţii

Operaţii efectuate
Da sau (√); Nu sau (X) concrete
I. Activităţi de întreţinere a
ambianţei interioare a camerei
-odorizarea camerei
-aranjamente florale
-aranjarea obiectelor turistului
-aranjarea lenjeriei de pat
-aranjarea draperiilor şi a perdelelor
-aranjarea cuverturilor de pe pat
II. Materiale utilizate pentru
întreţinerea ambianţei interioare
-deodorant de cameră
-lenjerie pentru pat
-prosoape
-halate de baie
-perdele
-tablouri
-vaze cu flori

III. Consumabilele din inventar
-trusă cu ac
-aţă şi nasturi
-cremă de ghete
-materiale publicitare
-săpun
-şampon
3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de amenajare a

camerelor, în ce priveşte activitatea de întreţinere a ambianţei interioare a camerei, a
materialelor utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare şi a consumabilelor din inventar.
Apreciere generală: _________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________ .
Observaţiile cadrului didactic sau tutorelui de practică: ___________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

C 2: Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare
C 3: Amenajează camerele şi grupurile sanitare
Activitatea 3: Observarea activităţii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare

în timpul programului de lucru.
1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor

de cazare, în funcţie de statutul spaţiilor de cazare (ocupat, plecare, curat, sosire) în timpul
programului de lucru al cameristelor.
observaţiile considerate de voi ca fiind importante.
HOTEL ………………………….
PROGRAM DE LUCRU AL CAMERISTEI
Numele ………………………………… Data …………………

Etajul ……………………………………. Total camere ……….
Camera nr. Ocupat Plecare Curat Sosire Menţiuni
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12

13
14
15
3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de întreţinere şi

curăţenie a spaţiilor de cazare în timpul programului de lucru.

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________ .
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Observarea activităţii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare în timpul

programului de lucru

Activitatea 4: Observarea activităţilor de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de

cazare la sfârşitul programului de lucru.
1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor

de cazare la sfârşitul programului de lucru al cameristelor, folosind simbolurile menţionate în
fişa de observare “raportul cameristei” (VD, VC, VR, OD, OC, OR, O/O/O, VM, L).
HOTEL …………………………
RAPORTUL CAMERISTEI
Etaj nr. ……………..
Data …………………
Ora ………………….
Număr
Camera Camera Număr persoane
persoane Simbol Simbol
01 11
02 12
03 13
04 14
05 15
06 16
07 17
08 18
09 19
10 20
Observaţii
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
SIMBOL:
VD – Liber Murdar OD – Ocupat Murdar
VC – Liber Curat OC – Ocupat Curat
VR – Liber Pregătită OR – Ocupat Pregătită
O/O/O – Defect
VM – În Reparaţie
L – Bagaje în cameră
Numele …………………………………………………..
Semnătura ……………………………………………….
Schimbul …………………………………………………
Observaţie: În afară de starea sau statutul camerei, în raport se poate trece şi numărul
paturilor ocupate, respectiv numărul de persoane care ocupă camera, prin cifre (1,2,3).
3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţilor de întreţinere şi

curăţenie a spaţiilor de cazare la sfârşitul programului de lucru.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________ .
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Activitatea 5: Observarea curăţeniei şi întreţinerii spaţiilor de cazare
1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate în mod corespunzător activităţile curăţenie a

spaţiilor de cazare.
HOTEL ……………………….
LISTĂ DE CONTROL/CHECK-LIST
Privind curăţenia spaţiilor de cazare
Data ………………………………
NR. PODEA
PAT BAIE PRAF CONSUMABILE OBSERVAŢII
CAMERĂ (Mochetă)
301 √ √ √ √ - Lipsă listă mic dejun
302 √ - √ √ √ Perdea duş ruptă- murdară
303 - √ √ - √ Sub T.V., pe tablou
304 - √ √ √ √ Aranjat necorespunzător
305 √ √ √ √ - Mototolite
306 √ √ √ √ √ √
307 √ √ √ √ √ √
308 √ √ √ √ √ √
309 √ √ - √ √ Mochetă pătată
310 √ √ √ √ √ √
Numele şi prenumele cameristei: ……………………………………………………………………

Concluzii: ……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Guvernantă,

curăţenie a spaţiilor de cazare.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________ .
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Activitatea 6: Analizarea completării chestionarelor de către clienţi referitoare la

întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare
1.Observaţi cum au fost completate chestionarele de către clienţi referitoare la întreţinerea şi

curăţenia spaţiilor de cazare.
Chestionar pentru client

Bifaţi căsuţa corespunzătoare
Nr. răspunsului ales
crt.
Întrebarea
Exce Satisfă Nesatisfă
Bună
lentă cătoare cătoare
Cum se prezintă camera, ca aspect general, la
1.
sosirea dumneavoastră?
Tocurile geamurilor sunt curate sau prăfuite, cu urme
2.
de murdărie şi fum?
3. Ramele tablourilor şi căpătâiul patului sunt prăfuite?
4. Aţi găsit ceva în neregulă sau murdar în baie?
5. Vasul WC şi bideul sunt curate şi strălucitoare?
Pardoseala din jurul vaselor WC, a bideului, a
6.
piciorului chiuvetei este curată
Duşul, robinetele, rezervorul WC funcţionează
7.
perfect?
Oglinda, feroneria, pardoseala sunt curate şi
8.
strălucitoare?
Perdelele şi draperiile se trag uşor? Sistemele de
9.
prindere funcţionează?
10. Paturile au fost bine făcute?
S-a făcut în camera ocupată de dumneavoastră patul
11.
pentru seară?
Scrumierele, chibriturile, materialele informative şi
12. publicitare se aflau la locul lor?

13. Televizorul a funcţionat bine pe toate canalele?
Mocheta a fost bine curăţată, inclusiv în colţuri şi la
14.
margini?
15. Umeraşele au fost suficiente?
16. Umeraşele au fost curăţate?
17. Telefonul, lămpile, veiozele sunt curate?
Aţi aşteptat mai mult de 15 minute până să vi se
18.
aducă în cameră micul dejun?
19. Vi s-a adus şi ziarul odată cu micul dejun?
Cu stimă,
Conducerea

curăţenie a spaţiilor de cazare.
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
________________________________________________ .
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
________________________________________________________________

5.3. Fişe de lucru
Pentru fixarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor dobândite de elevi pe perioada

parcurgerii modulului este oportună şi folosirea fişelor de lucru. Acestea reprezintă un
instrument de lucru util pentru stabilirea exactă a sarcinilor fiecărui elev sau grupe de elevi,
precizând şi timpul în care trebuie realizate aceste sarcini.
5.3.1. Fişă de lucru 1

Activitatea 7: Efectuarea serviciilor de curăţenie în camere
1. Pentru a vă familiariza cu documentele utilizate la compartimentul etaj, completaţi,

concomitent cu personalul nominalizat după efectuarea serviciilor de curăţenie în camere,
lista de control/check-list după următorul model, pe fişa de lucru.
CAMERA NR. …………………………………
DATA…………………………………………...
LISTĂ DE CONTROL/CHECK-LIST
Nr. Punctaj Punctaj
Elemente controlate Observaţii
crt. maxim acordat
1. Aspect general al camerei 10
2. Aerisire 2
3. Tavan/Pereţi 2
4. Tocărie (uşi, ferestre) 4
5. Geamuri 5
6. Draperii/Perdele 4
7. Mocheta/Covor/Carpete 3
8. Tablouri 2
9. Lămpi/veioze 2
10. Prize/întrerupătoare/cabluri 3
11. Televizor 1
12. Radio 1
13. Telefon 1
14. Minibar 2
15. Dulapuri (umeraşe, perii) 2
16. Sertare (set cusut) 3
17. Materiale publicitare 3
18. Aspectul general al patului 5
19. Lenjerie pat/Perne 5
20. Pături 2
21. Cuvertura 3
22. Aspect general al camerei de baie 5
23. Cada 5
24. Lavabou 5
25. Vas W.C. 5
26. Baterii baie 4
27. Faianţa/Pardoseala 4
28. Prosoape 1
29. Consumabile în baie/Pahare 3
30. Instalaţia electrică (prize etc.) 3
TOTAL PUNCTAJ 100
NUMELE şi PRENUMELE CAMERISTEI: ……………………………………………………………………..

PUNCTAJ OBŢINUT /NOTA………………………………………………………………………………………
RECOMANDĂRI …………………………………………………………………………………………
Observaţie: Dacă punctajul maxim ce se acordă este înscris în lista de control şi cunoscut de
către cameristă/elev practicant, acest lucru o/îl va motiva să acumuleze cât mai multe puncte
(care pot fi transformate în notă cât mai mare), dar va putea observa şi la care operaţii are
deficienţe în raport cu cerinţele. Este recomandat ca acelor operaţii care necesită efort sau
care presupun o atenţie deosebită privind securitatea clienţilor şi protecţia muncii, precum şi
cele care ţin de aspect şi confort, să li se acorde mai multe puncte faţă de operaţiile de rutină.
2. Solicitaţi unui coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat lista de
control/check-list) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi
finalizat sarcina de lucru.
3. Formulaţi o părere personală despre tipul documentelor (completare, păstrare, etc.) în
unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră
pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Activitatea 8: Înregistrarea defecţiunilor constatate în cameră în “Raport defecţiuni”.

concomitent cu personalul nominalizat după verificarea funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi
a stării mobilierului din camere “Raportul de defecţiuni” după următorul model, pe fişa
de lucru.
HOTEL ……………………..
DEPARTAMENTUL TEHNIC……………………………
RAPORT DEFECŢIUNI
Data: ……………………
Decoraţiuni
Canalizare
Armături
Instalaţii
Încălzire
Mobilier
Aerisire
Camera
Lumina
Radio
Observaţii
TV
101 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √
102 √ D √ √ √ √ √ √ √ √ Priză defectă
103 D √ √ √ √ √ √ √ √ √ În hol
Fereastra nu se
104 √ √ √ √ D √ √ √ √ √
închide
105 √ √ √ √ √ √ D √ √ √ înfundată
106 √ √ √ √ √ √ √ √ D √ Fotoliu
107 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √
108
109
110
Numele …………………………..
Semnătura:
2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi a
stării mobilierului din camere solicitaţi un coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care
aţi completat raportul de defecţiuni) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre
felul în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.
unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră
pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.

Activitatea 9: Întocmirea “Cererii de reparaţie” după constatarea defecţiunilor

din cameră

concomitent cu personalul nominalizat după verificarea funcţionării instalaţiilor şi a stării
mobilierului din cameră “Cerere de reparaţii” după următorul model, pe fişa de lucru.
UNITATEA………………………………
CAMERA NR.…………………………..
CERERE DE REPARAŢIE NR…………..

Serviciul…………………………….. Oficiul………………………… Data………………..
Ora…………………
О Lumina pe coridor О Broască uşă intrare

О W.C. (rezervor apă)
О Lumina în vestibul О Broască uşă baie
О W.C. (vas)
О Lumina în baie О Pat/Sofa/Noptiere О
Cadă baie (armături, scurgere)
О Lumina în cameră О Dulap
……………………………….
О Priză apart de ras О Cuier О
Lavabou (robineti, sifon)
О Priză telefon О Masa
……………………………….
О Priză televizor О Perdele О
Bideu…………………………
О Priză radio О Draperii
О Buton radio О Ferestre
Alte defecţiuni
О Acest material a fost………………………..
elaborat prin finanţare Phare în
О proiectul
…………………… de 32 О
Dezvoltare instituţională………………………….…….
a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………
Ora executării reparaţiei …….. Semnătura
Semnătura ………………………………
2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a funcţionării instalaţiilor şi a stării

mobilierului din camere solicitaţi un coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi
completat cererea de reparaţie) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul
în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.
unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea
voastră pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.

Activitatea 10: Întocmirea “Fişei de control” după efectuarea curăţeniei şi a

constatării defecţiunilor din spaţiile de cazare

concomitent cu personalul nominalizat după verificarea efectuării curăţeniei şi a constatării
defecţiunilor din cameră “Fişa de control” după următorul model, pe fişa de lucru.
HOTEL …………………………………..
FIŞĂ DE CONTROL
CAMERA NR. ………………. Data ……………………
Responsabil
Observaţii Nr.bon de
Elemente controlate cu
(defecţiuni constatate) reparaţii
remedierea
VESTIBUL
Uşa de intrare-Broasca/Cheia Lipsă număr cameră Dep. tehnic Nr……….
Pereţi
Plafon
Mocheta Murdară – de curăţat camerista
Cuierul Rupt – de înlocuit Valet
Dulapul/Umeraşe
Lumina electrică (întrerupător, Întrerupător defect Dep. Tehnic Nr………
bec, prize)
Alte elemente
Aspect general
CAMERA DE BAIE
Uşa
Lumina (bec, întrerupătoare
prize,)
Pereţi
Robinete
Canalizare
Vas W.C.
Lavoar
Duş/Perdea duş
Oglinda
Suport oglindă/Pahare
Alte elemente
Aspect general
CAMERA
Pereţi/Plafon
Mocheta/covor
Patul
Somiera/Salteaua
Salteluţa de protecţie Pătată – de schimbat Camerista
Pătura/Pledul/Cuvertura
Pernele
Mobilierul
Noptiera
Masa/Scrumiera/Vază Lipsă scrumieră Camerista
Scaunele
Comoda/Oglinda
Ferestrele Nu se închid Dep. tehnic
Geamurile Murdare – de programat curăţenie Camerista
Draperiile/Perdelele Perdele murdare – de înlocuit Camerista
Iluminat
Lampadar/Veioze
Prize/Întrerupătoare/Cabluri
Încălzirea
Calorifer
Instalaţia de aer condiţionat
Aparatura electrică
Televizor/Radio Nu funcţionează telecomanda tv Dep.tehnic
Telefon
Alte elemente
Aspect general
Guvernanta: ………………………………….
2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a efectuării curăţeniei şi a verificării

defecţiunilor din camere solicitaţi un coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi
completat fişa de control) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în
care v-aţi finalizat sarcina de lucru.
unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea
voastră pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.

Activitatea 11: Întocmirea “Registrului de defecţiuni” după constatarea

defecţiunilor din spaţiile de cazare

concomitent cu personalul nominalizat după verificarea funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi a
stării mobilierului din camere “Registru de defecţiuni” după următorul model, pe fişa de
lucru.
HOTEL ……………………..
DEPARTAMENTUL TEHNIC……………………………
REGISTRU DE DEFECŢIUNI
Numele şi
Data şi ora Data şi ora Numele şi
prenumele
Numărul când s-a când s-a prenumele celui
celui care a Defecţiunea
camerei notat remediat care a a sesizat
sesizat
defecţiunea defecţiunea defecţiunea
defecţiunea

2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a defecţiunilor din camere solicitaţi un
coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat registrul de defecţiuni) şi
să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi finalizat sarcina de
lucru.
3. Având în vedere importanţa activităţii de verificare a funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi a

stării mobilierului, solicitaţi informaţii personalului care lucrează în serviciul de etaj şi
întocmiţi un eseu cu tema: „Verificarea curăţeniei, funcţionării instalaţiilor şi a stării
mobilierului, în unitatea ……………….”, după următoarea structură de idei:
 ritmicitatea activităţii de verificare a curăţeniei în camere de către

guvernantă;
 ritmicitatea activităţii de verificare a defecţiunilor şi a stării mobilierului
de către cameristă şi guvernantă;
 modalitatea de stabilire a circuitului informaţiilor referitoare la
defecţiuni;
 rolul activităţii de verificare a defecţiunilor în buna activitate a
serviciului de etaj;
 monitorizarea informaţiilor furnizate din raportul de defecţiuni, cererii
de reparaţie, în unitatea analizată.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.

5.4. Proiecte, miniproiecte
5.4.1. Miniproiect
C4: Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune
Activitatea 12: Efectuarea serviciilor de curăţenie şi amenajarea spaţiilor comune
În cadrul stagiului de practică desfăşurat la agentul economic, veţi identifica serviciile

de curăţenie şi amenajarea spaţiilor comune, solicitând Regulamentul de ordine internă şi alte
documente specifice, dar şi purtând discuţii cu personalul. În final veţi realiza un pliant
informativ, despre efectuarea serviciilor de curăţenie şi amenajarea spaţiilor comune, precum
şi o prezentare Power Point cu rezultatele miniproiectului, în vederea prelucrării acestor
informaţii elevilor practicanţi de către maistru/tutore de practică/administratorul unităţii de
cazare
Pliantul (miniproiectul) va fi evaluat de o echipă formată din 3 persoane (cadrul didactic
care îndrumă activitatea de instruire practică, un reprezentant al agentului economic şi un
elev propus de către toţi colegii), după următoarea fişă de evaluare:
FIŞĂ EVALUARE PRODUS (PLIANT)

Evaluator: _________________________
Data: ________________________
Punctaj Punctaj
ASPECT (DESIGN)
maxim acordat
Informaţia este uşor de citit 0,25
Spaţiu este folosit eficient în formatul potrivit 0,25
Este legătură între text şi grafică 0,5
Informaţia este clară, bine structurată şi logică 0,5
TOTAL 1,5
Punctaj Punctaj
CONŢINUT
maxim acordat
Conceptul este prezentat corect din punct de vedere ştiinţific 1
Terminologia folosită este corectă 0,5
Secvenţele alese conduc spre rezolvare a cerinţei formulate 1
pentru activitate

TOTAL 2,5
Punctaj Punctaj
CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC
maxim acordat
S-a identificat corect cerinţa 0,5
S-au identificat motivele care stau la baza cerinţei 0,5
S-a desfăşurat documentarea diversificată 1
Datele au fost prelucrate şi s-a finalizat produsul 1
TOTAL 3
Punctaj Punctaj
COMUNICARE
maxim acordat
Ideile sunt comunicate eficient 0,5
Sunt respectate regulile de scriere (tehnoredactare) şi ortografie 0,5
Textul este creativ 0,5
Au fost folosite surse de informare adecvate 0,5
TOTAL 2
Punctaj din oficiu 1
TOTAL GENERAL

5.4.2. Proiect
Activitatea 13: Efectuarea serviciilorde curăţenie în spaţiile de cazare
Pentru a demonstra felul în care v-aţi însuşit competenţele dezvoltate în cadrul

modulului „Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare”, realizaţi un proiect cu tema:
„Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile de cazare în cadrul unităţii …………….”.
Pentru realizarea proiectului veţi forma echipe de câte 3 elevi, grupaţi obligatoriu în funcţie de
locul în care v-aţi desfăşurat activitatea de instruire practică.
Forma tehnoredactată a proiectului va avea structura identică cu cea din metodologia
de examen de certificare a competenţelor, având un număr de maxim 10 pagini.
În proiect este obligatoriu să includeţi numai informaţii şi documente reale ale agentul
economic şi numai acele informaţii care sunt publice şi pentru care aveţi permisiunea de-a le
folosi. Este indicat să folosiţi imagini de la locul de muncă, efectuate cu acordul
reprezentanţilor agentului economic.
În oricare etapă de realizare a proiectului puteţi solicita sprijinul cadrului didactic care
vă îndrumă activitatea de instruire practică.
Rezultatele proiectului vor fi prezentate atât la agentul economic cât şi în faţa colegilor
de clasă şi a profesorului de specialitate şi / sau a maistrului instructor, sub forma unei
prezentări Power Point.
Pentru a afla măsura în care activitatea desfăşurată de voi este una eficientă, sugerăm
să completaţi la finalul activităţii următoarele 2 documente:
- Fişa de autoevaluare a proiectului;
- Jurnalul de reflecţie.
Prin completarea acestor documente veţi conştientiza în ce măsură evaluarea prin
proiecte şi activitatea în echipă, constituie elemente pozitive în formarea voastră profesională
şi vă ajută să vă conturaţi o imagine despre propria voastră formare pentru piaţa forţei de
muncă.
FORMULAR DE AUTOEVALUARE
proiect în echipă
Numele şi prenumele:_______________________________________
Componenţa echipei: _______________________________________
Organizarea propriei învăţări

 Am identificat scopurile
 Mi-am definit sarcinilor
Am determinat realizarea eficientă a proiectului în echipă

 Am sugerat noi direcţii şi idei
 M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină
Căutarea informaţiilor
 Am pus întrebări
 Am căutat elemente pentru proiect
 Am solicitat clarificări din partea cadrului didactic şi colegilor
Identificarea resurselor
 Am găsit şi valorificat resurse
 Am oferit fapte şi opinii celorlalţi membri ai echipei
Încurajarea membrilor echipei

 Am răspuns entuziast celorlalţi
 Am invitat orice coleg să participe
 I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine
Facilitează
 Discuţiile
 Am ajutat la stabilirea priorităţilor
 Am ajutat la distribuirea sarcinilor
 Am ajutat la identificarea schimbărilor necesare şi am încurajat producerea
acestor schimbări
Întreabă
 Am stimulat discuţiile pentru a afla diferite puncte de vedere
 Am eliminat ideile nevaloroase
Rezolvarea problemelor :
 Am propus munca diferenţiată
 Am căutat soluţii alternative
 Am ajutat echipa să ia decizii corecte

Nume şi prenumele: _____________________________________
Clasa: ________, Data ___________________
JURNAL DE REFLECŢIE
 Lucrez cel mai bine când: _________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Îmi place să lucrez cu alţii când: ____________________________________________
__________________________________________________________________________
 Cea mai interesantă parte a acestui proiect este: _______________________________
__________________________________________________________________________
 Mi-ar plăcea să învăţ mai mult despre: _______________________________________
__________________________________________________________________________
 Trebuie să mai lucrez la: __________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Am nevoie de ajutor la: ___________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Înainte de a începe să lucrez la proiect am: ___________________________________
__________________________________________________________________________
 Când trebuie să studiez, eu: _______________________________________________
__________________________________________________________________________
 Când vreau să-mi aduc aminte ceva, eu: _____________________________________
__________________________________________________________________________
 Sunt bun la: ____________________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Într-o echipă pot ajuta pe alţii cu: ____________________________________________
__________________________________________________________________________
 Vreau să lucrez la: _______________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Vreau să învăţ despre: ___________________________________________________
__________________________________________________________________________
 Vreau să fiu de ajutor la: __________________________________________________
__________________________________________________________________________.

5.5. Portofoliul
Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex, care include rezultatele

relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. Aceste rezultate vizează probele
orale, scrise, şi practice, observarea sistematică a comportamentului şcolar, proiectul,
autoevaluarea, sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul este “cartea de vizită” a elevului,
înregistrându-i “creşterea” de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul sau chiar de la
un ciclu de învăţământ la altul.
Portofoliul de practică poate fi utilizat ca instrument de evaluare a atingerii
competenţelor de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de
îndrumătorul de practică (profesorul de specialitate / maistru instructor / tutore de practică).
Portofoliul de practică va cuprinde:

jurnalul de practică;
fişe de observaţie;
fişe de lucru;
studii de caz;
proiecte / miniproiecte;
fişe de observaţie a activităţii elevului;
documentaţii tehnice;
fişe de lucru;
fişe de evaluare, etc.

6. Modalitatea de evaluare
Cadrul didactic răspunde de organizarea procesului de învăţare pentru fiecare unitate

de competenţă. Competenţele pot fi prezentate elevilor sub forma unui „bloc”, în care unitatea
de competenţă coincide o perioada de studiu. Sau pot exista arii tematice clar definite care
pot fi predate şi evaluate în momente prestabilite. Totuşi nu este obligatoriu să fie aşa; cadrul
didactic este liber să aleagă modalitatea şi momentul evaluării competenţelor unei unităţi.
Unele abilităţi, cum sunt cele de studiu individual sau legate de viaţa cotidiană, se însuşesc
prin practică repetată, pe parcursul unui curs. De aceea, ar trebui să fie evaluate la abia la
sfârşitul cursului, chiar dacă au fost predate destul de devreme.
Este esenţial ca metoda(ele) de evaluare utilizat(e) să permită cadrelor didactice să
stabilească dacă fiecare rezultat al învăţării (competenţă) a fost atins(ă) şi că legătura dintre
cele două este clar indicată în documentaţie.
Relaţia dintre metodele de evaluare şi unităţile de competenţă trebuie să fie una
flexibilă şi să-i includă pe toţi elevii, ca reflectare a asigurării şanselor egale la educaţie. De
exemplu:
 O unitate ar putea fi evaluată pe baza unei singure activităţi (de ex. realizarea unui
obiect) sau a unei serii de metode (de ex. sarcini bazate pe lucrări/în clasă, sesiuni de
întrebări şi răspunsuri şi o anumită lucrare de realizat).
 O metodă de evaluare ar putea contribui la atingerea rezultatului învăţării în mai
multe unităţi de competenţe (de ex. un studiu de caz ar putea contribui la obţinerea
unor competenţe dintr-o serie de domenii).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o fişe de observare,
o fişe de lucru,
o fişe de autoevaluare,
o portofoliile,
o prezentarea practică şi orală a proiectelor, etc.
Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare
poate constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.
Este important să ne asigurăm că practicile de evaluare ţin cont de elev, la nivel
individual. Evaluarea ar trebui să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi – evaluarea nu ar trebui
să prezinte dificultăţi suplimentare. De exemplu:
 dacă elevul are dificultăţi de scriere, gândiţi-vă la folosirea unei evaluări orale
 dacă elevul a avut parte de experienţe negative în cadrul unor examinări formale,
luaţi în considerare metode de evaluare alternative, pentru a-i încuraja dezvoltarea
respectului de sine şi a motivaţiei.
Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de către
îndrumătorul de practică, cât şi de către elev, trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc,
astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.
Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea în
timpul stagiului de practica la agenţi economici, pot fi colectate într-o „mapă a elevului”.
Mapa elevului ar putea conţine:
 Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional
sau abilităţi cheie;
 Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;
 Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate;
 Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev ;
 Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

7. Bibliografie
1. Ene, Cornelia (2004) – Cartea ospitalităţii, Bucureşti: Editura THR-CG

2. Glavan, Vasile (2000) – Turismul în România, Bucureşti: Editura Economică
3. Lupu, Nicolae (2002) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura ALL
4. Mihai, Ştefania, ş.a. (2000) – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu
5. Mihail, Adriana, ş.a. (2002) – Tehnologie hotelieră, Bucureşti: Editura Gemma Print
6. Minciu, Rodica (2000) – Economia turismului, Bucureşti: Editura Uranus
7. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs
8. Nicolescu, Radu (1998) – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti: Editura
Sport-Turism
9. Nistorescu, Puiu (2002) – Management în turism, Bucureşti: Editura ASE
10. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie,
hoteluri, pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism
11. *** – Hotârârea Guvernului Nr. 1328 / 2001 republicată, privind clasificarea structurilor
de primire turistice
12. *** – Ordinul Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi
Profesii Liberale 636 / 2008, Normele metodologice privind clasificarea structurilor de
primire turistice
13. *** – www.hoteluriromanesti.ro
14. *** – www.pensiuniromanesti.ro

ANEXE
Anexa 1
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.1
Competenţa 1 Efectuează servicii de curăţenie în camere
Materiale şi echipamente necesare curăţeniei
Rolul materialelor şi echipamentelor în procesul de curăţenie este de a uşura munca
personalului din departament şi de a ridica gradul de igienă şi confort a spaţiilor respective.
Ustensilele şi echipamentele Materialele
 căruciorul de etaj şi căruciorul pentru  detergenţi pentru mochete şi covoare, detergenţi
spaţiile de folosinţă comună; pentru geamuri, soluţii pentru curăţat mobilierul,
 echipamente electrice pentru detergenţi universali, praf de curăţat de tip
curăţenie: aspiratoare, maşini de “universal” (pentru mai multe tipuri de suprafeţe,
curăţat şi lustruit podeaua, maşini finisaje şi materii);
decurăţat mochete, covoare,  soluţii specializate: pentru marmură, gresie,
parchete; faianţă, sticlă, linoleum, covoare, mochetă,
 diferite tipuri de perii: pentru măturat, tapiţerie, lemn, plastic, metal;
pentru tapiţerie, pentru praf;  dezinfectante;
 mopuri pentru pardoseli;  dezodorizante (pentru încăperi, pentru grupurile
 recipient pentru prepararea soluţiilor sanitare);
de curăţat;  bureţi din material plastic;
 recipient pentru debarasarea  material textil (cârpe pentru lustruitul
resturilor din coşurile existente în suprafeţelor spălate şi dezinfectate, cârpe de
camere, în grupurile sanitare, pe praf, pânză moale pentru pahare, lavete, etc.);
coridoare, etc.;  mănuşi de plastic sau de cauciuc;
 făraş din plastic;  lenjeria curată, de pat şi de baie, având
 pompă de desfundat structura, numărul şi calitatea conforme
categoriei de clasificare a unităţii;
 sac de pânză pentru lenjeria folosită sau sac de
polietilenă, dezinfectabil prin spălare automată
timp de 10 minute la 65°C.

Anexa 2
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2
Curăţenia spaţiilor de cazare
Efectuarea curăţeniei într-o cameră eliberată
1. Operaţiuni preliminare
 cu situaţia camerelor ocupate şi libere preluată de la recepţie, se verifică numărul camerei,
se bate la uşă spunând “Camerista” (se repetă acest lucru de două ori), se aşteaptă, se
intră, se blochează uşa în poziţia deschis. Dacă uşa de la baie este închisă, se bate şi la
aceasta, se aşteaptă şi apoi se deschide;
 se aprind luminile, verificându-se funcţionalitatea instalaţiei;
 se desfac draperiile, se deschid ferestrele/uşa către balcon (există spaţii de cazare la care
geamurile nu se pot deschide, iar acolo se dă drumul la instalaţia de aer condiţionat);
 se controlează dacă sunt obiecte uitate de pasageri; se lasă deschis dulapul pentru aerisire.
Dacă s-au găsit obiecte uitate, se anunţă imediat recepţia pentru ca, în cazul în care clientul
se mai află în unitatea de cazare, să poată fi anunţat şi să îi fie restituite. Dacă clientul a
plecat din unitatea de cazare, la sfârşitul zilei obiectele uitate se predau guvernantei.
 se verifică inventarul camerei şi se anunţă imediat la recepţie eventualele lipsuri pentru a
încerca recuperarea lor;
 se verifică funcţionalitatea dotărilor (televizor, frigider, radio, telefon, etc.) pentru a anunţa
eventualele defecţiuni apărute. Când se constată anumite defecţiuni, în funcţie de
procedurile agreate în structura respectivă se anunţă guvernanta sau departamentul tehnic
pentru rezolvarea problemelor apărute. Dacă defecţiunea nu poate fi remediată în cursul
zilei respective, spaţiul respectiv este trecut “Defect” în diagrama spaţiilor de cazare.
 se debarasează resturile menajere (scrumiere, coş de gunoi etc.);
 se trage apa la W.C. şi se aplică produsul sanitarizat din dotare în interiorul vasului W.C. şi
de-a lungul ramei acestuia, lăsându-se aşa pentru 10 minute, timp necesar pentru a acţiona
eficient;
 se duc şi se lasă în baie paharele, vazele, scrumierele;
 se desfaţă patul, se strânge lenjeria de baie şi se pune lenjeria folosită în sacul special
montat pe cărucior, inclusiv prosoapele de baie;

 Mobila şi pervazurile se şterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reţine
praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se vor curăţa, zilnic cu aspiratorul de
praf
2. Balconul
 se curăţă uşa de la balcon, pragul, exteriorul ferestrelor;
 se şterge balustrada;
 se mătură pavimentul şi se spală cu teul;
 se scot pernele şi păturile la aerisit
3. Camera
 se aspiră: tavanul, pereţii de sus în jos, perdelele, fotoliile, saltele de pe paturi – cu ajutorul
periilor speciale din dotarea aspiratorului – precum şi mocheta sau covoarele şi parchetul
dinspre colţul cel mai îndepărtat spre ieşire, mutând mobilierul dacă este nevoie;
 covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf. Acesta trebuie
să fie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminarea prafului bacterian. Covoarele
şi mochetele se curăţă cu detergent adecvat, periodic sau când sunt vizibil murdare.
Măturatul uscat este interzis.
 pereţii şi plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu detergent anionic,
periodic şi când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu
aspiratorul de praf;
 se şterge praful pornind de la intrare, de la exteriorul uşii de acces, în aceeaşi direcţie, de
jur împrejurul camerei şi de sus în jos, astfel încât atunci când se ajunge din nou în dreptul
uşii de la intrare să existe siguranţa că nimic nu a fost uitat;
 se curăţă, se şterg de praf şi se lustruiesc mobilierul, tablourile, corpurile de iluminat,
telefonul, televizorul, radioul, inclusiv pervazurile, pentru fiecare suprafaţă folosindu-se
substanţe corespunzătoare, în cantităţile prescrise conform procedurilor stabilite;
 se dezinfectează cu spirt telefonul, întrerupătoarele şi clanţele;
 se controlează orice pată nou apărută pe inventarul moale, mobilier, mochetă, parchet şi se
curăţă;
 se verifică starea mobilierului: fără zgârieturi, cu uşi în stare de funcţionare, lustruit, tapiţerie
intactă, mânere intacte;
 se închid uşile de la dulap, verificându-se dacă umeraşele sunt toate şi frumos aranjate;

 se spală mâinile şi se dezinfectează cu alcool sanitar;
 se înfaţă paturile, se aranjează perfect cuverturile;
 se înlocuiesc materialele publicitare îndoite, mototolite sau cu adnotări pe ele, având grijă
ca ele să fie puse conform procedurilor stabilite.
4. Lenjeria de pat
 Lenjeria de pat se schimbă la plecarea fiecărui client, iar la sejururi mai lungi astfel:
 la 2 zile, în structurile de primire de 4 şi 5 stele;
 la 3 zile, în structurile de primire de 3 stele;
 la 4 zile, în structurile de primire de 1 şi 2 stele;
 ori de câte ori este nevoie
5. Vestibul
 se spală podeaua, dacă este cazul, sau se aspiră până la uşă.
6. Operaţiuni finale
 se închid geamurile/uşa către balcon;
 se trag şi se aranjează perdelele şi draperiile;
 se verifică dacă nu lipseşte nimic şi dacă totul este aranjat impecabil.
NU UITAŢI!
ULTIMA PRIVIRE A CAMERISTEI
ESTE PRIMA IMPRESIE A OASPETELUI!

Anexa 3

Efectuarea curăţeniei într-o cameră
Efectuarea curăţeniei într-o cameră liberă:
ocupată:
 se aprind toate luminile, verificându-se  se bate la uşă, se prezintă, iar la al doilea
dacă funcţionează (un bec se poate arde şi apel, dacă nu i se răspunde, intră;
în momentul stingerii lui);  blochează uşa în poziţia deschis;
 se deschid geamurile pentru aerisire (sau  se aeriseşte încăperea;
se dă drumul la instalaţia de aer  dacă nu este vorba de o zi – termen
condiţionat); pentru schimbarea lenjeriei, lenjeria de pat
 se verifică funcţionarea instalaţiilor de aer şi cea de baie se pune la aerisit pe un
condiţionat, încălzire, sanitară etc., pentru scaun (taburet) scos pe balcon sau plasat
a putea anunţa eventualele defecţiuni lângă fereastra deschisă, pentru a se
apărute; aerisi;
 se verifică patul (pentru a fi siguri că  se debarasează resturile menajere;
nimeni nu a folosit camera şi a făcut din  se înfaţă sau se aranjează patul;
nou patul), prosoapele şi produsele de  se aranjează lucrurile clientului fără a le
primire din baie (pentru acelaşi motiv ca şi schimba ordinea şi mai ales locul unde au
patul); fost puse; regula cea mai importantă
 se şterge praful (dacă camera nu a fost legată de ordonarea obiectelor personale
închiriată mai mult de o zi); ale clientului este legată de interdicţia de a
 se mai verifică încă o dată poziţia deschide dulapurile, sertarele, valizele,
tablourilor, draperiilor şi aspectul general al genţile clientului. Curăţenia trebuie făcută,
camerei, se închide geamul (acolo unde ordine trebuie să existe, dar clientul trebuie
este cazul), se pulverizează cu un să aibă convingerea că nu i-a fost violată
deodorant de cameră (dacă procedura intimitatea. Evident, această regulă va fi
este agreată) şi se încuie uşa; încălcată numai la cererea expresă a
 se raportează că acea cameră este gata clientului, cerere care va fi comunicată de
de închiriat, conform procedurilor. cameristă conducătorului activităţii
Serviciul de seară: sectorului de etaj;
 se curăţă resturile menajere;  în cameră şi în grupul sanitar se
 se ridică tăvile de la room-service; ordonează obiectele personale ale
 se strânge cuvertura de pe pat, se clientului: hainele se pun în cuier sau pe
împătureşte pe lungime şi se pune în dulap spătarul scaunului după ce acestea au fost
sau pe suportul de bagaje; curăţate; încălţămintea aflată la vedere se
 se îndoaie pătura cu cearşaful, în aşa fel aşează sub cuier; ziarele şi revistele,
încât latura verticală să ajungă până la eventualele alimente ambalate, fructe,
centrul patului, sub un unghi de 90º; sticle, se dispun ordonat pe masă sau pe
 se pun papucii lângă pat; frigider (minibar);
 se spală paharele în cazul când au fost  se controlează sacul de lenjerie pentru
folosite; clienţi. În cazul în care în acest sac există
 se aranjează lucrurile clientului, fără a le obiecte de lenjerie sau îmbrăcăminte,
schimba locul; sacul, dimpreună cu lista operaţiunilor este

transmis spălătoriei sau dus la oficiu, unde,
 se înlocuiesc prosoapele în cazul când
după terminarea curăţeniei, se efectuează
sunt ude;
serviciile suplimentare;
 se şterge cada, dacă este udă;
 se şterge praful;
 se închid draperiile şi se aprinde veioza
 se face curăţenie la baie;
de la capul patului;
 se schimbă sau se aranjează prosoapele;
 se pune o bomboană în ambalaj
inscripţionat cu urarea de “noapte bună”; în  se pun consumabile noi (săpun, hârtie
felul acesta, senzaţia de singurătate a igienică, şampon, şerveţele, material
clientului este înlăturată; el poate dormi publicitar);
liniştit: hotelul l-a asigurat că îi veghează  se şterge podeaua;
cu delicateţe somnul;  se aspiră praful;
 se sting toate celelalte lumini.  se verifică încă o dată aspectul general al

încăperii;
 se închid ferestrele sau instalaţia de aer
condiţionat;
 se încuie uşa.

Anexa 4

Frecvenţa operaţiunilor de curăţenie a unui spaţiu de cazare

 zilnic:  lunar:
 aspirarea şi curăţirea tapiţeriei  spălarea mochetelor, covoarelor
mobilierului;
 spălarea pardoselilor
 săptămânal:  trimestrial:
 Curăţarea ramelor tablourilor,
 lustruirea pardoselilor
tocurilor uşilor şi geamurilor,
muchiilor mobilierului;
 semestrial:
 Spălarea părţilor din spate ale
 spălarea tapiţeriilor;
mobilierului;
 Curăţarea marginilor mochetei;  spălarea perdelelor;
 Spălarea ferestrelor, oglinzilor,  spălarea pereţilor
geamurilor tablourilor, etc.;

 Curăţarea cu detergenţi alcalini a
suprafeţelor metalice şi din sticlă ale uşilor

Anexa 5
Competenţa 2 Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare
Activităţi de curăţare a obiectele sanitare şi auxiliare din toalete şi băi
Curăţenia grupurilor sanitare comune

 echipamentul special pentru curăţenia grupurilor sanitare este alcătuit din halat, şorţ
din material plastic, cizme de cauciuc şi mănuşi de plastic;
 se închid ferestrele – dacă există – şi uşa de acces în grupul sanitar;
 se controlează şi se notează eventualele defecţiuni;
 se trage apa în toate cabinetele W.C.;
 se strâng resturile şi se golesc recipientele de gunoi în recipientul metalic special
prevăzut cu pungă de plastic;
 se prepară în găleata de plastic o soluţie călduţă de detergent;
 se montează un furtun la amestecătorul de apă caldă – apă rece al robinetului de
serviciu şi se dă drumul la apă;
 cu jetul de apă călduţă se umezesc toate suprafeţele şi obiectele lavabile; tâmplăria,
pereţii, chiuvetele, oglinzile, scoicile pisoar, scaunele WC, colacii şi capacele acestora,
coşurile de hârtii, pardoseala;
 se închide apa la robinetul de serviciu;
 cu soluţia caldă de detergent şi cu ajutorul bureţilor se spală (până unde se ajunge)
lemnăria, globurile, oglinzile, robinetele, etc.;
 se deschid ferestrele;
 cu soluţie de clorură de var 2% şi cu ajutorul periei de WC se spală scoicile pisoar şi
vasele WC în interior şi în exterior;
 se pune soluţia detartrantă în vasele WC;
 se dezinfectează cu buretele faianţa, chiuvetele, coşurile de hârtii;
 se spală şi se dezinfectează pavimentul cu ajutorul unui mop;
 se dă drumul la apa rece de la robinetul de serviciu şi cu ajutorul furtunului se clătesc
spaţiile spălate şi dezinfectate;
 cu ajutorul unui ştergar de molton, se usucă şi se lustruiesc suprafeţele spălate,
exceptând colacii vaselor WC, vasele WC şi pisoarele, care se şterg şi se usucă folosind
prosoape de hârtie;
 se scot mănuşile din material plastic; se completează hârtia igienică, săpunul, prosopul
de hârtie;
 se trage apa la vasele WC;
 se strâng materialele şi ustensilele, se scot afară; recipientul metalic se goleşte la
crematoriu; materialele şi ustensilele folosite se spală, se dezinfectează şi se depozitează
în dulapul sau încăperea special destinată acestui scop;
 lucrătoarea se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool sanitar;
 se transmit eventualele defecţiuni departamentului tehnic.
Operaţiuni efectuate în timpul zilei, pentru menţinerea curăţeniei grupului sanitar
comun
 spălarea chiuvetei;
 eventual, desfundarea sifonului de pardoseală cu pompa;
 măturarea şi spălarea pavimentului cu apă călduţă şi uscarea lui cu pânza de sac sau
cu mopul;
 completarea materialelor consumabile (săpun, hârtie igienică, hârtie prosop).
Curăţarea şi dezinfectarea căzilor de baie comune aflate pe etaje
 cada de baie se spală şi se dezinfectează cu praf de curăţat conţinând o substanţă
clorigenă sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfecţie cu o substanţa clorigenă;
operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;
Curăţarea şi dezinfectarea cabinelor de duş comune aflate pe etaje
 cabina pentru duş: pereţii şi cada se curăţă şi se dezinfectează zilnic cu praf de curăţat
conţinând o substanţă clorigenă; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele
de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână
Curăţarea şi dezinfectarea chiuvetelor comune aflate pe etaje
 chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se
admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se
dezinfectează zilnic cu praf de curăţat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie
subţire;
 săpunul şi dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat
într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic;
este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun pulbere, săpun lichid
sau fulgi de săpun, savonierele şi distribuitoarele de perete se curăţă şi se clătesc cu apă
fierbinte înainte de reumplere.

Anexa 6
Competenţa 2 Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare
Activităţi de curăţare a obiectele sanitare şi auxiliare din toalete şi băi
Curăţenia grupului sanitar în camere eliberate

Curăţenia grupului sanitar
 se trage apa la vasul WC;
 se pune cloramină, bromocet sau cationic în vasul WC pentru a avea timp să acţioneze în
sensul distrugerii microbilor;
 se spală cu soluţie de detergent paharele, vazele, scrumierele, se clătesc cu o cârpă
specială şi se duc în cameră;
 se curăţă cu soluţie de detergent faianţa de sus în jos, într-o singură direcţie, neomiţându-
se suprafeţele de sub chiuvetă şi din spatele vasului WC;
 se curăţă oglinda, poliţa, chiuveta şi cada – în această ordine – inclusiv bateriile şi
accesoriile din inox;
 se clătesc cu duşul şi cu cârpa specială toate suprafeţele curăţate;
 se dezinfectează cu soluţie de cloramină sau cationic: cada, chiuveta, bateria şi butonul
sau mânerul vasului WC;
 se usucă cu o cârpă moale oglinda, poliţa, faianţa, chiuveta, cada şi mai ales bateriile şi
accesoriile din inox;
 se aranjează săpunurile, hârtia igienică, prosoapele, cosmeticele;
 se curăţă potrivit principiului profesional de efectuare a curăţeniei “dinspre suprafeţele
cele mai puţin murdare spre cele mai murdare” vasul WC; se începe cu exteriorul, se
continuă cu capacul, colacul – folosindu-se soluţie de detergent şi o cârpă sau un burete
special; se continuă cu interiorul, folosindu-se peria specială pentru WC şi mâna protejată
de mănuşa de cauciuc;
 de dezinfectează vasul WC cu o cârpă specială, în ordinea menţionată mai sus, cu o
soluţie de cloramină sau cationic;
 se spală şi se dezinfectează coşul de hârtii şi se pune punga de plastic pentru gunoi;
 se trage apa;

 se spală podeaua, dinspre colţul cel mai îndepărtat spre uşă;
 zilnic W.C.-ul se spală cu substanţe cu o concentraţie mai mică, în timp ce, o dată pe
săptămână, se spală cu un detergent alcalin, iar când este foarte murdar sau pătat cu un
acid de curăţat (detartrant).
Curăţarea chiuvetei
 se pun mănuşi şi şorţul de cauciuc;
 se strânge tot ce este pe marginea chiuvetei;
 se clăteşte bazinul, aruncându-se orice resturi din scurgere;
 se umple bazinul pe jumătate cu apă caldă şi se udă o cârpă;
 se pune detergent pe cârpă (corespunzător cu materialul din care este confecţionată
chiuveta) şi se curăţă exteriorul chiuvetei, ţevile, scurgerea şi piciorul (când are);
 se limpezesc aceste suprafeţe;
 se scurge apa şi cu o perie subţire se curăţă gaura de preaplin;
 se pune detergent pe cârpă şi se spală tot bazinul, dopul şi lanţul (dacă există) şi bateria;
 se limpezeşte cu apă;
 se usucă toate suprafeţele şi se limpezeşte bateria cu o lavetă specială uscată sau cu
şerveţele de hârtie;
 se pulverizează soluţie specială pe oglindă şi se lustruieşte;
 se pun materialele consumabile noi (săpun, şampon, etc. conform procedurilor) şi se
aranjează şi obiectele (când camera este ocupată);
 se mai verifică odată, dacă există defecţiuni (care se raportează conform procedurilor).
Curăţarea căzii de baie
 cada de baie se curăţă într-un mod similar cu chiuveta, doar că nu umplem cada. Ideal ar
fi să avem un lighean pentru apă;
 în general nu este bine să folosim materiale de curăţenie abrazive pentru că distrug luciul
căzii;
 la căzile de fibră de sticlă este total interzisă folosirea prafurilor de curăţat pentru că
produc zgârieturi care nu se mai pot remedia;
 covoraşul de antialunecare trebuie şi el spălat şi uscat;
 sifonul de scurgere trebuie şi el curăţat periodic (săptămânal);
 bateria, mânerul de ieşire din cadă, suportul pentru săpun trebuie spălate, limpezite şi

uscate bine.
Curăţarea duşului
 duşul se curăţă în mod similar căzii de baie;
 se curăţă şi perdelele sau cabina. Se spală cu apă cu detergent, se limpezesc bine şi se
usucă.
Dotarea băilor
 trei prosoape pentru fiecare client. Acestea se vor schimba la 2 zile, pentru unităţile de 3,4
şi 5 stele, la 3 zile, pentru unităţile de 1 şi 2 stele, şi de câte ori este nevoie;
 halate şi papuci, la unităţile de 4 şi 5 stele, pentru fiecare client, care se schimbă la 3 zile;
 halat de baie, care se foloseşte în locul covoraşului de protecţie;
 uscător de păr, în unităţile de 4 şi 5 stele;
 oglinda de machiaj;
 cântar de persoane;
 săpun sau dozator cu săpun lichid;
 hârtie igienică;
 şampon spumant sau gel de duş (pentru unităţile de 3,4 şi 5 stele);
 cască baie (pentru unităţile de 3,4 şi 5 stele);
 săpun tip turist (pentru unităţile de 3,4 şi 5 stele).
Alte produse de primire
 şerveţele de hârtie şi şerveţelele parfumate;
 şerveţele sau vată pentru demachiant;
 diverse tipuri de şampon (pentru păr normal, gras şi uscat);
 loţiune de corp;
 apă de gură;
 pudră de talc;
 periuţă şi pastă de dinţi;
 aparat de ras de unică folosinţă;
 cremă de ras;
 pieptene cu sigla hotelului;
 pilă de unghii;

 pungi sanitare pentru tampoane igienice.
Curăţenia grupului sanitar în camere ocupate
Se realizează identic ca şi a grupului sanitar în camere eliberate cu următoarele diferenţe:
 lenjeria de baie se pune la aerisit pe un scaun (taburet) scos pe balcon sau plasat lângă
fereastra deschisă, pentru a se aerisi;
 se ordonează obiectele personale ale clientului

Anexa 7
Competenţa 3 Amenajează camerele şi grupurile sanitare
Amenajarea camerelor şi a grupurilor sanitare
Activităţi de întreţinere a ambianţei interioare a camerei

 se odorizează camera;
 se realizează aranjamente florale;
 se aranjează obiectele clientului;
 se aranjează lenjeria de pat;
 se aranjează draperiile şi perdelele;
 se aranjează cuverturile de pe pat.
Materiale utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare
 deodorant de baie;
 lenjerie de pat;
 prosoape;
 halate de baie;
 perdele;
 tablouri;
 vaze cu flori.
Consumabilele din inventar
 trusă cu ac;
 aţă şi nasturi;
 cremă de ghete;
 materiale publicitare;
 săpun;
 şampon.

Anexa 8
Competenţa 4 Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune
Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune
Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune pentru clienţi (spaţii publice)
a. Spaţiile exterioare
 se strâng gunoaiele;
 se mătură;
 se spală cu furtunul (parcarea, aleile) sau cu mopul (treptele şi zona din faţa intrării);
 se udă spaţiile verzi.
b. Ştergătoarele din faţa uşii de intrare
 în faţa uşilor de la intrare se pune un ştergător şi un grătar, iar imediat, în interior, se mai
pune un ştergător, pentru a preîntâmpina ca praful, particule de nisip sau noroi să ajungă
în holul recepţiei, cărate pe pantofii clienţilor;
 în funcţie de anotimp şi de condiţiile meteorologice, ştergătoarele se aspiră sau sunt
schimbate şi spălate zilnic.
c. Spaţiile interioare
 scrumierele se golesc ori de câte ori este nevoie;
 se debarasează resturile menajere în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material
plastic, închise etanş şi evacuarea ritmică a acestora, cu spălarea şi dezinfectarea lor
după golire;
 se îndepărtează praful de pe plafoane şi pereţi;
 se spală pavimentele;
 se şterge praful de pe mobilier;
 mobila tapisată se aspiră zilnic;
 se întreţin plantele decorative;
 filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat se păstrează curate şi uscate; praful
depus în canalele de ventilaţie se îndepărtează cu aspiratorul de praf;
 geamurile ferestrelor, oglinzilor şi geamurile tablourilor trebuie spălate săptămânal;
 mochetele trebuie spălate lunar, draperiile şi mobila tapisată o dată la şase luni;
 pardoselile dure trebuie să fie zilnic curăţate şi spălate cu mopul.

Anexa 9
Servicii de curăţenie şi amenajare a spaţiilor comune
Coridoare şi scări Lifturi
 coridoarele lungi se curăţă pe porţiuni,  blocarea liftului;
fiecare porţiune împărţindu-se în două  strângerea carpetei de pe jos (când
suprafeţe (bucăţi) pe lungime, iar apoi se există) şi îndepărtarea eventualelor
curăţă pe rând. În acest fel, coridorul gunoaie;
respectiv poate fi folosit de către clienţi  ştergerea de praf şi eventuale pete a
pentru circulaţie, în timpul efectuării pereţilor şi a tavanului cabinei;
curăţeniei existând mereu porţiuni uscate,  scoaterea sau înlocuirea afişelor
sigure, pe o parte sau alta a coridorului iar informative deteriorate sau expirate de pe
pentru avertizare se folosesc şi anumite pereţii cabinei;
afişe sau marcaje;  punerea unor afişe noi;
 se şterge praful de pe balustradele  spălarea podelei conform procedurilor
scărilor, după care se spală sau se aspiră agreate (când există mochetă aceasta se
treptele; aspiră);
 scările se curăţă întotdeauna de sus în  închiderea uşilor liftului şi curăţarea lor pe
jos, pe porţiuni. interior (şterse de praf sau curăţate cu o
soluţie specială în funcţie de necesităţi);
 deblocarea liftului şi îndepărtarea
semnului: ATENŢIE! Se curăţă!
Spaţiile de recreere şi distracţii Săli de conferinţe
Etapele pentru curăţenia zilnică sunt:  se aprind luminile, se deschid ferestrele
 strângerea periodică a gunoiului; (când acest lucru este posibil);
 ştergerea umedă, urmată de uscare,  se îndepărtează gunoiul şi se verifică
pentru mobilă şi restul dotărilor (folosind dacă nu sunt obiecte uitate;
substanţele corespunzătoare, în funcţie de  se verifică funcţionalitatea instalaţiilor şi a
materialele din care sunt făcute); dotărilor, raportându-se orice defecţiune
 ştergerea cu mopul a pardoselilor din jurul
piscinelor, din vestiare, saună şi toate constatată, conform procedurilor;
spaţiile în care se poate strânge apă pe  se dezasamblează şi se scot din încăpere
jos; toate dotările care nu mai sunt necesare;
 curăţarea pardoselilor în zonele în acre se  se curăţă şi se şterg de praf mobila şi
pot murdări; dotările rămase;
 frecarea pardoselilor foarte murdare;  se aspiră praful depus în canalele de
 aspirarea mochetelor în zonele în care ventilaţie a instalaţiilor de ventilaţie şi aer
sunt folosite; condiţionat;
 curăţarea zonelor sanitare.  se aspiră mocheta sau se curăţă cu mopul
Curăţenia periodică implică: podeaua (în funcţie de procedurile agreate
 spălarea pereţilor, tavanului, geamurilor şi şi de tipul pardoselii).
a mobilierului, suprafeţe care sunt toate
făcute de regulă din materiale rezistente la
umiditate;
 frecarea pardoselilor.

Anexa 10
Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune pentru personal
 De unele din aceste spaţii beneficiază tot personalul (lifturi, scări, vestiare etc.), de altele
beneficiază doar o parte a personalului (birouri, oficii de etaj etc.).
 Majoritatea spaţiilor de folosinţă comună pentru personal sunt curăţate după un program
stabilit de către guvernantă, ţinând cont că pe lista de priorităţi ele sunt ultimele, clienţii
fiind cei care au prioritate, dar nici aceste spaţii nu trebuie să fie uitate.
 Pentru curăţarea anumitor spaţii răspund, fiecare în parte pentru spaţiul pus la dispoziţie,
chiar persoanele care beneficiază de ele, cum este cazul oficiului de etaj al cameristei.
 La terminarea programului din ziua respectivă, camerista mai are câteva lucruri de făcut,
şi anume:
 spălarea tuturor ustensilelor folosite,
 aranjarea căruciorului pentru ziua următoare (în acest fel aflând şi notând de ce anume
mai are nevoie, pentru a putea anunţa a doua zi la careu)
 efectuarea curăţeniei în oficiu.
 să depoziteze separat lenjeria murdară, să nu ajungă în acelaşi spaţiu cu cea curată
(cazul ideal este ca din sacul de lenjerie murdară de pe cărucior, aceasta să ajungă
imediat în camera de lenjerie murdară sau direct în spălătorie, folosind un tobogan);
 să depoziteze în oficiu lenjeria curată, aranjată pe rafturi în funcţie de sortimente şi să
fie păstrată acoperită;
 să păstreze materialele de curăţenie bine ambalate şi etichetate pentru a nu se produce
nici o confuzie la utilizarea lor;
 să păstreze toate ustensilele curate şi puse ordonat;
 să aşeze materialele publicitare şi informative astfel încât să nu se mototolească, pentru
a avea un aspect curat şi îngrijit când sunt puse în spaţiile de cazare;
 să păstreze separat şi acoperite lucrurile personale ale cameristei, în cazul când nu
există un vestiar separat.

Anexa 11
Modul de curăţare a diverselor tipuri de suprafeţe
Curăţarea uşilor Curăţarea geamurilor

În funcţie de tipul şi gradul de murdărie,
Metodele de curăţenie diferă în funcţie de
materialele din care sunt făcute uşile. Ele pot geamurile pot fi curăţate cu apă, apă şi un
fi din lemn sau lăcuit, pal melaminat sau detergent alcalin, apă cu oţet sau spirt
medicinal.
furniruit.
Majoritatea substanţelor speciale de
Uşile din lemn vopsit sau pal curăţat geamurile sunt sub formă de lichid
melaminat care se pulverizează sau sub formă de spray.
 ştergerea de praf cu o cârpă umedă sau Acestea conţin în general un solvent gras sau
se spală cu apă şi cu un detergent neutru; o cantitate de detergent anionic, curăţarea
 spălarea se face de jos în sus deoarece fiind mai rapidă.
apa murdară se prelinge peste suprafaţa Curăţarea se face cu o cârpă care nu
de jos, iar pe o suprafaţă murdară lasă lasă scame sau o lavetă uscată pentru geam,
urme care se pot îndepărta cu greu, apoi de dimensiuni mai mici. Pentru geamuri mari
limpezirea de face de sus în jos; se folosesc ustensilele speciale cu un cap
 nu trebuie uitată niciodată partea special pentru curăţat geamuri şi o coadă

lungă.
superioară a uşii şi nici tocul;
Geamurile foarte mari, în anumite
 soluţia de apă şi oţet îndepărtează petele
structuri pot fi fixe (când există sisteme de
de grăsime şi urmele lăsate de deget;
condiţionare a aerului), ele fiind curăţate doar
 există şi soluţii speciale pentru curăţarea
pe interior de personalul care face curăţenie
uşilor din lemn;
în acea zonă, curăţarea exterioară a
 lustruirea uşilor cu un polish. Cantitatea
geamurilor fiind făcută de către firme
de polish folosită nu trebuie să fie prea
specializate pe bază de contract.
mare, orice surplus trebuind îndepărtat
pentru că, în timp, el poate păta suprafaţa; Curăţarea se face în următoarea
 curăţarea săptămânală a uşile spaţiilor de ordine:
cazare se, o atenţie deosebită acordându-  se trag draperiile şi perdelele şi se leagă

se celor de la băi, care pot fi stropite de pentru a putea fi protejate;
duş, fiind uneori necesară curăţarea lor  se curăţă pervazul ferestrei şi se şterge
mai frecventă. de praf rama cu o cârpă care nu lasă
scame;
Uşile spaţiilor comune  cu aceeaşi cârpă şi cu soluţii de
 verificarea zilnică şi se curăţarea ori de detergent, se spală fereastra, întâi
câte ori este nevoie; lateralele şi apoi în zig-zag de sus în jos,
 ştergerea de praf sau spălarea a tocurilor cu atenţie la colţuri (când se foloseşte un
uşilor. Nu trebuie uitată să fie ştearsă şi spray, se pulverizează şi apoi se curăţă în
partea superioară a tocurilor. acelaşi fel cu cârpa);
 se limpezeşte cu apă curată în acelaşi
Feroneria mod;
 se şterge când se curăţă uşa;  se usucă cu piele de căprioară sau lavetă
 se curăţă cu soluţii speciale pentru metal. sintetică;
 se îndepărtează orice picătură căzută pe
pervaz şi se rearanjează perdelele şi
draperiile;
 se goleşte şi se curăţă găleata, se spală şi
se limpezesc cârpele folosite.


Hotel Ul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotel Ul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

ÎNTREŢINEREA ŞI CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE

DOMENIU: Turism şi alimentaţie

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

ÎNTREŢINEREA ŞI CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE CAZARE

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

1. Competenţe atinse în acest auxiliar.......................................................................................6

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

U C 12 Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

După parcurgerea acestor unităţi de competenţă elevii vor fi capabili:

Aha ...să ştie:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

Stagiul de practică pentru modulul Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare –

În ceea ce priveşte plata şi obligaţiile sociale, conform legislaţiei, stagiul de pregătire

Elevul practicant nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda elevului practicant o indemnizaţie,

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic, pe durata derulării stagiului de

 să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

Toate conţinuturile modulului „Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare” vor fi

Pentru organizarea stagiului de pregătire practică este important graficul de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

Pe parcursul derulării stagiului de instruire practică, pentru asigurarea unor condiţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 12

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

5.1. Jurnalul de practică

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţelor?

Observarea, ca metodă de cercetare, se referă obţinerea de date referitoare la

5.2.1. Fişa de observaţie 1

Activitatea 1: Recunoaşterea materialelor şi echipamentelor necesare curăţeniei în

Stimaţi elevi, cadrul didactic responsabil pentru activitatea de instruire practică, va

-detergenţi pentru mochete şi covoare, detergenţi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17

Activitatea 2: Verificarea stării mobilierului, a materialelor utilizate pentru

1. Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere a ambianţei interioare

Rezultatul observării – Observaţii – informaţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 18

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de amenajare a

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 19

Activitatea 3: Observarea activităţii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare

1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor

PROGRAM DE LUCRU AL CAMERISTEI

Numele ………………………………… Data …………………

Camera nr. Ocupat Plecare Curat Sosire Menţiuni

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de întreţinere şi

Apreciere generală: _________________________________________________________

Observarea activităţii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare în timpul

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21

Activitatea 4: Observarea activităţilor de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de

1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţilor de întreţinere şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 23

Activitatea 5: Observarea curăţeniei şi întreţinerii spaţiilor de cazare

1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate în mod corespunzător activităţile curăţenie a

Numele şi prenumele cameristei: ……………………………………………………………………

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 24

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 25

Activitatea 6: Analizarea completării chestionarelor de către clienţi referitoare la