Ideologiile și Practici Politice totalitare.

Partea 1: Comunismul

Secolul XX a fost secol plin cu ,,de toate".

De la împliniri naționale, la promovarea principiilor democratice până la confruntări

ideologice, experiența totalitarismului, terorii, persecuției, experiența holocaustului,
deportărilor de populații și a milioanelor de persoane care nu au putut mișca un sigur
deget asupra destinului lor.

A fost prin excelență ,,Secolul Extremelor".

Condițiile istorice ale apariției totalitarismului în Europa au avut legătură cu situația

concretă de la finalul Primului Război Mondial și primii ani ai perioadei interbelice.

Această perioadă s-a caracterizat prin:

 pierderi umane, teritoriale, materiale provocate de război

 vulnerabilizarea populației ca urmare a sărăcirii
 inflație, șomaj, criză economică
 dificultăți de guvernare a partidelor democratice
 nemulțumirea populației

Ce crezi, există similitudini între perioada interbelică și actuala perioadă

pandemică potrivit trăsăturilor generale amintite mai sus?

Ideologiile totalitare s-au caracterizat prin:

 unipartidism/existența partidului unic

 monopolul puterii, cultul personalității
 utilizarea propagandei, a terorii
 controlul absolut al statului asupra societății, economiei, culturii
 eliminarea opoziției, cenzură
 desființarea principiului separației puterilor în stat
 Comunismul

,,Revoluțiile sunt locomotivele Istoriei" (Karl Marx)

Context:

Marele paradox al comunismului este dat de faptul că acesta ar fi trebuit, conform

lui Marx, să apară în Occidentul industrializat al Europei, în Anglia și nu în Rusia
agrară.

Apariția regimului comunist este strâns legată de momentul din 7 noiembrie 1917 din
Rusia, când Lenin preia puterea.

Pe acest fundal, datorită evenimentelor din Rusia, Basarabia se va uni cu

România, ceea ce a dus la reacția Moscovei de a confisca tezaurul românesc,
depozitat în Rusia încă din timpul Războiului.

Familia țaristă a fost alungată, iar în urma loviturii de stat dată de Lenin, se va
forma primul stat bolșevic din lume, URSS, creat în anul 1922.

Idei și practici politice în timpul lui Lenin:

 unipartidism-Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S)

 poliție politică (1917) CEKA, NKVD, apoi KGB
 controlul economiei, naționalizarea întreprinderilor Lenin și Stalin

Idei și practici politice din timpul lui Stalin (1924-53)-Anii terorii

 teroarea populației
 economie centralizată și planificată
 colectivizarea agriculturii
 executarea opozanților politici (Troțki, Buharin)
 lagăre de muncă forțate, GULAG
 răspândirea comunismului în estul Europei
(Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria,
Yugoslavia).
Conferința de la Yalta, Churchill, Roosevelt, Stalin.

Perioada lui Nikita Hrusciov (1953-1964)-destalinizare

 a fost o perioadă de destalinizare, în care Hrusciov demască ororile

regimului stalinist
 în mai 1955 s-a semnat Tratatul de la Varșovia ca răspuns al blocului estic
NATO
 1956 - invazia URSS în Ungaria, alături de care participă și România
 Tensiuni în plină perioadă a Războiul Rece dintre URSS și SUA
 Cursa reînarmării-arma nucleară
 lansarea primului satelit artificial al Pământului, Sputnik, în octombrie 1957.
 În 1961, Iuri Gagarin, a fost primul cosmonaut lansat în spațiu.

Perioada lui Leonid Brejnev (1964-1985)

 suprimarea prin forță a Primăverii de la Praga în 1968, criticată de

Ceușescu
 implicarea în războiul din Vietnam de partea vietnamezilor comuniști din
1977
 invazia sovietică din Afghanistan din 1979
Perioada lui Mihail Gorbaciov (1985-1991)-Colapsul URSS

 În 1987-1989, trupele sovietice au fost retrase din Afghanistan

 Reforme interne "transparență" (glastnost) și "reconstrucție" (perestroika).
 Căderea Zidului Berlinului în 1989 și dizolvarea întregului bloc estic.
 La 21 decembrie 1991, URSS s-a destrămat oficial.
Unsprezece foste republici sovietice au devenit independente: Armenia,
Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Molodva, Tadjikistan,
Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan

Partea 2. Fascismul

În lecția trecută am discutat despre Comunism, apariția acestei ideologii, evoluția și

prăbușirea. Următoarea experiență totalitară cunoscută de Europa, a fost cea
fascistă.

•     Termenul de totalitarism a fost introdus de Mussolini

•     a avea fascele=a deține puterea. Denumirea vine de la fasciile romane

Context:

Asemeni cazului rusesc, premizele instalării regimului au fost date de situația

dificilă a Italiei de după Primul Război Mondial.

Criza economică, inflația, somajul cu care se confrunta Italia, alături

de nemulțumirea față de Conferința de Pace de la Paris au accentuat tendințele
extremiste politice în țară.

Deși luptase de partea Antantei (începând cu anul 1916, când i s-a promis

teritoriile Dalmației și Histriei), victoria Italiei a fost considerată una ,,mutilată"
                        (la vittoria mutilata).

De asemenea, ideile comuniste începeau să pătrundă în țară, ceea ce a

animat și mai mult spiritele politice.
 În urma Marșului asupra Romei din 1922, Benito Mussolini, liderul mișcării
fasciste, a preluat puterea, regimul reușind să se mențină până în anul 1943, spre
sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

Marile Alianțe în timpul Primului Război Mondial:

Antanta și Puterile Centrale.

Idei și practici politice

 Instituțiile statului, monarhia-sunt reduse la un rol simbolic

 Partidul Național Fascist devine formațiune politică unică
 Cultul personalității-,,Il Duce"
 Mussolini înlăturată opoziția
 Poliția politică OVRA (Organizzazione per la Vigilanza e la Repressione
dell'Antifascismo)
 Organizații paramilitare ,,Cămășile Negre"
 Italia devine stat corporatist
 Politică antisemită 1938-1943

•     Obiectivul: Refacerea gloriei Romei antice

 Ascensiunea fascismului, evoluție, prăbușirea

 Italia-lansează o politică de revizionism  în Balcani, Marea Mediteraneană

 Reviziuirea tratatelor Versailles(1919-1920), Lausanne (1923)
 Războiul din Etiopia-6 luni(1936)-,,Război Murdar"
 Axa Berlin-Roma-Tokyo 1936
 1939-invadarea Albaniei
 1940-Italia întră în război
  Ultimatuum Greciei
 Mare Nostrum (Marea Noastră-Mediterana)-cucerirea Egiptului, Canalului
Suez controlat de englezi

Sfârșitul regimului Fascist

  10 iunie 1943-Aliații debarcă în Siclia

  Republica de la Salo-reședința ducelui pe lacul Garda
 Lagăre de concentrare a evreilor
 4 iunie 1944-eliberarea Romei de către Aliați
 Mussolini fuge spre Elveția deghizat în soldat german- dar este prins
 Înainte ca aliații să elibereze Italia (de observat că au ajuns mai repede rușii
"eliberatori", în România, în 1944, decât americanii, în Italia), înainte ca
americanii să intre triumfători în Italia, au existat zeci de mii de tineri înrolați
în Corpul de Voluntari

Aceștia au fost numiți partizani, care au luptat împotriva ocupației naziste și

împotriva altor zeci de mii de tineri, înrolați, de cealaltă parte a baricadei,
în Brigăzile Negre fasciste, comandate de Benito Mussolini.

Imnul ,,Bella Ciao" devine imnul național al libertății, împotriva

dictaturii!

Bilanț:

 Mussolini nu a implicat Italia într-un război împotriva marilor puteri, limitându-

se la operațiuni în jurul Mării Mediterane
 Mussolini- a avut mai puține cunoștințe decât Hitler în materie de război
  A fost impresionat de strategia germană militară
 S-a implicat în război fiind convins că va fi unul scurt
Exemple de regimuri fasciste?

Fascismul nu a fost un regim prezent doar în Italia, ci a fost o mișcare specifică

Europei acelor timpuri.

 Franco-Spania
 Salazar-Portugalia
 Horthy-Ungaria
 Pilsudski-Polonia
 Antonescu-România
 Pavelic-Croația
 Tiso-Slovacia
 Metaxas-Grecia

Reține că:
Atât Comunismul cât și Fascismul au avut un Dușman comun: Democrația!

,,Comunismul își hrănește credința din antifascism, iar fascistul, din

anticomunism. Pe de altă parte, ambele combat unul și același Dușman, democrația
burgheză".

Partea 3. Nazismul

      Nazismul sau național-socialismul a fost ideologia și politică

totalitară naționalistă, rasistă, antisemită și anticomunistă a Germaniei naziste, care
au fost aplicate în timpul dictaturii lui Adolf Hitler în statul german între 1933-1945.

Context:

•     1918- S-a format Republica de la Weimar, care de altfel nu a reușit să

soluționeze problemele existente.

•     Tratatul de Pace de la Paris-Versailles-1919- a fost considerat o ,,Lovitură de

pumnal"-Germania a fost considerată singura vinovată de declanșarea războiului,
ceea ce era fals
Germanii au pierdut 13% din teritoriu, Alsacia și Lorena, Estul-Poloniei,
75% zăcămintele de fier

 Războiul a lăsat urme adânci şi în rândurile populaţiei din Germania.

 Mortalitatea excesivă
 lipsa bunurilor de larg consum
 creşterea numărului de şomeri,
  obligaţiile grele asumate prin tratatul de pace
 climat favorabil pentru tensiuni între stânga politică, spre realizarea unei
societăţi fără războaie, de egalitate în faţa legilor, de democraţie reală;

Efectele crizei economice din 1929, resimțite în anii `30, au dus la răspândirea
popularității Partidului Nazist (Național-socialist), condus de Adolf Hitler.

De fapt, acesta încercase anterior să preia conducerea statului, în urma Puciului de

la Munchen eșuat din 1923.

Deși va fi condamnat la câțiva ani de închisoare, Hitler, în decursul celor 6 luni de zile de
carceră își va fructifica lucrarea sa de căpătâi:

,,Mien Kampf" (Lupta Mea).

Ascensiunea lui Hitler la putere a fost posibilă și datorită susținerii primite din partea
elitei industriale și financiare germane, care se temeau de ascendența partidului
comunist din Germania.

Hitler va ajunge la putere pe cale democratică, adică în urma alegerilor parlamentare

din anul 1933.

Ulterior va deveni cancelar, iar după moartea președintelui Hinderburg, Hitler își va
lua denumirea de Furher (Conducător), simbolizând instalrea întregii puteri în mâinile
sale.

Regimul nazist se va menține până la finele celui de al Doilea Război Mondial, în

1945.

Idei și practici politice

   
 Rasism, antisemitism-expuse în Mien Kampf 1925
 Rasa superioară-arienii
  Spațiu vital-pentru rasa superioară-Lebensraum=prin cucerirea
teritoriilor statelor vecine și exterminarea acestora
   Antisemitismul-politică de stat
  Partid unic-Partidul Nazist
  Organizații de tineret -Hitlerjugend
  Cenzură, Teroare, Poliția secretă-SS
 Lagăre de exterminare-evrei: Auschwitz- Bierkenau
 Nazificarea educației-personalului didactic
 1935-reintroducerea serviciului militar obligatoriu
 Muncă obligatorie de 6 luni pentru tineri 18-25 de ani
 Gestapo-Poliția secretă

Bilanț al Doilea Război Mondial

Al doilea război mondial a durat între 1939-1945, a costat 1,5 trilioane de dolari și a
ucis peste 50.000.000. de oameni.

În genocidul sistematic aproximativ 6 milioane de evrei au murit în Holocaust.

El a implicat marea majoritate a țărilor lumii—inclusiv toate Marile Puteri—care au

format două Alianțe militare opuse: Aliații și Axa.

Războiul din Europa s-a încheiat cu o invazie a Germaniei de către Aliații Occidentali
și Uniunea Sovietică, care a culminat cu capitularea Germaniei în 8 mai 1945.

După Declarația de la Potsdam dată de către Aliați la 26 iulie 1945 și după refuzul
Japoniei de a capitula în conformitate cu termenii acesteia, Statele Unite ale Americii
au detonat bombe atomice deasupra orașelor japoneze Hioshima și
Nagasaki, la 6 și, respectiv, 9 august 1945, încheiându-se sub aceste auspicii
conflictul.

Al Doilea Război Mondial a modificat alinierea politică și structura socială a lumii. S-a
înființat Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a promova cooperarea
internațională și a preveni conflictele viitoare.

Partea a IV-a

Ideologii și practici politice în România interbelică (1918-1938)

Cadru general:
Până în anul 1938, statul român a fost organizat potrivit Constituției din 1923.

Adoptarea acesteia a reprezentat o necesitate absolută, în urma realizării idealului

național și a transformărilor politice și eocnomice care au urmat acesteia. De ce a
fost necesară o nouă constituție?
 1. Pentru că granițele teritoriale au fost modificate după Marea Unire din 1918
2.  A fost adoptată reforma electorală în anul 1918- votul va fi unul universal (dar
rezervat doar bărbaților majori)
3. A fost adoptată Reforma agrară în anul 1921- expropierea suprafețelor
agricole mai mari de 100 ha, respectiv, împroprietărirea famililor țărănești.

Impact:
Pentru prima dată în istoria țării, țărănimea intra în viața politică, iar ținând cont că
cea mai mare parte a populației era formată din această clasă, numărul
alegătorilor a crescut considerabil.

Iar acestea au dus la crearea unor noi partide politice, care să apere și interesele
celor noi veniți în sistemul electoral, cum a fost cazul Partidului Național Țărănesc.

Reforma agrară a fost adoptată în anul 1921 a fost cea mai radicală reformă
agrară din Europa în perioada interbelică.

România interbelică
Perioada interbelică a fost pentru români una dintre cele mai prospere de până
atunci, atât din punct de vedere politic, economic, cât și cultural.

De la simbolul acestei țări numite pe atunci, ,,Micul Paris", până la forța agricolă și
exporturile care au clasat România pe locuri fruntașe la cereale, la viața mondenă
din București.

Pe plan politic, România a funcționat în această perioadă bazată pe principii

democratice precum:

 separarea puterilor în stat

  pluripartidism
 vot universal
 alegeri libere
 garantarea drepturilor și libertăților cetățenești

Monarhia și-a păstrat caracterul constituțional reprezentat de accederea la tron a

lui Ferdinand I (1914-1927), cel care va continua politica echilibrată începută de
predecesorul său Carol I.

Alături de soția sa, regina Maria, au fost numiți regii  ,,Întregitori" în urma realizării

României Mari șia  încoronării de la Alba Iulia din 1922.
 Criza dinastică
Datorită ,,crizei dinastice" și a renunțării la tron de către prințul moștenitor,
Carol al II-lea, în anul 1927, va ajunge Rege, Mihai I.
Fiind minor, s-a instituit o Regență, formată din Patriarh, regina-mamă și primul-
ministru.
Ce a făcut în acest timp așa numitul ,,Rege Playboy" al României? A plecat o
perioadă alături de amanta sa, Elena Lupescu, în romanticul oraș Paris...
Regența s-a menținut însă doar până în anul 1930, când Carol al II-lea a
revenit în țară.

Carol al II-lea (1930-1940)

In anul 1938 va introduce regimul autoritar bazat pe o nouă Constituție.

Acest nou act fundamental prevedea:

 subordonarea guvernului față de rege

 scăderea rolului Parlamentului și a autorității legislative
 interzicerea partidelor politice și formarea partidului unic ,,Frontul Renașterii
Naționale"
 restrângerea dreptului de vot (acordat doar persoanelor cu vârsta de peste 30
de ani știutoare de carte)
 folosirea propagandei în promovarea propriului regim politic.

Datorită contextului celui de al Doilea Război Mondial (1939-1945), România

va suferi pierderi teritoriale considerabile în favoarea statelor revizioniste:

-cedarea Cadrilaterului către Bulgaria-Dictatul de la Craiova 1940

- și a Nord-Vestului Transilvaniei către Ungaria, dictatul de la Viena. 1940

-cedarea Basarabiei-Ultimatuum URSS 1940

Cu alte cuvinte, România Mare se prăbușea...

Acestea au fost urmate de un schimb obligatoriu de populații româno-bulgar,

între România și Bulgaria în zona Dobrogei.

Sub aceste condiții, regele Carol va abdica în septembrie 1940, iar regimul
monarhic autoritar se va prăbuși...
Mareșalul Ion Antonescu alături e Hitler, pus în fața ,,Dictatului de la Viena" 1940
prin care România pierdea Transilvanie de Nord-vest în favoarea Ungariei.

Dictatura antonesciană
Conducerea statului a fost luată de generalul Ion Antonescu, și de regele Mihai
I, major acum, care va avea mai degrabă un rol simbolic în conducerea statului.

Antonescu va fi cel care va angrena România în războiul împotriva Rusiei, de partea

Axei (Germania, Italia și Japonia) urmată de pierderea definitvă a Basarabiei și
înfrângerea armatelor.

Perioada interbelică se încheiase așadar cu pierderi colosale atât teritoriale, cât și

materiale.

După 1944 România va intra în sfera de ,,influență" a lui Stalin, urmând pentru
următorii 45 de ani să experimenteze regimul totalitar de factură comunistă.

La 23 august 1944, regele Mihai I l-a arestat și l-a demis prin decret regal pe Ion
Antonescu, prim-ministru al României și a restaurat Constituția din 1923.

A fost condamnat la moarte în 1947 de Tribunalul Poporului din București și a fost
executat prin împușcare la Jilava.

Partidele democratice din România

în perioada interbelică

Partidul Național Liberal

  

 Se menține și în această perioadă

 A fost partidul care a dominat guvernarea
statului în perioada interbelică (1918-1828 și
1934-1937).
 Ideologia modernizării ,,prin noi înșine" a fost
promovată de lideri precum Ion I. C.
Brătinanu, Vintilă Brătianu, I.G. Duca,
Constantin I. C Brătianu.
Partidul Național Țărănesc
    
 în anul 1926 se va forma  prin fuziunea cu
Partidul Țărănesc (fondat în 1918 de Ion
Mihalache) cu Partidul Național Român din
Transilvania, condus de Iuliu Maniu.
 În plan economic, partidul a mizat pe ideologia
,,porților deschise", a primirii de capital străin
în vederea dezvoltării țării.
 A guvernat în perioada crizei economice 1929-
1933
Iuliu Maniu, va fi sfârși la Sighet în închisoarea comunistă, alături de
cea mai mare parte a elitei intelectuale interbelice.

Partide de orientare extremistă

Extremismul de dreapta
Extremismul de dreapta din România este strâns
legat de anul 1923, când apare primul partid de acest
fel din România.
A apărut la Iași și s-a numit Liga Apărării Național
Creștine sau LANC, condusă de A. C. Cuza ( a nu
se condunda cu Al. I. Cuza!).
Începând cu anul 1935, acest partid va fuziona
cu  Partidul Național Agrar condus de Octavian
Goga, formând Partidul Național Creștin.
Totuși, ideologia nu a fost împărtășită de către toți
adepții și din acest motiv vor exista desprinderi.
Astfel, în anul 1927 C. Z Codreanu va întemeia ,,Liga
Arhanghelului Mihail", ce va deveni din
1930 ,,Garda de Fier", iar mai apoi din
1934 ,,Partidul Totul pentru Țară".

Ideologie:

 cultul elitelor, naționalismul

 antisemitismul și xenofobia
 principiile antidemocratice
 Va reuși să ajungă la guvernare în anul 1940,
alături de generalul Ion Antonescu.

Extremismul de stânga
Acesta are foarte mare legătură cu alipirea
Basarabiei la România și nemulțumirile URSS față de
această modificare a granițelor sale.

Astfel, în anul 1921, se va înființa Partidul Comunist

Român, fidel regimului bolșevic de la Moscova,
primul lider fiind Grigore Cristescu.

Ideologia partidului urmărea desprinderea României

Mari, desființarea regimului democratic și instalarea
dictaturii comuniste.

Datorită tulburărilor din Basarabia din anul 1924,

regele Ferdinand va interzice acest partid politic,
membrii mișcării continuând să activeze însă în
ilegalitate.

Din anul 1944, comuniștii vor prelua conducerea

statului, care s-a menținut până în anul 1989. Anii
1990 au reprezentat revenirea la principiile
democratice însă nu și la regimul monarhic.

În prezent, România este stat membru al alianței

Euro-atlantice...