Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. PIESE SCRISE
1. INTRODUCERE
2. CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE
2.2 Relief
2
generat un relief carstic cu versante abrupte, chei, defilee, hornuri, lapiezuri, ca, spre
exemplu, în portiunea centrala a Defileului Oltului, pe vaile Vîrghisului, Saratei,
Lupsei, precum si cea mai înalta cota a regiunii, Magura Codlei.
Cele mai importante ape ale tinutului sunt Vulcanita si Bârsa. Vulcanita fusese
initial pârâul celor din Vulcan, însa apa sa putina nu putea fi folosita. În anul 1427
comunele Vulcan, Codlea si Halchiu au hotarate sa aduca printr-un nou canal apa
din Bârsa în comune. Dupa mentiunile lui Heinrich Wachner, noul canal, Vulcanita, a
fost amenajat in
1517.
Dupa inundatia produsa de catre Vulcantia în 1975, de-a lungul granitei dintre
Codlea si Vulcan s-a amenajat în 1978 un nou canal, care stabilea o legatura
transversala între Vulcanita si Bârsa si urma sa protejeze de inundatii noile cartiere,
asezate mai jos, precum si zona industriala a orasului.
2.4 Clima
Codlea are o clima continentala temperata însa în zona hotarului, din cauza altitudinii
diferite a fiecarei zone, pot fi înregistrate diferente de temperatura. Temperatura medie este
asemanatoare cu cea a Brasovului, respectiv 7,8°C. Media precipitatiilor este de 650mm/an.
Temperatura minima, masurata iarna, a fost de -28°C, iar temperatura maxima, înregistrata
vara, de +35°C.
Clima zonei are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de
tranzitie între clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental, mai umeda
si racoroasa, caracteristica zonei de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor
scazute.
Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul
iernii nu se înscriu în valorile extreme.
Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de
600-700 mm/an. Vântul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze
medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s.
Este un climat de adapost cu particularitatile ce-l definesc, un element important este
fenomenul de înghet timpuriu cu repercusiuni în activitatea agricola
Vegetatia din municipiul Codlea este modificata adanc de interventia factorului uman ,
prezinta ca trasatura esentiala etajarea pe verticala, cu limitele mai labile ale diferitelor etaje,
in functie de varietatea reliefului, deci de topoclimat. Inversiunile de temperatura se resimt si
ele, in sensul unor inversiuni de vegetatie, care se pot urmari insa mai greu din cauza
defrisarilor aproape radicale din vatra depresiunii.Etajul pajistilor alpine si subalpine primare
ocupa marile inaltimi de pe rama montana sudica, fiind mai extinse in Bucegi si mult mai
restranse in celelalte masive inalte. Sunt domenii ideale de pasunat, care au si favorizat, de
altfel, oieritul stravechi al mocanilor din Depresiunea Brasovului.
Molidisurile carpatice sunt mai raspandite in Bucegi si Piatra Craiului, asaltand versantii
mai putin abrupti. Celelalte masive montane din sud apartin domeniului padurilor de
amestec de molid, brad si fag, cu insule de molidisuri doar in Postavarul, Piatra Mare si mai
rar in restul varfurilor inalte. Cea mai mare parte a muntilor Persani si a culmilor montane de
inaltime mijlocie din bazinele Tarlungului si Buzaului superior constituie domeniul fagetelor
pure sau in amestec cu gorunul, in zonele marginale, la contactul cu piemonturile.
In sfarsit, vatra depresionara joasa si mai ales rama piemontala periferica sunt - sau mai
bine zis au fost - acoperite de paduri de stejar ( stejarul pedunculat), fiindca in prezent
acesta se mai pastreaza doar insular sau ca exemplare izolate, fiind defrisat inca din timpuri
vechi, dar mai intens in ultimele 200-300 de ani.
Sub actiunea omului, solul a suferit modificari substantiale, devenind, intr-o oarecare
masura, un produs al muncii omenesti. Lucrarile solului, care au menirea sa creeze conditii
cat mai bune pentru cresterea plantelor, exercita influente multiple si complexe asupra
solului. Efectuarea lucrarilor solului in cazul versantilor pe linia de cea mai mare panta este
cauza principala a manifestarii intense a eroziunii.
O structura necorespunzatoare a culturilor si practicarea monoculurii, duce la obtinerea
de productii scazute, dar exista, in acelasi timp, si influente negative asupra solului.
Exagerarile, in ce priveste cultura prasitoarelor, au efecte negative chiar si asupra celor mai
bune soluri, deoarece prin mobilizarea repetata a terenului se produce deteriorarea
structurii. Folosirea incorecta a ingrasamintelor are efecte negative atat asupra productiilor,
cat asupra proprietatilor solului. Prin destelenirea terenurilor in zona de stepa, se inlatura
vegetatia naturala ierboasa, cu efect de franare procesului de acumulare a humusului, iar
prin defrisarea padurilor se produce o intensificare a procesului bioacumulativ.
Defrisarea padurilor si folosirea nerationala a acestora in cultura plantelor duc la
manifestarea eroziunii, uneori pana la scoaterea terenurilor respective din circuitul agricol.
Poluarea este un fenomen general, legat strict de actiunea omului, care afecteaza
intreaga natura. Poluarea artificiala a aparut odata cu dezvoltarea primelor asezarii urbane,
sub influenta factorului antropic.Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si
usor degradabile de catre microorganismele mediului(bacterii si ciuperci)
4
3. SOLURILE
Influenta rocii
5
diferite, dar in aceleasi conditii de clima si vegetatie, se poate forma acelasi tip de
sol.
Procesele de bioacumulare si levigare au un rol deosebit in formarea si
evolutia solurilor, iar intensitatea acestora depinde de caracteristicile rocilor, care se
transmit, si solurilor respective. S-a constatat ca acumularea humusului este in
functie de textura:
Influenta reliefului
Influenta climei
6
Influenta timpului
Influenta organismelor
7
3.2. Lista solurilor
Luvosol
8
Bioacumularea este mai slaba, deoarece resturile organice supuse humificarii au
character acid, si este realizata predominant de ciuperci si mai putin de bacterii. In
compozitia humusului predomina acizii fulvici, acesta fiind de tip mull-moder sau
moder.
Alcatuirea profilului: Ao-El-Bt-C.
Cernoziomurile
Euticambosoluri
Districambosoluri
9
Solurile fiind situate, in general, pe versanti cu drenaj intern si extern foarte
bun, fierul rezultat din alterarea mineralelor ramane in stare oxidata.
Aciditatea de schimb a acestor soluri este determinata predominant de cationii
de aluminiu care impiedica si migrarea argilei din orizonturile superioare in orizontul
Bv.
Alcatuirea profilului: O-Ao-Bv-C.
Gleiosolurile
10
3.3 Caracterizarea unitatilor de sol
CARACTERISTICILE SOLULUI
CARACTERISTICILE SOLULUI
12
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.3
Denumire: Sol brun luvic peseudogleizat slab, foarte puternic, profund (126-156
cm) pe luturi/pietrisuri fluviatile, lut/lut-argilos
Suprafata: 56 ha 0.84%
Profile: 42
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Despresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: tersa de cofluenta (Barsa-Turcu 1-2%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 10 m; neinundabil
o Vegetatie: cultivata
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri brune luvice pseudogleizate puternic in
microdepresiuni si soluri pseudogleizate
CARACTERISTICILE SOLULUI
13
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.4
Denumire: Sol brun eu-mezobazic gleizat slab relict, foarte puternic profund
(126-150 cm), pe luturi/pietrisuri fluviatile, lut/lut
Suprafata: 74 ha 1.12%
Profile: 60
Judetul: Brasov
Teritoriu administrativ: Codlea
Unitatea fizico-geografica: Depresiunea Brasov
Aspectul suprafetei terenului: local microdepresiuni si pietris la suprafata
Conditii naturale in care apare:
o Relief, panta: teresa, con de dejectie; teresa; lunca 2-5 (10)%
o Procese de panta: -
o Adancimea apei freatice (m), inundabilitate: 3-5m , neinundabil
o Vegetatie: cultivata, pajiste mezofila
Principalele soluri cu care se asociaza: soluri aluviale
CARACTERISTICILE SOLULUI
15
UNITATEA TERITORIALA DE SOL NR.6
CARACTERISTICILE SOLULUI
16
4. ANALIZA FACTORILOR LIMITATIVI AI PRODUCTIEI, PROGNOZA
INVELISULUI DE SOLURI SI CERINTELE AMELIORATIVE
Procesul productiei agricole este legat in mod nemijlocit de sol. Solul este un
mijloc de productie limitat cantitativ de spatiul geografic, obtinerea de productii din ce
in ce mai mari fiind limitata de 3 factori principali: textura, eroziunea de suprafata,
panta terenului. Una din insusirile importante ale solului este textura.
Textura – depinde de materialul parental si de caracterul procesului de solificare,
textura la randul sau exercitand o influenta importanta asupra solificarii.
Textura fina – se opune levigarii accentuate, determina formarea de profile mai
scurte, dar cu orizonturi bine diferentiate, stimuleaza o acumulare de humus, creeaza
conditii de evolutie a solului.
Textura grosiera – are o permeabilitate mare pentru apa si aer, capacitatea de
retinere a apei este mai mare, continut ridicat de substante nutritive, potential ridicat,
dar care nu poate fi valorificat din cauza deficientelor in ceea ce priveste regimul
aero-hidric.
Textura mijlocie – are cele mai bune proprietati, majoritatea plantelor de cultura
se dezvolta optim pe acest tip de textura.
Exista culturi care prefera un anumit tip de textura astfel: cartofi, sfecla de zahar,
vita-de-vie, prefera o textura grosiera, in timp ce graul valorifica foarte bine textura
fina, insa majoritatea plantelor de cultura prefera textura mijlocie.
Textura, determinand sau influentand conditiile de crestere ale plantelor care au
cerinte foarte variate, constituie un criteriu de baza in alegerea sortimentului de
cultura.
Marea majoritate a plantelor de cultura se dezvolta optim in cazul texturii mijlocii.
Pentru unele culturi, textura poate constitui un factor restrictiv, cum se intampla de
exemplu, textura fina (argiloasa) in cazul vitei de vie, pomilor, cartofului.
Textura determina stabilirea masurilor agrotehnice si ameliorative ce urmeaza sa
fie aplicate solului. In cazul texturilor fine in comparatie cu cel al texturilor grosiere
mobilizarea solului trebuie facuta pe o adancime mai mare, ingrasamintele chimice
pot fi aplicate in doze mai mari si intervale mai lungi de timp.
Eroziunea – aduce prejudicii importante sectoarelor agricole. Cantitatea de sol ce
se pierde anual la ha prin eroziune este de 0,5-500 t, fiind conditionata de volumul
precipitatiilor si intensitatea acestora, de relief, de modul de folosinta si de
proprietatile lor.
Erodarea in fiecare an a unei cantitati de sol, chiar daca aceasta este la limita
minima mentionata, are consecinte grave asupra fertilitatii solurilor. In eroziunea de
suprafata are loc pierderea materialului fin, a unei parti din coloizi, scaderea
continutului de humus, argila si substante nutritive in orizontul superior. Materialul
spalat prin eroziune este cel fin, din acest considerent inrautatindu-se structura
solului.
Pe masura intensificarii eroziunii orizontul cu humus devine subtire si uniform prin
brazdarea lui de catre rigole, fagase si ogase in care este erodat complet pana la
roca nesolidificata. Pierderile de argila si humus duc la degradarea structurii si in
consecinta la reducerea porozitatii necapilare, cresterea densitatii si reducerea
capacitatii pentru apa capilara.
In fazele avansate ale eroziuniii are loc pierderea partiala sau totala a orizontului
superior fertil, iar prin ogasele si ravenele formate, suprafata devine improprie pentru
cultura plantelor de camp. Eroziunea nu provoaca numai distrugerea solului situat in
panta, dar si o parte din solurile situate pe vai. De asemenea ea modifica regimul
17
apei, fapt cu consecinte importante nu numai asupra productiei plantelor, dar si
asupra regimului hidrologic al climatului in general arid.
Eroziunea duce la scaderea fertilitatii solurilor, a scoaterii din circuitul agricol a
unor mari suprafete de teren. Ea provoaca o rupere a echilibrului natural cu
consecinte dezastruoase asupra mediului inconjurator si, in general, asupra vietii.
Poluarea reprezinta contaminarea mediului înconjurator cu materiale care
interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor
(organismele vii si mediul în care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului
înconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea
mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.
Sunt doua categorii de poluanti:
18
Poluarea solului Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale
care se formeaza într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este
necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia
agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici
toxici, saruri, patogeni, sau materiale radioactive simetale grele care pot afecta viata
plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui,
au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrasaminte
chimice,pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si
alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau capsuni în California au
dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut
afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice
si lasa solul steril si dependent de îngrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor.
În consecinta, se folosesc tot mai multe îngrasaminte, ceea ce duce la poluarea
râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii.
Poluarea in tara noastra in perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalatii
din România au dreptul sa emita un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze
cu efect de sera, respectiv 75,9 milioane tone anual. România are un disponibil
minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale
Cantitatii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-
2012, pentru care ar putea încasa pâna la 2 miliarde euro (1 miliard de euro dupa
alte estimari)
In anul 2010, Statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219
companii poluatoare de pe teritoriul tarii, în majoritatea lor cu capital de stat. Scopul
este de a ajuta acesti poluatori sa investeasca în ecologizare. Aceste companii au
posibilitatea sa vânda certificatele direct altor poluatori, români sau straini, cu
capacitate mai mare de productie, sa le listeze la bursele specializare sau sa le
vânda unor intermediari
19
5. GRUPAREA TERENURILOR IN FUNCTIE DE SCOP (PRETABILITATEA LA
LUCRARI DE AMENAJARE, LA FOLOSINTE ETC.)
.
Pretabilitatea terenurilor se refera la gruparea sau clasificarea acestora in clase,
subclase, grupe si subgrupe.Aceasta grupare se face in scopul de a reuni terenurile
cu aceleasi aptitudini pentru diferite folosinte sau amenajari.
Gruparea in categoriile mentionate se realizeaza in raport cu natura si influenta
factorlor restrictivi pentru productie, Restrictiile se refera atat la conditiile existente
care diminueaza recoltele, cat si la pericolul aparitiei prin exploatare a unor degradari
cu aceleasi efecte. Analizand restrictiile carepot fi de natura climatica, de sol, de
relief, de drenaj, se pot stabili masuri necesare pentru amelioararea terenurilor si
optimizarea exploatarii
Clase de favorabilitate
Categorii de favorabilitate
FN
PS
CV
PN
PR
MR
1
1
6.1-7.0 Tm corectata (3 C)
0.6
1
1
1
701-800 Pm corectata (4 C)
0.5 0.8
0.5 0.8
0.5 0.9
1
1
1
1
1
1
GZS Gleizare (14)
1
1
1
1
1
1
PZS Pseudogleizare (15)
1
1
S(A)A Salinizare sau Alcalizare (16 sau 17)
0.9
0.8
0.8
1
1
1
1
1
LA Textura (23)
0.8 0.9
1
1
1
1
1
1
N Grad de poluare (29)
1
1
1
1
1
1
5.1-10.0 Panta (33)
21
SEMI Alunecari (38)
Coeficienti
>10 Adancimea apei freatice (39)
0.6 0.9
0.7 0.9
0.5 0.9
0.6 0.9
0.8 0.9
0.8 0.9
Indicatori (nr.) si cod
1
1
1
1
1
1
ABS Inundabilitatea (40)
1
1
1
MA Porozitatea totala (44)
0.9
1
1
1
MM Continutul CaCO3 (61)
0.9
0.9 0.8
1
1
1
1
1
SA Reactie (63)
1
1
1
1
1
1
FM Volum edafic (133)
Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
1
1
1
1
1
1
M Rezerva de humus (144)
1
1
1
1
1
1
ABS Exces de umiditate (181)
NOTE
14
20
12
19
72
72
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
22
Folosinta si cultura
FN
PS
CV
PN
PR
MR
1
1
1
1
1
1
8.3-11.5 Tm corectata (3 C)
1
380-600 Pm corectata (4 C)
0.7
0.7
1
1
GZM Gleizare (14)
0.9
0.8 0.9
0.9 0.9
0.8 0.9
1
1
1
1
1
1
PZS Pseudogleizare (15)
1
1
1
1
1
1
ABS Salinizare sau Alcalizare (16 sau 17)
A Textura (23)
0.7
0.8
0.7
0.8
0.8
0.8
1
1
1
1
1
1
N Grad de poluare (29)
1
1
1
1
1
1
<5% Panta (33)
23
1
1
1
1
1
1
ABS Alunecari (38)
Coeficienti
3.01-5.0 Adancimea apei freatice (39)
0.9
0.9
0.9
0.9
0.8
0.9
Indicatori (nr.) si cod
1
1
1
1
1
1
N Inundabilitatea (40)
1
1
1
1
1
1
A Porozitatea totala (44)
1
1
1
1
1
1
ABS Continutul CaCO3 (61)
1
1
1
1
1
1
SA Reactie (63)
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul cernoziomoid cambic-gleizat
1
1
1
M Volum edafic (133)
Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
M Rezerva de humus (144)
1
1
1
1
1
1
ABS Exces de umiditate (181)
NOTE
51
52
46
47
45
50
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
24
Folosinta si cultura
FN
PS
CV
PN
PR
MR
1
1
1
8.1-9.0 Tm corectata (3 C)
1
1
801- Pm corectata (4 C)
0.4
0.9 0.7
0.9 0.7
0.9 0.9
1000
1
1
1
1
1
1
GZS Gleizare (14)
1
1
1
1
1
1
PZS Pseudogleizare (15)
0.1
0.1
0.1
0.2
0.3
1
1
1
1
1
LA Textura (23)
0.1 0.9
1
1
1
1
1
1
N Grad de poluare (29)
1
1
1
1
1
1
<5% Panta (33)
25
1
1
1
1
1
1
A Alunecari (38)
Coeficienti
>10 Adancimea apei freatice (39)
0.8
0.8
0.8
0.8
0.8
0.8
Indicatori (nr.) si cod
1
1
1
1
1
1
N Inundabilitatea (40)
1
1
1
1
1
1
A Porozitatea totala (44)
1
1
1
1
1
1
ABS Continutul CaCO3 (61)
1
1
1
1
1
1
SA Reactie (63)
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul brun luvic pseudogleizat
1
1
1
1
1
1
FM Volum edafic (133)
Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
0.9
0.9
0.9
0.9
0.8
0.9
1
1
1
1
1
1
ABS Exces de umiditate (181)
NOTE
3
5
5
6
13
22
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
26
Folosinta si cultura
FN
PS
CV
PN
PR
MR
1
1
6.1-7.0 Tm corectata (3 C)
0.5
0.5
0.6
1
1
1
601-700 Pm corectata (4 C)
0.5 0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
ABS Gleizare (14)
1
1
1
1
1
1
PZS Pseudogleizare (15)
1
1
S(A)A Salinizare sau Alcalizare (16 sau 17)
0.8
1
LN Textura (23)
0.8 0.9
0.9 0.8
0.8 0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
N Grad de poluare (29)
1
1
1
1
1
1
<5% Panta (33)
27
1
1
1
1
1
1
ABS Alunecari (38)
Coeficienti
1
1
1
1
3.01-5.0 Adancimea apei freatice (39)
0.9
0.9
Indicatori (nr.) si cod
1
1
1
1
1
1
N Inundabilitatea (40)
1
1
1
MA Porozitatea totala (44)
0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
A Continutul CaCO3 (61)
1
1
1
1
1
1
N Reactie (63)
1
1
M Volum edafic (133)
Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul brun argiloiluvial pseudogleizat
0.7 0.9
0.8 0.9
0.8 0.9
0.8 0.9
0.8
0.9
1
1
1
1
1
1
ABS Exces de umiditate (181)
NOTE
18
26
26
25
58
73
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
28
Folosinta si cultura
FN
PS
CV
PN
PR
MR
1
1
6-9 Tm corectata (3 C)
1
1
600-900 Pm corectata (4 C)
0.8 0.4
0.8 0.7
0.8 0.7
0.9 0.9
1
1
1
1
1
1
GZS Gleizare (14)
1
1
1
1
1
1
PZS Pseudogleizare (15)
1
1
1
1
1
1
ABS Salinizare sau Alcalizare (16 sau 17)
AL Textura (23)
0.8
0.9
0.8
0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
ABS Grad de poluare (29)
1
1
1
1
1
1
<5% Panta (33)
29
1
1
1
1
ABS Alunecari (38)
Coeficienti
3.01-5.0 Adancimea apei freatice (39)
0.9
0.9
0.9
0.9 0.9
0.9 0.8
0.9
Indicatori (nr.) si cod
1
1
1
1
1
1
N Inundabilitatea (40)
1
1
1
MA Porozitatea totala (44)
0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
ABS Continutul CaCO3 (61)
1
1
1
1
1
1
N Reactie (63)
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul brun eu-mezobazic gleizat
1
1
1
1
1
1
FM Volum edafic (133)
Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
1
1
1
1
1
M Rezerva de humus (144)
0.9
1
1
1
1
1
1
M Exces de umiditate (181)
NOTE
21
45
36
53
58
81
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
30
Folosinta si cultura
FN
PS
CV
PN
PR
MR
1
1
6-7 Tm corectata (3 C)
0.6
1
1
1
>700 Pm corectata (4 C)
0.5 0.8
0.5 0.8
0.5 0.9
1
1
1
1
1
1
GZM Gleizare (14)
1
1
1
1
1
1
PZA Pseudogleizare (15)
1
1
1
1
1
1
ABS Salinizare sau Alcalizare (16 sau 17)
1
LN Textura (23)
0.9
0.8
0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
N Grad de poluare (29)
1
1
1
1
1
1
<5% Panta (33)
31
1
1
1
1
1
1
ABS Alunecari (38)
Coeficienti
1
1.01-2.0 Adancimea apei freatice (39)
0.3
0.2
0.5
0.3
0.9
Indicatori (nr.) si cod
1
1
1
1
1
1
N Inundabilitatea (40)
1
1
1
MA Porozitatea totala (44)
0.9
0.9
0.9
1
1
1
1
1
1
Judetul Brasov Unitatea 1 Trupul sol gleic molic
1
1
1
1
1
1
SA Reactie (63)
Fisa pentru calculul manual al notelor de bonitare in conditii naturale
1
1
1
M Volum edafic (133)
0.9
0.9
1
1
1
1
1
FM Rezerva de humus (144)
0.9 0.9
1
1
1
1
1
1
ABS Exces de umiditate (181)
NOTE
8
6
18
13
90
81
Potentialul productiv al terenului pentru diferite culturi
Legenda de culori
32
6. CONCLUZII
Bibliografie
33
B.PIESE DESENATE
34