Sunteți pe pagina 1din 10

Secţia: Maşini Unelte Disciplina:

P.S.A
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Facultatea Construcţii de Maşini
TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze un cuţit de strung cu plăcuţe din carburi metalice, fixate mecanic
pentru prelucrarea piesei din figură cunoscându-se:
d =78 mm
Ra = 50
Material: OL 37
Proiectul va conţine:
1. Memoriu tehnic;
2. Memoriu justificativ de calcul;
3. Norme de tehnica securităţii a muncii;
4. Bibliografie;
5. Desen de ansamblu;
6. Desen de execuţie a reperelor nestandardizate.

MEMORIU TEHNIC
1.1.Generalităţi:
Cuţitele sunt scule aşchietoare de largă răspândire în construcţiile de maşini,
folosindu-se la prelucrarea pe strunguri universale, strunguri revolver, maşini de rabotat
şi mortezat, automate şi semiautomate sau de destinaţie specială.
În funcţie de felul operaţiei de prelucrare se deosebesc:
a) cuţite pentru strunjire;
b) cuţite pentru rabotare;
c) cuţite pentru mortezare.
Cuţitele pot fi executate în întregime din oţel rapid sau din două sau mai multe
materiale sudate, lipite sau prinse mecanic.

1.2. Cuţite cu plăcuţe aşchietoare din carburi metalice fixate


mecanic:
Fixarea plăcuţelor prin lipire este o operaţie elaborioasă şi cosistisitoare. Datorită
acestui fapt, s-a făcut trecerea la fixarea mecanică a plăcuţelor cu următoarele avantaje:
- se elimină tensiunile interne ce apar în urma lipirii;
- se asigură exploatarea raţională a plăcuţelor;
- permite folosirea unui singur corp de cuţit la un număr mare de plăcuţe;
- se reduce timpul de schimbare a sculei, întrucât suportul plăcuţei nu se scoate de
pe maşină după uzură, ci se înlocuieşte uşor şi rapid numai plăcuţa;

- placa de prindere a plăcuţei joacă şi rolul de prag de conducere şi rupere a


aşchiilor;
- creşte productivitatea prelucrării.
Capacitatea muchiei de aşchiere a plăcuţei fixate mecanic este ai mare decât în
cazul celor lipite sau al cuţitelor clasice, din următoarele considerente:
- muchia de aşchiere fiind lipsită de tensiunile de la lipire şi de la ascuţire, admite
solicitări dinamice mai mari;
- modificările remanente ale liantului din structura plăcuţei cauzate de solicitările
dinamice, rămân fără influenţă întrucât nu se mai aşchiază cu o muchie aşchietoare
neascuţită;
- pot fi utilizate, pentru anumite operaţii de aşchiere calităţi superioare de carburi
metalice, datorita sensibilităţii reduse a plăcuţelor.

1.3. Clasificarea cuţitelor cu fixare mecanică a plăcuţelor:


După modul de poziţionare a plăcuţelor se disting:

- cuţite pe dreapta;
- cuţite pe stânga.
În funcţie de forma capului cuţitului şi poziţia acestuia în raport cu corpul:
- cuţite drepte;
- cuţite încovoiate;
- cuţite cu corp îngustat.
În funcţie de destinaţie sunt:
- cuţite pentru prelucrări interioare;
- cuţite pentru prelucrări exterioare.

1.3. Variante constructive:

1.4.1. Varianta 1 (figura 1)


Plăcuţa de sprijin (3) este fixată cu ştiftul (2), care realizează un ajustaj cu joc cu
plăcuţa (4), iar cu gaura din corpul cuţitului (1) ajustaj cu strângere. Un capăt al bridei (6)
intră într-un canal frezat în corpul cuţitului (1), iar celălalt capăt se reazămă pe
sfărmătorul de aşchii (5). Forţa de apăsare este dată de şurubul cu cap înecat (7). Rotirea
bridei la desfacerea şurubului este împiedicată prin modul în care a fost fixată în corpul
cuţitului.

1.4.2. Varianta 2 (figura 2)


Cea mai simplă variantă de fixare a plăcuţei este realizată prin strângerea directă a
pachetului cu şurubul (2). Fixarea plăcuţei de sprijin (5) se poate face fie cu şurub, fie cu
ştift. În vederea fixării în bune condiţii a plăcuţei aşchietoare axa şurubului de fixare
trebuie astfel direcţionată încât şurubul să realizeze prin înşurubare, pe lângă strângerea
plăcuţei şi împănarea acesteia către pereţii laterali ai locaşului. În acest sens unghiul
maxim de înclinare trebuie să fie cu cel puţin 5 grade mai mic decât unghiul gama.

1.4.3. Varianta 3 (figura 3)


Pentru această variantă sistemul este folosit la strângerea plăcuţelor de dimensiuni
mici. Strângerea se realizează cu ajutorul ghearei (3) prin intermediul şurubului
diferenţial (4). Inelul elastic (1), aşezat sub ghiara de fixare are rolul de a o ridica în
momentul desfacerii şi de a uşura în acest fel schimbarea plăcuţei aşchietoare (6). Pentru
evitarea rotirii elementului (3) în timpul desfacerii şurubului (4), ghiara de fixare este
prevăzută cu o canelură ce culisează într-un locaş corespunzător, practic în corpul
cuţitului. Fixarea plăcuţei de sprijin se face cu ajutorul şurubului (8).

1.4. Justificarea variantei alese:


Aleg varianta 1 ( figura 1) deoarece prezintă o construcţie mai simplă. Prin
construcţia sa asigură şi o precizie mai ridicată. Brida (6) este prinsă în corpul cuţitului
(1) printr-o canelură, asigurând o fixare mai precisă, reprezentând în acelaşi timp şi o
piedică împotriva rotirii acesteia în timpul desşurubării şurubului (7). Celălalt capăt al
bridei fixează sfărmătorul de aşchii şi plăcuţa din carbură metalică (4). Plăcuţa din
carburi metalice (4) este aşezată pe o plăcuţă de sprijin (3), care este prinsă de corpul
cuţitului (1) cu ajutorul ştiftului (2) formând un ajustaj cu strângere, asigurând astfel o
stabilitate mai mare a plăcuţei în timpul aşchierii.
Memoriu justificativ de calcul .

OL37

d := 78 L := 900 Ra := 50

daN
σ r := 54 2
mm
σr
σ ai :=
4 daN
σ ai = 13.500
mm2
1. Alegerea regimului de aschiere.

dmax := 78 [mm]

dmin:= 77.96 [mm]


aleg din STAS 333 - 77 : D := 85
Dmax := 85.06
Dmin:= 83.5
D−d
t := t = 3.500
2
tsemif := 2.1
tpiesa := 0.4

( Dmax − dmin)
tmax :=
2

tmax = 3.550
L⋅5
Ar :=
1000

Ar = 4.500 Ac := 0.3

Dmin− dmax
tmin:= − ( Ar + Ac)
2
L⋅3.5
Ar :=
1000

Ar = 3.150 Ac := 0.3

Dmin− dmax
tmin:= − ( Ar + Ac)
2

tmin = 1.800 [mm]

-indreptam 2,5 mm/m

2.Calcul preliminar:
-alegem avansul:s=0.2-4 [mm/rot]
(Tab.2.7. pag.23 .1)
-alegem viteza:v=60-100 [m/min]

Kz := 1 (Tab.2.9. pag.25 .1)

Cfz := 300
Xfz := 1

Yfz := 0.75
s := 0.2

Xfz Yfz
Fzmin:= Cfz⋅t ⋅s ⋅Kz

Fzmin= 538.326 [N]

s := 4

Xfz Yfz
Fzmax := Cfz⋅t ⋅s ⋅Kz

Fzmax = 5091.169 [N]

3. Alegerea avansului.
-unghiul de asezare α := 60 − 80
α := 6

2.5⋅1014
γ opt := 8
σr γ opt = 3.458
2.5⋅1014
γ opt := 8
σr γ opt = 3.458

θ := α + γ opt
θ = 9.458
-alegem: θ := 110

-tipul placutei:G

θ := 11
γ efec := θ − α
γ efec = 5.000

∆ γ:= γ efec − γ opt


∆ γ = 1.542

 ∆ γ Kγ 1   ∆ γ Kγ 1
    0
 xA yA 1  0  2 1.025 1

   2 0.975 1
xB yB 1 

−∆ γ⋅1.025+ 2 ⋅0.975+ 1.025⋅2 + 0.975⋅∆ γ


Kγ :=
4

Kγ = 0.981

0.429
Kr := Kr = 0.858
0.5

h := 1 [mm]
h := 1 [mm]

Kc := 1 (Tab.2.10. pag.26 .1)

(Tab.2.17. pag.29 .1)


Kh := 0.95

KM := 0.76 (Tab.2.11. pag.26 .1)

Kw := 0.9 (Tab.2.18. pag.29 .1)

Kk := 1 (Tab.2.15. pag.27 .1)

Kv := 0.89 (Tab.2.20. pag.32 .1)

Kz := Kc ⋅KM ⋅Kk ⋅Kγ ⋅Kh⋅Kw⋅Kr ⋅Kv

Kz = 0.487

Cfz := 300

Xfz := 1 (Tab.2.9. pag.25 .1)

Yfz := 0.75
steh := 0.8

Xfz Yfz
Fz := Cfz⋅t ⋅steh ⋅Kz
1

 
0.75
Fp
S1 :=  
Xfz
 1.12⋅C ⋅t ⋅K 
 fz z
S1 = 5.928 [mm/rot]

b ) Verificarea avansului d.p.d.v. al rigiditatii piesei :

µ := 110

E := 2.1⋅104
π ⋅d4
I :=
64 I = 1.817× 106 m4

tpiesa
fadm :=
4 fadm = 0.425
1
Yfz
 µ ⋅E⋅I ⋅fadm 
S2 :=  
 1.12⋅C ⋅t ⋅K ⋅L3
Xfz
 fz z 
S2 = 3.383 [mm/rot]

rε := 0.8

steh2
H :=
8 ⋅rε