Colocviu an II

1.Entorsa: este o leziune cauzata de ruperea unui ligament sau mai multor ligamente
ale unei articulatii, in urma unei miscari bruste sau a unui traumatism
Semnele intalnite in entorsa: durere,umflatura rapida,tumefiere(edem
articular),echimoza(aparitia vanataii),dificultate in utilizarea articulatiei.
Ingrijiri acordate de catre A.M. pacientului cu entorsa:
- Imobilizam zona afectata
-Aplicam comprese reci,gheata pentru ameliorarea durerii
-Asiguram repausul la pat.

2. Materialele necesare sondajului gastric:

Materiale de protec?ie: sort de plastic, aleza, prosoape
Materiale sterile: sonda, seringi, m?nu?i sterile, pense hemostatice, eprubete
Materiale nesterile: t?vi?? renal?, un pahar cu ap? aromat?, un recipient pentru
colectare

3. Factorii predispozanti pentru IMA

-obezitate/sedentarism
-leziuni valvulare
-ateroscleroza
-lipsa activitatii fizice
-excesul de alcool
-fumatul
-diabetul
-varsta
-stresul
Ingrijirile acordate de catre A.M in spital la pac cu IMA:
-Asez pac in decubit dorsal
-Interzicem pacientului orice miscare
-Monitorizez functiile vitale

4.Accidentele sondajului vezical la barbati

-crearea unei cai false,nu trebuie sa fortam inaintarea sondei
-lezarea traumatica a mucoasei uretrale-aparitia hemoragiei
- absen?a scurgerii urinare dup? intrarea �n vezic? (se poate datora unor cheaguri
care au astupat orificiile sondei); se destupa prin insuflarea cu aer sau
injectarea a c�?iva ml solu?ie dezinfectant?;
-s�ngerare uretral?;
-probleme tardive: introducerea germenilor patogeni prin manevre ?i instrumente
nesterile.

5.Administrarea medicamentelor pe cale parenterala

a)Scopul:
Explorator- care const? �n testarea sensibilit??ii organismului la diferite
substan?e
Terapeutic - administrarea medicamentelor
b)Tipuri de injectii:
-inj intradermica(I.D)
-inj subcutanata(S.C)
-inj intramusculara(I.M)
-inj intravenoasa(I.V)

6.Semnele de certitudine ale unei fracturi

Mobilitate anormal? a segmentului fracturat la mi?c?ri active sau pasive.
Prezenta creptatiilor osoase
�ntreruperea continuitatii osoase
Netransmiterea mi?c?rilor la segmentul distal de focarul de fractur?.
7.Materialele necesare punctiei venoase
Perna pentru sprijinirea bra?ului pacientului
Musama,aleza
Tampoane sterile
Alcool sanitar
Garou
M?nu?i sterile
Seringi �n func?ie de scop
Ace 25-30mm
Medicamente (dac? se administreaz?)
Tavi?a renal?
Bandaj adeziv pentru locul punc?iei
Holder
Vacutainer
Etichete
Formular pentru analize

8.Primul ajutor in caz de fractura la gamba dreapta

-Nu permitem pacientului sa isi sprijine greutatea corporala pe membrul afectat.
-Imobilizam zona cu doua atele asezate lateral
-Monitorizarea functiilor vitale
9. Primul ajutor in caz de criza de astm bronsic
eliminarea factorului declansator daca este vorba despre unul alergic
Incurajam si calmam pacientul/Verificarea starii de constienta
administrarea medicatiei antiasmatice, cu durata scurta de actiune (spray,
aerosol).
Tinem pacientul in pozitie sezand, sa nu se intinda pe pat pt a avea o buna
respiratie
Oxigenoterapia
Verificarea functiilor vitale: respiratia, circulatia

10.Tehnica propriu-zisa a montarii unei perfuzii

se spala pe maini,
se pun m�nu?ile;
se aga?? solu?ia �n stativ;
se �nl?tur? capacul sau dopul protector ?i se dezinfecteaz? cu un pad alcoolizat
por?iunea unde va fi introdus perfuzorul;
se introduce cu seringa steril? un alt medicament �n solu?ia perfuzabil? dac? acest
lucru este indicat ?i se va eticheta flaconul specific�nd medica?ia introdus?;
se desface perfuzorul ?i se introduce �n solu?ie av�nd grij? s? nu atingem cap?tul
pentru a �l p?stra steril;
se clampeaz? perfuzorul ?i apoi se preseaz? camera de umplere p�n? c�nd se umple
jum?tate;
se declampeaz? perfuzorul ?i se gole?te de aer l?s�nd lichidul s? curg? �n t?vi??
p�n? c�nd nu mai este nici o bul? de aer;
dac? solu?ia este �n flacon de sticl?, va trebui s? se deschid? filtrul de aer
pentru ca ea s? curg?;
dac? solu?ia este �n pung? de plastic. nu este nevoie s? se deschid? filtrul de
aer;
se deta?eaz? capacul protector al celuilalt cap?t al perfuzorului ?i se ata?eaz?
perfuzorul la branul?;
se eticheteaz? flaconul de solu?ie cu data si ora administr?rii;
Se supravegheaz? func?iile vitale ale pacientului ?i se observ? starea general?, se
verific? periodic debitul perfuziei.
11.Rolul A.M in recoltarea exudatului faringian
Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusile, isi pune masca de
protectie, roaga bolnavul sa deschida gura si inspecteaza fundul gatului, dupa ce
limba a fost apasata cu ajutorul spatulei linguale. Sterge cu ajutorul tamponului
depozitul de pe faringe si amigdale.
Eticheteaza eprubeta, dezbraca manusile, se spala cu apa si sapun, noteaza in
foaia de observatie, numele persoanei care a efectuat tehnica (trebuie evitata
atingerea dintilor, cu tamponl faringian).

12.Faciesul in infarctul miocardic acut

-tegumente reci
-cianoza buzelor

13.Ingrijiri acordate de catre A.M unui pac cu Pneumonie pneumococica

asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile;
aerisirea incaperii ;
umidificarea aerului;
administrare de oxigen;
alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric
corespunzator necesitatilor; treptat se trece la alimentatia normala;
hidratare corecta, asigurandu-se o cantitate suplimentara de lichide din cauza
pierderilor prin febra, polipnee, transpiratie;
igiena tegumentelor si a mucoaselor, in special a cavitatii bucale;
ajutarea pacientului sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea;
incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului
muscular;
suplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale, mentinerea autonomiei
si incurajarea lui sa participe la ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii
in functie de toleranta;
masurarea functiilor vitale notarea in foaia de temperatura ;
recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinari de laborator;
administrarea tratamentului medicamentos prescris: tratament etiologic,
simptomatic, tratamentul complicatiilor;
educatie pentru sanatate: semnele de recunoastere a eventualelor complicatii (febra
dupa administrarea antibioticelor, modificari ale sputei, intensificarea durerii
toracice, scaderea tolerantei la efort); necesitatea consumului de lichide pentru
fluidificarea secretiilor;

14.Accindetele injectiei intradermice

Rev?rsarea solu?iei la suprafa?a pielii deoarece s-a intrat cu bizoul �n direc?ie
gre?it?;
Lipsa form?rii papulei dac? solu?ia se duce sub derm pentru ca s-a introdus prea
profund;
Lipotimie;
Stare de ?oc si reac?ie alergic? generalizat? din cauza substan?ei injectate. �n
caz de soc anafilactic se intervine cu hemisuccinat de hidrocortizon;
Atingerea unui vas sanguin. �n acest caz va ap?rea s�nge pe sering? la aspira?ie;
�n?eparea unui nerv. �n acest caz pacientul va resim?i durere vie si intens?;
Ruperea acului �n cazuri rare;
Infec?ii locale �n cazul nerespect?rii regulilor de asepsie si antisepsie.

15.Antisepsia(definitie) reprezint? totalitatea mijloacelor prin care se urm?re?te

distrugerea germenilor prezen?i �ntr-o plag?, pe tegumente sau �n mediu. Ea este o
metod? curativ?

16.Materialele necesare masurarii pulsului

Ceas cu secundar
Foaie de temperatur?
Pix de culoare ro?ie
Valorile normale la adult : 60-80 batai/min
Notarea grafica in foaia de temp:
Pulsul se noteaz? pe foaia de temperatur? cu pix de culoare ro?ie.
Se calculeaz? pentru fiecare linie orizontal? din foaia de temperatur? c�te 4
pulsa?ii (4 valori / p?trat).
Se noteaz? grafic valoarea �nregistrat? printr-un punct de culoare ro?ie, f?cut pe
linia orizontal? sau �n mijlocul p?tratului (�n func?ie de valoare) din rubrica
corespunz?toare pentru D (diminea?a) sau S (seara);
Ob?ine-?i curba pulsului unind punctul ob?inut cu punctul m?surat anterior.

17.Interventiile acordate de A.M unui pac cu fractura la locul accidentului

�n cazul unei fracturi se recomand? s? nu se deplaseze victima, dac? este posibil.
De asemenea, nu se mi?c? membrul facturat ?i nu trebuie s? se �ncerce reducerea
fracturii.
�n caz de hemoragie se aplic? o compres? curat?, ap?s�nd plaga pentru a opri
s�ngerarea.
Se men?ine o presiune constant? asupra pl?gii ce pu?in 5 minute. Dac? este posibil,
ridica?i membrul r?nit (gamba sau bra?ul) deasupra nivelului inimii.
C�nd s�ngerarea s-a oprit, fixa?i pansamentul cu ajutorul unui bandaj (nu prea
str�ns pentru a nu opri circula?ia sanguin?)
Nu se aplic? niciodat? garou, �n afara situa?iei �n care hemoragia nu poate fi
controlat? altfel iar victima este �n pericol de moarte.
Nu deplasa?i victima dac? a suferit r?ni la spate sau g�t.
Aplica?i rece pe zon?: �nf??ura?i o pung? de ghea?? sau o pung? de cuburi de ghea??
�ntr-o bucat? de p�nz? ?i aplica?i-o �n zona r?nit? timp de p�n? la 10 minute la un
moment dat.
Dac? sunte?i nevoi?i s? deplasa?i victima f?r? asisten?? medical?, face?i-o numai
dup? fixarea membrului fracturat cu o atel? f?cut? dintr-o bucat? de lemn.
Transportul victimei numai dup? realizarea imobiliz?rii.
Atelele, fie c? sunt confec?ionate special fie c? sunt improvizate (bastoane,
umbrele, buc??i de sc�ndur? sau placa, cozi de m?tur?, ?ipci paturi etc), trebuie
s? �ndeplineasc? trei condi?ii: s? fie u?oare, s? fie rigide, s? fie suficient de
lungi, s? cuprind? articula?ia de desubtul ?i deasupra focarului de fractur?.Condi?
ia de imobilizare corect?: orice imobilizare trebuie s? cuprind? dou? articula?ii
(�ncheieturi) � cea de deasupra ?i cea de dedesubtul focarului (proximal ?i
distal).
Dupa aplicarea atelei se verifica pulsul distal; Degetele se lasa afara; Fractura
deschisa se imobilizeaza in pozitia gasita dupa pansarea plagii
Imobilizarea fracturilor presupune prevenirea complica?iilor provenite din
mobilitatea anormal? a fragmentelor fracturate.
Preveni?i ?ocul: ajuta?i victima, �ncuraja?i s? se odihneasc? ?i s? se lini?teasc?.
Solicita?i echipaj de urgen??: suna?i la 112.

18.Accidentele injectiei intramusculare

Durere prin atingerea nervului sciatic;
Paralizie prin lezarea nervului sciatic;
Hematom prin lezarea unui vas;
Ruperea acului;
Embolie si deces prin injectarea �ntr-un vas de s�nge a solu?iilor uleioase;
Infec?ii locale �n cazul nerespectarii regulilor de asepsie ?i antisepsie;
Flegmon postinjectional.

19.Interventiile A.M in caz de insuficienta respiratorie

a?ezarea �n pozi?ie semi?ez�nd? care s? favorizeze respira?ia

asigurarea permeabilit??ii c?ilor aeriene: aspirarea secre?iilor, drenaj postural,
�ndep?rtarea protezelor dentare, hidratarea adecvat? pentru fluidifierea secre?
iilor
monitorizarea: TA, puls, saturatie.
administrarea (la recomandarea medicului) de antibiotice pentru infec?ia
respiratorie, simpaticomimetice ?i corticosteroizi pentru reducerea
bronhospasmului, medica?ie cardiac? pentru ameliorarea ischemiei cardiace.
20.Accidentele injectiei intravenoase
durere
ame?eal?, lipotimie
valuri de c?ldur? (se injecteaz? solu?ia lent ?i se comunic? cu pacientul);
alergie la substan??, soc anafilactic. Pune via?a �n pericol a pacientului. Trebuie
s? se intervin? de urgen?? (se anun?? medicul ?i se intervine de urgen?? conform
protocolului: se �ntrerupe administrarea medicamentului, se p?streaz? acul �n ven?,
se schimb? seringa ?i se administreaz? medica?ia de urgen?? ex: Adrenalin?,
Hemisuccinat de hidrocortizon sau Metilprednisolon).
embolie gazoas? prin introducerea accidental? de aer �n vena (! poate duce la
moartea pacientului)
hematom prin str?pungerea, perforarea venei sau retragerea acului f?r? �ndep?rtarea
garoului (se aplic? comprese umede reci);
tumefierea ?esutului prin rev?rsarea substan?ei �n afara venei
traumatismele venoase repetate ca urmare a utiliz?rii frecvente a aceleia?i vene
flebalgia prin injectarea rapid? a substan?ei sau din cauza efectului iritativ
resim?it prin durere vie
paraliza nervului median � rezultatul injectarii paravenoase a substan?elor cu ac?
iune neurolitic?
punc?ionarea sau injectarea unei artere � se produce necroza total? cu dureri mari,
albirea m�inii si degete cianotice. Punc?ionarea unei artere se datoreaz? unui
defect de tehnic?, iar accidentul este sugerat de apari?ia �n sering? a s�ngelui
arterial, de culoare mai deschis? dec�t cel venos. Se �ntrerupe injectarea ?i se
solicit? ajutor de urgen??.
la administrarea injec?iilor intravenoase este posibil? producerea sincopei vaso-
vagale, de team?; �n cazul pacien?ilor anxio?i, hipervagotoni.
colaps (se anun?? medicul ?i se intervine conform protocolului).

21.Ingrijirile acordate de catre A.M unui pac cu hipertensiune arteriala

asigurarea repausului fizic si psihic;
combaterea factorilor de risc;
m?surarea si �nregistrarea func?iilor vitale: T.A.,puls, respira?ie,temp;
supravegherea bolnavului (func?ii vitale, stare general?, comportament, apari?ia
unor complica?ii) ;
administrarea tratamentului medicamentos prescris ?i urm?rirea efectului acestuia;
efectuarea bilan?ului hidric (intr?ri- ie?iri) pentru prevenirea deple?iei de
potasiu, care provac? aritmii;
asigurarea unei alimenta?ii echilibrate, ?in�nd cont ?i de afec?iunile existente:
� hipocaloric � �n obezitate;
� hipolipidic � �n ateroscleroz?;
� reducerea aportului de sodiu;
� lichide administrate frac?ionat pentru a evita cre?terea brusc? a T.A.;
educa?ia pacientului:
� regim de via?? echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de
repaus);
� evitarea stresului psihic (st?ri conflictuale, surmenaj intelectual);
� suprimarea fumatului;
� combaterea obezit??ii ;
� recomandarea exerci?iilor fizice, plimb?rilor ;
� alimenta?ie echilibrat?;
� control periodic.

22.Tehnica sondajului vezical la barbati

1.Dezinfec?ia mainilor
2.Colectarea materialelor necesare
3.Explicarea procedurii (pt. pacient)
4.Pozi?ionarea pacientului: culcat, in decubit dorsal. Manevra trebuie f?cut? intr-
un spa?iu izolat, astfel incat s? fie respectat? demnitatea pacientului ?i nevoia
de intimitate.
5.Imbracarea m?nu?ilor sterile
6.Plasarea campului steril (ambalajul este desf?cut de ajutor)-in cursul acestei
manevre campul trebuie atins doar la nivelul marginilor
7. Pe campul steril se a?eaz? urm?toarele materiale sterile (ambalajele se desfac
de c?tre ajutor):

sonda urinar? (steril?!)

punga colectoare (steril?!)
o pens? steril?
3 tampoane sterile
seringa cu lubrifiant (steril?)
seringa cu ser fiziologic pt. umplerea balona?ului (mai jos modul de umplere)
Preg?tirea seringii cu ser:
ajutorul desface ambalajul

operatorul scoate seringa

ajutorul prezinta flaconul cu ser � care are introdus un ac

operatorul ataseaza seringa la ac avand grij? s? o men?in? steril? (s? nu ating?

nimic in afar? de partea intern? a pavilonului acului)
in timp ce ajutorul ?ine flaconul operatorul aspir? serul in sering?

in timp ce ajutorul fixeaz? acul operatorul deta?eaz? seringa

scoaterea aerului din sering? (dac? e necesar)

seringa umplut? se pune pe campul steril

8.Preg?tirea tampoanelor sterile

operatorul ia cate un tampon cu pensa
ajutorul toarn? antisepticul pe fiecare tampon

9.Dezinfec?ia meatului uretral ?i a glandului

penisul este ?inut cu mana non-dominant? (devine in acest moment nesteril?)
indep?rtarea prepu?iului cu mana non-dominanta (m?nu?a mainii dominante trebuie s?
r?man? steril?!!!)
tamponul cu antiseptic se ?ine cu mana dominant? cu degetele 1-2 sau cu o pens?
steril?
badijonarea meatului ?i a glandului de 3 ori, cu 3 tampoane succesiv, intai meatul
uretral ?i apoi glandul dinspre meat spre periferie
10.Lubrifierea uretrei
seringa se ia cu mana dominant?
amboul seringii se introduce in meatul uretral ?i se injecteaz? lubrifiantul
11.Introducerea sondei
varful sondei se introduce prin meatul uretral. Manevra trebuie f?cut? cu aten?ie
evitand desterilizarea sondei prin atingerea sondei de gland.
sonda este introdus? progresiv prin impingere cu pensa sau cu mana sterila, cate 2-
3 cm o dat?
dup? ce apare urina sonda se mai introduce inc? 3-4 cm (pt. ca balonul s? fie in
intregime in vezic?)

12.Conectarea pungii colectoare

13.Umflarea balona?ului
seringa cu ap? steril? sau ser fiziologic se ata?eaz? la tubul balona?ului
impingand pan? cand dep??e?te rezisten?a supapei. Exist? recomandarea de a nu se
folosi ser fiziologic pt. c? s-ar putea cristaliza clorura de sodiu, iar cristalele
ar putea perfora balona?ul; recomandarea pare ins? exager?t?.
se injecteaz? lichidul. Volumul introdus nu trebuie s? dep??easc? capacitatea
balona?ului (care este inscris? pe piesa colectoare a sondei)
14. Fixarea sondei
sonda este trac?ionat? cu blande?e pan? cand sim?im rezisten?a (balona?ul se opre?
te la niveul colului)

15.Repozi?ionarea prepu?iului

16.Indep?rtarea campului steril

17.Fixarea pungii colectoare la patul pacientului

18.Se acoper? pacientul cu p?tura sau cearceaful

19.Scoaterea m?nu?ilor ?i dezinfec?ia mainilor

23.Ingrijirile acordate de catre A.M unui pac cu tromboflebita

-administrarea de anticoagulante
-repaus la pat
-Monitorizam functiile vitale
-asiguram un aport de lichide si un regim dietetic
-aerisesc incaperea

24.Toracocenteza(punctia pleurala) accidentele post-punctie

Hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare;
Lipotimie(lesin), colaps(scaderea brusca a TA,puls);
Accese de tuse � prin irita?ie pleural?;
Edem pulmonar acut � prin evacuarea prea rapid? a lichidului; cu dispnee, cianoza,
tuse, expectora?ie rozat? spumoas?, raluri subcrepitante ��n valuri�, semne de
insuficien?? cardiac?;
Pneumotorax � prin r?nirea pl?m�nului cu acul ? se �ntrerupe punc?ia;
Sincopa vagal? manifestat? prin bradicardie � hipotensiune reflexe urmate de
pierderea cuno?tintei;
Hemototax secundar lez?rii vaselor intercostale;
Hemoragii interne cu soc hemoragic secundare lez?rii ficatului sau splinei, cu
hemoperitoneu sau hemoragii intraparenchimatoase
Infectare (transformare in pleurezie purulenta), din cauza nerespect?rii regulilor
de asepsie.

25.Primul ajutor in caz de infarct miocardic acut

repaus: se va intrerupe orice efort fizic
se solicita ajutor medical calificat
bolnavul constient va mesteca jumatate de comprimat de Aspirina
se evalueaza functiile vitale si daca este nevoie se incep manevrele de resuscitare
cardio-respiratorie
daca bolnavul este singur poate fi de ajutor sa-si pastreze calmul, sa inspire
adanc si sa incerce sa tuseasca cu putere; repetand aceasta succesiune inspir
adanc-tuse se asigura o mai buna oxigenare si se stimuleaza circulatia sangelui
spre inima.

26.Locurile de electie ale injectiei subcutanate

Regiunea deltoidan?
Fa?a extern? a bra?ului
Fa?a anteroextern? a coapsei
Regiunea supra ?i subspinoas? omoplatului
Flancurile peretelui abdominal
Regiunea periombilical?
Regiunea subclavicular?
Regiunile centrale fesiere.
27.Spalatura vaginala
a) Scop:-terapeutic
�ndep?rtarea con?inutului vaginal (con?inut normal-fizioloic sau con?inut
patologic).
Dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoas?.
Dezinfec?ia local? �naintea interven?iilor chirurgicale, ginecologice ?i
obstetricale.
Reducerea proceselor inflamatorii.
Calmarea durerilor.
b)Materiale necesare
Canula steril? vaginal? (15-20cm) curbat? cu v�rf cu orificii si irigator steril cu
stativ
Prosop, alez?, paravan pentru asigurarea intimit??ii
S?pun ?i ap? pentru toaleta genital?
Vat?
Tavi?a renal?
Bazinet (plosc?)
2 l solu?ie medicamentoas? (ap? oxigenat?, solu?ie cloramin? 1%, permanganat de
potasiu 1/20.000, oxicianur? de Hg 1/4.000, sublimat 1%).
Lubrifiant

28.Tehnica injectiei intravenoase

1.Verificarea
-se verific? recomandarea medical?
-se controleaz? integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a
sterilit??ii
2.Preg?tirea asistentului medical
-asistenta se spal? pe m�ini ?i se dezinfecteaz?
-�mbrac? m?nu?ile de unic? folosin??
3.Preg?tirea solu?iilor de administrat
-aspir? �n sering? fiola cu solu?ie medicamentoas? sau dizolv? flaconul
-�nlocuie?te acul pe care l-a folosit la �nc?rcarea seringii cu alt ac capi?onat ?i
elimin? aerul men?in�nd seringa �n pozi?ie vertical?
4.Stabilirea ?i preg?tirea locului punc?iei
-selecteaz? o ven? accesibil?
-se aplic? garoul deasupra locului de punc?ionare la 7-8 cm pentru realizarea
stazei venoase
-se dezinfecteaz? locul punc?iei prin mi?c?ri circulare din interior spre
exterior ?i se a?teapt? 30 sec pentru exercitarea efectului antiseptic
-se identific? �n regiunea antebra?ului vena aleas? pentru injectarea intravenoas?
prin palpare
-dac? venele nu sunt vizibile se poate recurge la diverse manevre care favorizeaz?
eviden?ierea acestora prin venodilata?ie: mi?c?ri repetate de �nchidere-deschidere
a pumnului, aplicare local? de comprese calde, introducerea m�inii �n ap? cald?,
pozi?ionarea decliv? a m�inii
-dup? palpare, se dezinfecteaz? din nou locul punc?iei prin mi?c?ri circulare din
interior spre exterior
5.Punc?ionarea venei
-se punc?ioneaz? vena cu acul �n unghi de 25-30 grade, cu bizoul acului �n sus
6.Verificarea pozi?iei acului
-se verific? pozi?ia acului prin aspirare; se aspir? �n sering?, iar prezen?a
s�ngelui indic? prezen?a acului.
7.Injectarea solu?iei medicamentoase
-se �ndep?rteaz? garoul ?i se injecteaz? lent solu?ia �n ven?, observ�nd reac?iile
pacientului
8.Extragerea acului
-se extrage rapid acul din ven?
9.Finalizarea tehnicii
-se preseaz? locul injec?iei cu o compres? steril? timp de 3 minute, f?r? a �ndoi
bra?ul
-se supravegheaz? �n continuare starea bolnavului, �ntruc�t efectele administr?rii
de medicamente pe cale intravenoas? sunt imediate

29.Alimentatia
a)Tipuri de alimentatie: Alimentatia activa:se face in sala de mese,la masa, la
pat, in salon
Alimentatia pasiva:c�nd starea general?
a bolnavilor nu le permite s? se alimenteze singuri, trebuie s? fie ajuta?i.
Alimentatia artificiala: alimentele
sunt introduse �n organism �n condi?ii nefiziologice.
b)Indicatia-

30.Rolul A.M la efectuarea oxigenoterapiei

-pregatirea psihica a pacientului asiguraridu-i de luarea tututor masurilor de
precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil:
pozitie semisezand, care favorizeaza expansiunea pulmonara)
-asamblarea echipamentului
-dezobstruarea cailor respiratorii
-masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
-umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirealezarii
mucoasei
-introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi deleucoplast
-daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va aseza acoperind nasulsi gura
pacientuiui si se va fixa cu o curea in jurul capului
-fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptiamedicului
-aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observareaculorii
tegumenteior, masurarea respiraiiei si pulsului)
-supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau deaparitie
a unor complicatii
-supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune,debit etc)
-acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrarii oxigenuluisi
combaterea oricarei cauze de disconfort
-mobilizarea periodica a sondei
-scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
-curatirea echipamentului la terminarea tehnicii

31.Interventiile proprii ale A.M pt un pacient cu apendicita acuta operata

-asigur repausul la pat
-monitorizez functiile vitale
-asigur pac un aport de lichide(ceaiuri,apa)
-asigur ingrijirea plagii

32.Accidentele punctiei abdominale(paracenteza)

Colaps vascular prin decomprimarea brusc? a cavit??ii abdominale.
Hemoragie digestiv? manifestat? prin hematemez? ?i melen?.
Perforarea intestinului � determin? peritonit?.
Persisten?a orificiului de punc?ie prin care se scurge lichid.
Hematoame (prin lezarea vaselor parietale).
Lezarea splinei, ficatului (la pacien?ii cu splenomegalie sau hepatomegalie).
Fistule parietale la locul punc?iei.
Supura?ii locale (ca urmare a nerespect?rii m?surilor de asepsie ?i antisepsie).

33.Interventiile acordate de catre A.M unui pac cu traumatism toracic

-ofera o pozitie cat mai comoda
-administrarea antitermicelor,inflamatoare
-pregatirea pt examene radiologice
-aerisirea salonului
-administrarea de lichide
-invatarea pac cum sa respire si sa aiba o buna postura
-monitorizam functiile vitale

34.Accidentele injectiei subcutanate

Durere prin lezarea unor termina?ii nervoase
Durere prin injectarea rapid? de substan?? care duce la distensia brusc? a ?
esuturilor:
Hematom din cauza perfor?rii accidentale a unui vas de s�nge;
Injectarea accidental? intravascular? care poate duce la embolie;
Ruperea acului;
Infectii locale �n cazul nerespect?rii regulilor de asepsie ?i antisepsie.

35.Rolul A.M in pregatirea pacientului pt recoltarea probelor de laborator

Preg psihica- explic pac tehnica ce urmeaza sa o efectuez si obtin consimtamantul
Preg fizica: asez pac in pozitie sezand cu bratul in abductie,decliv si in extensie
urmand a efectua tehnica recoltarii

36.Locurile de electie pentru injectia intravenoasa

Venele de la plica cotului (bazilic? ?i cefalic?)
Venele antebra?ului
Venele de pe fa?a dorsal? a m�inii
Venele subclaviculare
Venele femurale
Venele maleolare interne
Venele jugulare ?i epicraniene la copil ?i sugar

37.Semnele prezente in HTA

-cefalee
-ameteli,vertij
-tulburari de vedere
-oboseala
-astenie/slabiciune
-durere precordiala
-palpitatii
-dispnee
-furnicaturi la nivelul extremitatilor
-insomnii
-oboseala fizica
-epistaxis/hemoragie nazala
-hematemeza/varsatura cu sange

38.Tehnica injectiei intramusculare

Asistentul medical se spal? pe m�ini, se dezinfecteaz? ?i �mbrac? m?nu?ile de unica

folosinta;
Stimuleaz? zona de injectare prin tapotari u?oare;
?terge cu un tampon alcoolizat zona;
Recomand? pacientului sa r?m�n? relaxat ?i s? nu �ncordeze mu?chiul;
Seringa se ?ine cu policele ?i celelalte degete, �n m�na dominant?.
Fixeaz? locul si injecteaz? cu acul �n pozitie de unghi de 90 de grade,
perpendicular, p?trunz�nd 4-7 cm (�n func?ie de constitu?ia pacientului) cu
rapiditate ?i siguran??;
Aspir? cu seringa pentru a verifica dac? nu s-a patruns �ntr-un vas de s�nge. Dac?
apare s�ngele, acul trebuie sa fie retras sau dus mai �n profunzime; Pentru aspira?
ie se utilieaz? cealalta m�na pentru ac?ionarea pistonului, �n timp ce m�na
dominanta e utilizat? pentru men?inerea pozi?iei acului.
Se injecteaz? substan?a lent, pentru a permite mu?chiului s? se extind? ?i s?
absoarb? gradat medica?ia; Nu se for?eaz? injectarea susbstan?ei prin apararea
puternic? a pistonului.
Se folose?te cealalt? m�n? pentru ac?ionarea pistonului la injectare �n timp ce
m�na dominant? e folosit? pentru men?inerea pozi?iei seringii;
Dup? injectarea substan?ei, se retrage acul printr-o mi?care brusc? �n acela?i
unghi de 90 de grade;
Se acoper? locul punc?ion?rii cu un tampon alcoolizat;
Se maseaz? u?or pentru a ajuta dispersia medicamentului.
Se supravegheaz? �n continuare starea bolnavului pentru a observa reac?iile
administr?rii

39.Ingrijirile A.M pt un pacient in ziua interventiei chirurgicale(preoperator)

-restrictionarea de alimente si lichide
-pregatirea campului operator
-recoltarea probelor pt examene de laborator
-efectuarea igienei personale

40.Punctia rahidiana-accidentele post-punctie

-ameteli
-cefalee
-varsaturi
-rahialgii/durere de-a lungul coloanei vertebrale

41.Hemoragia este scurgerea abundent? de s�nge, intern? sau extern?, �n urma

ruperii sau t?ierii peretelui unui vas sangvin.
Tipurile hemoragiei in functie de vasul de sange lezat:
hemoragii arteriale � s�ngele are o culoare ro?u-aprins, ?�?ne?te �ntr-un jet
sacadat, �n acela?i ritm cu pulsa?iile inimii;
hemoragii venoase � s�ngele are o culoare ro?u �nchis, curge lin, continuu;
hemoragii capilare � curgerea s�ngelui are o intensitate redus? ?i sunt u?or de
controlat.
Arterele unde se pot efectua hemostaza:
Pentru plagile superficiale de la nivelul fetei se comprima artera temporala
superficiala, anterior de tragus.
Pentru hemoragiile din teritoriul arterei faciale, compresie la nivelul mandibulei.
Pentru plagile umarului, se comprima artera subclavie, pe prima coasta, prin
plasarea degetelor �n fosa supraclaviculara, �napoia claviculei.
Pentru hemoragiile faciale sau ale calotei craniene, se face compresie pe carotida
primitiva, situata �ntre marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian si
linia mediana a g�tului. NU SE FACE COMPRESIE SIMULTANA PE AMBELE CAROTIDE SI NU SE
APLICA GAROU!
Pentru membrul superior se comprima artera axilara, prin apasare �n axila, sau
artera brahiala, pe fata interna a bratului, �n santul bicipital intern.
Pentru leziunile aortei si arterelor iliace, se face compresia cu pumnul a
peretelui abdominal, p�na la coloana.
Pentru plagile arterei femurale se comprima artera �n triunghiul Scarpa, cu cele
doua police suprapuse si cu palmele cuprinz�nd grosimea coapsei sau se procedeaza
ca pentru artera iliaca.
Pentru hemoragiile de la nivelul gambei sau piciorului se comprima artera �n fosa
poplitee. Membrul inferior lezat se va mentine pe un plan mai ridicat fata de
restul corpului.
Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a
realiza o hemostaza provizorie; se utilizeaza pansamente sterile puse direct pe
rana si comprimate ferm cu podul palmei.
Aplicarea garoului se foloseste doar �n cazuri extreme si �n situatia �n care
hemoragia nu se poate controla prin alte metode.

42.Tulburarile de emisie urinara

1)polakiuria =senzatia de mictiune foarte frecventa, cantitatea de urina emisa este
foarte mica.
Apare in: -cistita
-tuberculoza
-calculoza vezicala
-inflamatii pelviene
-afectiuni uterine
-prostatite
2)nicturia =inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina
emisa in timpul zilei
Apare in :-insuficienta renala cronica
-insuficienta cardiaca
-perioada de resorbtie a edemelor
-dupa tratament diuretic
3)disuria =eliminarea urinei se face cu durere si cu mare greutate.
Apare in :-inflamatii acute ale uretrei
-stricturi uretrale
-edeme ale mucoasei ureterale
-hipertrofie de prostata

Proba celor 3 pahare:

Bolnavul urineaz? succesiv �n trei pahare conice: c�teva pic?turi �n primul pahar,
partea cea mai abundent? �n al doilea pahar ?i ultimele pic?turi �n al treilea.
Dac? hematuria apare numai �n primul pahar, este vorba despre o hematurie ini?ial?,
iar aceast? este de orgine uretral?.
Dac? apare numai �n ultimul pahar, hematuria este terminal?, iar cauza acesteia
este de origine vezical?.
�n cazul �n care hematuria apare �n toate cele trei pahare (total?), aceasta este
de origine renal?.