Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bursita infecţioasă aviară (boala de Gumboro) este una dintre cele mai păgubitoare
boli infecţioase aviare care poate să apară în fermele de creştere şi exploatare a păsărilor în
întreaga lume
-Viroză; cu evoluție acută; apare la puiii de găină.
Epizootologie
R max. 3-6 săptămâni (în această perioadă se definitivează formare BF și este perioada
în care scade titrul anticorpilor maternali.
Transmitere: orizontală
Gravitatea semnelor clinice este corelată cu maturitatea bursei Fabricius; virusul este
prezent în bursa Fabricius la 4 – 6 zile postinfecţie unde persistă până la 10 zile (poate fi pus în
evidenţă prin IF).
Prezintă viremie scurtă de 2 – 3 zile postinfecţie. Virusul nu se găseşte în timus şi
splină.
-tulburări digestive: diaree în funcție de stadiul modificărilor bursei, coaguli sau strii
de sânge în fecale;
-horiplumație;
-inapetență, dar este prezent apetitul hidric.
Morfopatologic
Bursa este mărita în volum, de mărimea unei vișine (diametru de 2 – 3 cm); seroasa
bursală este de culoare violacee, iar in cavitate bursală criptele și septumurile sunt edemațiate,
mărite în volum. Foliculii bursali sunt proeminenți și hemoragici în funcție de gradul afectări;.
în cavitatea bursei Fabricius se constată prezența unui exsudat sero-hemoragic, fibrinos care
persistă chiar câteva săptămâni după dispariția semnelor
2) modificări de permeabilitate vasculară
3. Se constată prezența de hemoragii în musculatura pectorală, a coapselor, pe
mucoasa tubului digestiv (uneori), inclusiv, la nivelul proventriculului (se impune diagnostic
diferențial față de alte entități infecțioase care evoluează cu astfel de semne).
Diagnostic
Trtament de susținere
Profilaxie specifică
Se vaccinează reproducătorii –femelele- instalându-se o imunitate vitelină eficientă în
primele 3 săptămâni de viață ale puiului); Se folosesc vaccinuri inactivate adjuvantate pentru
reproducători; vaccinuri vii din tulpini mai mult sau mai puțin atenuate.
Există un program de vaccinare activă a tineretului și a găinilor de reproducție după
ce intră în ouat;
-căi de transmitere:
-verticală, prin ou (ponderea cea mai mare), maximă după 1–6 săptămâni
postinfecție și neuniformă pe toată durata vieții;
2) pe cale orizontală (prin coabitare): vârsta de risc maxim este mai mare de 4 – 5
zile. Consecutiv viremiei apare anemia discretă ce va fi urmată de eliminarea vitelină și prin
fecale.
Tabloul lezional:
Macroscopic se observă:
Microscopic se constată:
-în celelalte organe limfoide se constată leziuni microscopice de atrofie cu sau fără
focare necrotice și proliferarea stromei (țesut reticular).
Profilaxia:
3.Reticuloendotelioza
Definiție: Reprezintă un ansamblu de afecțiuni induse de virusuri înrudite ce determină
apariția de limfoame și nanism.
Tabloul clinic:
Sindroame:
-nanism: aspect de pitic, atrofia organelor limfoide (bursa, timus), tulburări nervoase
(modificări ale nervilor periferici), tulburări digestive (afectarea mucoasei intestinale, necroze
hepato-splenice), imunodepresie celulară și umorală.
Conversia serologică: unii subiecți produc Ac specifici față de proteina structurala P29,
dar alții nu. Pasărea rămâne infectată toată viața.
Diagnosticul diferențial: față de bolile tumorale ale păsărilor prin eliminare (leucoza-
sarcom, boala Marek).
Profilaxia:
Nespecifică:
Istoric:
Etiologie
-aceste virusuri posedă enzima reverstranscriptaza care ajută la formarea unui AND
provirus care se integrează în genomul cellular al gazdei, în timpul replicării virale;
-aceste virusuri rămân atașate de citoplasma sau vacuolele citoplasmatice ale celulei
gazde, dar niciodatăă în nucleul celular; particulele virale se eliberează din celulă printr-un
process denumit „ ÎNMUGURIRE”.
Virusurile ALSV se clasifică în 10 subgrupe (notate de la A- J); pentru găini cele mai
importante sunt cele de la A- E; F- G pentru fazanii aurii și gulerați; H pentru potârnichii și I
pentru prepelițe.
Virusurile leucozice ( ALV) sunt lipsite de oncogene virale; virusurile sarcom aviar
posedă oncogene virale.
-factori endogeni: rasa, sexul, vârsta (sunt boli ale adulților, care apar după
vârsta de 5 luni), rezizstența genetică etc;
Patogeneză:
-inapetență;
-anemie, slăbire;
-ptoză abdominală
Evoluția este scurtă, pasărea moare prin hemoragie internă, datorită rupturii ficatului.
3.Forma mixtă
Morfopatologic: leziuni infiltrative de tip difuz sau de tip nodular.
Ficatul: hipertrofiat (200-500g); friabil.
Splina: depîșește de 10 ori volumul normal;
Rinichii: hipertrofiați, friabili;
Ovarul și bursa Fabricius: sunt transformate în țesut tumoral.
Astfel de procese infiltrative (parțiale sau totale) pot să mai apară în : oviduct,
pulmon, cord, mușchi,piele, șesut conjunctiv subcutanat.
Forma nodulară: se observă formațiuni nodulare, de dimensiuni variabile isolate sau
confluente, de culoare cenușii albicioase și slăninoase pe secțiune; se găsesc în profunzimea sau
la suprafața organelor afectate.
Clinic: anemie, abatere, slăbire, oboseala la cel mai mic effort etc.
Sângele este apos, necuagulabil; măduva hematogenă este de culoare gri cu hemoragii
fine și nodului albicioși care îi confer aspectul unei ”pastă de cretă”.
Organele vitale (ficatul, splina, rinichii) sunt hipertrofiate și cu numeroase formațiuni
nodulare.
Sunt afectate oasele (cap, coaste, stern, vertebre) și regiunile adiacente lor și apar
tulburări funcționale în funcție de localizare; moartea survine după luni de zile în urma extinderii
proceselor tumorale.
-anemie;
-boala durează câteva luni apoi păsările slăbesc și mor prin epuizare;
-histopatologic: fibroză medulară
6.Sarcomul Rous
Boala Marek
-1926- neurolimfomatoză;
Ag etiologic- virusul Bolii marek- virus herpetic galid- MDV- fam. Herpesviridae
Epidemiologie
SI.
-cadavre.
T-pe cale orizontală (digestivă și respiratorie); cea mai impotantă prin inhalarea
prafului contaminat.
P-
Evoluția este stadială; stadiile după pătrunderea virusului de tip 1 în organism sunt:
-infecția citolitică timpurie,
-infecția latentă;
Incubația- 1- 8 luni
Clinic- 2 forme
Imunoprofilaxia
Vaccinuri celulare folosind tulpina herps de curcă FC- 126 de serotip 3 singură sau
asociată cu tulpina de virus Marek apatogenă de serotip 2.