Sunteți pe pagina 1din 46

Proiectarea

localitatilor
Curs Nr1

Urbanism 1900 – apare intr-o revista de geografie


franceza(l’Urbanism)
Inceputul sec. 20 – putem vb. Despre urbanism ca
atare(disciplina complexa)
- consecinta s unei evolutii in timp
Planificarea evol. Localitatilor
– urbanistii – arhitecti
- de formatie tehnica – ingineri
- economisti
- sociologi
- geografi
- administratori
Urbanismul – nu numai structura fizica ci sustine dezvoltarea
mediului in care traim
- gestonarea intregului spatiu in care traim
- consecinta a unor procese economice complexe pana
in 1900(dezv. fizica)
- disciplina tanara - s-a scimbat foarete mult in sec. 20
- legata de o evol. complexa a mediului a vietii economice-
foarte important
- mecanismul dezvoltarii continue – crestera unor
valori(terenul)
- cresterea interesului
- orasul - centru – nucleu<concurenta pt. spatii>cea mai mare
- arhit. < au jucat rolul cel mai dominanat in urbanism
- dezavantaj – au inventat blocurile
- au negat rolurile traditionale ale orasului
- gestionarea de tip politic – arbitrarea intereselor contrare
primi decizii politice
- decizii palpabile – compromisuri intre diverse
tendinte, interese
- motorul – societatea
- economia
- supranational
- nivelul terit. National PATN – plan de amenajare a terit.
National
- plan de amen. la nivel – regional , subregional
- la nivel restrans – leg. orasului cu terit.
- gestionarea localitatilor
- Localitatile – urbane
- rurale
- diferenta clara – dimensiune
- densitatea – masa
- oras – concentrare
- centru – focalizare- system prantational
- diversitate
- comunicarea mult mai diversa (toate descoperirile au
venit din oras)
- programul se nastein oras
- organism complex bazat pe logici spatial-functionale model
cu configuratie spatiala determinate de o strucura
functionala cadrul urban
- relatie de interconditionare
- functiuni clar determinate – locuirea(prima)
- legate de activitatea de baza a loc. – gama
foarte larga de specialitati
- circulatie
- petrecerea timpului liber
- interactiunea intre indivizi
- nu se gasesc in echilibru
- zone – rezidentiale
- industriale
- centru
- pt. timp liber
- divizare, zonare in fct. de calitatea de baza caracterul ,
anumite trasaturi care definesc
- functiunile dau un anumit caracter orasului sau partilor
orasului
- locuirea – orasul de tip dormitory, satelit in jurul marilor
orase
- modelul – incomod
- dominanta – munca – oras industrial – specializat pe o
anumita categorie de populatie – au o anumita profesie
- invatamant – oras universitar
- abatere fata de medii, nu este neaparat preponderenta
functiunea
- financiar bancar – bancilemarcheaza imaginea orasului
Frankfurt
- circulatie – orase noduri de cale ferata
- orase port – traiesc din circulatia marfurilor
- marcheaza imaginea orasului
- loisir - tsatiuni, localitati care atrag turisti config. specifica >
hoteluri
- contact special – rol important nu este evidenta interactiunea
indivizilor
- fct. urbane – grupuri de activitati – anumita evolutie >
anumita structura a orasului
- istoria urbana relevanta – din perioada medievala
continuitatea cu orasul de azi
- centrul orasului – centrul medieval
- fct. urbane – au parcurs un drum la inceput
- au existat ca un conglomerat str. simpla organism finit
incadrat in fortificatii
- parcele perpendiculare pe strada, spatiu public privat
- case – acolo exista toate activitatile putine se intamplau
afara
- structura omogena cu o anumita unitate, structura pe bresle
– incepe sa se diferentieze
- armele au evoluat – nu existau fortificatiile
- haos – epoca industriala
- sec. 19 – cauta solutii la orasul industrial, zonarea
functionala – ordine
>modelul
segregat functional – fiecare fct. avea locul ei
- orasul se divizeaza in zone cu o anumita functie
- apar dupa al doilea razboi mondial
- apare problema deplasarii limiteaza optiunile in miscare
- reintegrarea functionala
- mai multe fct. una domina orasul ramane impartit in zone
- cadrul urban – elementul static
- elemente bi- si tridimensionale
- element fizic, suportul material
- actionam direct asuppra lui, asupra fct.- indirect
- cladiri, amenajari -> intre ele se nasc relatii –
compsimtionale de utilizare
– de tip
rolumetric – calitatea cladiri
- caract. ale obiectelor
volum, structura detalii
- de tip spatial – negativul
volumelor (golurile)
- responsabil de calitatea
spatiului urban
- pietele – dimensiuni optime
- oras medieval – spatii inchise, perspective inchise, fara ax
Cursul Nr. 2

Mijloace de reprezentare in urbanism


- reprez. ca o forma de expresie, de cunoastere au scopul: -
investigare, cercetare
- separational – mat. unui pro.
de arh.
- dezvoltarea fenomenului urban => nuantare in mijloc de
reprezentare
- mijloace de reprezentare grafice -> in trecut => text (astazi)
– motivatia – desenele surp. o imaginatie statica
- in practica se folosesc amandoua (pt. proiectari – domina
partea desenata)
- ce se reprezinta:
- realitatea fizica concreta sintetizata – cadrul
natural, cadrul construit
- exista formule de reprezentare standardizate, dar
pot apare mijloace de reprezentare particulare
anumite situatii, locuri
- exista dificultate in a controla si a intelege cadrul
urban
- Elemente: pt. cadrul natural:
- Relief : ape, forme particulare de relief, vegetatie, se poate
discuta de peisaj, vizibilitate
- Harti : are reprez. Peste sc. 1:20000 se reprezinta prin
elemente simbolice – tin seama de curbura pamantului
- Planuri : prin pro. geo. se reprez. sub sc. 1:20000
- se reprezinta pe seama unor repere (geodesic, topografic)
- spargerea orasului in componentele sale
- experienta pe scara foarte larga care va avea defecte –
deplasarea ingrozitoare prin oras
- monofunctionism
- dupa 20 de ani: - reintegrare functionala in Occident
- socialismul nu va abandona zonarea fct.
- modelul reinstalarii fct. : orasul isi pastreaza divizarea, in
fiecare zona va predomina ceva
- programul de mixare a fct. in oras : se reduc deplasarile,
existenta complexa in fiecare parte
- centrul orasului : va avea o comp. Importanta lociuirea
- CONGLOMERAT
- SEGREGARE
- REINTEGRARE
- Cadrul urban: - element fix – cladiri
(se act. direct) = element fizic
- amenajari
- funct. : element dynamic: se actioneaza indirect
- NOI PROIECTAM CADRUL URBAN
- Exista diferente intre cadrul urban si rural – diversitatea
activitatilor
- scara constructiilor
- densitatea
- aspectul social si ec. al satului a disparut fata de satul
traditional
- elem. Cadrului urban – intre ele se nasc relatii
- logica config. spatiului
- 2 tipuri de relief – de utilizare
- compozitionale – de tip volum (au de a face cu
toate caract. concrete: volum , material, textura,
detalii)
- de tip spatial (essential pt. imag.
orasului)
- retelele topografice la pct. astrale
- pt. harti: aerofotografia – sisteme fotografice din sateluit –
foarte bun
- Cum se reprezinta:
- Relieful: - proiectia liniilor duc la curbele de nivel
- Pt. nevoi de amenajare a terit. – inclinatia pantelor (nu orice
panta poate fi reprezentata la fel)=> alf. care reprezinta
panta-cartare
- apr. calitative ale unui terit
- daca se ia in considerare o zona la mare
- > probabil vizib. de pe mare, de pe plaja
- “Arhitectura Peisajului” – SIMONDS

- peisajul si elementele naturale sunt tot mai explicate in


cadrul orasului
- legate intr-un pct. special al cadrului nat.
- Reprezentarea cadrului construit:
- aceleas mijloace
- proiectarea geo. in planuri si simboluri pt. harti (loc. Pe un
plan: mai multe detalii)
- diferentele in fct. de scara (ansamblul unui oras sau o
piateta, 2-3 cladiri, planurile sc. 1:2000, 1:500)
- gradul de detaliere difera
- cand discutam de parti ale orasului – elem. de nuanta se
clarifica
- reprezentarea clasica standardizata – planuri topografice
(indice de altitudine, determinarea unor pct.)
- careper se foloseste niv. marii (in zona aceasta cota Marii
Baltice)
- 1:500 cuprinde cam toate detaliile
- planurile au relevanta pt. constr.
- cladiri
- sp. rezistenta
- zona productie
- dezvoltarea orasului in teritoriu , lipsa de constructii fata de
spatiuproduce noi moduri de constr. – constr. Cu fronturi
deschise (din motive de igiena, insorire, se schimba
gusturile oamenilor)
- aceasta formula aparedin Renastere este foarte folosita in
Baroc
- conceptia de constructie
- forme urbane mult mai mari
- se aboleste
- se dezvolta cladiri intr-un mare spor
- Artur Perry – concept de organizare a zonelor rezidentiale
- intre f. urbana comportamentul social si comunitatea exista
o legatura, in structura trebuie sa existe unitati comunitare
care se numesc unitati de vecinatate
- unitati de vecinatate – este trasee importante de circulatie
perimetrale
- structura perimetrala legata de nucleul comunilor
- marcheaza si astazi AMERICA – 50 – 60 – se afirma aceste
comunitati=> conduc la comunitati inchise, comunitati
private, se produc o puternica segregare pe diferite criterii
- Europa – sisteme mixajul social
- Discriminarea se produce pe sisteme de venit, comunit.=>
- =>urbanismul RATIONALIST
- Atena – fundatia CARTEA DE LA ATENA
- va controla~20 ani constr. Urbana
- structura unui oras contemporan
- aditionare juxtapunere de zone care poarta amprenta
perioadei in care s-au constituit
- fiecare teritoriu isi poarta amprenta cand s-au constituit
- lui i se suprapune o zonare – fct: - zona de locuit, centru de
agreement
- morfolologica
- ocupare in zone cu trasaturi commune
- retea de circulatii bine ierhizata, suprasolicitata sau depasita
- pt. urbanism: - imaginea pt. - forma urbana
- calitatea terenului
- pt. a aprecia un teritoriu: - sunt nevoie de apr. calitative
- caract. de la gradul de finisare urbana
- suprafetele urbane evolueaza tot timpul
- ex.: - o piata in care sau construit 3 fronturi si al 4-lea nu
- pt. zone istorice: - exista un grad de finisare foarte mare
- in imaginea orasului: - conteaza gradul de finisare
- gradul de finisare urbana => nu numai un font construit
efectiv
- => de suprafetele amenajate
- pt. teritoriul urban: - se dezvolta tipuri de alfabet
- se pun in evidenta – trasee de leg. in cadrul urban
- limite
- repere
- KEVIN LYNCH – “IMAGINEA ORASULUI”
- ALDO ROSSI – “L’ARCHITETURA DE LA CITA”
- existenta legendei care explica planul
- PATN, PUG, PUZ, PUD
- diferite intre elementele existente, propuse
- PUG – forme de control a terit. destul de socialiste
- problema de reglementare
- PUG – nu este un real clar
- reprez. unor procese si fenomene
- => pro. de urbanism: pleaca de la analize (fixarea
criteriilor de analiza)
- se folosesc formule clasice: - ex.: diagrame

Cursul Nr.3

- mijloace de reprezentare: - relativ clasice


- -> diagrama: - reprezentare a unui fenomen 2D
- - evolutia unui teren in timp – cantitativ: o axa
- - temporal: a 2-a axa
- dupa 1975: pct. de inflexie
- - se opreste fenomenul de urbanizare, criza
petrolului
- piramida a varstelor
- ex.: - o zona rez. noua foarte definita a piramidei: presupune
un nr. de locuri in gradinite de 2 ori mai mare
- 18% - pt. varsta scolara
- in zone rez. n.: 38%
- dupa diferite evenimente: se modifica forma piramidei
- cartograme: localizeaza un fenomen in spatiu - > zona de
acoperire
- analize urbane  forma – modul e divizare al terenului,

parcelarea terenului - originara


- secundara
- subdivizarea lotului de colt
- ocuparea terenului  plan alb /negru

-  modul de ocupare al terenului - spatiu


construit <-> neconstruit
- fondul construit – calitativ – tipologii, datare, stare, inaltime
- > in mai multe culaori  folosinta terenului

- URBANISMUL – controlul folosintei terenului-

functiune; densitate
- restrange modul de proprietate  restrangerea dreptului de

folosinta
- mediul urban mediul de interes public

- sisteme de gestiune a teritoriuluiultraliberal

- cartodiagrame: compunerea celor doua


- reprezentarea prin scheme – transport, circulatie, cartierelor
-  reprez. si implificata unui fenomen trasaturi
esentiale definitorii, se elimina detaliile
- schema – analitica
- a localitatilor – se suprapune schema circulatiei cu
schema spatiilor verzi etc.
- reprezentarea numai a traseelor importante de circulatie
-  imagine sintetica usor descifrabila

-  arhitectura la scara urbana

- schema – instrumentul cel mai bun pentru operare


- analiza circulatiei, utilizarea terenului, caracterul
morphologic (forma urbana diferita)
-  particularitati, tendinte, conflicte

- Planificarea urbana – disciplina interdisciplinara


- Urbanism  general Planificare
(economica, sociala, fizica)
- Design urban
- Gestiune
- Compozitie
- tehnici de planificare  analiza multidisciplinara

- - baza planificarii SWUT – context


- pct. tari, pct. slabe, oportunitati, riscuri
- concluzii trase in fct. de conjuncturi si riscuri

- se dezvolta o viziune  slogansustii esenta

viziunedezvoltarii
- dezvoltare – economica
- sociala strategii de dezvoltare proiecte
+ masuri
- urban planing – oras
- teritoriu
- PAT – plan de amenajare a teritoriului
- PATN – plan de amenajare national
- PATJ – plan de amenajare judetean
- plan – cuprinde principalii parametrii
- localit. Functionale in interdependenta oras mai mare 

depinde mai putin de teritoriu


- infrastructuri
- resurse – agricol
- int.
- miniere
- dezvoltarea ec. in terit.
- relatii in teritoriu
- la ivel judetean – raporturi, echilibre
- orasele mici, decad se depopuleaza  apare o zona supra

populata (decaderea ec. a satului – la noi urbanismul


comunelor)
-  premisele functiunilor localitatilor

- dezvoltarea teritoriului, dezvoltarea de infrastructuri locale,


de universitati
- structura zonelor metropolitane  orasul (trece de 100.000

locuitori)
- mare interdependenta intre orasele din jur
- deplasari foarte mari zilnice
- proiecte de organizare a localitatilor PUG – plan urbanistic
general
PUZ – plan urbanistic
zonal
PUD
- PUG – rol important in evolutia localitatii – strategii de
dezvoltare
- se alcatuiesc dupa un cadru continut
- practica  stare viitoare dezirabila (de multe ori starea

finala)
contradictie
-  defineste un drum, un process – orasul – organism viu

- grupurile de interese – arbitrare


- societate civilizata – se cauta compesarea
-  orasele

- mecanisme se gasesc greu intr-un – PUG  decizie


-  nu sustin tendinta

Cursul Nr.4

- planificarea urbana – ori ce procese - etape


- analiza
- dezvoltarea unei viziuni pe baza
analizei
- proiectarea strategiei – proiecte maturi
- proiect – opozabil legal tertilor
-  plan urban odata aprobat – putere de lege

- constrangerile impuse – obligatorii


- general – prevede evolutia unei localitati pe
o perioada de timp
- zonal
- detaliu
- PUG – plan complex
- se bazeaza pe studii fundamentale
- apar analize pe domenii ex.:- studii de circulatie
- analiza locuirii
- situatia economica
- tablou sociologic a
populatiei
 se bazeaza pe o preucrare si colectare de informatii
- anchete
- studii
 luate din bazele de date urbane
- GIS – geografic information system
- parcele construite, anul de costuctie etc.
- infrastructura; apa, canalizare, gaz
-  durata, anul, presiunea etc.
- reglementari urbanistice, canalizare, comunicatii, presiunea
apei etc.
-  pt. fiecare parcela

- exista o informatie directa


- nevoie de date sintetice acumularea inf. Si a prelucrarii

contine domenii – capitole – folosirea terenului activitati -


admise - respinse, rapoarte dintre activitati
- control asupra teritoriului, conditioneaza dreptul de
proprietate, decupeaza teritoriul, in interior alta divizare
- Zonarea – impartirea terit in parti componente
- anii ’30 – zonare functionala – cu zone de locuire, de
productie, de agreement=>teritorii monofctionale
- azi zonare mult mai fina mai detaliata
- se folosesc UTR – unitate teritoriala de referinta cu o
omogenitate interna atat din pct. de vedere al activitatilor, al
divizarii terenului, al modului de constructie, parcelare, tip
al str. etc.
- toate astea sunt reglementari pt. UTR
- divizare morfologica
- in tarile evoluate zonare fina – componenta ec. foarte
importanta mai ales din motive fiscale => 3 zone in fct de
valorile mai importante (valorile urbane pe cele 3 parti se
diferentiaza)
- zonarea=instrument imp. de gestiune urbana  selectarea a

activitatilor
- la noi zonare fiscala generala, 3 zone – difer. de taxe
- al raport dintre
locuire/activitati
- alt mod de constructie
- folosire terenului – se bazeaza pe zonare => regiune/ unitar
uniforma a flolos. terenului
-  se aplicaunei UTR
- planul de traffic circulatii
- dezvoltarea infrastructurilor – drumuri pe baza planului
de traffic
- - utilitati – apa canal, gaz,
comunicatii
- - pt. gestionare – tratarea
apelor , centrale telefonice
-

 servicii publice
- dez. orasului, modul in care se extinde ( legaturi de plan de

traffic, dez. Infrastructura) controlul cresterii se


schimba infrast. sau se refac
- locuirea calitatea , raportul colectiv/individual etc.

- protectia mediului
- dez. ec. al localitatii – pe tipuri de activitati
- restructurarea unor terit. urbane (CJ – fct. zonei ind. 20%)
- design urban – planul – instrument politic
- reprezinta o anumita vointa piolitica
realista transpusa in practica
- PUG – componente – scheme  cel mai important

- parte desenata, planuri sectoriale, generale


- reglementare pe toate capitolele  reg. local de urbanism

punerea in practica a prevederilor


- - reg. general de urbanism
 aplicabil tuturor local.
- se refera la constructia urbana
- cintinutul mai restrictiv decat
- ex.: reg. general 1 locuitor/40 mp
- reg. local 1locuitor/15 mp
- reg.  la UTR reglementari legate de – activitati, scara la

care se pot aplica pt. conservarea trasaturilor unei zone –


de parcelare – suprafata minima de x mp (ex.: interzicerea in
zona istorica)
- - raportul intre suprafata
construita/ suprafata teren % de ocupare a terenului = atria
constr. x 100 impartit la suprafata terenului
- coeficientul de utilizare a terenului  raport de folosinta
- alinierea cladirilor
- raport intre curte si latura cladirilor
- reglementarea modului de constructie pana la materialul
invelitori
- raportul plin gol pe fatade
- inaltimea la coame, streasini de la sol
- reglementarea tipului de activitati  impact asupra locului
respective cultura , traditii , comunitatii
- justia – Franta – judecator de urbanism
- metode de lucru - practica pe scheme – analitice, sintetice
- informatia sintetica – trasaturi esentiale
- masuri pe termen – lung , mediu, scurt
- PUZ – teritoriu mult mai restrans
- pt. o parte a localitatii – centru, cartier, etc.
- se dezvolta pe baza PUG si il detaliaza
- in zonele in care exista transformari profunde
- cuprinde – poblematica pe diverse teme cu alte roluri
- tematica se adapteaza caract. zonei respective
- amenajarea terenului public
- regulament propriu de urbanism
- subdivizarea zonarii
- aceasi statut legal
- cuprinde aceleasi elem. – la alta scara
- PUG – 1:10.000, 1:5000
- PUZ - 1:2000, 1:1000, 1:500
- PUG – precizeaza care parte trebuie detaliata
- PUD – se aplica unui teritoriu extrem de restrans
- model spatial functional
- configuratie unui anumit loc cu o problema trebuie sa
armonizeze problematica dintr-un anumit loc intr-o situatie
speciala
- problema de utilizare a terenului
- legat de substanta fizica a unui loc cu o configuratie anume
- solutie de tip arhitectonic/urbanistic unde nu se pot aplica

regulile
- pt. un grup de immobile tine cont de PUZ si de PUG
- pune in termen 3D o problema, exista forme, volume nu
reglementari
- studii pe o anumita tema in situatii speciale

Cursul Nr.5

- Criterii de organizare a cadrului urban


- construit
- amenajat
- support fizic al orasului
- criterii – obiective
- subiecte - trei de personalitate
- - de natura compozitionala, de creativitate – se
suprapuneunui pachet de reguli , conditionari
- proiectarea se fundamenteaza pe un morman de conditionari
- criteriile – caracter istoric se transforma, evolueaza in timp
- orasul – orig. structura medievala conglomerat funct.

- - structura simpla
repetabila, modul – parcela + casa
- azi – celule – numai indeplinec sistemul de parcelare – au
rol compex
- orasul se diversifica devine mai complex
- scara oraselor creste  aglomerari – circulatie complicata,

modificari de detalii, de ocupare a terenului


- desfintarea parcelei
- transformari de sc. , fronturile de la str. sec. XIX cladiri de
alta forma de scara mai mare
- proportiile se schimba pt. circulatie
- confortul impune schimbarea criteriilor

- transformarea din pct. de vedere subiectiv ”orasul masina”


- orasul medieval – mizerabil , insalubru in acea epoca
- criteriile - important caracter istoric
- in oras se inoieste in timp, pastreaza insa semnele istoriei
- produsul unei dezv. isto. = valoare
- ORAS = element reper legat de timp , element identitar,
unicitate
- Criterii obiective
- = criterii globale (de tip geoclimatic) determinante de
ansamblu insorire, clima, temperetura, etc.
- criterii legate de o vecinatate apropiate , referenta locul ,
reguli , constrangeri, determinante limite instituite legal nu
sunt relevante calitatea mediului (surse de poluare),
criculatie , tipologie, prevederile planurilor urbanistice
trebuie investigate
- volumul trebuie sa se integreze in mediu obiceiuri, traditii,
etc. legate de ele – interiorul teritoriului
- Criterii globale
- insorirea – pt. anumite activitati
- ex.: camere cel putin o ora insorire directa
- locuinta – cel mai bine orientata spre sud la latitudinea
noastra vara insorire minima si iarna insorire maxima
- la est dormitory optim vara insorire mare
- la vest cea mai mare cantitate de energie
- la nord nu este favorabil igiena, umiditate
- scolile S-E
- spatiile comerciale, vitrinele spre S insorire maxima nu sunt
agreabile
- daca str. orientata N-S situatie simetrica fronturile insorite
egal
- E-V un front insorit vesnic unul vesnic
intunecat
- orientarea influenteaza dispunerea interioara reltia cu
terenul
- str. la N toate spatiile se deschid spre gradina orientarea

cladirilor pe teren – tipologie la sc. Mare


- urbanismul rationalist – orasul  soare, lumina, aer, natura,

LE CORBUSIER reactie impotriva urbanismului


traditional (aglomeratie) etc.
- orientarea optima a cladirilor dupa o axa helioterma deviere

de la axa N-S  echilibru de aport termic


- ventilatie – fiecare zona  vant dominant , lipsa de

ventilatie in marile orase


- circulatia aerului- dat climatic
- in Cluj zona industriala la N – circula pe un culoar in oras
pe alt culoar, o f buna ventilatie , pe vai
- aerul circula de la E la V
- zone in care circulatia aerului este redusa  remedieri

- curentii de aer se intensifica la contactul cu cladirile ,


accelerare
- aeroporturile –se amplaseaza in functie de vantul dominant
- vant cold Fohn adus in int tesutului urban …traforaj

- palcuri de vegetatie –aerul din zona umbrita e rece zone

de copaci alternate cu zone insorite,calde ->ventilatie


artificiala
- criterii de organizare a cadrului urban in functie de factorii
geo climatici
- arhitectura moderna –dependenta de insorirre, lumina
- curs de apa
- lant de munti
- unele elem nat pot substitui potenat imaginea

orasului,el;em simbolice
- caract emblematic, creeaza identitate

- potenteaza un anumit loc devin marcante, determinante

- ex. Orasele montane


- struct econ ,termica
- criterii legate de vecinatate
- legate de prevederile planurilor de urbanism – sintetizeaza o
gramada de reguli
- PUG – folosinta terenurilor - ce in ce fel se poate construi ?

cum?  caracteristici ale parcelarului,asezarea cladirilor


- PUZ reglementari
- in aliniament limita public/privat
- strctura mare a orasului
- strazi etc.
- impact asupra terenului
- orice tesut urban are un anumit caracter  traditie locala

exprimata in forma
- elemente speciale – dominate , au un impact in locul
respectiv cu un anumit simbol
- vecinatati – caractere diferite
- relatii diferite, diverse,,, cu impact diferit
- ex. Constructie langa apa  relatii deosebite  anumita

forma ,scara
- vecinatatea cu centrul
- toata forma urbana depinde de vecinatati
- vecinatatea concreta  ofera un context divers => raspuns

fata de aceasta  adaptare


 ofera mai
departe un context
Cursul Nr. 6

- Criterii de organizareacadrului urban


- - criterii globale – de natura climatica si
relief – macrostructura
- - criterii legate de o vecinatate relevanta
sunt legate de prevederile planului urbanistic
- Control al folosirii terenuli: - urbanismul este o metoda de
control a folosintii terenului
- - divizarea terenului
- - construirea (procent deocupare
coeficientul densitatii de utilizare – raport intre suprafata
construita desfasurata a cladirii si suprafata terenului) si
mod de ocupare
- - subunitar – in zona
rezidentiala
- - supraunitar centu de
densitate mare care acopera fct. princip.
- Prevederi legate de – sursa de poluare
- - acesibilitate, circulatie (tramastradala,
configuratie=>urbanism inchis/deschis)
- inaltimea fronturilor si tipologiile influenteaza direct const.
urbana mai ales in zonele istorice
- exista o lege a terit construit care inplica realiz. unor scheme
– analitice, sintetice(suprapun mai multe scheme si
evidentiaza o realitate ansamblu) schemele mentin
trasaturile esentiale de ansamblu
- Criterii legate de teritorii in cauza
- Criterii legate deconfortul urban (criterii locale) – protectia
impotriva zgomotului, importanta unor gaze, protectie
impotriva seismelor
- - caract.
Terenului, structura geochimica pana la relief panta
- - echiparea
cu retele edilitare
- protectia impotriva zgomotului: - orasul este maim ult sau
mai putin zgomotos
- locuirea- optima inafara surselor de zgomot si a surselor de
circulatie
- pt. evitarea surselor de zgomot este deviat pe verticala prin
realizarea unor deblee sau prin realiz. unor taluze artificiale,
pri folosirea unor ecrane impotriva zgomotului
- la nivelul cailor ferate ecranarea se face mai jos
- protectia in int. orasului se face : - gard verde, copaci
- spatiu verdecompact bine etajat
- dispunerea spatiilor comerciale la parter in fata, bolcane
- la fartada spatii cu activitatecare nu este deranjata de
zgomot
- formele deprotectie a mediului poduri ecologice
- protectia impotriva poluarii cu gaz (nocivitati)
- impotriva normelor tehnice intre 2 zone urbne – culoare de
protectie vegetala
- - rezidentiala
- - poluata
- vantul dominant
- scolile surse depoluarefonica  interspatii mari intre
locuinte si scoli
- linia ferata (in oras este in supteran)
- protectie impotriva seismelui
- undele seismice directie de propagare  undele verticale
sunt cele mai rapide, undele longitudinale si undele
lateralesunt cele mai lente
-  protectie impotriva undelorlongitudinale (cele mai
distructive)
- orientarea fata de undele seismice, consolidarea capetelor
- retele edilitare: - teren traversatde o structura importanta
(retea de apa, gaz, electricitate etc.)
- infrastructura poate dictaorganizarea spatiului urban

- echiparea cu retele edilitare  pt. dezvoltarea unui teren,

ele fiind obilgatorii


- o extinderepoate insemna refacerea intregii retele
- structura retelelor este arborescenta
- extinderea este o problema
- conditionari legate de teren: - structura geologica – cel mai

bun teren pt. fundatie balast ( rezistenta portanta mare


tasari egale etc.)
- argile sensibilitate la apa, se umfla, secontracta la uscare

- in interiorul solului zone foarte diferite, o stratificare

anume
- fiecare strat are o capacitate portanta
- pt. o cladire inalta se utilizeaza o adancimemare pt. fundatie
- conditiile de fundare  imaginea cladirii

- ex.: - limitarea regimului de inaltime cand terenul nu


permite
- teren care produce tasari mari, cladirea este tronsonata
- cota a apelor subteraneridicata renuntarea la subsoluri

- protectii fata – de umiditatea naturala


- - de o presiune hidrostatica
- zonele deasupra unor galerii de exploatare nu pot fi
construite
- relief: - zonele se deniveleaza  pante pt. scurgerea apelor

relatia cladirilor cu panta – printr-o adaptare a cladirii la


forma terenului initiual, relieful impune niste relatii
socialecu mediul pe suprafete restranse partiul
architectural marcat deforma terenului
- diverse pante impuse diverse atitudini
- - sub 2% - nici o problema
- - 2-5% - probleme
- - cadirile de 30 m lungime pot sta fatade
curbele de nivel oricum
- - mai mare de 30 m trebuie sa stea paralel cu
curbele de nivel
- - 5-8% - cladirile 25 m lungime
-  25 m paralel cu curbele de nivel
- - >8% - exista proiecte speciale care tin cont direct
cont de panta terenului
- elementele de amenajare – circulatii
- pantadrumurilor (infct. de importanta)
- importante 5-6% (limitate pt. eficienta)
- mai putin importante locale 9-10%
- climat mai bland  inclinatii locale la strazilelocale
- forma si marimea amplasamentului,anumite tipuride
structura (pe axe)
- fiecare forma - a terenului inrelatie cu marile forme a
orasului dau o anumita organizare (traseu)
- - conditioneaza, creaza o anumita relatie
- formasi marimeateritoriului opozitia in mare
- prezenta in teritoriu a unor elemente ale cadrului natural
- cursulde apa (pus in valoare Praga, Budapesta), orasele sunt
asezate in relatie cu apa
- elementele nat. din interiorul cadrului urban  trebuie
folosite
- subsol ]
- formareliefului ]
- forma amplasamentului ]  conditioneaza
arhitectura gandita de la loc
- elementele cadrului nat. ,etc ]
- locul – realitate palpabila
- - constituit din elemente preponderant naturale
- criterii de natura subiectiva: - personalitatea, capacitatea de
a crea sistemul de valori, trasaturi profesionale, cultura
- criterii – de tip rolumetric – se referea direct la volumele
construite, forma, imaginea, configuratia, silueta, modul de
compozitie, arhitectura, materiale, textura
-formele pozitive – palpabile, massive, solide
-silueta unui oras are istoria ei – de tip
pyramidal
-oras istoric
-oras modern
- reguli compozitionale legate de – dominanta

-contrast
-echilibru
-ritm
- de tip spatial – opereaza asupra spatiului (negativul)
golul ramas intre volume calitati importante 
proportii
- spatiu - de tip inchis h>1/2 L – senzatii de claustrare
- - de tip deschis L> 8h – nu mai este concret conturat
- modul de structura a fronturilor – inchise - zona
public/privat clar determinate
- - deschise – au persistat in
mediul rural
- inchis/deschis  continuitatea si discontinuitateaformelor

- zonele rezidentiale deschis

- zonele de centru  inchis

- in spatiu deschis este mai greu de controlat compozitia


(spatiile medievale)
- caracterul dinamic/ static – echilibru de tip centripet
- nivelul de regularitate
- ritmul
- spatiul – official
- - simbol
- - majestuos – axialitate, ritm, simetrie,
monumentalitate, dominanta unui obiect
- - ludic – scara umana, asimetric, ritmuri mult mai
alerte
- spatii – optimite, dinamice, triste, statice
- problema de relatie, scara, vecinatate daca se deschide sau
nu
- spatiu medieval – ludic, domestic, dinamic
- perceptia urbana  cultura

Cursul Nr.7

STRUCTURA URBANA

- Ev. Mediu - sistem stabil, rata de schimbare redusa


- cadru limitat
- parcelare foarte clara
- anumit mod de a constui pe parcela
- aparitia soc industriale  cresterea urbana mare
- aparitia tehn militare  dispar fortificatiile  cresterea
urbana necontrolata
- lotizari diverse, scari diferite; apar noutati mari (manufacturi)
 dezvoltarea incoerenta in exterior, noul tesut
urban
- in vechiul tesut apare o densificare mare
- apar noi centre in teritoriu, vechile sate pot deveni noi centre
de coagulare  dezordine, o infrastructura (canaliare, apa),
densificare in centru  rezulta un peisaj urban de tip
"Dichensian"  incercari de a gasi o solutie, o rezolvare a
acestei probleme
- utopii: socialistii utopici - incercau sa propuna o anumita
organizare functionala
- inceputul sec 19 deschide discutia  se materializeaza in
mai multe modele urbane
EX: Ebenzer Howard - englez - propune tema si modelul
orasului gradina; o retea teritoriala de asezari urbane;
determina marimea; legaturi - cai ferate; ierarhie a oraselor,
sistem de comunicare; schema orasului - forma radial
concentrica - in jurul unui spatiu central : Square; locuinte -
scuar (centru)
- principiul zonarii functionale  prod industriala - zona
tampon - locuinte - spatiu dotari pt locuinte
- fronturi deschise  mai multe motive: - insorire
- igiena
- exista mai mult spatiu
- schimbarea gustului oamenilor
- locuire: caracter mai legat de natura
- incepe in renastere  barocul foloseste formele de
constructie de tip deschis
- perceptia clasica a arhitecturii - desenul fatadei
- cladiri mari inlocuiesc parti ale orasului  o noua forma de
constructie urbana
- cladirile se dezvolta intr-un mare spatiu individual
- ideea spargerii cvartalului original (Charta de la Athena,
Arhitectura moderna)
- structurarea teritoriilor urbane in functie de comunitatea pe
care o adapostesc
- Arthur Clarence Perry - proiect de dezvoltare a orasului NY
- zona rezidenteala - forma urbana ]
- comportament social ]  legatura
- comunitate ]
- in orasul (amorf) trebuie sa existe unitati de vecinatate (zone
omogene in orasul eterogen) - anii '20
- nucleu comunitar - sala de intrunire, comert etc.
- dimensiune finita
- dotari comunitare
- ideea marcheaza si astazi dezvoltarea urbana in America
- gated comunity - comunitati inchise, private, unele cu
restrictii de acces  segregare sociala
- pe baza de venit, tip de activitati, varsta;
- diferente intre valori - Eurona - America  mixaj
- C.I.A.M - Charta de la Atena - redactata de Le Corbusier
(Congresul International de Arhitectura Moderna)
- orase noi reconstruite dupa cel de-al Doile Razboi Mondial
- aprox anii '60 - sistemul isi arata limitele si defectele 
principii urbanistice mai celectice dar legate de traditie
- oras contemporan - ca structura - aditionare (juxtapunere) de
zone care poarta amprenta zonei in care s-au
construit
- fiecare teritoriu pastreaza caracterul
perioadei in care s-a construit
- ca zonare - functionala, morfologica etc.
- decupeaza terit de caracter relativ
omogen  face posibila controlarea, dezv
urbana
- traditionala
- morfologica
- zonare fina - nivel de taxe in functie de
strada la care exista cladirea
- retea de circulatie bine ierarhizata (sistem de
prioritati) - suprasolicitata/depasita datorita
miscarilor urbane accentuate
-urbanismul rationalist - a impus un sistem f ierarhizat: centru,
cartier in cartier, cateva unitati de vecinatate,
sistem de tip arborescent
- modelele sociale nu se supun unor relatii/logici asa de simple
- str. urbane nu se supun regulamentului
- sistemul ierarhizat azi nu mai e acceptat; se aplica unor
sisteme care se supun unor logici naturale simple
Ex: circulatia, infrastructuri de tipul retelelor (retea de
canalizare)
- exista magistrale, culoare de diferite importante
Trama stradala ierarhizata
- 1) autostrazi urbane – se gasesc ca inele, travesari
importante
- deserveste teritoriul punctual unde se leaga de
restul tramei stradale
- continuitate
- 2) bulevarde – marile axe
- joaca rol important in localitati
- de-a lungul lui sunt principalele cladiri
- au rol special : leaga parti ale orasului sau parti cu
centrul orasului
- pe langa circulatie  caracter simbolic

- 3) colectoare – relatii pe trasee mai scurte, in cartiere


- artere secundare
- 4) “capilarele sistem” – strazi de rang tertiar
- servirea teritoriului urban
- cai de circulatie  ierarhizare
- divizarea orasului nu se mai face pe principiul urbanismului
rational
-  pe principii naturale mai firesti
- cartier - unitate de baza – d.p.d.v. al comunitatii
- un organism la dimensiunea oraselor de astazi nu poate fi

omogen  cartier cu caract specific


- a existat o tendinta de unificare a orasului
- OSMAN – intinderea unei strazi de origine baroca,
unificarea strazilor care sa unifice partile orasului
- restructurarea Parisului
- multe orase - deschiderea unei noi maiere de a face
urbanism
Orasul ca miscare
- anii ’70 orasul a incetat sa mai creasca in Occident
- in lumea II – III – mai exista o crestere a orasului
- cresterea populatiei  extinderea orasului  zone

rezidentale,
 separarea de munca, de productie
 dezvoltare institutiilor,
echipamentelor publice
 cresterea urbana legata de conditiile sociale precare
- refugiati la oras – aparitia mahalalelor (orasele din America
de Sud si Egipt)
- tipuri de migratie – foarte diferite - lumea a III-a : rural 

periferie  centru
- Occident: rural  centru 
periferie
- cresterea ec. din pct. de vedere urban mentinuta fara spor de
populatie
- standardul de viata creste  dezvolatrea in domeniul
rezidential  servicii mult mai diversificate
- o populatie bogata in org urban are o densitate mai mica
decat o pop saraca
- restructurarea unor teritorii urbane care nu mai sunt
importante
- revitalizarea unor zone
- locuintele, serviciile sunt mult diversificate
- Cum construiesti orasul:
- Doua mari doctrine

- Cvartale - dezvoltarea pe cale naturala  subdivizate in

parcele
- Cvartal = suprafata delimitata de strazi intr-un sistem
ierarhic
- cladirile importante pot sa ocupe un intreg cvartal
- reguli - cvartalul un obiect unitar si coerent  o arhitectura

la scara urbana  construire / cvartale: sf sec 19 inceputul


sec 20
- profile orizontale la o anumita inaltime
- raport plin-gol
- tipuri de cos de fum
- panta acoperisului
- spatiul intern poate fi comun - spatiu cu vegetatie, loc de
joaca pentru copii
- doctrina URBANISM RATIONALIST:
- blocuri de rezidenta pe un spatiu nedivizat, nelotizat
- compozitii greu de controlat ca imagine
- sistem centripet - strazi - rol strict functional de legatura
cu celelalte zone
- mizeria orasului traditional: strada  desfiintare 
orientarea cladirilor mai degraba legata de insorire
decat de traseul strazii
- neaga strada traditionala
- strada - control social
- neaga aproape orice traditie de constructie urbana
- forma rigida, academista (cvartale) a urb. Rationalist
o rel cu natura + defavorizarea altor
principii
- coexistenta tipurilor de locuire - caracteristic pt
urbanismul de azi
- lupta contra segregarii - prin planificarea urbana
- exista 5 - 6 standarde de locuire in acelasi spatiu urban
- principiile subjugate unor traditii si valori locale (forme
fara identitate)
- se tinde azi spre mult mai multa identitate si legatura cu
istoria moderna
- identitatea foarte importanta
- CRESTEREA, DEZVOLTAREA ECONOMICA FARA
CRESTEREA POPULATIEI
- dezvoltarea echipamentelor, institutiilor publice
- dezvoltarea sectorului tertiar care inlocuieste industria
- conservarea unor structuri ca memorie culturala  prin
convertirea unor spatii - magazii - in muzee,
birouri
- hangare
- reciclate
(Amsterdam)
- joc intre rezerva de teren si elem de mostenire culturala
- capata altfel de functiuni: loisir, locuire etc
- teritorii urbane care decad - coloniile nobiliare se
ieftinesc pt ca teritoriile adiacente se dezvolta mai
rapid extragand substanta economica din zona
- nu exista stagnare in urbanism
- valorile trebuie sa creasca  dezvoltare
- intr-o zona de decadere: populatie batrana ]
consum scazut ]  trebuie adusa o noua
energie prin stimuli adusi de
comert scazut ]
administratie (refacerea infrastructurii)
Ex: anuntarea unui anumit
program  cumparare
de terenuri  investitii  scumpire  revigorare

Cursul Nr.8
Spatiile urbane pentru circulatie

- evolutie accentuata a mobilitatii indivizilor (evolutia


societatii)
- in oras: - mobilitatea legata de complexitatea urbana
- diferentierea vietii urbane a individului
- scara oraselor a crescut in sec 19 si 20 =>
deplasari mari
- deplasarea este direct legata de existenta urbana
- face posibila comunicarea dintre
indivizi
- face legatura intre zone cu functiuni
diferite
- circulatiile fac posibila deplasarea: informatiei,
energiei si ind
marfurilor, pietonilor
- circulatia informatiei are azi un rol esential
direct legat de deplasarea
fizica a persoanelor.
- spatiile pentru circulatie au - rol utilitar
(coexistenta spatiilor vizibile,
publice alaturi
de scuaruri, parcuri etc)
- rol special – in
jurul lor se dezvolta orasul,
ele fiind
accesibile perceptiei noastre
directe.
- spatiile deplasarii umane – pietonal –forma
clasica
- cu vehicule
- cu biciclete
- transport in comun
- in planificarea urbana - arhitectii urbanisti - se ocupa de
determinarea locului
- dimensionarea cadrului
arhitectural
- conformarea spatiului
- inginerii de trafic - functiuni de
trafic, numar de trafic,
sensuri,
semaforizari
- partea tehnica
- la nivelul orasului - circulatia usor controlata tehnic
- ierarhia spatiilor este complexa
- contactul social este esential
- strazile si pietele sunt destinate circulatiei
- comunicare intre elemente => coerenta spatiului urban
- dincolo de functia utilitara, de cea de contact intre teritorii
si intre indivizi, strazile au si alte roluri: - structural -
delimitarea intre diferite parti ale orasului :
- diferite cartiere
- zona de agrement
- zona centrala
- subdivizarea orasului
- asigura vizibilitatea, orientarea spatiilor
reprezentative
- roluri foarte diferite: - strazi cu o importanta mai mare
- strazi cu o importanta redusa
- in orasul contemporan exista o ierarhie a tramei stradale
- tipuri de strazi destinate circulatiei: - functional (rol in
asigurarea functiunilor
circulatiei
)
- strazile au rol de definire a imaginii orasului
- rol ambivalent
- dupa forma tramei stradale: aparitia stazilor - spontana
- planificata
=> trama stradala este de obicei
mixta
- proiectarea tramei urmareste intreaga istorie a orasului (ex:
axele cardo si decumanus, orasul hippodamic etc)
- dezvoltarea spontana - nu e intamplatoare
- are o anumita logica si se muleaza
unor conditii locale
- formele proiectate sunt de obicei monotone
trama stradala + retea stradala = totalitatea strazilor din oras
- schema stradala - retine elem importante, determinante
- are rol important in studierea structurii
orasului
- evidenteaza centrul si organizarea:
impartirea unitatilor, cartierele
- pozitia circulatiilor fata de localitati:
- interioare
- exterioare - lipsite de cadrul arhitectural
- au un tratament peisager f important
- punctele de intalnire intre cele doua tipuri de circulatii
=> portile orasului, cu un rol foarte special
- diferentierea circulatiilor: bulevard, splai, alee, ulita,
intrare, cale, strada
- diferentierea insasi in terminologie este importanta vis-à-
vis de rolul strazilor in oras
- strazile importante fac legatura intre nucleu si componente
(intre parti)
- relatie centripeta - structura ierarhizata cu nucleu
dominant
- strada importanta intr-un cartier = strada
colectoare, artera centrala a unei
parti
- strazile cu importanta redusa - asigura distributia si relatia
cu cladirile
- cai de circulatie cu rol special - artere care ocolesc centrul
sau alte parti = inele
- strazi de dublura - cand o directie
este
supraso
licitata
- pentru motive de
siguranta
- strazi de cornisa - deschidere asupra
orasului din
locuri
privilegiate
- cheiurile, strazile de-
a
lungul apei
=> ofera o imagine de
ansamblu a
structurii urbane
- exista o tendinta de a reveni la situatia anilor 70 - cand
orasele erau invadate de
masini
- pe fronturile de piete
istorice
existau cai de circulatie
=>
sufocare
- automobilul progreseaza => restrangerea circulatiei
vehiculare de tip privat, reducerea locurilor de parcare si
reglarea accesibilitatii prin costuri
- stapanirea invaziei automobilului - depinde mai mult de
atitudinea indivizilor
- de organizarea orasului
- principalul criteriu trebuie sa fie - costul

Clasificare dupa forma tramei stradale


- importanta pentru ca planimetria tramei stradale are o
relevanta deosebita in structura orasului
- trama stradala - geometrica
- libera
- mixta
- trama spontana <> libera
- trama planificata <> goemetrica
- exista trama libera planificata
- trame geometrice:
- sistemul radial (posibil la localitati foarte mici) -
necesita situri speciale
- radial concentric - des intalnite
- asigura o relatie buna
- specifice tramei de provenienta
spontana
- ideale, de tip reanscentist
- ex: orasele gradina (exprima bine
orasul)
- apar elem care ocolesc centrul - inele
- la orase mari nu este viabila -
departarea de centru
- aglomerarea
insuportabila
- grila (des intalnit) - poate fi inceputa oriunde si
extinsa
- asociata orasului din cele mai vechi
timpuri
(orasul hippodamic, sistemul roman cardo-
decumanus)
- puternic raspandit
- foarte flexibila dpdv al circulatiei,
nu aglomereaza
nucleul
- cel mai mult la orase renascentiste
- utopice
- legate de planificare - majoritate
oraselor colonie
orasele americane
- specifica teritoriilor plate
- se mai leaga de dezvoltarea lineara
pe o directie
- model al orasului linear dat de Sorya
y Mata 1894
- cale de circulatie centrala
sirapida,eficienta
- accesul in orice punct al
orasului
- fiecare se situeaza intr-o pozitie
egala fata
de centru
- adaptabila cresterii
- de tip retea poligonala - mai mult experimentala.
Ex: Camberra
- trame de tip liber (spontan sau proiectat)
- este in corelare cu un spatiu natural
- foarte mult agreata de urbanismul modernist
- sunt foarte flexibile, se muleaza foarte bine unor conditii
- rationalitate foarte speciala, adecvata

-trame mixte
- exista intotdeauna cu mai multe tipuri de geometrii
- juxtapunerile de plane, de geometrii sunt specifice
orasului si istoriei lui
- zonele aparute spontan sau planificat coexista
- functiunea de circulatie are o importanta apasatoare
- acum 200 de ani rolul comercial cel mai important era
schimbul si piete si strazi
- roluri restranse: comercial, intalnire, simbolic,
reprezenteativ, decorativ
- promenada sec 19 - contactul social - dispare
- invazia automobilului - disparitia rolului traditional al
orasului
Rezolvari: - conservarea orasului vechi
-dublarea tramei orasului pentru circulatii
=> imposibila
- gestionara buna => recapatarea rolului
traditional
- organizarea unor zone excluse
automobilului
- schimbarea modului de viata in teritoriul
urban
- in trecut fiecare stada avea un rol
- in antichitate - cai de procesiune
- egiptenii - axialitati, ritmuri, gradari
- Roma - retea de drumuri in tot imperiul
- cardo si decumanus
- rolul exista dintr-un trecut foarte indepartat
medieval - inchiderea in spatii inguste
renastere - reorganizare
- apar anumite segmente urbane constituite dupa
acest principiu
Roma - prima artera dreapta
Barocul - mari interventii urbane
- principii de compunere a axelor
- diverse maniere de punere in scena a
unor elem
importante
- introduce aliniamentele de arbori
- urbanismul rationalist - suprima rolul strazii la cel
traditional - rol de deplasare
- strada devine culoar comprimat - comunitate, convietuire
- ideea de urban = aglomerare contact/control social
- azi - se tinde spre aducerea strazii la rolul traditional
- piete + strazi = sistem de noduri si legaturi
- spatiul - miscare - strada - dinamic
- repaus - piata (dimensiuni echilibrate pe directii) -
static
- succesiune de piete/strazi (repaus/miscare) in existenta
urbana - extrem de important

Cursul Nr.9

- partea vazuta orasului – utilitare mai ales pt. circulatie


- tendinta recuperarea satiilor a rolurilor traditionale
- au acoperit piata lcadirile importante ale orasului – loc de
intalnire, nod in structura, loc pt. procesiuni, rol commercial
- strada – rol de sustinere a unor ceremonii religiosae etc.
- - rol de circulatie este intodeauna imp. cand orasele
cresc
- in perioada medievala (perioada antichitatii) dimensiunea
oraselor era mica exceptie: Roma, Bizant
- in baroc – strada, piata - rol compositional pune in evidenta
pricipalele elem. ale orasulor
- cresterea oraselor =>circulatie vehiculara (precursorul -
trasura)
- modernismul duce la asa numitele blocaje de traffic –
problemele mai mari aparitia automobilului (totul se invarte
imprejurul auto.)
- anii ’70 – schimbare de sens in relatia indivizilor cu
automobilul
- => orasele sunt invadate de automobile  reorganizarea

circulatiei, planificarea sistemului de traffic pe computer


- costurile de circulatie tot mai ridicate, ieftinindu-se
transportul in comun
- - prin – accize
- - scumpirea locurilor de
parcare
- strazi elemente caract.: - traseu
- - profil longitudinal/transversal
- - cadru architectural
- traseu – proiectia sa in plan orizontal
- - rectiliniu
- - curbilinii
- - siunuoase
- - frante
- rectiliniu – cea mai eficienta favorizand viteza
- asociat cu o marire a nr. de benzi  creste viteza cu
~15%
- permite o foarte buna vizibilitate
- legate de axe importante ale – localitatii
- - trasee importante
- - bulevarde
- tendinta spre un caracter reprezentativ, official, sobru
impreuna cu cadrul urban architectural  somsiozitate
- specific terenului plat
- se preteaza la planurile in grila
- curbiliniu – mai putin favorabil circulatiei
- asimetrie – front - concav vizibil
- - convex – se expune in mod
diferit, vazut fragmentat
- caracter domestic , dinamic, variat
- apar legate de o anumita configuratie a sitului curbe
de nivel , traseu de apa
- sinuos – aceleasi caracteristici cu cel curbiliniu
- pct. de record - particularitate
- frant – circulatia mult mai usuoara decat la cel curbiliniu,
sinuos
- locuri favorite unt in relatie cu axele
- alta relatie decat la cel curbiliniu
- ex.: Champs Ellysee
- parcurgerea intro directia sau in cealalta perceptii
diferite
- traseu frant (Moscova urmeaza cursul unei ape)
- Cerda – planul Barselonei
- in unitatea de patratele, traseele imp. in diagonala
- relatia cu pct. cardinale
- orientata N-S – simetrica, ambele fronturi fiind insorite la
fel
- E-V – asimetrie foarte puternica, un front insorit tot timpul
suprainsorire
- celalalt fiind
subinsorit
- in anumite perioade ale anului  soarele cauzeaza
probleme in circulatie – orbeste (reflexia soarelui in cladire)
- prfilul longitudinal – proiectia in plan V a axului strazii
- 1) rectiliniu - orizontal
- - ascendent
- - descendent
- 2) curbilinii – convexe
- - concave
- 3) frante
- 4) sinuoase – cea mai naturala asezare pe teren
- 1) orizontal – asociat cu trasee rectilinii
- - monoton
- - cresterea vitezei  deplasarea foarte comoda
- ascendente/descendente – interesante d.p.d.v. a compozitiei

 obiectele importante  pare mai mare mai impozabil,


ofera grandoare
- nefavorabil – obiect marein groapa
- 2) convex – nefavorabil pt. circulatie, scurteazacampul de
vizibilitate
- - obiectele apar taiate – dezavantajos
- favorabil pt. obiecte inalte: obeliscuri etc.
- concave – unghiuri de vedere bune – intregului
- - buna perceptie a spatiului, obiectele importante
vizibile
- 4) sinuos  imbinare

- situatii avantajoase/dezavantajoase, pct. favorabile


- 5) frante
- ex.: Bucuresti – B-dul Aviatorilor – monumental situat la un
pct. de inflexiune pe un profil frant
- bis Sf. Petru – Roma
- lateatru scena fata de orizontala are un anumit unghi
- percepere a profunzimii de la o distanta mare
- profil tranversal – sectiune perpendiculara pe axul drumului
- - partea orizontala/verticala ceea ce
caracterizeaza un profil transversal – proportia intre partea
orizontala si partea verticala
- rapoartele depind – epoca
- - importanta
- centrel oraselor americane favorizeaza circulatia curentilor

de aer  efecte interesante


- orasul medieval da putina imp. strazi
- renasterea – proportia patrata dintre strada si fronturi
- baroc, sec.XIX – funtiile d circulatie cu tot mai multe benzi
ajungand pana la 1/8, Moscova 1/11, dand senzatia de camp
de lucru nelimitat, neancadrat
- simetrie/asimetrie
- o strada in mijlocul unui teritoriu urban – omogen 

simetric
- desparte doua zone cu caractere diferite asimetric

- in general fct. de circulatie est simetrica


- partea orizontala  suporta fctiunile de circulatie – benzile

de circulatie avand marimea de 3,5m latime


- - nr. de
benzi – categoria I – 6 benzi
-

II – 4 benzi
-

III – 2 benzi
- fluxuri pietonale pt. un flux 0,75(0,60)

- elemete speciale – benzi speciale pt. transport in comun ,


suplimentare - tranvai 2x3–3,5m
-

- bus 3,5-4m
- spatii verzi, mobilier urban
- profilul transversal – care nu inched axa ex.: Brandenburg
- la Leningrad – imagine care inchide
- relatie intre lungime, latime, din elementele de capat ale
unui traseu raportul dintre lungime/latime = 1/8
-

1/35
-

obiectul de capat h/L ½, 1/10


- cadrul architectural – profilul transversal  panta acoperita
- in int. cadruluiarhitectural – un anumit mod
- - inchis - case lipite una de alta
- - deschis (fct. rezidentiala)
- ritmul, pasul – face un spatiu urban acesibil, atractiv
- pas foarte mare in anii ’50,‘60  plictisitor, adaptat
masinii
- orasul foarte apropiat de scaraa omului ex.: Australia 
percepera obiectelor
- imaginea redidentala apropiata de scara omului avand un
ritm de 15-20m
- ritmuri compuse
- structuri urbane traditionale  succesiune a strazilor si a
intersectiilor
- ritm a str. si a pietelor
- rolul, fctiune, dominanta intrducand elem. speciale,
exceptionale
- urbanismul baroc – bulevard, obiect axial
- traseu lung – o anumita tronsonare a cadrului architectural
- - variatie a profilului transversal
- - secventionalitate
- la piete – marimea fiind intre 50-150m, biserica
segmenteaza piata
- unghiul de vedere – 35º pe verticala
- - 15º in plan
- axele de compozitie – centripede
- - centrifuge
- de toate formele – dreptunghiulare
- - trapezoidale
- - circulare
- - octogonale
- - poligonale
- sisteme de spatii/de piete  emblema unui oras - unicitatea