You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Revista de Investigare a Criminalitatii

Journal of Criminal Investigation

Location: Romania
Author(s): Ştefan-Gabriel Dascălu, Mircea Constantin Scheau
Title: CONSIDERATII GENERALE PRIVIND OPERATIUNILE DE SPĂLAREA BANILOR
GENERAL CONSIDERATIONS REGARDING MONEY LAUNDERING OPERATIONS
Issue: 02/2015
Citation Ştefan-Gabriel Dascălu, Mircea Constantin Scheau. "CONSIDERATII GENERALE PRIVIND
style: OPERATIUNILE DE SPĂLAREA BANILOR". Revista de Investigare a Criminalitatii 02:63-73.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=888961
CEEOL copyright 2021

III. CERCETAREA ŞI PREVENIREA

CRIMINALITĂŢII

~ 63 ~

CEEOL copyright 2021

CEEOL copyright 2021

~ 64 ~

CEEOL copyright 2021

CEEOL copyright 2021

CONSIDERAŢII GEN ERALE PRIVIND OPERAŢIUNILE DE SPĂLAREA BANILOR

GENERAL CONSIDERATIONS REGARDING MONEY LAUNDERING OPERATIONS

Asist. univ.dr.Ştefan Gabriel DASCĂLU

Academia de Poliţiei „Alexandru Ioan Cuza”
stefangabrieldascalu@gmail.com

drd. Mircea Constantin ŞCHEAU

Abstract:
The subject is quite known but is constantly "adaptation" at national and European legislation. The
ingenuity is limitless. An important chapter occupy financial transfers to conceal the traces or creating
false leads. There are elements of identifying a suspicious transaction. "Active filters" may signal
potentially fraudulent situations and therefore the more known some processes, the greater the degree of
protection of these filters. Money laundering is one of the activities that benefit the entire attention - the
offender and the legislature.

Keywords: transfer, stages, fraud, economics, money

1. Spălarea banilor, element fundamental comercianţi de succes ai vremii ca Al Capone

al strategiei financiare a grupărilor
criminalităţii organizate
Spălarea banilor ca activitate esenţială a
grupărilor criminalităţii organizate reprezintă
semnul cel mai relevator al puterii acestora,
precum şi o etapă obligatorie prin care se face
posibilă trecerea în economia legală a
fondurilor rezultate din activitatea infracţională.
Este un element primordial al strategiei
financiare globale a grupurilor criminale care
vizează asigurarea celor mai bune plasamente
şi justificări a produsului financiar rezultat din
afaceri murdare. Acest lucru confirmă
interpenetrarea puternică între economia
criminală şi economia legală.
Nu se poate vorbi de crimă organizată fără
a se face referire la spălarea banilor, mijlocul
prin care organizaţiile criminale dau aparenţă
legală profiturilor obţinute din activităţi
ilegale pentru a se folosi apoi, nestingheriţi,
de aceşti bani, pentru a-i reinvesti în
dezvoltarea activităţii care i-au produs, sau în
alte afaceri aparent legale. Este o activitate
criminală deosebit de complexă şi care se
realizează de către experţi financiari care
lucrează în serviciul organizaţiei.
Termenul de „spălare a banilor” este
evidențiat conform anumitor afirmaţii ale
analiştilor judiciari în anii 1920, când
şi Bugsy Moran au deschis „spălătorii” pentru
bani murdari. În zilele noastre, acestui scop îi
servesc restaurantele fast-food, cazinourile,
alte tipuri de societăţi comerciale care au la
bază atât operaţiunile cu numerar, cât şi
transferurile succesive prin intermediul
1
conturilor bancare.
S-ar putea obiecta că denumirea sub care
este cunoscută această infracţiune în viaţa
juridică şi anume de „spălare a banilor” nu
exprimă complet diversitatea şi complexitatea
actelor prin care o persoană îşi ia măsuri să
dea o aparenţă de legalitate valorilor obţinute
prin infracţiune spre a le pune mai uşor în
circulaţie. Această formulă are mai mult un
caracter metaforic deoarece activitatea
respectivă nu se desfăşoară numai sub forma
spălării banilor lichizi, dar şi a obiectelor
(bunuri mobile şi imobile), a actelor juridice şi a
drepturilor asupra bunurilor, în general asupra
oricărei valori care prezintă interes economic şi
care pot proveni din infracţiuni, valori pe care
făptuitorul are interesul să le ascundă sau să le
convertească în alte valori pentru a şterge
urmele provenienţei lor ilicite şi a putea fi puse
în circulaţie cu o aparenţă de legalitate. De aceea,
1
Ștefan Gabriel Dascălu - Combaterea criminalității
organizate, Editura Sitech, Craiova, 2016.

~ 65 ~

CEEOL copyright 2021

CEEOL copyright 2021
unii autori au şi propus înlocuirea expresiei de
mai sus prin aceea de „spălarea produsului
infracţiunii”, ori „spălarea valorilor rezultate
din infracţiune”, sintagme folosite şi în unele
documente internaţionale şi care poate fi mai
corespunzătoare realităţilor menţionate.
Spălarea banilor nu este în niciun caz un
subiect nou, putând afirma că rădăcinile se
regăsesc adânc în istorie. Metodele se
constituie într-un segment de reguli dintre
cele mai atipice, dată fiind evoluţia şi
adaptarea lor. Este dificil să le numim reguli.
Poate singura regulă unanim recunoscută era
şi este şi acum „fără reguli” chiar dacă
societatea modernă a impus ajustarea
strategiilor de depistare şi combatere.
Fără a limita nicidecum aria, putem
considera că există trei modalităţi principale
de transfer al bunurilor sau al valorilor:
utilizarea sistemului financiar bancar şi de
investiţii (ex: prin folosirea sistemelor
electronice de plati e-cash, smart carduri, etc.),
mutarea fizică a fondurilor (ex: prin curieri sau
încărcături cu numerar) şi accesarea sistemului
naţional/internaţional de comerţ. Sigur că nu
putem să ignorăm canalele non-formale, unul
dintre cele mai cunoscute fiind transferurile
2
prin intermediul sistemului „hawala” . Există
desemeni două surse de finanţare a
activităţilor de în afara legii printre care
putem să le menţionăm şi pe cele de terorism:
finanţarea de la vârf (financing from above),
suportul financiar fiind acordat de state,
companii, organizaţii de caritate sau instituţii
financiare şi finanţarea de la bază (financing
from below), în cadrul căreia colectarea de
fonduri se prin desfăşurarea unor activităţi
infracţionale, în această categorie fiind inclusă
şi auto-finanţarea. Datorită evoluţiei
tehnologice, criminalitatea informatică este
exploatată din ce în ce mai mult, rezultatele
negative pentru societate în general şi pentru
instituţiile financiar bancare şi de investiţii în
particular, fiind deosebit de dificil de
combătut.
Grupurile infracţionale combină adesea
fondurile obţinute din surse licite cu cele din
2
Sistemul este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de
multă vreme şi se bazează pe încredere, precum şi pe
asigurarea anonimatului, deoarece operaţiunile nu se
realizează pe hârtie. Utilizatorii unui astfel de sistem
transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. În
fapt, principala caracteristică a Hawala este “compensarea”
deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul
respectiv se vor depune bani (sau in alte cazuri, se transmit
bunuri) ce vor fi returnaţi printr-o tranzacţie reversibilă viitoare.
~ 66 ~
CEEOL copyright 2021
surse ilicite, aparenţa de legitimitate fiind
conferită prin mecanisme ce implică
organizatii caritabile sau afaceri utilizate drept
acoperire. Un caz elocvent a fost prezentat
într-un articol de specialitate, operatorii fiind
persoane fizice, companii private şi o instituţie
bancară în directă legătură cu organizaţii
teroriste. Contul bancar al unui cetăţean
african rezident într-un stat membru al Uniunii
Europene a fost creditat cu sume importante
de firme înregistrate în vestul Europei şi care
desfăşurau activităţi economice pe teritoriul
european. Sumele au fost transferate în
Orientul Mijlociu în contul unei alte firme,
banca administrator a contului fiind
monitorizată datorită relaţiilor financiare cu
grupări teroriste şi transferului de fonduri în
3
sistem hawala .
2. Etapele spălării banilor
Practic, putem considera că spălarea
banilor reprezintă procesul prin care se
conferă o aparenţă de legalitate unor profituri
obţinute ilegal de către infractorii care, fără a
fi compromişi, beneficiază ulterior într-o
formă sau alta de sumele obţinute. Paşii
descrişi în figura nr. 1 sunt aceeaşi pentru
toate cazurile investigate până acum.
Dacă sursa fondurilor poate să fie din
evaziune fiscală, luare de mită, trafic de
droguri, prostituţie, deturnare de fonduri,
trafic de carne vie, sau criminalitate
informatică, plasarea ce presupune introdu-
cerea profitului ilegal în sistemul financiar
este veriga cea mai slabă deoarece necesită
4
circulaţia în numerar în cantităţi importante .
Firmele fantomă se pot interpune oricând
5
între verigile acestui lanţ . Pentru a limita
riscurile de a fi descoperiţi infractorii
utilizează diferite tehnici de schimbare a
3
Camelia Bogdan - Consideraţii privind unele conexiuni între
spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism, FATF
”Terrorist Financing”, Tipologii prezentate în cadrul Adunării
Plenare a FATF de la Paris, în data de 29.02.2008, publicate
pe website-ul http://fatf-gafi.org. ,la 14.03.2008, pag.25
4
Prezentare IGPR – Aspecte teoretice şi practice în materia
spălării banilor, 2015
5
Firme fantomă – „Companii fantomă ce sunt folosite ca
mecanisme pentru spălarea veniturilor obţinute din
infracţiuni, în special mita/evaziune (ex. pentru a acumula
fonduri cu surse obscure). Posibilitatea ca autorităţile
competente să furnizeze informaţiile obtinute cu privire la
identificarea companiilor şi a beneficiarilor reali ai acestora
este esentială pentru toate autoritţăile relevante,
responsabile pentru prevenirea şi sanctionarea spălării
banilor”, Abuzul prin intermediul corporaţiilor, inclusiv
trusturi şi furnizorii de servicii, FATF, 2006
CEEOL copyright 2021

valutei, sisteme de transmitere a banilor, intră în circuitul economic legal. Metodele

transformarea valorilor monetare prin achiziţii
şi investiţii, etc. Stratificarea are drept scop
separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin
efectuarea unor operatiuni financiare
complexe: transferuri interne şi/sau externe,
retrageri de numerar urmate de depuneri în
alte conturi proprii sau ale altor persoane
fizice/juridice, cumpărare de acţiuni (de cele
mai multe ori nelistate) şi revânzarea acestora,
acordarea sub diferite forme de împrumuturi
şi returnarea acestora, etc. Asistăm astfel la
mascarea traseului contabil a veniturilor
ilegale, operaţiunile de transformare căpătând
o aparenţă de legalitate. Şi în acest caz,
transferurile electronice sunt preferate
datorită rapidităţii şi nu în ultimul rând al
anonimităţii. Prin integrare fondurile „curate”
cele mai utilizate sunt de cumpărare de bunuri
de mare valoare şi revânzarea acestora. O
agenţie imobiliară, o firmă de leasing un lanţ
de magazine cu bijuterii, o casă de licitaţii sau
chiar o bancă, pot să fie instrumente folosite
cu succses de infractori. La acestea se adaugă
siteuri ce găzduiesc licitaţii on-line sau prin
intermediul cărora se comercializează produse
ce implică vânzări-cumpărări de valori
cumulate foarte mari. Nu este nevoie ca
valoarea produselor să fie mare, este suficient
ca volumul tranzacţiilor să fie suficient de
consistent pentru a ascunde anumite urme.
Putem uşor să de imaginăm că produsele
supuse „tranzacţiei” nu au existat niciodată.
Doar facturile ce doresc să probeaze
decontările fictive parcurg circuitul contabil.

BA N C A

PLAS AR EA
(M iscarea fondurilor ilicite)

S TR ATIFIC AR EA
(A scunderea U rm ei)

IN TEG R A R E A
(D isponibilizarea banilor catre infractor)

Fig. Nr. 1 Etapele spălării banilor

3. Identificarea şi prevenirea tranzacţiilor specifice (ex: de natură politică) urmărind

suspecte
Se poate considera că o tranzacţie
suspectă este operaţiunea financiară sau non-
financiară care, prin caracterul şi natura ei
diferită de acţivităţile obişuite ale persoanei
fizice sau/şi juridice, generează suspiciunea
de spălare de bani. De multe ori, astfel de
operaţiuni au ca scop realizarea unor obiective
printre altele determinarea autorităţilor unui
stat sau al unei organizaţii naţionale/
internaţionale în adoptarea unor decizii în
favoarea iniţiatorilor sau a unor terţi cu care
aceştia sunt conexaţi.
„Filtrele active” necesare depistării
tranzacţiilor suspecte au o componentă
informatică şi o componentă umană. Luând în
considerare faptul că în spatele unei

~ 67 ~

CEEOL copyright 2021

CEEOL copyright 2021
infrastructuri IT se află tot un operator uman,
înţelegem ponderea şi importanţa unei bune
pregătiri a personalului. Indicele de anomalie
poate să fie un indicator valoros în situaţia în
care este corect evaluat. În conformitate cu
acordul asupra recomandărilor speciale ce
1
obligă membrii FATF la adoptarea unor
măsuri imediate, raportarea unei tranzacţii
suspecte trebuie efectuată de îndată ce s-a
creat o suspiciune în acest sens. În particular,
pentru un angajat bancar există obligaţia de a
verifica istoria clientului cu banca şi de a
verifica detaliile tranzacţiei/profilului
clientului pentru a descoperi eventuale
legături cu alţi clienţi sau operaţiuni. Toate
acestea se efectuează fără informarea celor
vizaţi cu privire la procesul de analiză,
evaluare a riscurilor, raportare sau solicitări de
date şi informaţii primite de la autorităţi. Pe
cale de consecinţă, nerespectarea
prevederilor legislaţiei în vigoare poate atrage
răspunderea civilă, disciplinară,
contravenţională sau penală.
Nelimitativ, putem exemplifica o parte din
indicii de suspiciune:
- transferuri urmate de retragere de
numerar sau plăţi externe între societăţi cu
obiect de activitate asemănător şi care au
aceeaşi asociaţi; tranzacţii care nu au o
explicaţie economică foarte clară;
- depuneri semnificative în numerar fără a
se cunoaşte sursa fondurilor;
- utilizarea unui volum mare de retrageri
de numerar atunci cănd activitatea comercială
a clientului nu presupune utilizarea
numerarului;
- încasări frecvente din contul clientului
deschis la o altă instituţie financiară urmate
imediat de retragere de numerar;
- transferuri de sume semnificative care
nu corespund profilului economic al clientului
persoană juridică;
- transferuri frecvente reprezentând
„restituire împrumut” către persoane fizice;
- depuneri importante în numerar care nu
corespund profilului clientului persoană fizică
(ocupaţie, vârstă) şi pentru care nu există o
expplicaţie clară;
- transferuri în numerar sau electronice
frecvente şi/sau semnificative din/în contul
unei persoane juridice în/din contul unei
1
FATF - Financial Action Task Force, www.fatf-gafi.org/
~ 68 ~
CEEOL copyright 2021
persoane fizice fără detalii referitoare la
natura tranzacţiei;
- frecvente împrumuturi ale firmei de
către asociaţi urmate de restituirea sumelor în
intervale scurte de timp;
- companii nou înfinţate care înregistreză
sume semnificative sau un volum mare de
tranzacţii ce nu corespund cu specificul
activităţii comerciale declarate.
Pentru a fi evaluat corect un indice de
suspiciune, este necesară o cunoaştere cât mai
exactă a posibililor „actori” şi a modului de
acţiune a acestora. Norme generale naţionale
obligă la identificarea persoanelor fizice/
2
juridice şi a beneficiarului real pe baza
documentelor oficiale şi a surselor externe
independente şi de încredere, încărcarea
documentelor privind sursa fondurilor,
conservarea (păstrarea) tuturor documentelor,
înţelegerea privind natura şi scopul relaţiei de
afaceri, clasificarea corespunzătoare conform
criteriilor de risc aplicabile şi respectarea
etapelor graduale de acceptare. Aşa cum am
menţionat, în scopul diminuării riscului de
spălare de bani şi/sau finanţare a terorismului,
trebuie aplicate măsurile de „due diligence”
determinându-se profilul de risc al clienţilor
persoane fizice/juridice sau al oricăror alte
entităţi fără personalitate juridică ce apelează
la serviciile bancare. Pentru clienţii încadraţi
în clasa de risc scăzut se aplică măsuri
simplificate de cunoaştere a
clientelei (elemente minime de identificare),
pentru clienţii încadraţi în clasa de risc normal
se aplică măsuri masuri standard de
cunoastere a clientelei (toate elementele de
identificare), pentru clienţii încadraţi în clasa
de risc potential „private banking” se aplică
măsuri suplimentare de cunoaştere a
clientelei (specifice clientilor private
banking), pentru clienţii încadraţi în clasa de
risc înalt se aplică măsuri suplimentare de
cunoaştere a clientelei (specifice clientilor cu
risc înalt) se solicită avizul departamentelor
specializate din cadrul instituţiilor privind
iniţierea/continuarea relaţiilor de afaceri cu
respectivul client şi se monitorizează continu
operaţiunile. Un caz particular îl reprezintă
2
Dacă există suspiciuni de neconcordanţă între informaţiile
existente despre un client, beneficiarul real, activitatea de
afaceri, profilul clientului şi sursa fondurilor, acestea
trebuie dovedite şi documentate, dacă este posibil
CEEOL copyright 2021
3
persoanele expuse politic care s-a dovedit că
în ultimii ani au folosit băncile pentru a facilita
activitţăi ilegale legate de corupţie, mită şi
spălare de bani. Statutul unei astfel de
persoane trebuie investigat înainte de a se
acorda un produs/serviciu sau de a efectua o
operaţiune, şi trebuie stabilit dacp definiţia se
aplică clientului şi beneficiarului real.
Tocmai de aceea, băncile din România nu
trebuie să deschidă şi să opereze conturi
4
anonime sau sub nume fictive, nu trebuie să
deschidă şi să opereaze conturi pentru
persoanele fizice/juridice care emit, distribuie
sau tranzacţionează sub orice formă monede
5
electronice nereglementate , nu trebuie să
accepte în calitate de client şi să efectueaze
niciun fel de operaţiuni pentru persoanele sau
entităţile supuse unor sancţiuni specifice
naţionale/internaţionale, pentru persoanele
rezidente în ţări cu risc inacceptabil sau ţări
pentru care s-au impus măsuri restrictive de
către autorităţile naţionale/internaţionale.
Deasemeni nu trebuie să iniţieze relaţii de
afaceri prin corespondenţă, telefon, fax, mail,
internet sau prin oricare alt mijloc de
comunicare de la distanţă. În plus, băncile din
România nu trebuie să accepte în calitate de
corespondent bănci sau alte instituţii
6
financiare fictive şi nici să accepte în calitate
de clienţi entităţi legale nerezidente înfiinţate
sub formă de trust sau clienţi împotriva cărora
au fost pronunţate sentinţe de condamnare
privind infracţiuni din spectrul de
criminalitate economico-financiară sau
corelate cu acesta. În această categorie se
încadrează spălarea de bani, finanţarea
3
PEP – Persoane Expuse Politic, care exercită sau au
exercitat funcţii politice importante, membrii familiilor
acestora şi persoane cunoscute public ca asociaţi sau
apropiaţi ai acestora, pe principiul „Once a PEP always a
PEP”
4
Conturile anonime permit unui client să efectueze
tranzacţii (încasări, plăţi, etc) cu fonduri, ca şi cum acestea
ar exista într-un cont normal, cu diferenţa că operaţiunile
ramân anonime. Administrarea unor astfel de conturi
încalcă principiul de „due diligence” cu privire la verificarea
identităţii.
5 7
Cea mai cunoscută este Bitcoin
6
Shell bank – este un termen care descrie o instituție
financiară care nu are o prezență fizică în nicio ţară; în
scopul prevenirii spălării banilor în „USA PATRIOT Act” este
interzisă existenţa unor astfel de instituţii, cu excepția celor
care sunt afiliate sau sunt sub controlul unei bănci cu
prezență fizică şi sunt supuse supravegherii consolidate
eficiente de către o autoritate bancară care reglementează
activitatea acesteia, https://en.wikipedia.org/ wiki/
Shell_bank
~ 69 ~
CEEOL copyright 2021
terorismului, evaziunea fiscală, traficul de
droguri, corupţia, deturnarea de fonduri, etc.
În susţinerea celor menţionate anterior vin
şi reglementările elaborate de grupul de lucru
privind activitatea bancară transfrontalieră, un
grup mixt format din membrii ai Comitetului
de la Basel şi ai Offshore Group of Banking
7
Supervisors . În plus, pentru o creştere a
eficientizării prevenirii şi luptei împotriva
spălării banilor, a finanţării terorismului şi a
evitării sancţiunilor, mai multe instituţii
financiar bancare şi de investiţii au aderat în
anul 2014 la un set de principii ce pot să
constituie orientări globale privind stabilirea
și menținerea relațiilor bancare
8
corespondente externe . Acestora li se adaugă
organismele internaţionale implicate în
prevenirea, supravegherea și combaterea
spălării banilor: Grupul EGMONT, Organizaţia
Internaţională a Poliţiei pentru combaterea
criminalităţii (O.I.P.C. – INTERPOL), Oficiul
European de Poliţie (EUROPOL), Şcoala
Europeană de Poliţie (CEPOL), Biroul de Luptă
împotriva Fraudei (OLAF), Unitatea de
Cooperare Judiciară a Uniunii Europene
(EUROJUST), Agenția Europeană pentru
Gestionarea Cooperării Operative la
Frontierele Externe ale statelor membre ale
Uniunii Europene (FRONTEX), etc.
4. Raportarea tranzacţiilor suspecte
Noul Cod de Procedură Fiscală ce a intrat în
vigoare începând cu data 01.01.2016,
transpune în România Directiva 2014/107/EU
privind schimbul de informaţii în domeniul
fiscal ce are la bază standardul global publicat
de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
9
Economică . Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală este autoritatea
competentă care efectuează schimbul
automat de informaţii cu celelalte autorităţi
competente ale statelor semnatare. Acordul
are drept scop diminuarea fraudei şi a
Basel Committee on Banking Supervision - Shell banks
and booking offices, 2003
8
The Wolfsberg Group - Wolfsberg Correspondent Banking
Principles, Wolfsberg Anti-Money Laundering Principles for
Correspondent Banking, 2014
9
Common Reporting Standard (CRS) – pentru a spori
transparenţa în materie fiscală internaţională şi pentru a
diminua timpii de răspuns , au fost lansate pentru
implementare şi variantele electronice ale rapoartelor
standardizate, https://www.oecd.org/tax/automatic-exchange/
CEEOL copyright 2021
evaziunii fiscale transfrontaliere prin
înlăturarea situaţiilor de neraportare a
veniturilor înregistrate. Pe cale de consecinţă,
băncile din România sunt obligate să respecte
fluxurile de raportare şi elementele de
precauţie definite prin normele metodologice
codului de procedură fiscală. Practic, în
procesul bazat pe standardul comun de
raportare pentru persoanele fizice se iau în
considerare informaţii privind adresa de
domiciliu sau de reşedinţă, adresa de
corespondenţă, calitatea de cetăţean, de
rezident sau de persoană împuternicită a unui
cetăţean/rezident în unul dintre statele
semnatare iar pentru persoanele juridice se
iau în considerare informaţii privind locul de
înregistrare sau de constituire şi indicii privind
profilul general al activităţii comparativ cu
domeniul de provenienţă al veniturilor.
Interactivitatea între persoanele fizice şi cele
juridice oricând poate să intervină în cadrul
procesului. Pentru toate celelalte ţări, rămân
în vigoare normele aplicabile cu grad de
specificitate în funcţie de încadrarea ţării
respective.
Un caz particular îl reprezintă „Legea
conformităţii fiscale a conturilor străine”
10
emisă de autorităţile fiscale americane în
scopul prevenirii evaziunii fiscale produsă de
contribuabilii americani prin utilizarea unor
instrumente de tip off-shore sau prin
intermediul unor conturi deschise la instituţii
11
financiare din afara ţării. FATCA reprezintă
actul normativ ce impune instituţiilor
financiare înregistrate în afara spaţiului
Statelor Unite ale Americii să identifice
informaţii referitoare la clienţi şi parteneri de
afaceri ai acestora pentru a stabili dacă
îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi
raportaţi autorităţilor fiscale americane.
Refuzul de a comunica informaţiile amintite
anterior, se sancţionează prin aplicarea unei
reţineri la sursă în procent de 30% asupra
oricăror plăţi de natura dobânzilor, onorariilor,
primelor, remuneraţiilor, compensărilor,
12
chiriilor, dividentelor, anuităţilor şi a altor
10
Internal Revenue Service (IRS) - birou al Departamentului
de Trezorerie din serviciul de venituri al guvernului federal
al Statelor Unite ale Americii
11
Foreign Account Tax Compliance Act - creează o nouă
formulă de raportare și reținere la sursă privind regimul
plăților efectuate către anumite instituţii/entităţi financiare
12
Sumă de bani depusă la intervale regulate către o
instituţie financiară, ce urmeaza să-i fie returnată
~ 70 ~
CEEOL copyright 2021
câştiguri anuale sau periodice, fixe sau
determinabile, cu sursa Statelor Unite ale
Americii. Persoană SUA este considerată orice
13
persoană cetăţean SUA , rezident SUA sau
deţinător de Carte Verde, indicatorii în cazul
persoanelor fizice sau juridice incluzând
adresa de domiciliu, locul de naştere, ordine
de plată recurente de la un cont bancar din
afara SUA către un cont bancar din SUA,
procură sau autorizare de semnătură acordată
unei persoane cu adrese din SUA, număr de
telefon SUA, etc. Pe lângă declaraţiile pe
proprie răspundere, pentru clarificarea
aspectelor referitoare la FATCA, se pot solicita
clienţilor cu indicii SUA completarea unor
documente suplimentare. Formularele
utilizate sunt cele oficiale, postate pe site-ul
14
IRS . Spre exemplu, W-9 reprezintă
formularul privind cererea numărului de
identificare fiscală al contribuabilului
persoană fizică sau juridică. W-8B EN este
formularul ce are ca scop identificarea
beneficiarilor reali non-SUA ai conturilor şi
tranzacţiilor şi este utilizat exclusiv de
persoane fizice, altele decât SUA. W-8BEN-E
este formularul ce are ca scop identificarea
beneficiarilor reali persoane juridice sau
instituţii financiare non-SUA ai conturilor şi
tranzacţiilor şi este utilizat exclusiv de
persoane juridice sau instituţii financiare,
altele decât SUA.
5. Consideraţii legislative
Din perspectiva cronologică, primul
document internaţional care a definit
conceptul de spălarea banilor a fost adoptat în
anul 1988 la Viena în timpul Convenţiei ONU
privind traficul ilicit de droguri şi substanţe
psihotrope şi a fost urmat în anul 1990 de un
raport care conţine 40 de recomandări emis
de GAFI privind combaterea spălării banilor,
oferind totodată un cadru complet şi general,
15
universal valabil . Tot în anul 1990 a fost
adoptată Convenţia Consiliului Europei nr.
deponentului la o dată stabilită în viitor, deponentul
primind dobânda, aplicată ca rată la suma depusă,
http://www.tradeville.eu/tradepedia/anuitate
13
Cetăţean născut în SUA, naturalizat ca cetăţean SUA sau
unul dintre părinţi este/a fost cetăţean SUA,
14
https://www.irs.gov/Businesses/Corporations/Foreign-
Account-Tax-Compliance-Act-FATCA
15
http://www.fatf-gafi.org/publications/?hf=10&b=0&s=
desc(fatf_releasedate)
CEEOL copyright 2021
141 privind spălarea, cercetarea, sechestrarea
şi confiscarea veniturilor obţinute din
infracţiuni iar în anul 1991, Consiliul Europei a
emis Directiva 91/308/CEE referitoare la
prevenirea utilizării sistemului financiar în
scopul spălării banilor, care a fost completată
şi modificată prin Convenţia
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii
transnaţionale adoptată la Palermo în anul
2000. După atentatele din 11 septembrie
2001 la Washinton DC a fost emis un set de 8
recomandări speciale în vederea combaterii
finanţării terorismului GAFI concentrânduşi
atenţia asupra noului flagel internaţional.
16
Aşa cum spunea Bo Harald în februarie
2016, plăţile în numerar şi cele anonimizate
reprezintă cele mai bune instrumente pentru
susţinerea economiei subterane, creșterea
atrocităților teroriste pe teritoriul Uniunii
Europene readucând pe agenda politică,
pentru a face față amenințărilor emergente la
adresa securității, planuri de actualizare a
normelor UE privind reducerea fondurilor
ilicite ce se „scurg” către diverse organizaţii.
Tocmai de aceea, Comisia Europeană propune
o serie de măsuri ce includ atât o monitorizare
mai atentă a tranzacțiilor cash, a celor cu
Bitcoin sau prin intermediul cardurilor
preplătite cât şi crearea unor registre
naționale de plăţi, ca parte a unui plan de
acțiune, pentru a consolida lupta împotriva
spălării banilor şi finanțării terorismului. Toate
acestea trebuie implementate fără a afecta
buna funcţionare a pieţelor financiare şi fără a
aduce atingere cetăţenilor care respectă
17
legea . În acest sens, a patra directivă privind
combaterea spălării banilor introdusă în anul
18
2015 va face obiectul unui număr de
amendamente care urmează a fi prioritizate.
Pe lângă înăsprirea controalelor asupra
fluxurilor financiare din țările cu un sistem
fiscal „relaxat”, Comisia Europeană propune
extinderea domeniului de aplicare al
informațiilor accesibile naționale și
19
internaționale , ceea ce va conduce la crearea
unor registre centralizate bancare şi sisteme
16
Bo Harald –Preşedinte şi membru fondator al companiei
ZEF and Real Time Economy Program, regiunea Helsinki
17
Declaraţia lui Valdis Dombrovskis – Vicepreşedintele
Comisiei Europene pentru euro şi dialog social
18
Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a
Consiliului
19
Financial Intelligence Units
http://www.egmontgroup.org/
CEEOL copyright 2021
centrale de recuperare a datelor în toate
statele membre, pentru accesul mai rapid al
agenţiilor de informaţii la elemente privind
deținătorii de conturi bancare și operaţiile
financiare. Se propune deasemenea reducerea
pragurilor din procedurile de monitorizare a
transferurilor în scopul identificării unor
posibile breşe susţinute de plăţi repetitive sub
o anumită valoare şi extinderea domeniul de
aplicare al regulamentului existent pentru a
permite autorităților să acționeze în situaţia în
care există suspiciuni de activitate ilicită, în
cazul numerarului expediat prin oricare alte
20
metode decât cele bancare .
Dacă Directiva (UE) 2015/849 a
Parlamentului European și a Consiliului din 20
mai 2015 privind prevenirea utilizării
sistemului financiar în scopul spălării banilor
sau finanțării terorismului, de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului și de
abrogare a Directivei 2005/60/CE a
Parlamentului European și a Consiliului și a
Directivei 2006/70/CE a Comisiei, stabileşte
normele de cooperare ale ţărirlor membre UE,
în România cadrul legislativ este reglementat
prin intermediul Legii nr. 656/2002 pentru
prevenirea şi sancţionarea spălarii banilor
precum şi pentru instituirea unor măsuri de
prevenire şi combatere a finanţării actelor de
terorism, modificată prin Legea nr. 230/2005
şi Legea nr. 405/2006, cu completările şi
modificările ulterioare, în care sunt definiţi
termenii şi măsurile ce trebuiesc abordate. La
aceasta se adaugă:
- Legea nr. 78/2000 actualizată pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de
corupţie;
- Legea nr. 682/2002 actualizată
privind protecţia martorilor;
- Legea nr. 39/2003 actualizată privind
prevenirea şi combaterea criminalităţii
organizate;
- OG nr. 92/2003 privind Codul de
Procedură Fiscală, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 571/2003 actualizată
privind Codul Fiscal, cu modificările ulterioare;
20
(FIU), http://www.finextra.com/newsarticle/28417/eu-
tightens-money-laundering-controls
~ 71 ~
CEEOL copyright 2021
- HG nr. 44/2004 actualizată privind
Normele Metodologice de aplicare a Codului
Fiscal, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 302/2004 actualizată privind
cooperarea judiciară internaţională in materie
penală;
- Legea nr. 533/2004 actualizată pentru
modificarea OG nr. 51/1997 privind opera-
ţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
- Legea nr. 535/2004 actualizată privind
prevenirea şi combaterea terorismului;
- Legea 240/2005 actualizată privind
societăţile de microfinanţare;
- Legea nr. 241/2005 actualizată pentru
prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;
- OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de
credit şi adecvarea capitalului aprobată prin
Legea 227/2007 şi următoarele;
- OUG nr. 202/2008 privind punerea în
aplicare a sancţiunilor internaţionale;
- HG nr. 594/2008 privind aprobarea
Regulamentului de aplicare a prevederilor
Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi
sancţionarea spălarii banilor precum şi pentru
instituirea unor măsuri de prevenire şi
combatere a finanţării actelor de terorism;
- Regulamentul BNR nr. 9/2008 privind
cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii
spălării banilor;
- Legea nr. 93/2009 actualizată privind
IFN-urile21 reglementează condiţiile minime
de acces la activitatea de creditare prin
intermediul IFN-urilor în scopul asigurării şi
menţinerii stabilităţii financiare;
- Legea nr. 207/2015 actualizată privind
codul de procedură fiscală;
Toate cele de mai sus sunt însoţite şi
completate de Ordine ale Ministrului
Finanţelor Publice şi diverse regulamente
Regulamente privind prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi a finanţării
actelor de terorism unul dintre exemple
făcând referire la piaţa de capital.
Anterior am văzut care sunt organismele
internaţionale implicate în prevenirea,
supravegherea și combaterea spălării banilor,
pe plan intern având aribuţii în domeniu
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a
21
Instituţiile Financiare Nebancare ce au sediul în România
sau sunt sucursale ale unor intituţii avînd sediul în
străinătate şi care nu intra sub incidenta sectiunii a 2-a a
capitolului IV al Titlului I al Partii I din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si
adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile ulterioare
~ 72 ~
CEEOL copyright 2021
Spălării Banilor alături de Banca Naţională a
României prin Direcţia de Supraveghere,
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justitie prin Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism, Direcţia Naţională Anticorupţie,
Ministerul Afacerilor Interne prin Inspectoratul
General al Poliţiei Române - Direcţia de
Investigare a Criminalității Economice şi
Direcţia de Combatere a Crimei Organizate,
Curtea de Conturi a României, Autoritatea
Naţională a Vămilor, Agenţia Nationala de
Administrare Fiscală, Comisia de Supraveghere
a Asigurărilor, Comisia Natională a Valorilor
Mobiliare, etc.
Trebuie admisă în final dependenţa de alte
informaţii a informaţiei proprii, dacă provine
din sistemele proprii computerizate sau orice
alt sistem non-computerizat, pentru
eficientizarea operaţiunilor şi sincronizarea
corespunzătoare a ceasurilor sistemelor de
procesare a informaţiilor atât în interiorul
instituţiei/organizaţiei cât şi între
intituţii/organizaţii şi o sursă de referinţă
agreată. Siguranţa deciziilor şi competenţa
operaţională necesită ca acea informaţie să fie
validă, corectă, completă, consistentă,
relevantă, demnă de încredere şi disponibilă
la timp. În acelaşi timp, accesul la
instrumentele de audit intern sau extern ale
sistemelor de informaţii trebuie protejate
pentru a preveni orice utilizare eronată sau
compromisă. Chiar dacă în privinţa capitalului
uman putem să spunem că ne situăm în partea
superioară a clasamentului general, instituţiile
statului vor trebui să-şi adapteze capacităţile
pentru a se plasa la acelaşi nivel cu
organismele internaţionale şi cele private care
beneficiază de un suport finaciar şi logistic
mult mai avansat. În acelaşi sens, elementele
ce se doresc a fi modificate din mecanismul de
colaborare interinstituţional vor viza fluxurile
procedurale de raportare a incidentelor de
către companii, persoane juridice cu capital
majoritar privat sau de stat către organele
abilitate de stat în protecţia şi securizarea
informaţiilor (ex: CERT, SRI, MAI, Banca
Naţională, Asociaţia Română a Băncilor, etc.).
Aşa cum s-a mai întâmplat, este posibil ca
acest demers să stârnească multe controverse
dar, evenimentele în desfăşurare trag un
puternic semnal de alarmă în sensul acoperirii
necesităţilor din acest domeniu. Datorită
conexiunii foarte strânse între evoluţia
CEEOL copyright 2021

tehnologică, creşterea gradului de întrebarea, care este rolul instituţiilor

complexitate al cazurilor în investigare şi
rafinarea/adaptarea continua a instrumentelor
utilizate în spectrul infracţional, este necesară
micşorarea timpului de reacţie „comun” în faţa
agresiunilor (cibernetice) privind spălarea
banilor şi finanţarea terorismului.
6. Concluzii
Toate cele menţionate trebuie să conducă
la ideea de protectie a activităţii financiare.
Transferurile financiare se interpun în lanţul
„de miscare” a resurselor şi pot, în situaţia în
care sunt atent monitorizate, să rupă acest
„lanţ”. Infracţionalitatea financiară individuală
are în rare cazuri efecte majore. Grupările
fiannciare infracţionale insă, pot să pună în
pericol economii, state, societăţi. Fondurile
obţinute fraudulos trebuie „spălate” pentru a
putea fi plasate/reinvestite cu grad mic de
risc. Este dificil de stabilit graniţa între
infracţionalitatea obisnuită şi cea coordonată
cu scopul de a obţine informaţii şi control şi
de aceea ne întrebăm, ce se află de multe ori
în spatele ingineriilor financiare?. În condiţiile
descrise anterior, dacă banii pot să urmeze
trasee aparent legale, se pune firesc
financiar bancare şi de investiţii şi cum pot
angajaţii acestora împreună cu organismele
abilitate să limiteze fenomenul? Optica
privind abordarea strategică este comună
tuturor sau, se creează breşe artificiale ce vin
în sprijinul activităţilor ilegale? Există o
legătură directă cu acţiunile de terorism?
Putem să discutăm despre terorism economic?
Este România pregătită în faţa unor astfel de
agresiuni atît timp cat domeniul financiar
bancar nu este încă declarat infrastructură
critică? Sunt întrebări la care factorii
competenţi vor răspunde cu siguranţă. Este de
dorit ca aceasta să se întâmple înainte de a se
declanşa un mecanism care să dovedească
inutilitatea unor decizii tardive. Conform
spercialiştilor, modalităţile particulare dar şi
cele generale de abordare a fenomenului
precum şi raportarea la măsurile comune,
poziţionează instituţiile financiar – bancare şi
de investiţii în categoria infrastructurilor
critice care necesită protecţie imediată.
Metodele si fluxurile de prevenire trebuie să
se raporteze atât la realiţăţile socio-
economice ale fiecărei comunităţi cât şi la
condiţiile pe termen lung impuse de
globalizare.

BIBLIOGRAFIE:
1. Basel Committee on Banking Supervision - Shell banks and booking offices, 2003;
2. Camelia Bogdan - Consideraţii privind unele conexiuni între spălarea banilor şi finanţarea actelor de
terorism, FATF ”Terrorist Financing”, Tipologii prezentate în cadrul Adunării Plenare a FATF de la Paris, în
data de 29.02.2008, publicate pe website-ul http://fatf-gafi.org., la 14.03.2008, pag.25;
3. Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului;
4. FATF - Abuzul prin intermediul corporaţiilor, inclusiv trusturi şi furnizorii de servicii, 2006;
5. http://www.egmontgroup.org/;
6. http://www.finextra.com/newsarticle/28417/eu-tightens-money-laundering-controls;
7. http://www.tradeville.eu/tradepedia/anuitate;
8. https://en.wikipedia.org/wiki/Shell_bank;
9. https://www.irs.gov/Businesses/Corporations/Foreign-Account-Tax-Compliance-Act-FATCA;
10. https://www.oecd.org/tax/automatic-exchange/;
11. Mircea Constantin Şcheau – Spălarea banilor şi finanţarea terorismului versus managementul strategic
al infrastructurilor critice, Revista de Ştiinte Militare editată de Secţia de Ştiinţe Militare a Academiei
Oamenilor de Ştiinţă din România – Nr.3 (24) Anul XI, Bucureşti, 2011;
12. Prezentare IGPR – Aspecte teoretice şi practice în materia spălării banilor, 2015
13. Ștefan Gabriel Dascălu - Combaterea Criminalitatii Organizate, Edit. Sitech, Craiova, 2016.
14. The Wolfsberg Group - Wolfsberg Correspondent Banking Principles, Wolfsberg Anti-Money Laundering
Principles for Correspondent Banking, 2014;
15. www.fatf-gafi.org/

~ 73 ~

CEEOL copyright 2021