FUNCȚII ELEMENTARE

FUNCŢIA DE GRADUL I

Definiție. Funcţia , se numeşte funcţie afină.

Dacă a  0, atunci  se numeşte funcţie de gradul întâi de coeficienţi .
Dacă a  0 şi b = 0 atunci  se numeşte funcţie liniară ( :  , )).
Pentru funcţia de gradul întâi, se numeşte termenul de gradul întâi, iar , termenul liber al
funcţiei.

Ecuaţia
funcţiei .
Graficul funcţiei de gradul întâi este o dreaptă oblică de ecuaţie y = . Pentru trasarea unei drepte sunt
necesare două puncte care aparţin graficului.

Observații
Funcţia de gradul întâi este bine determinată dacă se cunosc coeficienţii .
Funcţia de gradul întâi este mărginită dacă domeniul de definiţie este o mulţime mărginită, iar în caz contrar funcţia
este nemărginită.

y
y y

O x O x O x

funcţie
mărginită
inferior

funcţie c) funcţie
mărginită mărginită
superior
INTERSECȚIA CU AXELE

Gf¿ Ox : f (x) = 0 x= A( ; 0) Ox.

Gf ¿ Oy: x = 0 f (0) = b B (0; b) Oy.
PARITATE
Când b = 0 funcţia este impară, Gf fiind simetric faţă de O (0; 0), în rest nu se pune problema.

MONOTONIA FUNCŢIEI DE GRADUL ÎNTÂI

Teoremă. Funcţia de gradul întâi ,  0 este:
1) strict crescătoare dacă .
2) strict descrescătoare dacă .

y y

Gf Gf

O x O x

SEMNUL FUNCŢIEI DE GRADUL ÎNTÂI

Teoremă. Funcţia de gradul întâi , a  0 are zeroul x = - , iar

semnul funcţiei este dat în tabelul de semn,

x - - 
(x) semn contrar lui a 0 semnul lui a

FUNCŢIA DE GRADUL AL DOILEA

Definiție. Funcţia se numeşte funcţie de gradul

al doilea (sau funcţie pătratică).
Pentru funcţia de gradul al doilea, se numeşte termenul de gradul doi (sau pătratic),
termenul de gradul întâi (sau liniar), iar c termenul liber.
Ecuaţia se numeşte ecuaţia ataşată funcţiei , iar
se numeşte discriminantul funcţiei.

MONOTONIA FUNCŢIEI DE GRADUL AL DOILEA

Teoremă. Fie funcţia de gradul al doilea , , .

Prin prelucrare funcția poate fi adusă la forma numită forma canonică a

funcţiei de gradul al doilea. Punctul se numește vârful parabolei (graficul

funcției) asociate funcției f.

y y
V

O x O x
V

1) Dacă , atunci  este strict descrescătoare pe

 este strict descrescătoare pe

Tabelul de variaţie a funcţieie este:

x
- +
f(x)
- +

Funcția f admite o valoare minimă = care se obține în punctul de minim

x= deci funcția este marginită inferior.

2) Dacă , atunci  este strict crescătoare pe

 este strict descrescătoare pe

Tabelul de variaţie a funcţiei este:
x
- +
 f(x)
- +

Funcția f admite o valoare maximă = care se obține în punctul de maxim

x= deci funcția este marginită superior.

Dacă funcţia este definită pe un interval mărginit, atunci funcţia este mărginită.
Exemplu: Funcția f : [-2; 3] , f (x) = -2x +1 este mărginită, deoarece dacă x[-2; 3] atunci f(x) [ 5; 5].

SEMNUL FUNCŢIEI DE GRADUL AL DOILEA

Teoremă. Fie .
1) Dacă  > 0 atunci

x - x1 x2 +
(x) semnul lui 0 semn contrar lui 0 semnul lui

2) Dacă  = 0, atunci ecuaţia ataşată lui  are două rădăcini reale egale = , iar

semnul funcţiei  este cel al lui pe /{ }.

x
- 
(x) semnul lui 0 semnul lui

3) Dacă  < 0, atunci ecuaţia ataşată lui  nu admite rădăcini reale, iar semnul funcţiei  este
semnul lui pe .

x - 
(x) semnul lui

FUNCŢIA PUTERE CU EXPONENT NATURAL

Definiție. Funcţia  :  , (x) = xn, n * se numeşte funcţia putere de exponent natural.

Proprietăți.

FUNCŢIA MONOTONIA TABEL PARITATE BIJECTIVÃ SIMETRIA

DE VARIAŢIE GRAFICULUI

(x) = x2k, strict descrescătoare x - 0  pară nu faţă de Oy

k  N* pe (-, 0) (-x) = (x)
strict crescătoare (x) 0
pe [0, )
2k+1
Dacă n=2k atunci funcţia Dacă n=2k+1 atunci funcţia
este mărginită inferior de punctul x = 0 nu este mărginită
și nemărginită superior.

y . y

O x
O x

FUNCŢIA RADICAL

Definiție. Funcţia  : [0, )  [0, ), , n N*, se numeşte funcţia radical de ordin

par. Funcţia  :  , , n N*, se numeşte funcţia radical de ordin impar.

Proprietăți.
FUNCŢIA
MONOTONIE
TABEL DE VARIAȚIE
PARITATE
BIJECTIVĂ
SIMETRIE

,
n  N*
strict crescătoare

x 0 
f(x) 0 

nu
da
nu

,
n  N*
strict crescătoare

x - 
f(x) - 

impară
da
față de O

Funcția  : [0, )  [0, ), , n N*, este mărginită inferior de 0, dar este nemărginită superior.

Funcţia  :  , , n N*, este nemărginită.

y y

O x
O x

FUNCŢIA EXPONENŢIALÃ
Definiție. Fie , 1. Funcţia  :  (0, ), (x) = , se numeşte funcţia exponenţială
de bază a.
Observație. Baza a este diferită de 1 pentru că în caz contrar (x) = 1x = 1 este considerată constantă şi nu este
considerată ca o funcţie exponenţială.
GRAFICUL FUNCŢIEI EXPONENŢIALE.
Graficul funcţiei exponenţiale se trasează în două cazuri:

a  (0, 1) y

O
x
În acest caz funcția este mărginită inferior de 0 si nemărginită superior. Se observă ca în acest caz funcția este strict
descrescătoare.

a>1 y

O x
În acest caz funcția este mărginită. Se observă ca în acest caz funcția este strict crescătoare.

FUNCŢIA LOGARITMICÃ
Definiție. Fie a > 0, a  1 şi x > 0. Se numeşte logaritmul numărului x în baza a, şi se notează logax, numărul real y
definit prin: y = logax  ay = x.
Definiție. Fie a > 0, a  1. Funcţia g: (0, +)  , definită prin g(x) = log ax se numeşte funcţia logaritmică de
bază a.

GRAFICUL FUNCŢIEI LOGARITMICE

Graficul funcţiei logaritmice se trasează în două cazuri:
a  (0, 1) (spunem că baza este subunitară). În acest caz graficul funcţiei intersectează axa Ox în punctele de
coordonate (1, 0) iar graficul este o curbă care coboară convex.

O x

Baza a > 1 (spunem că baza este supraunitară). În acest caz graficul funcţiei intersectează axa Ox în punctul de
coordonate (1, 0) iar graficul este o curbă care urcă concav.

O x

Funcția logaritmică este nemărginită pe , dar este mărginită pe orice interval închis şi
mărginit.

Proprietãți.
loga1 = 0
Funcţia logaritmică este inversa funcţiei exponenţiale.
Din faptul că funcția este bijectivă avem echivalenţa: logax = logay  x = y.
Dacă a > 1, atunci g(x) = logax este strict crescătoare.
Dacă 0 < a < 1, atunci g(x) = logax este strict descrescătoare.
FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE DIRECTE
Definiție. O funcţie  :  se numeşte periodică dacă există un număr real nenul T a.î.
(x + T) = (x), x  .
Numărul T  0 se numeşte perioadă a funcţiei .

Dacă printre numerele nenule pozitive T există un cel mai mic număr pozitiv , atunci acesta se va numi perioada
principală a funcţiei .

FUNCŢIILE SINUS ŞI COSINUS

sin(-) sin(2-)

R S

Graficul funcţiei f: , f (x)= sinx

- -
O x

-
-1

Graficul funcţiei f: , f (x)= cosx

 y
1

-3 - 

x
-2 O 2

-1

Proprietăți.
1) -1  sin   1, -1  cos   1,   .
2) Formula fundamentală a trigonometriei: sin2 + cos2 = 1,   .
3) Periodicitatea funcţiilor sin şi cos: sin ( + 2k) = sin , cos( + 2k) = cos ,  , k  (Funcţiile sin

şi cos au perioada principală = 2).

4) Paritatea funcţiilor sin şi cos: Funcţia sinus este impară, adică sin (-) = -sin , .
Funcţia cosinus este pară, adică cos (-) = cos , .
5) Semnul funcţiilor sin şi cos
sinx cosx

6) Monotonia funcţiilor sinus şi cosinus

Funcţia sinus este strict crescătoare pe intervalele [0, ], [ . 2] şi strict descrescătoare pe intervalul ( ,
). Vom marca acest fapt prin tabelul:

I II III IV
Cadran

sinx

Funcţia cosinus este strict descrescătoare pe intervalul [0, ] şi este strict crescătoare pe intervalul [, 2]. Vom
marca monotonia acestei funcţii prin tabelul:

I II III IV
Cadran

cosx

FUNCŢIA TANGENTÃ ŞI COTANGENTÃ

Definiție. Funcţia f : \ {(2k + 1) } , f (x) = tgx se numește tangenta lui   – {(2k + 1)  k

} și este egală cu raportul dintre sin  şi cos , adică tg  =

Graficul funcţiei f : – {(2k + 1)  , f (x) = tgx este

y

 3   O  3
2 2 2 x
2

Definiție. Funcţia f : -{k ; k  } , f (x) = ctgx , se numește cotangenta lui   – {k k  }

și este egală cu raportul dintre sin şi cos, adică ctg  = .

Graficul funcţiei f: - {k ; k  } , f (x) = ctgx este

 3   O  3
 2 2 2 2 2 x
2

Proprietăți.

1) Periodicitatea funcţiilor tg şi ctg: tg ( + k) = tg ,    – {(2k + 1)  k },

ctg ( + k) = ctg ,    – {k k  }
(Funcţia tg şi ctg au periodicitatea principală = )
2) Paritatea funcţiilor tg şi ctg:

Funcţiile tg şi ctg sunt impare, adică: tg (-) = -tg ,  (2k + 1) ,k ;

ctg (-) = -ctg ,    k, k .
3) Semnul funcţiei tg şi ctg:
tg x; ctgx

4) Monotonia funcţiilor tg şi ctg:

Funcţia tangentă este strict crescătoare pe (- , ) şi marcăm aceasta în tablelul:

 
x - 0
2 2
tgx

Funcţia cotangentă este strict descrescătoare pe (0, ) şi vom indica aceasta prin tabelul:

x 0 
ctgx