LIMITE DE FUNCŢII

Pentru început, vom analiza următorul exemplu practic.

Limita de viteză admisă pentru automobile într-un punct de control al traficului este de l km/h.

Un conducător auto îşi propune să atingă această limită în dreptul punctului de control.

Deci, pe măsură ce automobilul se apropie de punctul respectiv, viteza sa trebuie să se apropie de l km/h.

Aceasta înseamnă că dacă considerăm viteze oricât de apropiate de l, putem găsi în apropierea punctului de control o zonă în
care viteza automobilului să fie cuprinsă între vitezele considerate şi limita admisă.

Transpunerea în limbaj matematic a ideii desprinse din situaţ

situaţia anterioară o vom realiza
având ca punct de plecare analizarea comportării funcţ
funcţiilor cu ajutorul reprezentărilor grafice şi a tabelelor de valori.
valori

Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
Atât tabelele de valori cât şi lectura graficelor ne conduc la următoarele constatări:
- când x se apropie de 2, f(x) se apropie de 3;
- când x se apropie de 2, g(x) se apropie de oo;
- când x se îndreaptă spre oo, h (x) se apropie de 0.
Pentru a exprima în mod riguros aceste constatări intuitive, folosim noţ
noţiunea de vecinătate.
vecinătate
 
în cazul funcţiei f, pentru orice vecinătate V a lui 3, putem găsi o vecinătate U a lui 2, astfel încât x  1,3  U , cu x  2  f ( x)  V
în cazul funcţiei g, pentru orice vecinătate V a lui oo,
oo putem găsi o vecinătate U a lui 2,  
2 astfel încât x  1,3  U , cu x  2  g ( x)  V
în cazul funcţiei h, pentru orice vecinătate V a lui 0,
0 putem găsi o vecinătate U a lui +oo,

oo astfel încât x  1,    U  h( x)  V

2. Limita unei funcţii

Definiţia cu vecinătăţi (Cauchy) Augustin Louis Cauchy (1789-1857)

Fie D  R, x0  R un punct de acumulare pentru D şi f: D  R.

Spunem că funcţia f are limita l  R , în punctul x 0 dacă pentru orice vecinătate V a lui l, există o vecinătate U a
lui x0,
astfel încât pentru orice
x  D  U  x0  să avem f ( x)  V .
în acest caz, notăm:
şi citim “limită când x tinde la x0 din f(x) este l ”. lim f ( x)  l
Observaţ
Observaţie Limita unei funcţii, dacă există, este unică.
unică x  x0 Putem folosi şi notaţia f(x)  l
care se citeşte” f(x) tinde la l cănd x tinde la x0”.
Prof:Ciocotişan Radu
  x  1, x  2
f : 1,3  R, f ( x)  
Folosind definiţia Cauchy, demonstraţi că:
a) lim f ( x)  3, unde
x2
 1, x  2
Soluţ
Soluţie. Fie V,
V o vecinătate oarecare a lui 3, deci V include o vecinătate simetrică,
simetrică de forma (3-
(3-ε, 3 +ε
+ε) cu ε >0.
Căutăm o vecinătate U a lui 2, astfel încât x U  1,3  2 să implice. f ( x)  V
f ( x)  3   ,3     x  1 3   ,3     3    x  1  3   /  1  2    x  2    x  2   ,2   
Deci, alegem U = (2 -ε, 2 + ε) , vecinătate a lui 2.

Soluţ
Soluţie.

Prof:Ciocotişan Radu
Să remarcăm că problema limitei unei funcţii se pune în puncte de acumulare ale domeniului, puncte care pot să aparţină sau să nu aparţină
acestuia.
Chiar în cazul în care punctul considerat aparţine domeniului, valoarea limitei nu este legată de valoarea funcţiei în punctul considerat.
Problemă rezolvată.
rezolvată.
1
Fie f : R*  R, f ( x)  ; lim f ( x)  ?; şi lim f ( x)  ?
x x  x  

Soluţ
Soluţie.
Lectura graficului sugerează faptul că cele două limite sunt egale cu 0.
0
Să demonstrăm afirmaţia pe baza definiţiei Cauchy.

Fie V, o vecinătate oarecare a lui 0, deci V include o vecinătate de forma ( -ε , ε ), ε >0.

Conform definiţiei, trebuie demonstrată existenţ vecinătăţi U a lui  astfel încât
existenţa unei vecinătăţ f ( x)  V , x  U  R * .
Pentru aceasta este suficient ca 1 1  1  def
      x  x  ,  U
Analog cealaltă limită. x   
1
Reţ
Reţine ! lim  0
x   x

Se poate demonstra un rezultat mai general şi anume:

dacă f:DR este o funcţie cu proprietatea f(x) ≠ 0 pentru orice x, dacă x0 este un punct de acumulare al lui D şi
1
lim f ( x)    lim 0
x  x0 x  x0 f ( x)

1 1
Reţ
Reţine !  0 şi 0
 -
Prof:Ciocotişan Radu
 3. Limita funcţiilor elementare în puncte ale domeniului lor de definiţie

valoarea funcţ
funcţiei în punctul a
Proprietate.
Funcţiile elementare au limită în orice punct al domeniului lor de definiţie.
Limita este egală cu valoarea funcţ
funcţiei în punctul considerat.
considerat
lim f ( x)  f (a)
Reţine! Dacă f: D R este funcţ
funcţie elementară, iar a e D, atunci xa
Exemple:

x2  2x 32  2  3 15
lim  f (3)  
x 3 x 1 3 1 2
lim log 2 x  log 2 2  1
x2

1 
lim arcsin x  arcsin 
x
1 2 6
2

EXERCIŢII DE INIŢIERE

Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
 4. Limite laterale
Exemple pregătitoare
Pe intervalul (-oo, -1) funcţia f are limită în orice punct, fiind restricţia
1. Fie funcţia f : R-R, f ( x)  
x  3, x  1

  x, x  1
unei funcţii elementare.
xa
 
Deci pentru orice a  1, avem lim f ( x )  lim  x   a.
xa

. a  1, avem lim f ( x)  limx  3  a  3.

xa xa
Lectura graficului sugerează faptul că f nu are limită în x
= -1.
Definiţia limitelor laterale
• Fie D  R . Punctul a e R este punct de acumulare la dreapta pentru D dacă pentru orice vecinătate V a lui a

avem: V  D  a,  .  Punctul a eR este punct de acumulare la stânga pentru D dacă pentru orice vecinătate V a lui

a avem:V  D   , a   
Exemple. • Dacă a este punct de acumulare la stânga şi la dreapta pentru D, atunci a se numeşte punct de acumulare bilateral.
bilateral
1. Punctul a = 1 este punct de acumulare la stânga pentru A = (-oo, 1).
2. Punctul a = 2 este punct de acumulare la dreapta pentru A = (2, 7].
3. Originea este punct de acumulare bilateral pentru R \ {0}.

Definiţie

• Dacă a este un punct de acumulare la stânga pentru mulţimea D,

spunem că ls este limita la stânga a funcţiei f în a, dacă ls este limita restricţiei lui f la D   , a 
ls  lim f ( x)
xa
xa
• Dacă a este un punct de acumulare la dreapta pentru mulţimea D,
spunem că ld este limita la stânga a funcţiei f în a, dacă ld este limita restricţiei lui f la D  a, 
ld  lim f ( x)
xa
xa

Prof:Ciocotişan Radu
Exemple.
 x  3, x  1
1) f : R  R, f ( x)   şi a  1
  x , x  1
avem : ls  lim f ( x)  lim  x   1 şi ld  lim f ( x)  lim x  3  2
x  1 x  1 x  1 x  1
x  1 x  1 x  1 x  1

1 1 1 1 1
2) g : R*  R, g ( x)  , şi a  0 avem : ls  lim    şi ld  lim   
x x 0 x 0 x 0 x 0
x 0  x 0 

1 1
Reţ
Reţine !   şi  
0 0

Studiul limitei unei funcţii într-un punct cu ajutorul limitelor laterale

Fie f:DR şi a un punct de acumulare bilateral al mulţimii D.

Funcţia f are limită în a dacă şi numai dacă limitele laterale în a există şi sunt egale.
în acest caz

ls  lim f ( x)  lim f ( x)  ld  lim f ( x)  l

xa xa xa
xa xa

Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
 Probleme rezolvate.
1. Demonstraţi că funcţia modul are limită în toate punctele domeniului său de definiţie.
Soluţie.  x, x  0
f ( x)  x  
 x , x  0
Deoarece restricţia funcţiei modul la fiecare dintre intervalele (—oo, 0) şi (0, oo) este o funcţie elementară, rezultă că în
lim x  a orice punct a ≠0 avem
xa
Studiem limita în 0 cu ajutorul limitelor laterale. lim x  0  lim x  lim x  0
x 0 x 0 x 0
x0 x 0

2. Determinaţi valoarea lui a astfel încât funcţia f:RR,  x  2, x  2

f ( x)  
2  ax, x  2
să aibă limită în orice punct al domeniului său de definiţie.
Soluţie.
în orice punct din R\{2} funcţia are limită (deoarece pe (-oo, 2) şi pe (2, oo),f coincide cu restricţia unei funcţii elementare).
ls 2  limx  2  0 şi ld 2  lim2  ax   2  2a
x2 x2
x2 x2

f are limită în 2 dacă şi numai dacă ls(2) = ld(2), de unde 2-2a = 0. a=1

Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu