CONDUCEREA PREVENTIVA - C.P. nr.3.

FACTORI DE INFLUENTA ASUPRA CONDUCATORILOR AUTO

Psihologia circulatiei rutiere pune in evidenta trei clase principale de factori perturbatori asupra
capacitatii conducatorului auto:
a. factori perturbatori externi autovehiculului;
b. factori perturbatori interni autovehiculului;
c. factori perturbatori umani.
a. Factori perturbatori externi autovehiculului;
Sunt reprezentati de marea diversitate de:
 iluminare a drumurilor publice;

 sisteme de semnalizare rutiera;

 natura si starea cailor de rulare;

 circulatia rutiera in sine.

Circulatia pe timp de noapte pune probleme grele si expune la riscuri pe cei care circula in aceste
conditii. Orbirea produsa de farurile vehiculelor ce vin din sens opus, lipsa de lumina in general, dificultatea
in aprecierea distantelor reprezinta factori perturbatori ai unei bune conduceri pe timp de noapte.
Avand in dificultatile la care este supus conducatorul auto in deplasarea pe timp de noapte si avand in
vedere ca nu noi suntem cei care adminstreaza problema iluminatului public, ne indreptam atentia spre
factorul uman. Remediile, incepand cu reducerea vitezei de deplasare, marirea si concentrarea atentiei,
utilizarea corecta a sistemului de iluminat al autovehiculului, care sa duca la asigurarea securitatii personale,
dar sa nu jeneze pe ceilalti participanti la trafic si terminand cu intreruperea deplasarii, care este indicata
atunci cand conducatorul auto este obosit sau sufera de defecte oculare, pot fi suficiente pentru inlaturarea
riscurilor circulatiei pe timp de noapte.

Semnalizarea rutiera, prin gama diversa de mijloace si semnale rutiere, reprezinta un factor
important in prevenirea accidentelor rutiere numai in masura in care aceasta e evidenta, raspunde cerintelor
formulate in acest sens (dispunere in campul vizual, sa nu fie expuse excesiv, sa nu fie alaturi de reclame,
sa fie simple, vizibile noaptea, cu un continut precis etc.) si este tratata ca o obligatie de catre cei carora li se
adreseaza.

Natura si starea cailor de rulare reprezinta o categorie de factori perturbatori ai capacitatii de

conducere. Astfel, un drum cu pavaj, in stare proasta, cu multe curbe, rampe, pante impune un efort crescut
al conducatorului auto, diminuandu-i mult capacitatea de conducere.
Uneori, existenta semnalelor luminoase intermintente, de culoare galbena, creeaza probleme
conducatorului auto, in sensul ca acesta se concentreaza prea mult asupra semnalului luminos, care, fiind
des repetat, il oboseste sau chiar il dezorienteaza.
Constientizarea potentialelor pericole, precum si a importantei cunoasterii si respectarii
reglementarilor in vigoare constituie singurul remediu impotriva acestor factori.
Circulatia rutiera in sine este un factor perturbator al capacitatii conducatorului. Statisticile arata ca pe
drumurile cu mai multe benzi de circulatie pe sens sau cu un singur sens de circulatie se petrec mai putine
accidente decat pe cele cu o singura banda pe sens.
In cazul drumurilor cu o singura banda pe sens, factorii perturbatori rezulta din urmatoarele situatii:
 mersul in coloana;
 depasirea ce implica patrunderea pe sensul opus;
 manevre de oprire si pornire repetate, ai ales in conditiile circulatiei aglomerate din orase
 virajele si schimbarile de directie care presupun, de asemenea, reducerea vitezei, asigurarea
si manevrele de schimbare a directiei.
Toate aspectele mentionate anterior fac ca traficul sa perturbe capacitatea de conducere.

b. Factori perturbatori interni autovehiculului

In interiorul autovehiculului, conducatorul auto trebuie sa gaseasca un mediu prielnic dezvoltarii si
mentinerii capacitatii de conducere pe toata durata deplasarii. O ambianta corespunzatoare trebuie sa
asigure:
 linistea, in unele conditii, sau , dimpotriva, un oarecare grad de zgomot;
  muzica sau conversatie in anumite situatii;
 confortul, prin evitarea aglomeratiei in autovehicul;
 excesul de amulete sau mascote agatate de oglinda retrovizoare.
Acelasi efect ca si conversatia il poate avea si ascultarea radioului. Valoare perturbatorie crescuta au
atat conversatiile cu continut emotional negativ (certuri, discutii neplacute, apostrofari, injurii), cat si cele cu
continut emotional pozitiv (glume, povestiri, declaratii de dragoste etc.). Acest factor este important din cauza
ca este extrem de raspandit, discutiile conducatorilor auto in timpul curselor, prin orase indeosebi, fiind un
obicei!
Linistea deplina, in conditiile unei circulatii libere pe drumuri drepte si monotone, are un efect tot atat
de periculos ca si discutia pe drumurile aglomerate. In acest caz, conducatorul auto, nefiind stimulat din
interiorul autovehiculului prin discutii, muzica sau comentarii radio, i se inhiba sistemul nervos si poate
adormi la volan, producandu-se catastrofa.
Supraaglomeratia. Transportul unui numar de persoane peste limita admisa prevazuta in normele
tehnice ale autovehiculului actioneaza ca factor perturbator prin mai multe mecanisme, astfel:
- crearea unei ambiante neplacute, de inghesuiala, cu efecte negative asupra psihicului conducato-
rului auto;
- vicierea microclimatului interior;
- crearea incordarii nervoase din cauza grijii pe care o are conducatorul auto de a nu se produce un
accident, mai ales daca in vehicul se gasesc copii sau de anu fi descoperit de organele de
control.Supraincarcarea duce rapid la epuizare nervoasa si perturba vizibilitatea soferului (lateral
si spre inapoi).
Supraincarcarea autovehiculului cu bagaje si marfuri peste limita tehnica a acestuia duce la
suprasolicitarea mecanismelor de directie si franare si a suspensiei. Conducatorul va conduce incordat fizic
si nervos, oboseala spunandu-si cuvantul, iar riscul de accident va creste.
Abuzul de amulete si mascote distrage atentia, periclitand siguranta in conducere. Agatate langa
oglinda retrovizoare sau la geamul din spate, ele impiedica vizibilitatea si duc la erori de conducere care se
pot transforma in accidente.
Vicierea microclimatului din autovehicul este un factor perturbator de prim rang. Prin microclimat se
intelege atmosfera din spatii inchise, care actioneaza asupra organismului uman prin temeratura aerului,
umiditate, curenti de aer si prin compozitia aerului in oxigen si bioxid de carbon. In autovehiculele cu sisteme
de incalzire si ventilatie deficitara sau prin folosirea necorespunzatoare a acestor sisteme, microclimatul se
viciaza, in sensul ca temperatura si umiditatea cresc excesiv, curentii de aer dispar, concentratia de bioxid de
carbon se mareste, iar cea de oxigen scade. Microclimatul viciat actioneaza negativ asupra organismului,
provocand ameteli, senzatie de disconfort, stari de nervozitate, transpiratie si, in final, se grabeste instalarea
oboselii nervoase si fizice.
Vehiculul condus poate conditiona comportamentul conducatorului auto prin particularitatile sale de
constructie, in raport cu psihologia perceptiei.Astfel, campul vizual al conducatorului poate fi mai mult sau
mai putin limitat in functie de tipul de vehicul. Vizibilitatea verticala este limitata ca importanta, dar
vizibilitatea orizontala este foarte importanta, deoarece, cu cat este mai larga, cu atat campul informational
este mai mare. Unele vicii de constructie produc unghiuri moarte in vizibilitatea orizontala antero-laterala si
postero-laterala si laterala. Astfel, un vehicul care vine din fata si lateral sau din spate si lateral poate
disparea complet din campul vizual al conducatorului auto.
Un rol important in cadrul conducerii preventive il are parbrizul, care poate deforma obiectele din
campul vizual, poate produce amplificarea stralucirii luminii solare sau artificiale, poate vicia simtul cromatic
sau poate reduce distanta de la care un obiect poate fi distins cu claritate. Pentru combaterea acestor efecte
este necesara mentinerea in permanenta a unui parbriz curat.
Sistemul de lumini poate pune probleme conducerii in siguranta sub mai multe aspecte. Astfel, faru-
rile care nu asigura o lumina corespunzatoare pe timp de noapte, nu permit orientarea optima. Tot farurile
sunt cele care produc efecte negative la intalnirea autovehiculelor ce vin din sens opus, daca nu se respecta
regulile de folosirea a luminilor de drum sau de intalnire si se folosesc becuri prea puternice. Problema prin -
cipala a farurilor este efectul de stralucire si oribre asupra celor care circula din sens opus, prin contractarea
brusca a pupilei, cu reducerea distantei de perceptie a obiectelor si scaderea vederii clare. Aceste efecte du-
reaza doar cateva secunde, dar, in acest scurt interval de timp, conducatorul auto se gaseste ca intr-o “eclip-
sa neagra”, calauze fiindu-i doar experienta si norocul.
Conducerea preventiva ne obliga sa asiguram functionarea farurilor in parametri optimi. Luminile de
pozitie fata si spate, luminile de semnalizare laterala a franarii, a mersului inapoi, ca si catadioptrii si panou-
rile reflectorizante instalate pe caroserie ii ajuta pe ceilalti conducatori auto sa observe vehiculul si sa sesi -
zeze intentiile si manevrele conducatorului auto. Este important pentru securitatea rutiera sa se respecte
prevederile legale privind intensitatea, culoarea si functionalitatea acestora si sa fie folosite ori de cate ori si-
tuatia o impune.
Sistemul de oglinzi retrovizoare este un instrument valoros in marirea campului informational al
conducatorului auto, oferindu-i acestuia informatii despre ceea ce se intampla in spate si lateral, facand posi -
bila manevra de depasire si urmarirrea miscarilor vehiculelro din spate si lateral.
Reglarea oglinzilor retrovizoare, curatarea lunetei, acolo unde exista, si a oglinzilor si urmarirea atenta
a acestora inainte de luarea unei decizii reprezinta cheia succesului pe drumurile publice.
Unele studii, bazate pe observarea accidentelor care au avut drept cauza lipsa de informare inainte de
efectuarea unei manevre, arata necesitatea asigurarii folosind oglinzile retrovizoare, in principiu la 5-7 se-
cunde, evitandu-se astfel surprizele in trafic. Se recomanda totodata ca asigurarea in oglinzile retrovizoare
sa fie ferma si de scurta durata. Folosirea excesiva a acestora, in situatia unui trafic intens, poate genera ac -
cidente.
Nu sunt lipsite de importanta nici dispozitivele de comanda ale autovehiculului si aparatura de bord.
Tehnica a evoluat in asa masura incat dispozitivele de comanda permit manevrarea cu usurinta a autovehi -
culului, iar aparatura de bord permite supravegherea, fara efort prea mare din partea conducatorului auto, a
bunei functionari a vehiculului. Conducerea preventiva impune ca, pentru o buna relationare intre autovehi -
cul, om si mediu, sa cunoastem vehiculul si aparatura si sa stim cum si cat sa urmarim bordul, recomandan-
du-se urmarirea frecventa si de scurta durata a acestuia.

c.Factorii perturbatori umani

Conditiile de trai, situatia familiala, pozitia la locul de munca si in societate influenteaza capacitatea de
conducere. In acest sens, studiile evidentiaza ca multi dintre conducatorii auto care produc accidente au si-
tuatii familiale grele, sunt coplesiti de griji.
Munca de conducator auto este o munca de inalta calificare, care presupune o buna coordonare ner-
voasa si fizica. Pentru aceasta e nevoie de un fond nervos linistit, care poate fi tulbura de stresul zilnic, ce
apare in viata fiecarui om, dar este mai adanc resimtit de cei cu un sistem nervos sensibil. Conduita preventi-
va recomanda ca si in aceste cazuri un efort permanent de control al actiunii acestor factori, eliminand sau
reducand riscul accidentelor..
Conducerea sub presiuna timpului, generata de o proasta planificare a calatoriei, creeaza probleme
de comportament cu influenta negativa in procesul conducerii. Lipsa de planificare este urmata inevitabil de
supraincordare, oboseala si grija permanenta de a ajunge la ora fixata, perturband capacitatea de conducere
si accentuand mult efectul oboselii. Se recomanda o buna planificare a timpului, in asa fel incat distantele ce
trebuie parcurse sa fie acoperite cu viteza legala, uniforma si cu pauze corespunzatoare.

Consumul de alcool reprezinta una din cauzele frecvente de perturbare a capacitatii de conducere si
de producere a accidentelor de circulatie.
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool etilic (exprimata in grame) aflata intr-un litru de sange. Daca
alcoolemia este 2‰, inseamna ca intr-un litru din sangele persoanei respective se afla 2 grame de alcool.
Legislatia rutiera din tara noastra interzice conducerea autovehiculului sub influenta bauturilor alcoo-
lice, iar conducerea autovehiculului in stare de ebrietate sau cu o alcoolemie de cel putin 0,8‰ constituie in -
fractiune.
Cercetarile efectuate asupra consumului de alcool la conducatorii auto implicati in accidente pun in evidenta
unele aspecte foarte importante, cum ar fi:
 o mare parte din accidentele mortale (25%) sunt generale de consumul de alcool;
 consumul unei cantitati mici de alcool (alcoolemie de pana la 0,3‰) genereaza un compor-
tament degajat, riscant;
 de la o concentratie de peste 0,3‰ riscul producerii accidentelor de circulatie creste mult;
 riscul de accidente la o alcoolemie de 1‰ este de 17 ori mai mare;
 nu exista nici un remediu de a contracara actiunea alcoolului asupra capacitatii de condu -
cere;
In plus, starea psihica a individului poate favoriza crestea efectelor alcoolului. O persoana stresata,
posomorata sau obosita risca sa se simta mai afectate de consumarea catorva pahare de bautura.
Aspectele de mai sus prezinta relatia directa dintre alcoolemie (concentratia de alcool in sange) si ac-
cidentele de circulatie. In cele ce urmeaza prezentam relatia alcoolemie – capacitate de conducere.
 Dupa ingestia unei doze de alcool, curba concentratiei alcoolice in sange (alcoolemia) urmeaza un
model simplu cu doua faze clasice:
 cresterea rapida a alcoolemiei datorita absorbtiei digestive;
 scaderea alcoolemiei datorita excretiei si, mai ales, metabolizarii alcoolului.
Absorbtia alcoolului etilic este digestiva, prin difuzie pasiva la nivelul mucoasei bucale, esofagiene,
gastrice si intestinale, in functie de gradientul de concentratie a alcoolului etilic si de gradul de vascularizatie
a epiteliului. Astfel, absorbtia digestiva a alcoolului etilic, care are loc la nivelul stomacului, este mult inferioa -
ra celei de la nivelul intestinului, ceea ce explica intarzierea maximului alcoolemiei daca doza de alcool este
ingerata concomitent cu o portie de aliment solid cu digestie gastrica lenta.
Dupa absorbtia digestiva, alcoolul etilic difuzeaza liber in toate tesuturile, repartizandu-se in spatiul
apos. Studiile farmacocinetice au indicat ca cele mai mari concentratii de alcool sunt cel mai rapid atinse in
organele puternic irigate de sange, cum sunt ficatul, rinichii si creierul. Se instaleaza apoi o stare de echili-
bru, in care concentratiile sunt similare in toate organele.
Difuzarea alcoolului este influentata de factori individuali:
 nivelul fluxului sanguin;
 vascularizatia organelor;
 concentratia alcoolului in sange;
 greutatea individului si ponderea grasimii fata de greutate.
De exemplu, pentru doua persoane cu greutati diferite (fara exces de grasmie), la o cantitate egala de
alcool consumat, individul mai greu va avea, in general, o alcoolemie mai mica. Volumul sanguin fiind mai
mare, alcoolul va fi diluat si persoana respectiva va avea, in consecinta, o alcoolemie mai mica.
De asemena, la greutate egala si consumatie egala, femeile prezinta de obicei o alcoolemie mai mare
decat barbatii, intrucat ele au, din constitutie, un volum sanguin mai mic si o proportie mai mare de tesut adi-
pos si, ca urmare, pentru aceeasi cantitate de alcool consumata, vor avea o concentratie mai mare de alcool
in sange.
Dupa intrarea in organism, alcoolul etilic ajunge direct si foarte rapid in ficat – locul principal al
degradarii sale metabolice. Aceasta degradare are loc dupa o schema oxidativa foarte simpla, in care este
oxidat in acetaldehida, apoi in acid acetic, care va fi integrat in metabolismul intermediar.
Alcoolul afecteza rapid sistemul nervos central, care este centrul de decizie si coordonare musculara,
perturband mecanismele coordonate de acesta care, la randul lor, controleaza diferite abilitati. Persoana
care a baut este treptat cuprinsa de o anumita euforie. Alcoolul fiind un depresor, reduce tensiunile si inhibi -
tiile. Ne face de multe ori mai indrazneti, dar, in acelasi timp, ne reduce si capacitatile. Judecata ne este per -
turbata si nu ne mai putem coordona miscarile.
Diminuarea concentratiei alcoolice este apoi datorata unei excretii pasive prin urina si in aerul expirat.
Din punct de vedere cantitativ, aceste moduri de excretie sunt minoritare, factorul preponderent al descreste-
rii concentratiei de alcool in timp fiind metabolizarea acestuia. Viteza de eliminare, foarte variabila in fucntie
de conditiile de administrare si de individ, se situeaza la om in jurul in jurul a 100-120 mg/kg/h.
Este bine sa avem obiceiul de a nu mai bea cu o ora inainte de a conduce un vehicul. Dar pentru cine -
va care a consumat prea mult alcool, o ora de asteptare nu va schimba nimic.
Sa ne amintim ca organismul elimina alcoolul mult mai lent decat il absoarbe. De exemplu, pentru ca o
persoana sa elimine 70 mg de alcool din organism, va trebui sa astepte in medie 5 ore.
Multi conducatori auto sunt contrariati de rezultatele analizei de alcoolemie, motivand ca au consumat
bauturi alcoolice cu mult timp inainte, ignorand ca alcoolul are un coeficient mediu de eliminare din corp de
0,10‰ intr-o ora.
Trebuie sa se stie ca la o persoana cu greutatea de 75-80 kg daca se consuma:

Cantitatea de Continutul de
Bautura Taria(grade) Alcoolemie ‰
bautura(ml) alcool pur
Coniac 50 40-60 20-30 0,30-0,80
Tuica 50 24 12 0,12
Lichior 50 20-60 10-30 0,10-0,30
Bere 500 4-8 8-16 0,08-0,16
Vin 100 8-12 8-12 0,08-0,12
 Nu exista nici un remediu pentru contracararea “actiunii alcoolului la volan”. Este total gresit sa cre-
dem ca o cafea, cofeina sau medicamentele neurotonice pot inlatura efectele alcoolului sau ameliora capaci -
tatea de conducere afectata de consumul de alcool.
Este important sa nu consumam alcool. Daca totusi am consumat, nu trebuie sa ne urcam la volan
mai devreme de scurgerea unei perioade de o ora dupa fiecare fractiune de alcoolemie de 0,10‰. Aceasta
inseamna ca daca nivelul alcoolemiei atins la un moment dat este la pragul dintre contraventie si infractiune,
prevazut in legislatia rutiera (de 0,8‰), este necesar sa nu ne urcam la volan cel putin 8 ore.
Referindu-ne la raportul dintre consumul de alcool si alcoolemie, trebuie sa cunoastem cateva aspecte
referitoare la capacitatea maxima de metabolizare a alcoolului de catre organism intr-un anumit timp. Este
necesar sa cunoastem ca durata medie a digestiei gastrice este de 3 ore si ca, in aceeasi perioada, un or-
ganism sanatos poate metaboliza 25-30 grame de alcool pur, astfel incat la sfarsitul perioadei, alcoolemia sa
fie sub 0,3 g/l, cu conditia ca ingestia de alcool sa se faca numai la o singura masa in 24 ore, pentru ca fica -
tul sa poate regenera enzimele. Aceasta poate insemna ca numai la una dintre cele trei mese zilnice se pot
consuma 250-300 g de vin sau 5-60 g de coniac si dupa 3,5,-4 ore de la ingestie sa existe numai urme de
alcool in sange.
Trebuie sa retineti ca si consumul unei cantitati mici de alcool antreneaza modificari de comportament
susceptibile de a pune in pericol conducatorul auto aflat la volan, precum si pe ceilalti participanti la traficul
rutier si implicit, siguranta rutiera.
Fumatul reprezinta un factor important in cresterea riscurilor de producere a accidentelor.
Astfel, studiile in domeniu au pus in evidenta urmatoarele influente negative asupra conducatorilor
auto care fumeaza:
 comportamentul in conducere este afectat prin insasi manevrele de aprindere a tigarii, de
scuturare a scrumului, prin actiunea fumului care congestioneaza ochii si modifica vederea
etc.;
 aprinderea tigarii noaptea genereaza orbirea momentana, cu diminuarea controlului vizual al
drumului.
Toate acestea pot fi eliminate prin renuntarea la fumat sau cel putin diminuate prin asigurarea cu regu-
laritate a pauzelor, timp in care se poate fuma.
Nu uitati, fumatul grabeste instalarea oboselii, cu efectele nedorite ale acesteia.
 Medicamentele consumate fara prescriptie medicala sau nerespectarea recomandarii de anu consu-
ma medicamente in timp ce conducem sau inainte de a conduce pot constitui factori de risc in circulatia rutie-
ra.
Omul modern este permanent supus stresului si oboselii. In acest context, consumul de medicamente,
preponderent tranchilizante si sedative, este in continua crestere. Este recunoscut faptul ca unele medica -
mente, pe langa efectele dorite, au si efecte secundare. Statisticile privind accidentele de circulatie evidentia-
za legatura directa dintre o mare parte dintre accidentele grave de circulatie si consumul anumitor medica -
mente (calmante, tranchilizante si sedative). Acestea produc relativ frecvent oboseala, somnolenta, ametea-
la, cefalee, stare confuziva si diminueaza capacitatea de conducere a autovehiculelor. De asemenea, aso-
cierea acestor trei categorii de medicamente cu alcoolul este total contraindicata, deoarece creste in mod
substantial efectele lor negative asupra capacitatii de concentrare, sporind pericolul pentru circulatie.
Trebuie sa stiti ca exista o gama diversa de medicamente din alte clase (antigripale, antitusive, anti-
alergice, antivomitive etc.) care pot influenta negativ actul de conducere prin efectele lor adverse. Ele pot
produce uneori: ameteala, slabiciune musculara, somnolenta, tulburari de vedere, hipotermie, hipertermie,
astentie fizica, irascibilitate, hiperemotivitate, greata, cefalee, halucinatii, lipotimie, vertij, diminuarea auzului
etc. De aceea, va sfatuim sa respectati intotdeauna sfatul medicului si sa cititi cu atentie prospectul produsu-
lui inainte de a urma orice fel de tratament medicamentos, daca stiti ca veti urca in scurt timp la voaln.
De asemenea, studiile au aratat ca efectele adverse ale unor medicamente pot persista timp indelun-
gat, in orele sau chiar in ziua urmatoare consumului. De aceea , trebuie sa lasati sa treaca un interval de
timp intre ultimul tratament administrat si momentul inceperii activitatii de conducere auto.

Desi cu o frecventa mai redusa, in cadrul factorilor de influenta negativa in activitatea de conducere a
autovehiculului se numara si consumul de droguri sau substante halucinogene.
In afara de faptul ca detinerea si folosirea unor astfel de substante este interzisa prin lege, ele provoa-
ca diminuarea capacitatilor fizice si psihice ale conducatorului auto, determinand stari si comportamente in-
compatibile cu activitatea de conducere auto. Chiar daca drogurile produc initial efecte placute ele duc in
mod sigur la instalarea unei dependente psihice si fizice, iar consumul lor provoaca grave repecusiuni asu-
pra organismului, de multe ori ireversibile, afectand organele vitale ale individului, in mod special ficatul.
Drogurile care provoaca cele mai grave tulburari sunt cocaina, heroina, morfina, marijuana, hasisul.
Tulburarile se manifesta prin: depresie, halucinatii, dureri generale, crampe musculare, insomnie, tremuraturi
ale membrelor, greata, varsaturi, slabirea capacitatii profesionale si intelectuale.
Exista si alti factori ce pot influenta negativ conducerea autovehiculului. Cafeaua, desi pe moment da
impresia revigorarii, nu reprezinta pentru conducatorii auto obositi un element salvator in starile de oboseala
la volan.Cercetarile au aratat ca de fapt nu exista nici o influenta pozitiva a cafelei asupra capacitatii de
conducere. Ea produce numai o senzatie subiectiva de inviorare, dar care nu are nici o corespondenta
obiectiva, in sensul ca nu creste capacitatea de conducere. Senzatia de inviorare are chiar un efect negativ,
deoarece se produce pe fondul unui organism obosit, epuizat. In urma testarii conducatorilor auto obositi,
carora li s-a administrat cafea, s-a pus in evidenta faptul ca efectul acesteia este nul sau chiar negativ.
Singura actiune pozitiva a cafelei ar fi cresterea vitezei de adaptare la intuneric in cazul “orbirii” pro-
duse de farurile autovehiculelor care circula din sens opus. Acestea sunt cateva consideratii ce ne determi-
na sa reafirmam ca odihna este cel mai bun sau chiar singurul remediu pentru oboseala.
Si alimentatia conducatorilor auto are un rol important pentru asigurarea securitatii in circulatie. Astfel,
supraalimentatia si abuzul de mancaruri grase actioneaza negativ asupra cordului si sistemului circulator,
creandu-se pericolul accidentelor vasculare, obezitatii, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, afectand in
timp starea de sanatate a conducatorului auto, care devine incapabil sa mai conduca un vehicul.
Numai printr-o alimentatie rationala si echilibrata, corespunzatoare calitativ si cantitativ, care sa evite
excesele sau carentele, caracterizata prin meniuri usoare, bogate in vitamin si proteine si sarace in grasimi
se poate pastra o capacitate ridicata de conducere.
De asemenea, se recomanda evitarea meselor copioase care impun un mare efort al organismului
pentru digestie, generand, totodata, somnolenta, moleseala si lipsa de vigilenta. Se va manca, deci, mai des
si mai putin.
Tot mai pregnant, in viata cotidiana, in toate sferele vietii sociale, se manifesta, intr-o masura diferita
de la un individ la altul, stresul. Activitatea de conducator auto profesionist este in permanenta contra crono-
metru, obiectivul principal urmarit fiind respectarea termenelor de livrare a marfii si, evident, parcurgerea
unui numar cat mai mare de kilometri intr-un timp cat mai scurt. Daca ne gandim ca la toate acestea se
adauga traficul aglomerat, ambuteiajele, ne dam cu usurinta seama ca stresul este un factor nelipsit din viata
celor care conduc zilnic un autovehicul.
Studiile efectuate au pus in evidenta legatura directa dintre conducatorul auto incordat, stresat, nervos
si accidente. Pentru a evita sau a diminua influenta negativa a stresului asupra actului de conducere, se re -
comanda pregatirea din timp a curselor ce urmeaza a fi efectuate, dupa un plan riguros si nu in graba si cu
orice risc. Ca si in cazul celorlalti factori perturbatori, odihna joaca rolul esential in diminuarea stresului zilnic.

Este evident ca si boala, acuta sau cronica, afecteaza, uneori substantial, capacitatea de conducere a
autovehiculelor. In acest caz trebuie respectate indicatiile medicului privind tratamentul ce trebuie urmat si
eventual, interdictia de a conduce pentru o anumita perioada de timp. Nu trebuie sa uitati ca si o afectiune
aparent usoara (o simpla raceala) va poate diminua reflexele, atentia, acuitatea vizuala, intr-un cuvant abili -
tatea de a manevra corespunzator un vehicul. De aceea, chiar si in aceste situatii, este de preferat sa ama -
nati deplasarea pana la o insanatosire totala.
Unul dintre factorii umani care pot influenta capacitatea de conducere este si varsta conducatorului
auto. Analiza facultatilor fiziologice, senzoriale si motorii, esentiale pentru capacitatea de conducere, a pus in
evidenta urmatoarele aspecte legate de inaintarea in varsta:
- scaderea fortei musculare si posibilitatea instalarii tulburarilor de echilibru;
- inrautatirea constanta si progresiva a acuitatii vizuale si auditive;
- cresterea timpului de observare si a timpului de reactie.
Aceasta nu inseamna neaparat ca o persoana mai in varsta va conduce mai prost, ci doar ca fiecare
trebuie sa-si cunoasca limitele si sa existe mereu un echilibru intre experienta dobandita de-a lungul anilor si
capacitatea proprie a organismului de a face fata cerintelor crescute ale traficului rutier de azi.