Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE ENERGETICA

Aplicaţie a sistemelor SCADA în domeniul


protecţiei mediului

ENCICA RAZVAN
MB1
În domeniul protecţiei mediului, tehnologiile informatice constituie în prezent suportul
tuturor sistemelor de supraveghere şi conducere a proceselor. Ţinând seama de specificul acestui
domeniu, este imperativ necesar să se poată dispune de o vizualizare în timp real a stării şi
evoluţiei unei instalaţii sau a unui proces automatizat, în scopul ca operatorul să poată lua în
timpul cel mai scurt posibil decizii care să permită atingerea obiectivelor propuse.
Supervizarea este în esenţă o funcţie de centralizare şi de prelucrare iniţială a
informaţiilor, astfel încât acestea să fie pregătite pentru nivelul de gestiune şi de vizualizare.

SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control si Achizitii de Date


(Supervisory Control And Data Acquisition). Termenul se refera la un sistem amplu de
masura si control. Automatizarile SCADA sint folosite pentru monitorizarea sau controlul
proceselor chimice , fizice sau de transport.

Conceptul sistemului Scada

Termenul SCADA se refera de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si


controleaza un intreg spatiu de productie. Cea mai mare parte a operatiunilor se executa
automat de catre RTU - Unitati Terminale Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit)
sau de catre PLC- Unitati Logice de Control Programabile (Programmable Logic
Controller).
Functiile de control ale centrului de comanda sint de cele mai multe ori restrinse la
functii decizionale sau functii de administrare generala.

SCADA este un sistem de control şi comandă la distanţă care se bazează pe


instrumente informatice complexe şi teletransmisie. El permite:

- achiziţia semnalelor numerice sau analogice transmise de echipamentele controlate;


- transmiterea ordinelor de comandă ale sistemului central către echipamente;
- vizualizarea sub diferite formate a evenimentelor care au avut loc (stări, alarme,
detecţii, incidente, etc.);
- executarea automată a secvenţelor de control predefinite;
- simularea acţiunilor care ar putea fi realizate;
- arhivarea ierarhizată a evenimentelor survenite;
- vizualizarea după un criteriu de filtrare a acestor evenimente;
- utilizarea ca instrument de ajutor la luarea deciziilor;
- utilizarea ca instrument de simulare pentru formarea personalului.

Sistemele SCADA se caracterizează prin:


- modularitate
Arhitectura foarte modulară a sistemului permite utilizarea unui număr mare de "module
de interfaţă" (I/O) şi deci posibilitatea de a controla o cantitate din ce în ce mai mare de
echipamente.
- ergonomie
Calitatea şi ergonomia sunt elemente esenţiale ale sistemelor SCADA. La cererea
operatorului datele pot fi afişate în mai multe moduri: ferestre multiple, detalii, sinteză după tip,
vizualizarea unui anumit echipament, etc.
- structurare
Marele număr de date prelucrate de sistem necesită utilizarea "gestionarului de baze de
date" centralizat care se bazează pe programe de ultimă generaţie.
- configurare
Instrumentele automate de gestiune a configurării, care asociază instrumente grafice şi
tehnologia orientată pe obiecte, simplifică aplicarea sistemului "generic" la orice tip de mediu.
- mentenabilitate
Instrumentele care ajută la mentenaţă oferă operatorilor mijloace de ajutor la
diagnosticare.
- formare (instruire)
Instrumentele de simulare îi pun pe operatori în situaţii reale (incidente, situaţii critice) şi
servesc ca suport la formarea lor.
- evolutivitate
Instrumentele permit clienţilor ca în viitor, ei înşişi să poată aduce modificări în
configuraţia zonei care trebuie controlată, prin adăugarea sau retragerea automată a
echipamentelor care trebuie controlate şi modificarea automată a afişării.

Achizitia de date incepe la nivelul RTU sau PLC si implica citirea indicatoarelor de
masura si a starii echipamentelor care apoi sint comunicate la cerere catre SCADA. Datele
sint apoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care utilizeaza o HMI, pentru a
putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Un sistem
SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele,
software si altele)

Un sistem SCADA tipic implementeaza o baza de date distribuita care contine elemente
denumite puncte. Un punct reprezinta o singura valoare de intrare sau iesire monitorizata sau
controlata de catre sistem. Punctele pot fi fie hard, fie soft. Un punct hard este reprezentarea
unei intrari sau iesiri conectata la sistem, iar un punct soft reprezinta rezultatul unor operatii
matematice si logice aplicate altor puncte hard si soft. Valorile punctelor sint stocate de
obicei impreuna cu momentul de timp cind au fost inregistrate sau calculate. Seria de
puncte+timp reprezinta istoricul acelui punct.

Achizitionarea unui sistem SCADA (denumit si DCS- Sistem de control distribuit


Distributed Control System) poate fi facuta de la un singur producator sau utilizatorul poate
asambla un sistem SCADA din subcomponente.

RTU - Unitatile Terminale Comandate la Distanta - (Remote Terminal


Unit)

RTU realizeaza conexiunea cu echipamentele supravegheate, citesc starea acestora


(cum ar fi pozitia deschis/inchis a unui releu sau valve), citesc marimile masurate cum ar fi
presiunea, debitul, tensiunea sau curentul. RTU pot controla echipamentele trimitind
semnale, cum ar fi cel de inchidere a unui releu sau valve sau setarea vitezei unei pompe.

RTU pot citi stari logice digitale sau masuratori analogice, si pot trimite comenzi
digitale sau setari de valori analogice de referinta.

O parte important a implementarilor SCADA sint alarmele. O alarma este starea logica
a unui punct care poate avea valoarea NORMAL sau ALARMAT. Alarmele pot fi create in
asa fel incit ele se activeaza atunci cind conditiile sint indeplinite. Un exemplu de alarma este
avertizorul luminos “rezervorul de benzina gol” al unei masini. Alarmele indreapta atentia
operatorului SCADA spre partea sistemului care necesita o interventie. La activarea
alarmelor, un manager de alarme poate trimite mesaje email sau text operatorului.
PLC -Controllere logice programabile (Pogrammable Logic Controller)

Un PLC, este un mic computer cu un microprocesor folosit pentru automatizarea


proceselor cum ar fi controlul unui utilaj intr-o linie de asamblare. Programul unui PLC
poate adesea controla secvente complexe si de cele mai multe ori este scris de catre un
inginer. Programul este apoi salvat in memoria EEPROM.

Ceea ce diferentiaza un PLC de alte computere este faptul ca este prevazut cu


intrari/iesiri catre senzori si relee. PLC-urile citesc starea comutatoarelor, a indicatoarelor de
temperatura, de pozitie s.a. PLC-urile comanda motoare electrice, pneumatice sau hidraulice,
relee magnetice. Intrarile/iesirile pot fi externe prin module I/O sau interne.

PLC-urile au fost inventate ca o alternativa mai putin costisitoare la vechile sisteme


care foloseau zeci sau sute de relee si timere. Adesea un PLC poate fi programat sa
inlocuiasca sute de relee. PLC au fost initial folosite de industria constructoare de masini.

Functionalitatea unui PLC s-a dezvoltat de-a lungul anilor pentru a include controlul
releelor, controlul miscarii, control de proces, Sisteme de Control Distribuit si retele
complexe.

La primele PLC-uri functiile decizionale erau implementate cu ajutorul unor simple


diagrame ladder (Ladder Diagram) inspirate de diagramele electrice ale conexiunilor. Astfel
electricienilor le era usor sa depaneze problemele de circuit avind diagramele schematizate
cu logica lader.

In prezent, linia ce delimiteaza un computer programabil de un PLC este tot mai


subtire. PLC-urile s-au dovedit a fi mai robuste, in timp ce computerele au inca deficiente.
Folosind standardul IEC 61131-3 acum este posibila programarea PLC folosind limbaje de
programare structurata si operatii logice elementare. La unele PLC este disponibila
programarea grafica denumita (Sequential Function Charts) bazata pe Grafcet.
HMI - Interfata om-masina (Human Machine Interface)

Industria de HMI/SCADA a aparut din nevoia unui terminal prietenos pentru utilizator
intr-un sistem alcatuit cu unitati PLC.

Un PLC este programat sa controleze automat un proces, insa faptul ca unitatile PLC
sint distribuite intr-un sistem amplu, colectarea manuala a datelor procesate de PLC este
dificila. De asemenea informatiile din PLC sint de obicei stocate intr-o forma bruta,
neprietenoasa.

HMI/SCADA are rolul de a aduna, combina si structura informatiile din PLC printr-o
forma de comunicatie. Inca din anii 1990 rolul sistemelor SCADA in sistemele ingineresti
civile s-a schimbat, necesitind o mai mare cantitate de operatiuni executate automat. Un HMI
elaborat, poate fi de asemenea conectat la o baza de date pentru realizarea de grafice in timp
real, analiza datelor, proceduri de intretinere planificate, scheme detaliate pentru un anumit
senzor sau utilaj, precum si metode de depanare a sistemului. Din 1998, majoritatea
producatorilor de PLC ofera sisteme HMI/SCADA integrate, cele mai multe folosind sisteme
de comunicatie si protocoale deschise, neproprietare. Majoritatea sistemelor HMI/SCADA
ofera compatibilitate cu PLC-urile.

Componentele sistemului SCADA

Cele trei componente ale sistemului SCADA sint:

1.Mai multe RTU sau PLC


2.Statia Master si HMI Computer(e).
3.Infrastructura de comunicatie.
Statia master si HMI

Termenul se refera la serverele si software-ul responsabil de comunicarea cu


echipamentele amplasate la distanta (RTU, PLC, etc) si apoi cu software-ul HMI care ruleaza
pe statiile de lucru din camera de control. In sistemele SCADA mici, statia master poate fi un
singur PC. In sistemele mari, statia master poate include mai multe servere, aplicatii software
distribuite, si unitati de salvare in caz de dezastre.

Un sistem SCADA prezinta de regula informatia operatorului sub forma unei schite
sugestive. Aceasta inseamna ca operatorul poate vedea o reprezentare a instalatiei
supravegheate. De exemplu, o imagine a unei pompe conectate la o conducta poate afisa
operatorului faptul ca pompa lucreaza si cit fluid este pompat prin conducta la un moment
dat. Operatorul poate apoi opri pompa. Software-ul HMI afiseaza debitul fluidului in scadere
in timp real.Pachetul HMI/SCADA include de obicei un program de desenare pe care
operatorul sau personalul de intretinere il foloseste pentru a schimba modul in care punctele
sint reprezentate in interfata utilizator. Aceste reprezentari pot lua forme simple cum ar fi un
semafor sau chiar forme complexe cum ar fi pozitia unor lifturi sau a unor trenuri.

Infrastructura de comunicatie

Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem in
functie de necesitati. Pentru amplasamente mari cum ar fi cai ferate sau statii de alimentare
sint folosite de asemenea conexiuni Ethernet si IP/Sonet.

Protocoalele SCADA sint concepute foarte compacte si multe sint concepute ca sa


poata trimite informatii statiei master chiar si cind statia master interogheaza RTU.
Protocoalele initiale SCADA de baza sint Modbus, RP-570 si Conitel. Aceste protocoale sint
dependente de producator. Protocoalele standard sint IEC 60870-5-101 sau 104, Profibus si
DNP3. Acestea sint protocoale standardizate si recunoscute de majoritatea producatorilor
SCADA. Multe din aceste protocoale contin acum extensii pentru operarea pe TCP/IP, cu
toate acestea securitatea ceruta in practica sugereaza evitarea conexiunii la Internet pentru a
reduce riscurile unor atacuri.

MODBUS

Modbus este un protocol de comunicatie situat pe nivelul 7 in Referinta OSI, nivelul cel
mai apropiat de utilizator, la fel ca Telnet, File Transfer Protocol (FTP), si Simple Mail
Transfer Protocol (SMTP).

Modbus este bazat pe o arhitectura master/slave sau client/server. Protocolul este


conceput de Modicon pentru a fi folosit la PLC-urile proprii. A devenit un standard de
comunicatie in industrie si este in prezent cel mai folosit la conectarea tuturor dispozitivelor
industriale. Motivele cele mai importante pentru utilizarea acestuia atit de raspindita sint:

1.este un protocol deschis, cu documentatie disponibila


2.poate fi implementat intr-un timp scurt (zile nu luni)
3.lucreaza cu biti sau octeti si in acest fel nu impune cerinte deosebite producatorilor.

Modbus permite administrarea unei retele de dispozitive, spre exemplu un sisteme care
masoara temperatura si umiditatea pe care le comunica unui computer. Modbus este deseori
folosit pentru a conecta un computer de supervizare cu un RTU dintr-un sistem de
monitorizare si achititie de date SCADA. Exista versiuni ale protocolului MODBUS atit
pentru portul serial cit si pentru Ethernet.

MODBUS exista in 2 variante pentru comunicarea seriala:

Modbus RTU - datele sint reprezentate binar intr-o forma compacta.

Modbus ASCII - datele sint reprezentate ASCII intr-o forma usor interpretabila direct.

Varianta RTU foloseste ca suma de control pentru mesaje CRC(Cyclic_redundancy_check),


iar varianta ASCII foloseste LRC(Longitudinal_redundancy_check).
Versiunea pentru Ethernet, Modbus/TCP este similara cu Modbus RTU, dar datele sint
transmise in pachete TCP/IP

Exista si o versiune extinsa, Modbus Plus (Modbus+ sau MB+) dar este proprietara Modicon.
Necesita un co-procesor dedicat rapid. Foloseste perechi torsadate la 1Mbit/s si are specificatii
similare cu EIA/RS-485, totusi nu este EIA/RS-485.

Orice dispozitiv care comunica folosind Modbus are o adresa unica. Orice dispozitiv poate
trimite comenzi dar de obicei doar dispozitivul-master o face.O comanda Modbus contine adresa
dispozitivului caruia ii este adresata. Doar dispozitivul apelat va raspunde la aceasta comanda,
chiar daca comanda este primita si de alte dispozitive.Comenzile Modbus contin informatii de
verificare pentru a se asigura de veridicitatea raspunsului.Exemple de comenzi sint comanda care
schimba o valoare intr-un registru al RTU sau comanda care cere RTU sa-i furnizeze o valoarea
continuta de un registru.Diversele implementari ale Modbus folosesc fie fire pentru transmisie,
comunicatii fara fire, SMS sau GPRS.
Citect este un astfel de sistem, gasindu-ai aplicabilitate in aproape toate domeniile
industriale, incepand cu industria alimentara (procese de fabricare a berii, a uleiului, a cafelei,
etc.), continuand cu procese de fabricare a sticlei, a textilelor si terminand cu industria chimica si
nucleara.

Punand la dispozitie peste 120 de driver-e pentru comunicatia cu dispozitivele intrare-


iesire (peste 300 de modele de PLC-uri, RTU-uri, micro-controllere, regulatoare, cititoare de cod
bara, etc.), Citect reprezinta unul din cele mai complexe si complete produse din categoria
sistemelor SCADA.

Pentru aplicatii mari sau mici, exista o mare flexibilitate in proiectarea si executia
sistemului, in functie de parametrii care tin de rapiditate, eficienta sau accesibilitate. In
momentul in care se doreste dezvoltarea sistemului, se poate face acest lucru fara pierderea
investitiilor initiale.
Cu CITECT se poate:
-oferi operatorilor (din sistem) un control central sau local, folosind paginile grafice
(ecrane);
-adauga butoane grafice de control care si permite realizarea anumitor faze functionale;
-realiza animatie grafica sofisticata pentru afisarea starii elementelor de executie;
-afisa mesaje text pentru descrierea evolutiei procesului si a starii alarmelor;
-configura proiectul intr-o anumita limba (ex. engleza) si afisa intr-o alta limba (ex.
romana);
-specifica comenzi prin taste care si opereze universal (pt. toate paginile) sau doar pentru
pagini individuale;
-monitoriza, controla, stoca, afisa (in diverse formate) toate alarmele;
-vizualiza grafice in timp real sau in modul "istoric";
-monitoriza performanta si eficienta sistemului;
-realiza rapoarte periodice sau la comanda in format RTF;
-monitoriza calitatea productiei utilizand facilitatile SPC (Statistical Process Control);
-dezvolta un sistem de securitate care si permita accesul persoanelor pe baza nivelelor de
prioritate;
-schimba date cu alte aplicatii pentru analize si procesari ulterioare.
Mediul grafic

Conceptual CITECT este divizat in doua parti distincte:

a) Configurare

b) Rulare

a)Configurare

Mediul CONFIGURARE se alcatuieste dintr-un set de unelte (aplicatii) care sunt


utilizate pentru construirea sistemului Runtime. Acest mediu este construit in jurul lui
Citect Explorer, care este utilizat pentru a crea si a gestiona proiectele.

Proiectele sunt utilizate pentru a organiza datele de configurare in grupuri organizate


logic.

Al[turi de Citect Explorer in mediul de configurare mai gasim urmatoarele module:


Project Editor, Graphics Builder si Cicode Editor.

b) Rulare (Runtime)

Mediul Runtime este aplicatia care se foloseste pentru monitorizarea si controlul


sistemului. Odata creat proiectul, acesta trebuie compilat pentru a fi pregatit pentru
rulare.

Se considera "rulare" atunci cand CITECT-ul comunica cu dispozitivele I/O, cu


modulul alarme, cu nivelele animatie si simboluri, etc. Pentru a putea functiona an
modul RUNTIME calculatorul trebuie sa fie prevazut cu o cheie de protectie (altfel el
va rula in modul demo). Sistemul Runtime include si modulele Citect Kernel si
Cicode Debugger.
Arhitectura

Flexibilitatea este o proprietate a unui sistem prin care se permite realizarea unei
arhitecturi deschise, avand diverse forme de implementare. Citect, permite alegerea
arhitecturii, imbinand caracteristicile celor dou tipuri de procese (centralizate si
distribuite). Construit, inca de la inceput pe arhitectura, client-server, Citect este
(functional) impartit in 5 task-uri separate:
-I/O -intretine si optimizeaza toate comunicatiile
-Alarme -monitorizeaza toate alarmele (analogice, digitale, etc.)
-Rapoarte -controleaza, programeaza si executa operatii de raportare
-Trenduri -colecteaza, inregistreaza si organizeaza evolutiile in timp
-Display -Human Machine Interface(HMI); interactioneaza cu alte task-uri
pentru a realiza actualizarea permanenta a valorilor

Fiecare dintre aceste task-uri, este independent, realizand propriul sau proces.
Astfel se pot nominaliza anumite calculatoare, sa execute anumite task-uri. De
exemplu, un calculator sa realizeze task-urile rapoarte si display, pe cand un altul sa
realizeze task-urile trend, I/O, alarme.

Scalabilitatea este o proprietate care permite redimensionarea sistemului (in sus sau in
jos) fara modificari majore in ceea ce priveste partea hardware sau partea software
existente in sistem.

Redundanta

In sistemele de automatizare, defectiunile care pot aparea la componentele


hardware, implica, de multe ori, pierderi importante in productie. De aceea Citect
poate construi aplicatii redundante care tolereaza defectiunile fara pierderea
functionalitatii sau a performantei.

-Redundanta dispozitivelor I/O - se realizeaza prin folosirea a doua dispozitive I/O (de
ex. PLC-uri), unul ca principal si altul ca rezerva. Astfel in cazul unei defectiuni, la
PLC-ul principal, Citect va trece automat pe cel de rezerva, urmand ca la remedierea
defectului sa revina la primul PLC.

-Redundanta cailor de comunicatie - intreruperea cablului de comunicatie si actiunea


perturbatiilor sunt cele mai intalnite probleme care apar in sistemele de comunicatie.
De aceea Citect permite folosirea a doua cabluri de comunicatie separate, pentru
fiecare dispozitiv I/O.

-Redundanta LAN - multe dintre sistemele SCADA utilizeaza LAN pentru conectarea
elementelor, dar anumite probleme (ca de exemplu defectarea placii de retea) pot
distruge comunicatia. Astfel Citect poate utiliza retele multiple, in scopul obtinerii
unei redundante maxime.Tot ce trebuie facut este sa se instaleze doua sau mai multe
retele. Daca prima "cedeaza", Citect va trece automat pe a doua.

Rapoarte

Un raport este o prezentare sau o descriere a conditiilor din sistem, care se poate rula
periodic, la cerere sau cand are loc un anumit eveniment (ca de exemplu, schimbarea starii unei
variabile). Rapoartele pot fi generate in aproape orice format, putand include fisiere text, date
curente sau "istorice " si chiar rezultatul unor calcule.
Rapoartele se por afisa pe pagina grafica, printa la imprimanta sau salvate in format HTML
(pentru vizualizarea pe Internet) sau trimise catre baze de date SQL.

Trend-uri

Sunt reprezentari grafice a evolutiei varibilelor (nivel, temperatura, diversi parametrii


de productie, etc.) atat in timp real, cat si in modul "istoric". Ele se prezinta ca niste grafice
la care pe coordonata Y se reprezinta variabila, iar pe coordonata X, timpul. Trendurile se
pot genera periodic sau la producerea unui eveniment in sistem. Rata de achizitie a
variabilelor poate fi de ordinul milisecundelor, orelor sau zilelor aceasta depinzand de
dinamica procesului.

Pe pagina de trenduri se pot realiza urmatoarele operatii:

-selectarea variabilei care se reprezinta (pana la 8 variabile)


-selectarea intervalului de timp pentru care se afiseaza variabila
-operatii ZOOM IN si ZOOM OUT
-exportare grafice intr-un program tabelar
Alarme

Citect prezinta un sistem eficient de identificare a defectelor si de izolare a


acestora, reducandu-se astfel timpii de nefunctionare. Toate alarmele sunt procesate si
organizate de catre Citect Alarm Server. Orice Display Client poate afisa alarmele si
poate dezactiva o alarma prin luarea masurilor specifice pentru inlaturarea erorii.

Se pot declansa mai multe alarme in acelasi timp, Citect fiind realizat astfel incat
sa captureze si sa achizitioneze toate alarmele care apar.
Bibliografie :
- Curs” MONITORIZARE ŞI INFORMATIZAREA MEDIULUI”
- http://www.automatizari-
scada.ro/html/ce_este_scada__ce_este_modbus_.php
- http://www.elprest.ro/prezentare_citect.htm