1. ŢINUTA:
2. MIMICA:
⮚ Hipermimiile:
✔ facies foarte mobil, privirea vioaie- episod maniacal;
✔ facies încruntat în etajul superior, ridat, progerie, cu privirea stinsă- episod depresiv;
✔ facies studiat, exagerat, privire dispreţuitoare delir expansiv;
✔ facies tensionat, privirea neîncrezătoare- delir paranoid;
✔ facies cu o expresivitate exagerată de natură artificială, alt mesaj decât cel transpus
voluntar- psihopaţi, simulanţi, disimulanţi.
⮚ Hipomimiile:
✔ privirea vidă, faciesul inexpresiv- catatonie
✔ facies fijat, împietrit, imobil- stupoarea melancolică;
✔ faciesul fara versatilitate, reacţionează tardiv, redus- impregnarea neuroleptică
✔ faciesul se descompune, privirea rătăcită- confuzii
3. GESTICĂ
⮚ Ticurile - gesturi scurte, repetitive, fără necesitate reală.
⮚ Simple: tuse, clipit, dresul vocii
⮚ Complexe: onicofagie, rectificarea ţinutei
✔ Sdr. Gilles de la Tourette: asociere de ticuri motorii, vocale (plescăituri, gemete) şi
coprolalie.
--funcțiile limbajului:
✔ De comunicare
✔ Cognitivă
✔ De reglaj și mediere
✔ modelarea socială a conduitelor umane (funcția fatică)
✔ Afectivă
✔ De comandă
✔ Estetizantă
Aspecte particulare
✔ persoanele iritate → tind să folosească exagerat verbe la timpul prezent
✔ persoanele paranoice , megalomanii → fac abuz de pronumele personal
✔ timizii → evită pronumele personal la persoana I singular, utilizând persoana I plural
✔ obsesionalii, persoanele dependente → preferă articolul nehotarat
✔ fanaticii, procesomanii → recurg la articolul hotărât
Tulburări formale
⮚ Debitul:
✔ crescut
o bavardajul-creșterea cantitativă a fluxului cuvintelor (paranoici, isterici, anxioși)
o logoreea- ritm și debit verbal crescut (episodul maniacal, agitatiile psiho-motorii)
✔ scăzut;
✔ absent:
o mutismul- absența vorbirii printr-o inhibiție de natură afectivă, fără leziuni a
centrilor nervoși sau a organelor vorbirii (catatonie, isterie, depresie, tulburări
delirante)
● absolut, relativ, electiv, discontinuu
o mutacismul- mutism deliberat (simulanți, histrionici, demenți, oligofreni)
⮚ Ritmul:
✔ accelerat – tahifemia=accelerarea ritmului vorbirii (surescitare, oboseală, insomnie,
intoxicaţii acute)
✔ încetinit – bradifemia=răspunsuri scurte, neelaborate, fără informații suplimentare
(depresie, demenţe, retard mental, epilepsie)
✔ anulat – afemia=imposibilitatea vorbirii in ciuda eforturilor mimice si gestuale vadite
(leziuni neurologice)
⮚ Intonaţia:
⮚ cu intensitate
✔ crescută- strigăte, interjecţii, injurii (episodul maniacal si hipomaniacal, intoxicații acute,
sindroame paranoid)
✔ scăzută-depresia, histrionism (musitaţia-voce șoptită)
⮚ coloratura- vorbire afectată (histrionici), manieristă (schizofreni), monotonă (depresie)
⮚ tulburări caligrafice:
✔ micrografia - scris micșorat, minuțios, cu litere mărunte și rânduri descendente
(depresivi)
✔ macrografia - scris generos, umple paginile, cu litere de dimensiuni mari, cu rânduri
ascendente (maniacali)
✔ scris manierist - cu bucle, decorații, afectat cu o caligrafie minuțioasă, cu stereotipii prin
repetare indefinită de silabe și cuvinte, cu o simbolistică aparte (schizofrenie)
Informația este primită prin intermediul organelor de simț și analizată la nivelul SNC
Tulburările percepției
I.Cantitative –hipoestezia- o scădere în intensitatea senzațiilor înregistrate: mediul din jur este
perceput ca fiind neclar (apare în depresie, suprastimulare, retard mental, demență,etc)
- sinestezia- percepția simultană a unui stimul prin intermediul mai multor organe
de simț (intoxicația acută cu substanțe psihoactive)
Buba Kiki
II.Calitative
⚫ Iluzii tactile
⚫ Iluzii viscerale/ cenestezice- perceperea eronată a funcționării unor aparate sau organe
⚫ Pareidoliile- iluzii intense în care implicarea emoțională și imaginativă sunt foarte intense
⚫ Clasificare
Elemente asociate
-claritate diferită
-durată –episodică/continuă
⚫ Auditive
⚫ Vizuale
⚫ Gustative
⚫ Olfactive
⚫ Tactile
⚫ Kinestezice
⚫ Interoceptive
Halucinații auditive – cea mai frecventă formă la adult- caracteristice pentru schizofrenie și alte
tuburări psihotice.
Episodice/continue
Unilaterale /bilaterale/antagoniste
Halucinații vizuale
Elementare /complexe/panoramice/cinematografice
Imagini unice/multiple
Statice/dinamice
Halucinații gustative și olfactive
Halucinații tactile- senzația de a fi atins, ars, de insecte care sunt sub piele, senzația de
rece/fierbinte, electrocutare, câmp magnetic, etc
-existența unor ființe în corp, spirite care posedează, transformare organismului în animale
Atenția este o funcție psihică sintetică ce permit o activare și direcționare a activității psihice
poentru o reprezentare cât mai adevată a realității
⚫ Forme de atenție
⚫ Tulburări de atenție
Memoria-este procesul mnestic prin care informația este codificată, depozitată și regăsită
⚫ Tipuri de memorie
Memoria de lungă durată –include aminitiri ale evenimentelor sau cunoștiințelor învățate
cu ani în urmă
⚫ Tulburări de memorie
1. Cantitative (dismnezii)
⚫ Amnezia
Amnezia retrogradă (de evocare) – nu se pot evoca amintiri anterioare debutului bolii
Amnezia anterogradă (de fixare) – nu se pot evoca aminitiri ce apar după instalarea bolii
2. Calitative (paramnezii)
Criptomnezia-atribuirea unor creații artistice sau stiințifice despre care pacientul a auzit
dar pe care le consideră ca aparținându-i
False recunoașteri/nerecunoașteri
7. AFECTIVITATEA
Tipuri de afectivitate
Sunt exprimate rapid, inconștient; sunt înglobate în stuctura genetică și sunt în relație cu
viața instinctuală
Sunt în relație cu aspectele sociale și culturale ale vieții și implică partea de conștientizare
⚫ Hipertimia negativă
8. GANDIREA
Tulburările de gândire
Tulburările gândirii
I. Tulburările de formă
1. În discursivitatea gândirii
1.1 De ritm (accelerat/lent)
- tahipsihie (accelerarea ritmului gândirii) - succesiune rapidă de idei (hipomanie); forma
extremă = fugă de idei (manie, stări febrile, intoxicații ușoare cu cofeină, alcool,
psihodisleptice, oboseală).
- bradipsihie (lentoare ideativă)- scade numărul și vigoarea ideilor (retard mintal, demențe,
epilepsie, boala Parkinson)
Ritm normal
1.2 De fluență
- fading- reducerea progresivă a gândirii (depresie, schizofrenie)
- baraj ideativ (oprirea ritmului ideativ)-semn patognomonic în schizofrenie
- vâscozitate- încetinirea proceselor psihice (epilepsie)
- perseverare, ruminație (stăruință asupra unei tematici monotone, cu imposibilitatea
schimbării temei) (epilepsie, oligofrenie, demențe)
Fading mintal
STOP
Baraje ideative
2. În productivitate
2.1 Cantitative
- sărăcire ideativă- gândire săracă, neproductivă, neclară, fără vigoare (surmenaj, depresie,
schizofrenie, sindroame confuzive)
- mentism- o formă particular de accelerare a gândirii; ideile se succed cu repeziciune, sunt
neclare, dar subiectul nu le poate controla (surmenaj, intoxicații cu cofeină și substanțe
psihoactive)
2.2 Calitative
- autism- întoarcerea subiectului spre sine; gândirea, acțiunile, comunicarea, afectul sunt
orientate spre sine (semn patognomonic în schizofrenie)
- raționament morbid (Minkowski) – gândire dominată de antiteze, teme sterile, subiectul
nefiind capabil să resolve problem concrete (schizofrenie, tulburarea schizotipală)
- asociații insolite- ideile nu se succed conform logicii sau gândirii cauzale, ducând la apariția
ideilor rupte din context (schizofrenie)
- asociații superficiale- se produc prin asonanță, asemănare, contraste facile (episode
maniacal, oligofrenie, demență)
- asociații circumstanțiale-epilepsie, schizofrenie, demență
- disociația –semn precoce în schizofrenie; pe fondul unei gândiri aparent coerente, apare o
alterare a logicii, relaxarea asociațiilor, tangențialitatea gândirii (schizofrenie)
- incoerența-dezintegrarea proceselor mentale (schizofrenie, manie, în confuzia postcritică)
B
Discursul
Subiect pacientului
2.3 Anideație – lipsa fluxului ideativ (demențe avansate, retard mental sever,
epilepsie forma gravă, comă)
- idei dominante- polarizează tematica ideativă spre o anumită temă, sunt obositoare
(surmenaj, după psihotraume)
- idei prevalente- ansamblu tematic ce organizează întreg comportamentul; persoana nu
recunoaște caracterul patologic și nu accept niciun contraargument (st[ri reactive, alcoholism,
paranoia, epilepsie, tulburări afective, tulburare schizoid, schizotipală)
- idei obsesive= idei proprii subiectului care acaparează și constrâng întreaga gândire.
Subiectul le respinge, luptă împotriva lor pentru că își dă seama că nu sunt conforme cu
gândirea proprie, dar nu poate scăpa de ele. Sunt însoțite de angoasă (după o psihotraumă,
tulburări obsesiv-compulsive, depresie, schizofrenie).
Tipuri:
- amintiri obsesive- amintiri deranjante, repetitive
- reprezentări obsesive-imagini recurente
- îndoieli obsesive-nesiguranța care duce la verificări repetate
- scupule obsesive-îngrijorări față de posibile erori, greșeli de ordin moral
- idei obsesive de contrast- idei obsessive contrare sistemului eticomoral al persoanei
- obsesii întrebări-idei interogative recurente
- obsesii senzoriale- melodii, dialoguri, cuvinte obscene
- manii mentale –idei abstracte, repetitive
Obsesiile sunt urmate fie de inhibiție, fie de compulsii=acte stereotipe, repetitive, care au rolul
de a liniști subiectul, de a-l dezanxieta. Compulsiile apar în TOC, schizofrenie, la persoanele
anancaste.
- Fobiile=frică obsedantă față de o anumită situație, obiect, care în mod normal nu sunt
surse de frică.
o Fobii de situații- claustrofobia, agorafobia
o Fobie de contact- fobii de microbi, excremente, sânge
o Fobii impulsiuni- teama de a nu da curs unor impulsiuni criminale sau
suicidare
o Fobii de situații sociale- fobia social, tracul.
- idei delirante- idei cu conținut fals, în care subiectul crede cu tărie. În ciuda evidențelor și
chiar dacă pacientului i se prezintă dovezi clare ale contrariului, el nu poate fi convins prin
contraargumente logice, dovezi.
Caracteristici:
- convingerea subiectivă în exactitatea ideilor
- imposibilitatea de a fi corectate
- conținut incredibil
În funcție de nivelul de sistematizare, ideile delirante pot fi:
- sistematizate (logic argumentate, tematică unică)
- nesistematizate (mai multe teme, lipsa organizării)
În funcție de tematică:
- temă unică
- teme multiple
Clasificare:
I. Idei delirante paranoide:
- de interpretare (Serieux-Capgras)-delir în rețea; totul capătă semnificație personală
(evenimente, replici)
- de relație (senzitiv Kretschmer)-subiectul crede că toată lumea îi cunoaște slăbiciunile,
eșecurile.
- de urmărire - convingerea bolnavului că este urmărit.
- de persecuție - pacientul este convins că este subiectul unui complot- plângeri, petiții.
- de influență - convingerea că este persecutat de la distanță, prin tehnici sofisticate.
Sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault- convingerea pacientului că i
se citesc gândurile, i se difuzează gândurile, mintea îi este oprită, controlată de
influențe străine.
- de otrăvire - convingerea că este otrăvit.
II. Idei delirante expansive
- de grandoare - convingerea pacientului că are averi fabuloase
- megalomanice - convingerea pacientului că are calități fizice deosebite
- de descoperire (de invenție)
- de filiație (genealogic) - convingerea pacientului că provine dintr-o familie faimoasă.
III. Idei delirante micromanice
- de autoacuzare (vinovăție) - persoana se învinovățește pentru atitudini, decizii din
trecut
- de umilință - convingerea pacientului că este rău, netrebnic, păcătos.
- de ruină - convingerea pacientului că el și familia lui sunt condamnați la un trai
nedemn, la sărăcie.
- de negație (nihilist) - pacientul și lumea înconjurătoare sunt considerate ca și
inexistente.
- hipocondriac - convingerea că organele nu funcționează bine, că putrezesc.
- Cotard - delir de negație, enormitate, imortalitate (formula mnemotehnică- NEI-în
melancolie).
IV. Alte teme:
- de posedare - pacientul crede că în corpul său este un duh rău sau diverse animale.
- zooantropic (de metamorfozare, metabolic)-pacientul crede că este transformat în
animale (schizofrenie, tulburări delirante cornice)
- de gelozie- convingerea pacientului de infidelitatea partenerului.
- erotomanic convingerea pacientului că este iubit de o persoană celebră, cu rang și
reputație deosebite.
- mistic- cu pol depresiv sau expansiv
- cosmogonic- pacientul este copleșit de probleme filosofice despre originea lumii.
- fantastic (oniric)- cu conținut ireal (în tulburările delirante cronice). Delirele onirice
apar în stările febrile.
9. ACTIVITATEA
Este o funcție executorie care constă dintr-o succesiune de acțiuni direcționate spre un scop
precis.
Forme de activitate:
- joc
- munca productivă
- învățarea instituționalizată
- creația artistic
Tulburările conduitei motorii
I. Dezorganizarea conduitei motorii
1. Hiperactivitatea
1.1 Polipragmazie - pacientul se implică în multiple activități, dar de cele mai multe ori nu
reușeste să finalizeze nici una (episod hipomaniacal)
1.2 Agitație psihomotorie - activitate dezorganizată, necoordonată, în afara controlului
volițional.
Grade ale agitației:
- enervare=stare de tensiune, agasare, iritabilitate greu de calmat.
- turbulență= cverulență, deplasare continuă, excitație motrică lejeră.
- exaltare=excitație verbală, ideatică (agitația pasională).
- Furor=agitație oarbă însoțită de violență manifestă, manifestări clastice (epilepsie,
schizofrenie în puseu, episod maniacal, intoxicație alcoolică, sindroame confuzive).
Caracteristici ale agitației psihomotorii:
- în schizofrenie - imprevizibilă, cu motivație dificil de înțeles de cei din jur; poate avea
caracter simbolic. Aspect particular - raptusurile din catatonie.
- în episodul maniacal - iritabilitate, polipragmazie, aspect ludic. Aspect particular – furorul
maniacal.
- agitația din tulburările de personalite - crize de mânie, labilitate afectivă, teatralitate.
- agitația din demențe - debut de obicei brusc, la stimuli minimi, vesperală, mai mult de tip
verbal și psihomotor, în limitele patului.
- agitația din retardul mental - acte de agresivitate sau heteroagresivitate.
- agitația din depresie - raptusul melancolic - debut brusc uneori cu acte marcate de violență
(suicid sau omor altruist).
2. Hipoactivitatea
2.1 Lentoarea (bradikinezia)= încetinirea tuturor activităților. Forma extremă se numește
inhibiție psihomotorie și poate apărea în stupor, catatonie și impregnarea neuroleptică.
- Stupor - imobilitate aproape totală cu reactivitate întârziată la stimuli, refuzul comunicării,
mimică inexpresivă, uneori și gatism (melancolie, schizofrenie catatonică, sindroame
confuzive)
- Catatonia – dezintegrarea conduitei motorii prin lipsa inițiativei motorii. Conține:
• Catalepsia- rezistență la mobilizarea pasivă
• Flexibilitatea ceroasă - menținerea unor poziții impuse
• Parakinezii- mișcări parazite
• Negativismul – activ (răspuns motor contrar solicitării)/pasiv (persoana persistă într-
un tip de acțiune sau nu reacționează deloc).
• Sugestibilitatea –urmarea docilă a ordinelor, imitația unor gesturi, acțiuni (ecomimie,
ecopraxie, ecolalie)
• Tulburări neurovegetative (glob vezical, hipotensiune, midriază).
Pe fondul inhibiției psihomotorii pot apărea crize de agitație.
- Sdr de impregnare neuroleptică= inhibiția motorize determinată de administrarea acută sau
îndelungată a antipsihoticelor.
• distonia acută
• akatisia
• diskinezii tardive
• sindrom neuroleptic malign
3. Pervertirea conduitei
- Manierisme – atitudini și acțiuni exaggerate, caricaturale.
- Stereotipii – gesturi repetitive fără nici un fel de semnificație
- Ambitendinta- prezența simultană a unor intenționalități contradictorii (în
schizofrenie)
- comportament demonstrativ, teatral – manifestări menite să impresioneze anturajul (la
histrionici)
- retragerea socială (izolarea treptată, renunțarea la relațiile sociale) (temporar în
depresie, permanent în schizofrenie).
VOINȚA
= activitatea psihică orientată spre atingerea unor obiective stabilite în mod conștient, în ciuda
obstacolelor interne sau externe
Tipuri de voință:
⮚ Dinamizatoare – capacitatea de a iniția o acțiune
⮚ Frenatorie (inhibitorie) – capacitatea de a se controla, de a preveni realizarea unor
acțiuni dăunătoare
TULBURĂRI DE VOINȚA
CANTITATIVE CALITATIVE
HIPERBULIA PARABULIA
HIPOBULIA
ABULIA
IMPULSIVITATEA
Raptusul
⮚ Anorexia mintală
⮚ Depresie
⮚ Anxietate – pacientul nu se alimentează din cauza îngrijorării și neliniștii
⮚ Hipocondrie – pacienții sunt extrem de selectivi, țin diete restrictive
⮚ Depresie cu elemente psihotice – are echivalent suicidar din cauza ideilor delirante de
vinovăție
⮚ Depresia cu elemente catatonice (stupor depresiv)
⮚ Delirium, demențe
⮚ Schizofrenie – consecință a ideilor delirante sau halucinațiilor imperative, catatonie
⮚ Demență
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală severă
⮚ Tulburări de personalitate severe
PICA – ingerare de substanțe nealimentare (săpun, pastă de dinți, gheață, pământ, obiecte de
metal, obiecte ascuțite etc) https://www.youtube.com/watch?v=DKSGHvDpE1U
⮚ Femei însărcinate
⮚ Copii
⮚ Tulburări de neurodezvoltare (autism)
⮚ Anxietate
⮚ Demență fronto-temporală
⮚ Demență
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală severă
CONȘTIINȚA
TULBURĂRILE CONȘTIINȚEI
CANTITATIVE CALITATIVE (îngustarea
(claritate) câmpului conștiinței)
OBTUZIE ONIRISM
HEBETITUDINE ONEIROIDIE
STUPOR SOMNAMBULISM
TRANSA
⮚ Stadiu incipient al unui episod de delirium de cauză organică (se poate agrava spre
obnubilare, torpoare și comă)
⮚ Hipertensiune intracraniană – unul din tipurile de fluctuații de conștiință
TORPOAREA – pacientul este ușor dezorientat, apatic, letargic, fără inițiativă, cu lentoare
psihomotorie
ONEIROIDIE – stare asemănatoare onirismului, dar mai puțin intensă, iar după episod,
pacientul își poate aminti scenele văzute
DISSOMNII PARASOMNII
INSOMNII COȘMARUL
HIPERSOMNIE PAVOR NOCTURN
NARCOLEPSIE SOMNAMBULISM
Inversarea ritmului
nictemeral
I. DISSOMNII
II. PARASOMNII
PAVOR NOCTURN (TEROAREA DE SOMN) – trezire bruscă din somn, începând de regulă
cu un țipăt sau strigăt de panică și manifestări comportamentale de frică intensă (legănat, lovit cu
pumnul, ridicat din pat sau fugă). Pacientul este dificil de trezit și ulterior are amnezie pentru
episod. Se poate asocia cu somnambulism. Apare în cursul somnului NREM profund.
https://www.youtube.com/watch?v=bSVwmSzxKtU
SOMNAMBULISM – mai frecvent în prima parte a nopții, mai ales la copii – pacienții pot
efectua acțiuni extrem de coordonate