Examen psihic

1. ŢINUTA:

⮚ dezordonată, rafinament vestimentar, excentrică, pervertită

⮚ aspecte generale: Îngrijire/Igienă personală părul, machiajul, mirosul, gradul de curățenie
⮚ aspecte particulare: tatuaje cicatrici, amulete, embleme religioase
⮚ raportată la vârstă, sex, norme sociale

2. MIMICA:

⮚ Hipermimiile:
✔ facies foarte mobil, privirea vioaie- episod maniacal;
✔ facies încruntat în etajul superior, ridat, progerie, cu privirea stinsă- episod depresiv;
✔ facies studiat, exagerat, privire dispreţuitoare delir expansiv;
✔ facies tensionat, privirea neîncrezătoare- delir paranoid;
✔ facies cu o expresivitate exagerată de natură artificială, alt mesaj decât cel transpus
voluntar- psihopaţi, simulanţi, disimulanţi.

⮚ Hipomimiile:
✔ privirea vidă, faciesul inexpresiv- catatonie
✔ facies fijat, împietrit, imobil- stupoarea melancolică;
✔ faciesul fara versatilitate, reacţionează tardiv, redus- impregnarea neuroleptică
✔ faciesul se descompune, privirea rătăcită- confuzii

⮚ Paramimiile bizare, paradoxale

✔ surâsul schizofren
✔ mimica disociată
✔ manierisme, stereotipii
✔ furtuni mimice

3. GESTICĂ
 ⮚ Ticurile - gesturi scurte, repetitive, fără necesitate reală.
⮚ Simple: tuse, clipit, dresul vocii
⮚ Complexe: onicofagie, rectificarea ţinutei
✔ Sdr. Gilles de la Tourette: asociere de ticuri motorii, vocale (plescăituri, gemete) şi
coprolalie.

⮚ Manierism -gestica exagerată, afectată, cu notă de preţiozitate (histrionici, schizofreni,

simulanţi)
⮚ Bizareriile-prezintă un simbolism obscure pentru cei din jur dar comprehensibil pentru
pacient
⮚ Negativismul- refuzul comunicării (schizofrenie, retard mintal, depresie)
⮚ Stereotipii- conduite repetitive, fixe, inutile, cu un conţinut simbolic, deși inițial gesturile
au avut un sens. (schizofrenie, retard mintal, demenţe)
⮚ Perseverările- reiterări ale unor gesturi, atitudini, fără justificate (retard mintal, demenţe,
schizofrenie hebefrenică)

4. COMUNICAREA: principalul canal de comunicare este cel verbal în asociere cu mijloace

adjuvante nonverbale ( scris, simboluri, mijloace artistice)

Limbajul--activitatea de comunicare între oameni, o manifestare individuală a limbii

--fiecare individ are o interpretare și apreciere personală a limbii

--funcțiile limbajului:

✔ De comunicare
✔ Cognitivă
✔ De reglaj și mediere
✔ modelarea socială a conduitelor umane (funcția fatică)
✔ Afectivă
✔ De comandă
✔ Estetizantă

Aspecte particulare
 ✔ persoanele iritate → tind să folosească exagerat verbe la timpul prezent
✔ persoanele paranoice , megalomanii → fac abuz de pronumele personal
✔ timizii → evită pronumele personal la persoana I singular, utilizând persoana I plural
✔ obsesionalii, persoanele dependente → preferă articolul nehotarat
✔ fanaticii, procesomanii → recurg la articolul hotărât

Tulburări ale expresiei verbale a comunicării

Tulburări formale

⮚ Debitul:
✔ crescut
o bavardajul-creșterea cantitativă a fluxului cuvintelor (paranoici, isterici, anxioși)
o logoreea- ritm și debit verbal crescut (episodul maniacal, agitatiile psiho-motorii)
✔ scăzut;
✔ absent:
o mutismul- absența vorbirii printr-o inhibiție de natură afectivă, fără leziuni a
centrilor nervoși sau a organelor vorbirii (catatonie, isterie, depresie, tulburări
delirante)
● absolut, relativ, electiv, discontinuu
o mutacismul- mutism deliberat (simulanți, histrionici, demenți, oligofreni)
⮚ Ritmul:
✔ accelerat – tahifemia=accelerarea ritmului vorbirii (surescitare, oboseală, insomnie,
intoxicaţii acute)
✔ încetinit – bradifemia=răspunsuri scurte, neelaborate, fără informații suplimentare
(depresie, demenţe, retard mental, epilepsie)
✔ anulat – afemia=imposibilitatea vorbirii in ciuda eforturilor mimice si gestuale vadite
(leziuni neurologice)
⮚ Intonaţia:
⮚ cu intensitate
✔ crescută- strigăte, interjecţii, injurii (episodul maniacal si hipomaniacal, intoxicații acute,
sindroame paranoid)
✔ scăzută-depresia, histrionism (musitaţia-voce șoptită)
⮚ coloratura- vorbire afectată (histrionici), manieristă (schizofreni), monotonă (depresie)

⮚ Tulburări ale foneticii: se referă la articulaţia, pronunţia cuvintelor

✔ Balbismul

⮚ Tulburări ale semanticii, sintaxei

⮚ afectează înţelesul cuvintelor:

✔ paralogism –se atribuie unui cuvânt uzual un alt sens;
✔ neologism – creearea de cuvinte noi.

⮚ afectează înţelesul frazei:

✔ embololalia – inserţia într-o frază a unor cuvinte desprinse din context, care revin cu
insistenţă (schizofrenie,demență)
✔ agramatismul – utilizarea unui limbaj în stil “telegrafic”, redus la esenţă;
✔ elipsa sintatică – eliminarea unor fragmente dintr-o frază, alterând grav sensul;
✔ onomatomania – reprezintă tendinţa unor persoane de a reitera cuvinte rupte din context,
cu precădere cu conţinut grosier.

⮚ afectează înţelesul limbajului:

✔ stereotipiile = repetarea monotonă de cuvinte izolate, expresii cu caracter ritmat
(schizofrenie)
✔ ecolalia-repetarea cuvintelor şi intonaţiei interlocutorului (schizofrenie, demenţă, retard
mintal)
o SINDROM ECOPAT= ecolalie+ecomimie+ecopraxie
✔ Palilalie- repetarea unui cuvant cu frecvență crescută (demență)
o SYNDROMUL P.E.M.A. (palilalie, ecolalie, mutism, amimie) – dementa Pick
✔ Logoclonie-repetarea ultimei silabe din ultimul cuvant (demența Alzheimer)
✔ Solilocvia- pacientul vorbește de unul singur (shizofrenie)
✔ psitacism (vorbire de papagal)- vorbire lipsită de sens (schizofreniei în fazele avansate)
 ✔ verbigeraţia- debitarea de cuvinte fără sens;
o forma extremă SALATA DE CUVINTE (schizofrenia cronică)
✔ schizofazia/discordanţa verbală Chaslin - discurs care debutează destul de
comprehensibil, dar se transformă într-un limbaj ermetic (schizofrenia cronică,
defectuală)
✔ jargonofazia - crearea unui limbaj nou (schizofrenia hebefrenică)
✔ incoerenţa - forma de maximă alterare a vorbirii, care devine incomprehensibilă.

Tulburări ale expresiei grafice a comunicării

⮚ tulburări ale ritmului scrisului

✔ crescut – graforeea-- nevoia irezistibilă de a scrie, pe coli, jurnale, fețe de mese, pereți
(manie, schizofrenie, paranoici)

Exemplu: Un pacient cu diagnosticul de schizofrenie, pe o bucată de hârtie de

dimensiunile unui ziar redactase delirul său cosmogonic de așa manieră, încât la
prima vedere imitația unui ziar era izbitoare.

✔ scăzut - asociat mutismului, negativismului verbal (schizofrenie)

⮚ tulburări caligrafice:
✔ micrografia - scris micșorat, minuțios, cu litere mărunte și rânduri descendente
(depresivi)
✔ macrografia - scris generos, umple paginile, cu litere de dimensiuni mari, cu rânduri
ascendente (maniacali)
✔ scris manierist - cu bucle, decorații, afectat cu o caligrafie minuțioasă, cu stereotipii prin
repetare indefinită de silabe și cuvinte, cu o simbolistică aparte (schizofrenie)

⮚ tipul dispunerii textului în pagină

✔ dezordonată, bizară, scris în cerc, pătrat, adnotări bizare (schizofrenie)

⮚ tulburări ale scrierii cuvântului:

✔ paragrafism -erori, transpoziţii sau substituţii de litere, cuvinte
 ✔ neografism- se redă grafic neologismele (schizofrenie)
✔ tulburări ale sintaxei
✔ schizografia - incoerență grafică, transpunerea în scris a schizofaziei;;
✔ pseudografia – alfabet personal
✔ ermetism - semne cabalistice, simbolice, ininteligibile.
✔ grifonaj- scrisul transformat într-o mâzgâlitură (retard mintal, demenți)

Fig 1. Pacientă cu Schizofrenie paranoidă, se observă repetarea,

stereotipă: salata  de  cuvinte,  neologisme  și  paragramatism, fiecare  cuvânt  începe  cu
literă  mare.
Figura 2. Descompunerea expresiei grafice la schizofreni, litere  inversate, lipsa de sens.

Figura 3. Descompunerea expresiei grafice Ia un schizofren, cu dispariția

cuvintelor,  plasarea  bizară  a grupurilor  de  litere.
4. PERCEPȚIA

Este o funcție dinamică cu o selectare și ajustare permanentă a informației în strânsă relație cu

nevoile imediate și experiențele anterioare ale persoanei

Informația este primită prin intermediul organelor de simț și analizată la nivelul SNC

Tulburările percepției

I.Cantitative –hipoestezia- o scădere în intensitatea senzațiilor înregistrate: mediul din jur este
perceput ca fiind neclar (apare în depresie, suprastimulare, retard mental, demență,etc)

- hiperestezia- hipersensibilitate la stimuli: impresia creșterii intensității tuturor

percepțiilor (în intoxicații,debutul unui episod psihotic, episod maniacal, tulburări somatoforme,
etc)

-Simptome cenestopate- un tip aparte de hiperestezie- senzații

difuze, cu localizare variabilă, care apar fără un substrat organic- disconfort, arsuri, presiune, nod
în gât

- sinestezia- percepția simultană a unui stimul prin intermediul mai multor organe
de simț (intoxicația acută cu substanțe psihoactive)
 Buba Kiki

Sinestezie- ex. asociere dintre sunet si formă

-anestezia-abolirea tuturor senzațiilor cauzată de leziuni ale centrilor nervoși

(tulburări neurologice)

II.Calitative

1. Deficite de analiză și sinteză : agnozia -incapacitatea unei persoane de a recunoaște și

identifica un obiect pe baza caracteristicilor sale
Ex: alexia- Inabilitatea de a recunoaște un text
-Agrafia, acalculia- Incapacitatea de a recunoaște numere sau simboluri grafice
-Prosopagnozia sau agnozia facială- pacienții nu pot recunoaște fețe familiare, uneori nici
propria față
-Agnozia aperceptivă- Pacienții nu pot distinge formele vizuale și au dificultăți în
a recunoaște și diferenția mai mulți stimuli vizuali
-Agnozia culorilor- incapacitatea de a recunoaște o culoare chiar dacă acesta este
percepută

2. Tulburări de sinteză psihosenzorială:-tulburări de schemă corporală

-Autotopagnozia (Sindromul Pick)-Imposibilitatea de a localiza părți ale

corpului ; este frecvent cauzată de leziuni la nivel talamic posterior
 -Anosognozia-Sindromul Anton Babinski- Pacientul este incapabil să-și
recunoască hemiplegia proprie sau o atribuie altei persoane

-Sindromul Gerstmann- Agnozie digitală,Agrafie, Acalculie, Dezorientare

dreapta-stânga

-Membrul fantomă- iluzia amputațiilor- dureri, arsuri resimțite în continuarea

bontului în primele luni după amputație

- Heautoscopia-perceperea propriului corp in exteriorul său, în oglindă

-Dismorfofobia-percepția distorsionată a unor părți ale corpului

-Sindromul Cotard- caracterizat prin delir de imortalitate, enormitate și negație

corporală- inexistența sau nefuncționarea adecvată a organelor interne

3. Iluzii- Percepții reale dar distorsionate ale unor obiecte existente

Pot fi -fiziologice-Apar sporadic la persoane sănătoase dar pot fi corectate de acestea. În

situații specifice: oboseală, distanță, iluzii opto-geometrice

-patologice-Sunt persistente, percepute ca reale și din acest motiv pacientul nu

simte nevoia să le corecteze. În funcție de analizatori, iluziile patologice sunt:

● vizuale- -cele mai frecvente:

apar în intoxicații cu cocaină, cannabis, LSD, stari confuzive

pot fi de tipul-impresii de deformare ale obiectelor din jur-metamorfopsii

(modificarea obiectelor care sunt percepute ca mai mici sau mai mari (Micropsie/Macropsie) ,
mai aproape sau mai departe (Poropsii) sau deformate (Dismegalopsie)

Alte tipuri de iluzii vizuale:

False recunoașteri (déja vu)

False nerecunoașteri (jamais vu)

Iluzia Capgras –pacientul este convins că una sau mai multe

persoane cunoscute au fost inlocuite de o dublură, un impostor identic

Iluzia Fregoli – pacientul crede că persoane diferite sunt de fapt

aceiași persoană care își schimbă înfățișarea

⚫ Iluzii auditive- sunetele sunt mai aproape, mai intense, etc.

⚫ Iluzii gustative/olfactive –alterarea gustului sau mirosului- parosmii

⚫ Iluzii tactile

⚫ Iluzii viscerale/ cenestezice- perceperea eronată a funcționării unor aparate sau organe

⚫ Pareidoliile- iluzii intense în care implicarea emoțională și imaginativă sunt foarte intense

⚫ Eidetismul- reprezentare intensă a unor obiecte percepute anterior

4. Halucinații- percepții în absența unui stimul exterior însoțite de simț convins al

realității acestora

⚫ Clasificare

⚫ A. În funcție de complexitate: simple/complexe/funcționale

Elemente asociate

-intensitate variabilă-percepute discret, intens

-claritate diferită

-durată –episodică/continuă

-reacție afectivă –generatoare de anxietate inițial; fără implicare afectivă în evoluție

⚫ B.În funcție de următoarele 3 criterii: 1.senzorialitate; 2.spațialitate; 3. convingere

fermă
 -Psihosenzoriale /Halucinații propriu-zise -1+2+3 –halucinațiile întrunesc toate
cele 3 criterii; sunt percepute prin intermediul unui analizator, într-un spațiu definit iar
pacientul este convins de veridicitatea lor

-Pseudohalucinații -1+3 –sunt tulburări cărora le lipsește proiecția spațială;

pacienții afirmă că văd cu ochii minții sau ca aud în cap

-Halucinoze -1+2 –sunt lipsite de convingere, există dubii referitoare la realitatea

lor

Halucinații Pseudohalucinații Halucinoze

FĂ RĂ SPAȚIALITATE FĂRĂ CONVINGERE

⚫ C. În funcție de organul de simț

⚫ Auditive

⚫ Vizuale

⚫ Gustative
 ⚫ Olfactive

⚫ Tactile

⚫ Kinestezice

⚫ Interoceptive

Halucinații auditive – cea mai frecventă formă la adult- caracteristice pentru schizofrenie și alte
tuburări psihotice.

Pot fi prezente sub diferite forme cum ar fi:

Episodice/continue

Unilaterale /bilaterale/antagoniste

Comentative-Laudative /ostile/ imperative

Pot fi situate în câmpul auditiv perceptibil sau extracampin (mai rar)

Elementare(simple) - foșnete, pocnituri, țiuituri, etc

Complexe (verbale)-cuvinte, fraze, voci ce aparțin unei persoane cunoscute /necunoscute

Caracter bizar, neinteligibil- în schizofrenie

-trist, dureros- în depresie

Forme particulare- Pseudohalucinațiile auditive-sonorizarea gândirii, ecoul gândirii, sonorizarea

lecturii-patognomonice pentru schizofrenie

Halucinații vizuale

Elementare /complexe/panoramice/cinematografice

Imagini unice/multiple

Statice/dinamice
Halucinații gustative și olfactive

Sunt frecvent asociate

Miros de putregai, mirosuri neplăcute

Gust alterat, de stricat, de mâncare otravită

Halucinații tactile- senzația de a fi atins, ars, de insecte care sunt sub piele, senzația de
rece/fierbinte, electrocutare, câmp magnetic, etc

Halucinații kinestezice /motorii – pacienții simt ca sunt controlați, împinși;

-deplasarea unor segmente de corp sau a întregului corp

Halucinații viscerale/interoceptive- organele sunt absente, posedate, nu funcționează; sunt

atrofiate

-existența unor ființe în corp, spirite care posedează, transformare organismului în animale

- localizare genitală- senzații de orgasm sau de violuri de la distanță

5. ATENȚIA

Atenția este o funcție psihică sintetică ce permit o activare și direcționare a activității psihice
poentru o reprezentare cât mai adevată a realității

⚫ Forme de atenție

-Atenția involuntară direcționarea și concentrarea sunt făcute fără un efort special

-Atenția voluntară- implică intenție, efort , perseverență

⚫ Tulburări de atenție

-Hipoproxesia – scăderea atenției –oboseală, depresie, demență, schizofrenie

-Hiperprosexia – creșterea atenției –generalizată sau secțională – intoxicația cu alcool,

cocaină,episod maniacal
6.MEMORIA

Memoria-este procesul mnestic prin care informația este codificată, depozitată și regăsită

⚫ Tipuri de memorie

Memoria imediată – se referă la înregistrarea informației pentru câteva secunde/minute

Memoria recentă- presupune o anumită perioadă de stocare a informației și poate readuce

informație stocată în urmă cu ore, zile sau chiar săptămâni

Memoria de lungă durată –include aminitiri ale evenimentelor sau cunoștiințelor învățate
cu ani în urmă

⚫ Tulburări de memorie

1. Cantitative (dismnezii)

⚫ Amnezia

Amnezia retrogradă (de evocare) – nu se pot evoca amintiri anterioare debutului bolii

Amnezia anterogradă (de fixare) – nu se pot evoca aminitiri ce apar după instalarea bolii

Amnezie lacunară- lipsă a amintirilor pe o perioadă delimitată de timp (stări confuzive,

post crize epileptice, beția acută)

Amnezie electivă-în general în legătură cu o psihotraumă

● Hipomnezia-evocări parțiale, sărăcăcioase (depresie, demență, stări de oboseală)

● Hipermnezia-evocări multiple, exagerate, involuntare, în general în relație cu
evenimente afective (PTSD, parnoia, TOC, etc)

-mentism-derulare incoercibilă și tumultoasă a propriilor amintiri la care

pacientul asistă uneori ca spectator (surmenaj)

2. Calitative (paramnezii)
Criptomnezia-atribuirea unor creații artistice sau stiințifice despre care pacientul a auzit
dar pe care le consideră ca aparținându-i

Ecmnezia-pacientul confundă global prezentul cu trecutul

Confabulațiile-reproducerea unor evenimente imaginare de veridicitatea cărora pacientul

este convins (sdr Korsakov, intoxicații cu CO, etc)

Pseudoreminișcențele- amestecarea unor evenimente din trecut cu cele prezente

Anecforia-reproducerea unor amintiri pe care persoana le considera uitate (prin sugestie

sau reamintirea unor elemente-în stări de oboseală)

False recunoașteri/nerecunoașteri

7. AFECTIVITATEA
 Tipuri de afectivitate

Afectivitatea bazală-emoțiie și reacțiile afective simple, bazale;

Sunt exprimate rapid, inconștient; sunt înglobate în stuctura genetică și sunt în relație cu
viața instinctuală

Afectivitatea elaborată-se referă la sentimente, pasiuni.

Sunt în relație cu aspectele sociale și culturale ale vieții și implică partea de conștientizare

Tulburări cantitative ale afectivității

⚫ Atimia-indiferența afectivă (stupor, retard, demență)

⚫ Hipotimia- o reducere globală a raspunsurilor afective (apare în general după un episod

afectiv consumptiv)

⚫ Hipertimia-dezechilibru al vieții psihoafective

⚫ Hipertimia negativă

Tristețea/Dispoziția tristă – colapsul răspunsurilor emoționale, pesimism global,

durere morală

Anhedonia- lipsa completă a plăcerii; pacientul este incapabil să se

bucure(hobbiuri, familie, prieteni, etc)

Anxietatea- o senzație constantă de frică în absența unui stimul de temut; senzația

stresantă că ceva rău urmează să se întâmple

Anestezia psihică dureroasă-incapacitatea de a rezona afectiv ce generează o

suferință profundă

Disforia- stări emoționale susținute cum ar fi tristețea, iritabilitatea,anxietatea;

stare de discomfort emoțional

⚫ Hipertimia pozitivă –o exagerare a tuturor reacțiilor afective

 Dispoziția elevată

Euforia-fericire, râs, optimism, pacientul este foarte încrezător, comunicativ

Extaz-starea de fericire extremă și contemplare pasivă a unor viziuni

Sindromul moriatic-discrepanță între starea somatică alterată și o fericire

nemotivată

Tulburări calitative ale afectivității/Paratimii

Aplatizare afectivă-absența aproape totală a expresiei afective

Invesiune afectivă-sentimentele de dragoste, afecțiune față de o persoană dragă sunt

transformate în ură,dispreț

Afectivitate paradoxală-un răspuns emoțional în contradicție cu stimulul

Ambivalență afectivă-coexistența unor sentimente opuse față de aceiași

persoană/eveniment

Tulburări ale dinamicii reacțiilor afective

⚫ Labilitatea emoțională – variabilitatea rapid,abuptă și repetată a răspunsului emoțional

⚫ Iritabilitate- ușor de enervat/mâniat

⚫ Irascibilitate- reacție la iritabilitate

⚫ Incontinența afectivă-întâlnită de obicei în afecțiuni organice/neurologice ce includ

leziuni al trunchiului cerebral

8. GANDIREA

Tulburările de gândire

Gândirea reprezintă o activitate organizată de sinteză a vieții psihice.

Operațiile gândirii:
- analiză
- sinteză
- comparație
- concretizare
- abstractizare
- generalizare
- sistematizare/clasificare
Judecata leagă noțiunile într-o succesiune inteligibilă.
Raționamentul este un cumul de judecăți. Poate fi:
- inductiv
- deductive
- prin analogie

Asociațiile - rol important în gândire - legături temporare între noțiunile în permanentă

derulare.
Mecanismele formării asociațiilor:
- prin contiguitate - asocierea între obiecte/fenomene reprezentate succesiv
- prin asonanță - utilizarea rimei sau asonanței
- prin contrast - utilizarea de noțiuni cu conținut opus (mare - mic, alb - negru)
- prin cauzalitate - legătură cauză - efect

Tulburările gândirii
I. Tulburările de formă
1. În discursivitatea gândirii
1.1 De ritm (accelerat/lent)
- tahipsihie (accelerarea ritmului gândirii) - succesiune rapidă de idei (hipomanie); forma
extremă = fugă de idei (manie, stări febrile, intoxicații ușoare cu cofeină, alcool,
psihodisleptice, oboseală).
- bradipsihie (lentoare ideativă)- scade numărul și vigoarea ideilor (retard mintal, demențe,
epilepsie, boala Parkinson)

Ritm normal

Ritm accelerat -tahipsihie

Ritm încetinit - bradipsihie

1.2 De fluență
- fading- reducerea progresivă a gândirii (depresie, schizofrenie)
- baraj ideativ (oprirea ritmului ideativ)-semn patognomonic în schizofrenie
- vâscozitate- încetinirea proceselor psihice (epilepsie)
- perseverare, ruminație (stăruință asupra unei tematici monotone, cu imposibilitatea
schimbării temei) (epilepsie, oligofrenie, demențe)

Fading mintal
 STOP

Baraje ideative

2. În productivitate
2.1 Cantitative
- sărăcire ideativă- gândire săracă, neproductivă, neclară, fără vigoare (surmenaj, depresie,
schizofrenie, sindroame confuzive)
- mentism- o formă particular de accelerare a gândirii; ideile se succed cu repeziciune, sunt
neclare, dar subiectul nu le poate controla (surmenaj, intoxicații cu cofeină și substanțe
psihoactive)

2.2 Calitative
- autism- întoarcerea subiectului spre sine; gândirea, acțiunile, comunicarea, afectul sunt
orientate spre sine (semn patognomonic în schizofrenie)
- raționament morbid (Minkowski) – gândire dominată de antiteze, teme sterile, subiectul
nefiind capabil să resolve problem concrete (schizofrenie, tulburarea schizotipală)
- asociații insolite- ideile nu se succed conform logicii sau gândirii cauzale, ducând la apariția
ideilor rupte din context (schizofrenie)
- asociații superficiale- se produc prin asonanță, asemănare, contraste facile (episode
maniacal, oligofrenie, demență)
- asociații circumstanțiale-epilepsie, schizofrenie, demență
- disociația –semn precoce în schizofrenie; pe fondul unei gândiri aparent coerente, apare o
alterare a logicii, relaxarea asociațiilor, tangențialitatea gândirii (schizofrenie)
- incoerența-dezintegrarea proceselor mentale (schizofrenie, manie, în confuzia postcritică)

B
 Discursul
Subiect pacientului

Incoerență- pacientul nu poate fi înțeles, este total pe lângă subiect

2.3 Anideație – lipsa fluxului ideativ (demențe avansate, retard mental sever,
epilepsie forma gravă, comă)

II. Tulburări de fond

- idei dominante- polarizează tematica ideativă spre o anumită temă, sunt obositoare
(surmenaj, după psihotraume)
- idei prevalente- ansamblu tematic ce organizează întreg comportamentul; persoana nu
recunoaște caracterul patologic și nu accept niciun contraargument (st[ri reactive, alcoholism,
paranoia, epilepsie, tulburări afective, tulburare schizoid, schizotipală)
- idei obsesive= idei proprii subiectului care acaparează și constrâng întreaga gândire.
Subiectul le respinge, luptă împotriva lor pentru că își dă seama că nu sunt conforme cu
gândirea proprie, dar nu poate scăpa de ele. Sunt însoțite de angoasă (după o psihotraumă,
tulburări obsesiv-compulsive, depresie, schizofrenie).
Tipuri:
- amintiri obsesive- amintiri deranjante, repetitive
- reprezentări obsesive-imagini recurente
 - îndoieli obsesive-nesiguranța care duce la verificări repetate
- scupule obsesive-îngrijorări față de posibile erori, greșeli de ordin moral
- idei obsesive de contrast- idei obsessive contrare sistemului eticomoral al persoanei
- obsesii întrebări-idei interogative recurente
- obsesii senzoriale- melodii, dialoguri, cuvinte obscene
- manii mentale –idei abstracte, repetitive
Obsesiile sunt urmate fie de inhibiție, fie de compulsii=acte stereotipe, repetitive, care au rolul
de a liniști subiectul, de a-l dezanxieta. Compulsiile apar în TOC, schizofrenie, la persoanele
anancaste.
- Fobiile=frică obsedantă față de o anumită situație, obiect, care în mod normal nu sunt
surse de frică.
o Fobii de situații- claustrofobia, agorafobia
o Fobie de contact- fobii de microbi, excremente, sânge
o Fobii impulsiuni- teama de a nu da curs unor impulsiuni criminale sau
suicidare
o Fobii de situații sociale- fobia social, tracul.

- idei delirante- idei cu conținut fals, în care subiectul crede cu tărie. În ciuda evidențelor și
chiar dacă pacientului i se prezintă dovezi clare ale contrariului, el nu poate fi convins prin
contraargumente logice, dovezi.
Caracteristici:
- convingerea subiectivă în exactitatea ideilor
- imposibilitatea de a fi corectate
- conținut incredibil
În funcție de nivelul de sistematizare, ideile delirante pot fi:
- sistematizate (logic argumentate, tematică unică)
- nesistematizate (mai multe teme, lipsa organizării)
În funcție de tematică:
- temă unică
- teme multiple
Clasificare:
I. Idei delirante paranoide:
- de interpretare (Serieux-Capgras)-delir în rețea; totul capătă semnificație personală
(evenimente, replici)
- de relație (senzitiv Kretschmer)-subiectul crede că toată lumea îi cunoaște slăbiciunile,
eșecurile.
- de urmărire - convingerea bolnavului că este urmărit.
- de persecuție - pacientul este convins că este subiectul unui complot- plângeri, petiții.
- de influență - convingerea că este persecutat de la distanță, prin tehnici sofisticate.
Sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault- convingerea pacientului că i
se citesc gândurile, i se difuzează gândurile, mintea îi este oprită, controlată de
influențe străine.
- de otrăvire - convingerea că este otrăvit.
II. Idei delirante expansive
- de grandoare - convingerea pacientului că are averi fabuloase
- megalomanice - convingerea pacientului că are calități fizice deosebite
- de descoperire (de invenție)
- de filiație (genealogic) - convingerea pacientului că provine dintr-o familie faimoasă.
III. Idei delirante micromanice
- de autoacuzare (vinovăție) - persoana se învinovățește pentru atitudini, decizii din
trecut
- de umilință - convingerea pacientului că este rău, netrebnic, păcătos.
- de ruină - convingerea pacientului că el și familia lui sunt condamnați la un trai
nedemn, la sărăcie.
- de negație (nihilist) - pacientul și lumea înconjurătoare sunt considerate ca și
inexistente.
- hipocondriac - convingerea că organele nu funcționează bine, că putrezesc.
- Cotard - delir de negație, enormitate, imortalitate (formula mnemotehnică- NEI-în
melancolie).
IV. Alte teme:
- de posedare - pacientul crede că în corpul său este un duh rău sau diverse animale.
- zooantropic (de metamorfozare, metabolic)-pacientul crede că este transformat în
 animale (schizofrenie, tulburări delirante cornice)
- de gelozie- convingerea pacientului de infidelitatea partenerului.
- erotomanic convingerea pacientului că este iubit de o persoană celebră, cu rang și
reputație deosebite.
- mistic- cu pol depresiv sau expansiv
- cosmogonic- pacientul este copleșit de probleme filosofice despre originea lumii.
- fantastic (oniric)- cu conținut ireal (în tulburările delirante cronice). Delirele onirice
apar în stările febrile.

9. ACTIVITATEA
Este o funcție executorie care constă dintr-o succesiune de acțiuni direcționate spre un scop
precis.
Forme de activitate:
- joc
- munca productivă
- învățarea instituționalizată
 - creația artistic
Tulburările conduitei motorii
I. Dezorganizarea conduitei motorii
1. Hiperactivitatea
1.1 Polipragmazie - pacientul se implică în multiple activități, dar de cele mai multe ori nu
reușeste să finalizeze nici una (episod hipomaniacal)
1.2 Agitație psihomotorie - activitate dezorganizată, necoordonată, în afara controlului
volițional.
Grade ale agitației:
- enervare=stare de tensiune, agasare, iritabilitate greu de calmat.
- turbulență= cverulență, deplasare continuă, excitație motrică lejeră.
- exaltare=excitație verbală, ideatică (agitația pasională).
- Furor=agitație oarbă însoțită de violență manifestă, manifestări clastice (epilepsie,
schizofrenie în puseu, episod maniacal, intoxicație alcoolică, sindroame confuzive).
Caracteristici ale agitației psihomotorii:
- în schizofrenie - imprevizibilă, cu motivație dificil de înțeles de cei din jur; poate avea
caracter simbolic. Aspect particular - raptusurile din catatonie.
- în episodul maniacal - iritabilitate, polipragmazie, aspect ludic. Aspect particular – furorul
maniacal.
- agitația din tulburările de personalite - crize de mânie, labilitate afectivă, teatralitate.
- agitația din demențe - debut de obicei brusc, la stimuli minimi, vesperală, mai mult de tip
verbal și psihomotor, în limitele patului.
- agitația din retardul mental - acte de agresivitate sau heteroagresivitate.
- agitația din depresie - raptusul melancolic - debut brusc uneori cu acte marcate de violență
(suicid sau omor altruist).
2. Hipoactivitatea
2.1 Lentoarea (bradikinezia)= încetinirea tuturor activităților. Forma extremă se numește
inhibiție psihomotorie și poate apărea în stupor, catatonie și impregnarea neuroleptică.
- Stupor - imobilitate aproape totală cu reactivitate întârziată la stimuli, refuzul comunicării,
mimică inexpresivă, uneori și gatism (melancolie, schizofrenie catatonică, sindroame
confuzive)
- Catatonia – dezintegrarea conduitei motorii prin lipsa inițiativei motorii. Conține:
• Catalepsia- rezistență la mobilizarea pasivă
• Flexibilitatea ceroasă - menținerea unor poziții impuse
• Parakinezii- mișcări parazite
• Negativismul – activ (răspuns motor contrar solicitării)/pasiv (persoana persistă într-
un tip de acțiune sau nu reacționează deloc).
• Sugestibilitatea –urmarea docilă a ordinelor, imitația unor gesturi, acțiuni (ecomimie,
ecopraxie, ecolalie)
• Tulburări neurovegetative (glob vezical, hipotensiune, midriază).
Pe fondul inhibiției psihomotorii pot apărea crize de agitație.
- Sdr de impregnare neuroleptică= inhibiția motorize determinată de administrarea acută sau
îndelungată a antipsihoticelor.
• distonia acută
• akatisia
• diskinezii tardive
• sindrom neuroleptic malign
3. Pervertirea conduitei
- Manierisme – atitudini și acțiuni exaggerate, caricaturale.
- Stereotipii – gesturi repetitive fără nici un fel de semnificație
- Ambitendinta- prezența simultană a unor intenționalități contradictorii (în
schizofrenie)
- comportament demonstrativ, teatral – manifestări menite să impresioneze anturajul (la
histrionici)
- retragerea socială (izolarea treptată, renunțarea la relațiile sociale) (temporar în
depresie, permanent în schizofrenie).

II. Tulburări ale conduitei motorii prin afectarea controlului volițional

1. Impulsiuni - acțiuni declanșate brusc, fie spontan, fie la un stimul minor. Sunt situate
în afara controlului volițional. Au caracter irațional, imperios, frecvent asociate cu un
grad ridicat de periculozitate.
- Dromomania –plecări intempestive de la domiciliu fără un scop precis.
 - Piromania- incendierea unor obiective si asistarea cu plăcere la scenele respective.
- Cleptomania - furt irezistibil a unor obiecte lipsite de valoare de către persoane cu
statut financiar bun. Obiectele nu sunt comercializate.
- Tricotilomania – smulgerea intempestivă a părului, uramată de zone de alopecie.
- jocul de șansă patologic-atracție irezistibilă față de jocuri de noroc.

2. Impulsivitate - prefigurarea unei tendințe a unor persoane de a reacționa prin

impulsiuni.
3. Raptus - act motor paroxistic ce apare ca o consecință a unei tensiuni emoționale greu
de suportat; automatism motor cu manifestări auto sau heteroagresive; frecvent cu
amnezia episodului (în depresii inhibate, schizofrenia catatonică, epilepsie).
4. Fuga - părăsirea bruscă, irațională și imprevizibilă a domiciliului; fără scop, limitată în
timp, frecvent cu amnezie lacunară (reacții acute, tulburări delirante, schizofrenie,
intoxicații).

VOINȚA

= activitatea psihică orientată spre atingerea unor obiective stabilite în mod conștient, în ciuda
obstacolelor interne sau externe

Tipuri de voință:
⮚ Dinamizatoare – capacitatea de a iniția o acțiune
 ⮚ Frenatorie (inhibitorie) – capacitatea de a se controla, de a preveni realizarea unor
acțiuni dăunătoare

TULBURĂRI DE VOINȚA

CANTITATIVE CALITATIVE

HIPERBULIA PARABULIA
HIPOBULIA
ABULIA
IMPULSIVITATEA
Raptusul

HIPERBULIA – voință crescută

● Normală – trăsătură de personalitate (persoane voluntare)
● Patologică
✔ HIPERBULIA DELIRANTĂ – concentrarea tuturor eforturilor spre temele
delirante
✔ HIPERBULIA ELECTIVĂ – pacienții dependenți de substanțe psihoactive își
concentrează toate eforturile pentru procurarea și consumul drogului, pe un fond
de hipobulie globală
✔ HIPERBULIA OBSESIV-COMPULSIVILOR – (impropriu denumită)
persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă își concentrează toate eforturile
pentru a lupta contra obsesiilor și a preveni compulsiile
HIPOBULIE – voinșă scăzută, capacitate scăzută de a acționa
● Normală – trăsătură de personalitate
● Patologică
✔ HIPOBULIA GLOBALĂ
⮚ Demență
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală
 ⮚ Stare post TCC
⮚ PTSD
⮚ Dependențe
⮚ Manie – prin hipoprosexia concentrativă (nu își poate concentra atenția cât
să-și ducă la sfârșit planurile numeroase)
✔ HIPOBULIA ELECTIVĂ
⮚ TOC – când pacienții nu se mai pot controla și cedează compulsiilor
ABULIA (Avoliția)– lipsa inițiativei, incapacitatea de a acționa
⮚ Demență severă
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală severă
⮚ Schizofrenie https://www.youtube.com/watch?v=Jjh5a0Nrnx0
⮚ Depresie
IMPULSIVITATE – voința inibitorie insuficientă care permite persoanei să acționeze conform
impulsurilor de moment
⮚ Tulburări de personalitate
⮚ Psihoze
RAPTUSUL – comportamente impulsive extreme, cu îngustarea câmpului conștiinței ce pot
duce la autovătomare, heteroagresivitate, violență extremă
⮚ Depresie severă – raspus suicidar
⮚ Schizofrenie
⮚ Mania coleroasă – furor maniacal
⮚ Anxietate

PARABULIA – dezorganizarea voinței

⮚ Schizofrenie – indecizie, ambivalență cu ambitendință
⮚ TOC – acțiuni simultane contrarii
TULBURĂRI ALE INSTINCTELOR
 CONSERVAR
ALIMENTAR SEXUAL MATERN
E
EXAGERAT (HIPERFAGIE) EXAGERAT
BULIMIE EXAGERAT Satiriazis (bărbați) EXAGERAT
VORACITATE/POLIFAGIA Nimfomanie (femei)
POTOMANIA
DIPSOMANIA
DIMINUAT/ DIMINUAT/
ABOLIT ABOLIT DIMINUAT/
SUICID Impotența ABOLIT
DIMINUAT/
ABOLIT Frigiditatea
ANOREXIE
REFUZ PERVERTIT PERVERTIT
ALIMENTAR (Parafilii) Abandon
PERVERTIT Pedofilie Pruncucidere
MERICISM Frotteurism Infanticid
PICA Masochism
OPSOMANIA Sadism
COPROFAGIA Fetișism
transvestic
Voyeurism
Zoofilie

INSTINCT ALIMENTAR EXAGERAT

BULIMIA – pacienții consumă cantități exagerate de alimente, având senzația că foamea nu

poate fi satisfăcută
⮚ Manie
⮚ Anxietate
⮚ Depresie
⮚ Tumori diencefalice
POLIFAGIA – lacomie excesiva (VORACITATE) ingerare de cantități mari de alimente dar și
de materii nealimentare
⮚ Demențe
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală severă
⮚ Schizofrenie
⮚ Tulburări de personalitate severe
POTOMANIA – consumul unor cantități excesive de lichide, fără o cauză organică
⮚ Tulburarea de personalitate histrionică, borderline
DIPSOMANIA – consum de alcool în cantități exagerate cu caracter periodic. Între episoade
pacientul poate fi chiar abstinent
⮚ Tulburări de personalitate
⮚ Tulburarea afectivă bipolară
⮚ Epilepsie

INSTINCT ALIMENTAR DIMINUAT

ANOREXIA – lipsa apetitului, scădere în greutate

⮚ Anorexia mintală
⮚ Depresie
⮚ Anxietate – pacientul nu se alimentează din cauza îngrijorării și neliniștii
⮚ Hipocondrie – pacienții sunt extrem de selectivi, țin diete restrictive

REFUZ ALIMENTAR – în tulburări psihice grave:

⮚ Depresie cu elemente psihotice – are echivalent suicidar din cauza ideilor delirante de
vinovăție
⮚ Depresia cu elemente catatonice (stupor depresiv)
⮚ Delirium, demențe
⮚ Schizofrenie – consecință a ideilor delirante sau halucinațiilor imperative, catatonie

INSTINCT ALIMENTAR PERVERTIT

MERICISM – regurgitarea voluntară a alimentelor din stomac în gură și remestecarea lor

continuă (rumegare)

⮚ Demență
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală severă
⮚ Tulburări de personalitate severe
PICA – ingerare de substanțe nealimentare (săpun, pastă de dinți, gheață, pământ, obiecte de
metal, obiecte ascuțite etc) https://www.youtube.com/watch?v=DKSGHvDpE1U

⮚ Femei însărcinate
⮚ Copii
⮚ Tulburări de neurodezvoltare (autism)

OPSOMANIA – mâncatul de dulciuri în exces

⮚ Anxietate
⮚ Demență fronto-temporală

COPROFAGIA – ingestia de fecale

⮚ Demență
⮚ Întârziere în dezvoltarea mentală severă

CONȘTIINȚA

= „Viața psihică la un moment dat’’ (Jaspers)

= CONŞTIENŢA (STARE DE CONŞTIENŢĂ) - capacitatea de a realiza un bun contact cu

lumea, orientare temporo-spațială şi de a-şi adapta apoi comportamentul la mediu

TULBURĂRILE CONȘTIINȚEI
 CANTITATIVE CALITATIVE (îngustarea
(claritate) câmpului conștiinței)

OBTUZIE ONIRISM

HEBETITUDINE ONEIROIDIE

TORPOARE STARE CREPUSCULARĂ

OBNUBILARE AUTOMATISM AMBULATORIU

STUPOR SOMNAMBULISM

COMA STARE SECUNDĂ

TRANSA

I. TULBURĂRILE CANTITATIVE ALE CONȘTIINȚEI

OBTUZIA – contactul cu pacientul se realizează cu dificultate pentru că este somnolent,

moleșit, înțelege lent și doar parțial ce este întrebat, răspunde cu întârziere, este bradipsihic.

⮚ Stadiu incipient al unui episod de delirium de cauză organică (se poate agrava spre
obnubilare, torpoare și comă)
⮚ Hipertensiune intracraniană – unul din tipurile de fluctuații de conștiință

HEBETITUDINEA – pacientul pare indiferent, perplex și îndepărtat de realitate

⮚ Delirium de cauză organică

TORPOAREA – pacientul este ușor dezorientat, apatic, letargic, fără inițiativă, cu lentoare
psihomotorie

⮚ Delirium de cauză infecțioasă sau toxică

⮚ Convalescența unor boli somatice grave
⮚ Impregnare neuroleptică
OBNUBILAREA – contactul cu pacientul poate fi stabilit doar la stimuli puternici, repetati (dar
este doar de scurtă durată) pentru că pacientul prezintă un prag perceptiv ridicat, bradipsihie,
lentoare psihomotorie (lat. ”acoperit de nori”)

⮚ Delirium de cauză infecțioasă sau toxică

⮚ Stare post criză epileptică

STUPOR – inhibiție psihomotorie marcată (akinezie), mutism, negativism alimentar

⮚ Delirium de cauză infecțioasă sau toxică

⮚ Tulburarea de conversie

Exemplificare delirium https://www.youtube.com/watch?v=lJH1AoVuVS0

II. TULBURĂRI CALITATIVE ALE CONȘTIINȚEI

ONIRISM – stare prelungită asemănătoare visului, cu halucinații vizuale cinematografice și

delir de act (pacientul își trăiește activ visul, gesticulează, fuge pentru că simte anxietate)

⮚ Delirium tremens https://www.youtube.com/watch?v=GPIcr3UkZ2M&t=100s

ONEIROIDIE – stare asemănatoare onirismului, dar mai puțin intensă, iar după episod,
pacientul își poate aminti scenele văzute

STARE CREPUSCULARĂ – alterare tranzitorie a vigilenței cu dezorientare temporo-spațială,

cu păstrarea unor automaisme motorii complexe - pacienții se poartă ilogic, violent din cauza
emoțiilor intense negative (disforie, anxietate, mânie), ulterior cu amnezie lacunară a episodului

⮚ Epilepsie de lob temporal

⮚ Beția patologică
⮚ Tulburare de conversie

Similare stării crepusculare sunt:

AUTOMATISMUL AMBULATORIU – debut și sfărșit brusc – pacientul poate parcurge

distanțe mari și se poate comporta aparent normal, dar nu-și poate aminti cum a ajuns dintr-un
loc în altul
 ⮚ Epilepsie
⮚ Fuga disociativă https://www.youtube.com/watch?v=cjo2IQK6prs

STAREA SECUNDĂ – automatisme ambulatorii după evenimente psihotraumatizante

TRANSA – obținută prin meditație sau hipnoză

RITMUL NICTEMERAL – TULBURĂRILE DE SOMN

DISSOMNII PARASOMNII

INSOMNII COȘMARUL
HIPERSOMNIE PAVOR NOCTURN
NARCOLEPSIE SOMNAMBULISM
Inversarea ritmului
nictemeral

I. DISSOMNII

INSOMNIILE (de ADORMIRE/ de TREZIRE) – somn insuficient, neodihnitor. Cauze:

⮚ Situative – zgomot, schimbări de orar, lucru în ture

⮚ Psihoreactive – teamă, preocupări, suprasolicitare
⮚ Psihiatrice – depresie (insomnie matinală), psihoze, tulburări de anxietate etc
⮚ Farmacologice – alcool, diuretice, nootrope, stimulante
⮚ Somatice: neurologice, pulmonare, digestive
HIPERSOMNII – somn nocturn prelungit cu deștepate dificilă dimineața, somnolență diurnă.
Cauze:

⮚ Organice – tumori cerebrale, leziuni de trunchi cerebral, talamice, infecții, insuficiențe

renală, hepatică
⮚ Psihiatrice – depresie atipică, depresie bipolară, sevrajul la stimulante
⮚ Sindrom Kleine-Levin – hipersomnie recurentă primară (18-20 ore de somn/zi),
hipersexualitate, hiperfagie

NARCOLEPSIA – hipersomnie paroxistică, cu nevoia subită irezistibilă de a dormi. Pacienții

mai pot prezenta:

⮚ Catalepsie – pierderea bruscă a tonusului muscular, precipitate de regulă de o emoție

puternică https://www.youtube.com/watch?v=d41BfD21b48
⮚ Halucinații hipnagogice (imediat înainte de a adormi) sau hipnapompice (la trezire)
⮚ Paralizii de somn – pot surveni deodată cu halucinațiile, experiența fiind terifiantă

II. PARASOMNII

COȘMARUL – vis cu un conținut înspăimântător, ce generează anxietate persistentă la trezire.

Pacientul poate evita să doarmă din cauza fricii dacă frecvența coșmarurilor și a trezirilor
nocturne este mare. Coșmarul apare în timpul somnului REM.

⮚ Dependența cronică alcoolică

⮚ Delirium febril

PAVOR NOCTURN (TEROAREA DE SOMN) – trezire bruscă din somn, începând de regulă
cu un țipăt sau strigăt de panică și manifestări comportamentale de frică intensă (legănat, lovit cu
pumnul, ridicat din pat sau fugă). Pacientul este dificil de trezit și ulterior are amnezie pentru
episod. Se poate asocia cu somnambulism. Apare în cursul somnului NREM profund.
https://www.youtube.com/watch?v=bSVwmSzxKtU

SOMNAMBULISM – mai frecvent în prima parte a nopții, mai ales la copii – pacienții pot
efectua acțiuni extrem de coordonate